Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Colegiul Pedagogic „Ion Creangă” din Bălţi

Informaţie
cu privire la pretestarea examenului de bacalaureat
la limba şi literatura română
(sesiunea 2009-2010)

În urma analizei rezultatelor pretestării la examenul de limba şi literatura română a elevilor din

grupele 305 (specialitatea Pedagogie Preşcolară), 306 (specialitatea Învăţămînt Tehnologic) şi 307

(specialitatea Asistenţă Socială), am depistat o serie de puncte forte, dar şi puncte slabe. Rezultatele elevilor,

urmărite sub aspect cantitativ, denotă la rîndul lor problemele cu care se ciocnesc elevii. Astfel că, aceste

rezultate sînt un bun prilej de a insista asupra îmbunătăţirii aspectului calitativ.

Nr. Punctajul obţinut Punctaj Punctaj

Grupa de Media maxim minim

0-9 10- 20- 30- 40- 50- 60- 70- 80- 90-
elevi
19 29 39 49 59 69 79 89 100
305 18 - 1 1 3 5 3 4 1 - - 47,72 70 17

306 20 - 1 4 4 1 4 1 1 3 1 50 90 10

307 28 - - - 3 5 9 5 3 3 - 58,32 88 35

Total 66 - 2 5 10 11 16 10 5 6 1 52,01

Pentru a delimita zonele de risc, obţinute în urma pretestării, vom realiza o diagramă care să ilustreze

procentul calităţii, al reuşitei şi pe cel al nereuşitei.

1
 Rezultatele pretestării
100%
100% 88%
90% 75%
80%
70% Procentul calităţii
60% Procentul reuşitei
50% Procentul nereuşitei
40% 25.00% 25%
21.00%
30%
11%
20% 5.00%
10% 0%
0%
Grupa 305 Grupa 306 Grupa 307

Prin urmare, în grupele 305 şi 306 există elevi care intră în zona de risc, obţinînd la examenul de

pretestare punctaj nesatisfăcător, astfel că aceşti elevi necesită o atenţie sporită, lucrîndu-se activ asupra

lichidării lacunelor, or aceşti elevi nu au o motivaţie şi un interes personal în îmbunătăţirea rezultatelor, ei

ignorînd consultaţiile preconizate pentru o pregătire mai bună pentru examenul de bacalaureat la limba şi

literatura română. Merită remarcat însă faptul că elevii grupei 307, specialitatea Asistenţă Socială au

prezentat cele mai bune rezultate, avînd o reuşită de 100%. Grupa 306, specialitatea Instruire Tehnologică,

s-a remarcat prin faptul că are cel mai mare procent al calităţi (25%), dar şi cel mai mare procent al

nereuşitei (25%). În acest caz, demersul profesorului trebuie orientat în stimularea elevilor care au obţinut

rezultate bune la pretestare, dar şi în lichidarea situaţiei nesatisfăcătoare a celor 5 elevi care nu au reuşit să

obţină un punctaj pozitiv.

În scopul urmării filonului evolutiv al elevilor, recurgem la o analiză comparativă a rezultatelor

obţinute la finele semestrului I şi a rezultatelor de la pretestare. Vom apela, în acest sens, la procentul

calităţii, ca şi semn distinctiv al evoluţiei elevilor.

2
 Procentul calităţii

21
Grupa 307 39.28

Pretestare
25 Semestrul I
Grupa 306 35

5
Grupa 305 28.57

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Se observă din această diagramă că toate trei grupele au la pretestarea examenului de bacalaureat la

limba şi literatura română un procent scăzut al calităţii, în raport cu rezultatele obţinute la finele

semestrului I. Aceste date merită atenţie, deoarece ele ajută la stabilirea situaţiei reale în fiecare grupă, astfel

că demersul didactic trebuie orientat în stabilirea cauzelor care au provocat un regres al calităţii.

Sub aspect calitativ, pretestarea examenului la limba şi literatura română în grupele 305, 306 şi 307

trebuie analizată în raport cu competenţele elevilor de a realiza cele 3 subiecte de examen. În mare parte,

elevii s-au descurcat cu toate sarcinile formulate în test, fiind rare cazurile cînd elevii au lăsat spaţii libere,

or răspunsurile nu întotdeauna au reflectat un conţinut adecvat.

Structura şi conţinutul testului au suscitat o serie de impedimente în realizarea sarcinilor. Dintre cele

3 subiecte, doar Subiectul III (10 puncte) nu a provocat mari dificultăţi în realizare, pe cînd celelalte două

scot în evidenţă o serie de lacune.

