Reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor

Proprietatea privată asupra terenurilor a renăscut prin Legea nr. 18/1991 privind fondul
funciar care a stabilit două modalităţi de dobândire a acestei proprietăţi şi anume:
-reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în favoarea foştilor
proprietari sau a moştenitorilor acestora;
-constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor pentru persoanele care
nu au avut în proprietate terenuri în localitatea respectivă.
La stabilirea proprietăţii private asupra terenurilor s-a luat în considerare suprafaţa
terenurilor deţinute de fostele cooperative agricole de producţie la data de 1 ianuarie 1990,
înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar şi în registrul agricol.
Reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor s-a dispus pentru
următoarele categorii de persoane:
a)foştii membri cooperatori care au adus teren în fostele cooperative agricole de
producţie.
Dacă foştii proprietari nu au mai fost în viaţă la data intrării în vigoare a legii,
reconstituirea s-a făcut în favoarea moştenitorilor lor.
b)foştii proprietari particulari ale căror terenuri agricole au fost comasate în perimetrul
unor foste cooperative agricole de producţie, dacă acestora nu li s-au atribuit, prin compensare,
alte terenuri în echivalent.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-â făcut numai la cererea foştilor proprietari sau
a moştenitorilor lor.
c)persoanele deţinătoare ale titlurilor „Mihai Viteazul" sau „Mihai Viteazul cu spadă"
sau moştenitorilor lor care au optat şi li s-a atribuit, la data împroprietăririi, teren arabil, cu
condiţia ca aceste persoane să nu aibă în proprietate alte terenuri.
Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea acestor persoane se
poate face numai dacă terenurile acestora au trecut cu sau fără plată în patrimoniul fostelor
cooperative agricole de producţie.
Constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a făcut în favoarea
următoarelor categorii de persoane sau familii:
a)foştilor membri cooperatori activi care nu au adus teren în fostele cooperative agricole
de producţie sau au adus teren în suprafaţă mai mică de 5 000 mp.
b)persoanelor care nu au avut calitatea de membru cooperator dar au lucrat ca angajaţi
în ultimii 3 ani într-o cooperativă agricolă de producţie sau asociaţie cooperatistă.
 Pentru atribuirea de terenuri în proprietate persoanelor din această a doua categorie,
trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
-au rămas terenuri la dispoziţia comisiei locale după îndestularea foştilor proprietari;
-persoanele solicitante s-au stabilit sau se obligă să se stabilească în localitatea unde au
solicitat şi au primit în proprietate terenul;
-persoanele respective nu deţin terenuri în proprietate în alte localităţi.
c)cetăţenilor români aparţinând minorităţii germane, persoanelor care au fost deportate
sau strămutate, deposedate: de terenuri prin acte normative intervenite după anul 1944 sau
moştenitorilor lor.
d)persoanelor care şi-au pierdui total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorilor
celor care au decedat, ca urmare a participării la Revoluţia din Decembrie 1989, care au dreptul
să primească, în proprietate, terenuri în suprafaţă de până la 10 000 mp, în echivalent arabil.
e)oricărei familii care solicită, în scris, atribuirea în proprietate a unei suprafeţe de teren,
dacă se obligă să lucreze terenul respectiv.
Atribuirea de teren în proprietate acestor familii se face numai în următoarele condiţii:
-în localitatea respectivă există excedent de teren şi deficit de forţă de muncă în
agricultură;
-familia solicitantă nu arc pământ sau are pământ puţin în alte localităţi;
-familia solicită, în scris, atribuirea de teren în proprietate şi se obligă să-i cultive;
-familia îşi asumă obligaţia să-şi stabilească domiciliul în localitatea unde este situat
terenul atribuit în proprietate;
-familia renunţă la proprietatea avută în alte localităţi, în extravilan, dacă e cazul.
Suprafaţa maximă ce poate fi atribuită prin reconstituire este de 50 ha, pentru fiecare
proprietar deposedat, în echivalent arabil [art. 9 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 (rep.) şi art. 3 din
Legea nr. 1/2000].
Anterior modificării şi completării Legii nr. 18/1991 prin Legea nr. 169/1997 suprafaţa
maximă de teren pentru care se putea reconstitui dreptul de proprietate era de 10 ha, în echivalent
arabil, pentru o familie. Familia, în sensul art. 8 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, se compune din
soţi şi copiii necăsătoriţi, dacă locuiesc împreună cu părinţii lor.
Reconstituirea dreptului de proprietate al comunităţilor locale de cult se poate face
asupra unei suprafeţe de teren de maximum 10 ha, în echivalent arabil, pentru fiecare parohie,
până la 50 ha în cazul mănăstirilor şi schiturilor, până la 100 ha pentru centrele eparhiale şi până
la 200 ha pentru centrele patriarhale. Atribuirea se face la cererea reprezentanţilor acestor culte şi
numai dacă aceste aşezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de fostele
cooperative agricole.
În zonele necooperativizate, constituirea dreptului de proprietate în favoarea cultelor se
face din terenurile aflate în proprietatea statului, prin ordin al prefectului, la propunerea
consiliilor locale.
O altă dispoziţie specială a Legii nr. 18/1991 (rep.) se referă la personalul de specialitate
din serviciile publice comunale care poale primi în folosinţă agricolă o suprafaţă de teren de până
la 5000 mp, în echivalent arabil, de familie pe perioada cât lucrează în localitatea respectivă [art.
19 alin. (3)]. Atribuirea în folosinţă a terenului se face cu condiţia ca aceste familii să nu aibă
teren în proprietate în acea localitate.
Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri aparţine comunei, oraşului sau
municipiului, după caz. Dacă persoanele respective au făcut investiţii pe terenurile atribuite în
folosinţă, cu consimţământul prealabil al proprietarului, Ia plecarea lor din localitate ele au
dreptul la despăgubiri, dacă investiţiile făcute sunt utile pe terenul respectiv.

Procedura constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra

terenurilor
Pentru stabilirea dreptului de proprietate privată, atribuirea efectivă a terenurilor şi
eliberarea titlurilor de proprietate, în fiecare comună şi oraş a fost constituita câte o comisie
locală condusă de primarul localităţi respective. Comisiile locale au funcţionat sub îndrumarea
unei comisii judeţene condusă de către prefect.
Comisiile locale au fost constituite din:
-primarul localităţii, în calitate de preşedinte al comisiei;
-secretarul consiliului local, în calitate de secretar al comisiei;
-un notar;
-agentul agricol;
-un număr de 10-15 cetăţeni din cadrul comunei sau oraşului aleşi de adunarea
locuitorilor, care să reprezinte toate categoriile de persoane îndreptăţite la atribuirea de teren în
proprietate;
-specialişti din cadrul fostelor cooperative agricole de producţie (inginer şef, contabil
şef, şef de fermă);
-alţi specialişti din diferite unităţi cu profil agricol sau cu activităţi ii undite (directorul
fostei IAS, şeful ocolului silvic).
 Comisia judeţeană, respectiv, a municipiului Bucureşti este constituită din:
-prefectul judeţului, în calitate de preşedinte al comisiei;
-subprefectul judeţului (Municipiului Bucureşti);
-secretarul general al Prefecturii, în calitate de secretar al comisiei.
Constituirea,funcţionarea şi atribuţiile comisiilor locale şi judeţene sunt reglementate prin
Regulamentul de punere în aplicare a Legii fondului funciar, aprobat prin H. G. nr. 131/1991 şi
republicat în baza H. G. nr. 730 din 1092. Potrivit acestor reglementări comisiile locale au
următoarele atribuţii:
•preluarea şi înregistrarea cererilor pentru atribuirea terenurilor în proprietate sau
folosinţă;
• stabilirea suprafeţelor de teren ce urmează a fi atribuite în proprietate sau folosinţă;
• pregătirea documentaţiei tehnice necesare pentru eliberarea titlurilor de
proprietate;
• primirea contestaţiilor şi transmiterea lor Comisiei judeţene împreună cu
documentaţia întocmită;
• punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite, după validarea de către comisia
judeţeană a propunerilor comisiilor locale.
Dintre atribuţiile Comisiei judeţene enumerăm:
•organizarea, coordonarea şi instruirea comisiilor locale;
•verificarea legalităţii propunerilor comisiilor locale;
•soluţionarea contestaţiilor persoanelor nemulţumite;
•validarea sau invalidarea măsurilor stabilite de comisiile locale;
•emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor.