Astfel, Subiectul I (40 de puncte), urmărind competenţele elevilor de a comenta un text liric la prima

vedere, permite stabilirea unor greşeli stereotipice de care se ciocnesc elevii.

În realizarea itemul 4, ce a solicitat comentarea unui simbol din strofa a II-a a poemului „Vremea” de

Ion Pillat, o serie de elevi au întîmpinat dificultăţi în stabilirea simbolului, luînd drept reper noţiuni

abstracte şi nu simboluri propriu-zise, ceea ce denotă incapacitatea de a identifica un simbol într-un text

necunoscut.

Cele mai mari dificultăţi însă, au fost întîmpinate în rezolvarea itemul 5, elevii find puşi în faţa unei

sarcini care solicita comentarea, în limita a doar 5 rînduri, a motivului trecerii timpului în poemul lui Ion

Pillat, dar şi într-un alt text poetic din literatura română. O astfel de sarcină arborescentă necesită un spaţiu

mult mai extins pentru răspuns, or 5 rînduri nu pot cuprinde un comentariu în paralelă a motivului trecerii

3
timpului în două texte. Aşadar, cele 5 rînduri, rezervate pentru realizarea sarcinii, s-au dovedit a fi

insuficiente pentru obţinerea punctajului maxim (6 puncte).

O altă dificultate ţine de itemul 6, care cere comentarea stării eului liric din versurile subliniate în text,

elevii trebuind să-şi repereze răspunsul pe bază de exemple elocvente din această secvenţă, dar şi să

sublinieze figura de stil prin care se transmite această stare. O serie de elevi nu au menţionat figura de stil,

pe motiv că această cerinţă nu a fost menţionată în sarcina propriu-zisă, astfel pierzînd 2 puncte din 5.

O mare parte din elevi au întîmpinat dificultăţi în comentarea mesajului global al poeziei, înţelegînd

prin mesaj global tema textului, şi nu ideea pe care o transmite autorul.

La rîndul său, Subiectul II (50 de puncte) este cel care scoate în evidenţă calitatea lecturii la elevi, dar

şi pe cea a competenţelor de analiză şi interpretare a unei probleme, cum ar fi cea a demnitatăţii umane,

tratată în 2-3 texte din literatura română. Un alt aspect evaluat în cadrul acestui subiect este calitatea

redactării.

Prin urmare, elevii demonstrează abilităţi de lucru cu eseul structurat, cuprinzînd marea majoritate a

parametrilor. Cu toate acestea, au întîmpinat dificultăţi în realizare parametrului ce solicita menţionare

procedeului relevant în descoperirea demnităţii umane, aici înregistrîndu-se cele mai modeste răspunsuri.

Redactare, la rîndul său, este un alt moment slab al elevilor, aceştia făcînd greşeli de ordin ortografic,

punctuaţional, dar şi de exprimare, ceea ce a redus considerabil punctajul obţinut în cadrul acestui subiect.

O parte din elevi nu au competenţe de analiză şi interpretare critică, recurgînd la povestirea evenimentelor

din textele alese şi nu la analiza lor din perspectiva problemei demnităţii umane, aşa cum se cere în

parametrii eseului.

În vederea îmbunătăţirii situaţiei obţinute în cadrul pretestării, evidenţiem cîteva aspecte, care ar

fundamenta un plan de lucru în vederea lichidării lacunelor, atît în cadrul orelor de limba şi literatura

română, cît şi la consultaţiile oferite pentru examenul de bacalaureat la limba şi literatura:

 Aspectul psihologic al realizării probei de examen;

 Stabilirea greşelilor tipice ale fiecărui elev;

 Gestionarea timpului;

 Citirea şi înţelegerea unui text liric la prima vedere;

 Consolidarea bazei teoretice, necesare în formularea răspunsurilor atît pentru Subiectul I, cît şi

pentru Subiectul II;

 Înţelegerea cerinţelor înaintate în sarcină;

 Formulare unor răspunsuri concise (subiectul I);

4
 Formarea unui limbaj analitic, necesar pentru redactarea eseului, dar şi pentru interpretarea

textului liric;

 Îmbogăţirea listei de lecturi, pentru realizare Subiectului II;

 Criterii de selectare a operelor de referinţă pentru redactarea eseului; etc.

26 martie 2010 Profesor: Natalia Ivasîşen