Comisiile locale şi judeţene îşi desfăşoară activitatea în plen, în prezenţa unei
majorităţi de 3/4 din numărul membrilor lor.
Hotărârile comisiilor locale şi ale celei judeţene se adoptă cu o majoritate de 3/4 din
numărul membrilor prezenţi şi se consemnează într-un proces verbal semnal de toii participanţii.
Legea fondului funciar prevede că reconstituirea sau constituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate, în limita
suprafeţei la care este îndreptăţită fiecare persoană şi, respectiv, familie.
Familia, în sensul acestei legi, se compune din soţi şi copiii necăsătoriţi dacă
gospodăresc împreună cu părinţii lor [art. 8 alin. (4)]. Procedura constituirii şi reconstituirii
dreptului de proprietate privată asupra terenurilor începe cu depunerea de către persoanele
interesate a unei cereri la primăria localităţii unde este situat terenul solicitat.
 Cererea de stabilire a dreptului de proprietate trebuia înregistrată la consiliul local, în
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, termen ce a fost prelungit ulterior prin
Legea nr. 29/1991 cu încă 15 zile, ultima zi de depunere a cererii fiind cea din data de 6 aprilie
1991.
Prin art. 9 clin Legea nr. 18/1091 republicată în temeiul Legii nr. 169/1997, acest
termen a fost prelungit cu încă 90 de zile, iar ulterior termenul de 90 de zile a fost înlocuit prin
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1998 cu un nou termen de 150 de zile.
Persoanele care nu au depus cereri în termenul iniţial prevăzut de Legea nr. 18/1991
pentru reconstituirea dreptului lor de proprietate ori aceste cereri s-au pierdut sau nu au primit
nici un răspuns cu privire la aceste cereri aveau posibilitatea să se adreseze cu o nouă cerere
comisiei locale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 160/1997, adică
până la data de 5 aprilie 1998.
Ulterior, prin art. 33 din Legea nr. 1/2000 s-a prevăzut că persoanele fizice şi juridice
care nu au depus, în termenul prevăzut de Legea nr. 169/1997, cereri pentru reconstituirea
dreptului de proprietate sau, după caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri şi pot
depune actele doveditoare în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi. Prin
aceste dispoziţii legale s-a acordat persoanelor îndreptăţite un nou termen doar pentru depunerea
cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Noul termen acordat de
lege a fost cuprins în intervalul 12 ianuarie 2000 - 12 martie 2000.
Cererea trebuia formulată de către fiecare persoană îndreptăţită, iar când sunt mai mulţi
moştenitori, cererea se poate face şi în comun, cu condiţia ca fiecare dintre aceştia să o semneze.
Cu alte cuvinte, această cerere are caracter personal. Cererea trebuia să cuprindă următoarele
date şi elemente:
-numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor;
-calitatea în care formulează cererea (titular, mandatar);
-gradul de rudenie cu foştii proprietari ai terenului, în cazul moştenitorilor legali;
-suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit solicitantul;
-alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate.
Potrivit art. 13 alin. (3) din Regulament, la cerere se vor anexa următoarele documente:
-declaraţia pe proprie răspundere privind suprafaţa de teren pe care solicitantul o are în
proprietate şi suprafaţa de teren la care este îndreptăţit;
-acte de proprietate (contracte, extrase C.F.);
-certificat de moştenitor (dacă este cazul);
-hotărâre judecătorească (dacă există);
 -certificat de naştere;
-certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor;
-orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit art. 10 al Legii nr. 18/1991, dovada dreptului de proprietate se poale face cu:
-evidenţele cooperativei agricole de producţie;
-cererile de înscriere în cooperativa agricolă de producţie;
-registrele agricole de la data intrării în cooperativă;
-actele de proprietate, inclusiv extrase de carte funciară;
-orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.
Cererea putea fi depusă personal, iar solicitantul prezenta actele doveditoare în original
şi câte o copie simplă semnată pentru conformitate sau o copie xerox, la comisie rămânând
numai copiile acestor acte.
Cererea putea fi transmisă şi prin poştă, la aceasta anexându-se, fie copii semnate pentru
conformitate de către solicitant, pe propria răspundere, fie copii xerox.