Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apa e utilizata cel mai frecvent fiind cel mai ieftin absorbant.
Absorbtia dioxidului de sulf in apa are loc dupa urmatoarele reactii chimice, prima de
hidroliza si cea de-a doua reprezentand tendinata de hidratare:
SO2 + H2O ↔ H+ + HSO3-
SO2 + n H2O ↔ SO2 nH2O
Acest procedeu se poate aplica cu succes in cazul gazelor care au un continut de SO 2
ridicat de 10-15%, deci si in cazul nostru deoarece avem un continut de SO2 de 6.5%.
y SO2 p SO2 42
YSO2 YSO2 0.058495822 kmol SO 2
1 y SO2 760 p SO2 760 42 kmol aer
Fig. 3. Curba de echilibru a sistemului SO2 - H2O
Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze: o faza gazoasa si o faza lichida,
care in cazul nostru sunt reprezentate de amestecul gazos aer – SO 2(faza gazoasa) si de
apa proaspătă, lipsită complet de SO2(faza lichida).
Din Fig. 4. care reprezinta o coloana de distilare cu fluxurile de materiale, se pot scrie
ecuatiile de bilant de masa:
Caldurilor specifice pentru componentii puri la 200C se calculeaza prin interpolare, iar valorile
sunt:
Cp,SO2 = 617.5584 J/ Kg * K;
Cp,aer = 1004.996 J/ Kg * K;
Cp,apa = 4185 J/ Kg * K;
Cu aceste valori se calculeaza caldurile specifice in relatiile (27 - 30):
J
c PG ,i 617.5584 0.153 1 0.153 4185 945.349
Kg K
J
c PG , f 1002.908
Kg K
J
c PL , i 4185
Kg K
J
c PL , f 4171.047
Kg K
Se calculeaza caldurile cu relatiile (17-22):
J J
QG ,i (1 0.153) 107.517 945.349 293 993173621.8 275881.561 275881.561W
h s
QG , f 254987.758W
Qabs 71.774W
Q p 2.870W
Se considera proces izoterm: TLf < TLi + 30.
Se considera: TLf = TGf
QG ,i Q L ,i Qabs Q p
TG , f 292.987 K
(1 Y f ) G cGf (1 X f ) L c Lf (31)
QL ,i 40202148.97W
Q L , f 40223111 .68W
Cp,i Cp,f
Ti Tf Qi [J/Kg*K [J/Kg*K Qabs Qp
Faza [K] [K] [W] Qf [W] ] ] [W] [W]
292.98 275881.561 1002.90
Gaz 293 7 6 254987.758 945.349 8 71.77
Lichi 292.98 40202148.9 40223111.6 4171.04 4 2.870
d 293 7 7 8 4185 5
m3 (35)
T 273 Kg
g293 g273 0 g273 1.298 3
T 293 m (36)
0
lg 0.022 1.75
998.2 0.74 3 9.81 0.863 998.2
w 2 265.054 w 2 265.054 m
lg i 1.871 i 0.0134 wi 0.448
396.092 396.092 s
Valoarea vitezei de inecare se introduce in relatia (33):
m
w f 0.8 0.448 0.358
s
Se scoate diametrul coloanei din relatia(32):
4G
Dc Dc 1.620m
wf
Se stie ca Dc > 25* du. Se verifica daca diametrul calculat este corect: Dc =1.62m > 0.625.
I. Ecuatii empirice
1 0.00176
0.035
K y wg0.8
(40)
wf m
wg 0.485
s (41)
Unde: Ky [Kmol/m3*s*atm]
Se introduce valoarea vitezei in relatia (40):
1 0.00176 Kmol
0.035 K y 0.126 3
K y 204 0.485 0. 8
m h atm
Kmol (42)
K x K y K H 4.592
m h atm
3
Unde: KH – constanta lui Henry, KH = 36.187.
a)
Diferenta de potential mediu global ale celor doua faze se calculeaza cu relatiile
(43-44):
Ym
Yi Yi * (Y f Y f* )
0.0137
KmolSO2
Y Yi *
Kmolaer
ln i
Yf Yf *
(43)
X m
X *
i Xi (X X f )
*
f
0.000193
KmolSO2
X Xi
i
*
Kmolaer
ln
X Xf
*
f
(44)
*
f
Y =0
*
i
Y = 0.028
*
i
X = 0.0001
Cu aceste valori se calculeaza Hu din relatia (39):
N SO 2
Hu 9.811m
K y Ym S
N SO 2
Hu 19.391m
K x X m S
4 g wg
Re g 0.777
g (46)
g
Sc g 2779.864
g Dg (47)
4 L
Re g 0.3103
l S (48)
Unde: φ = 1.
l (49)
Scl 671208.174
l Dl
Unde: Dl – coeficient difuzie SO2 in apa, Dl = 1.5*10-9 m2/s.
ρl = 1.005 cP.
Sh Dl m p Kmol (48)
kl l kl
red s 1 y SO 2 82.06 0.001 293 m 2 h atm
Unde: δred – grosime red.
0.33
2 (49)
red 2 l 0.00495
l g
m m Kmol
k g 0.00005181 0.1865 4.7968 2
s h m h atm
Ky si Kx se calculeaza cu relatiile (50-51):
1
Ky 0.0977 (50)
1 k
k g kl
Cu aceste valori se
N SO 2 calculeaza Hu cu relatia
N SO 2 Hu 51.896m
Hu 12.74m K x X m S (39):
K y Ym S
b) Grafic
Pentru calculul integralei de la numitor in graficul X-Y din Fig. se adauga linia de
operare si curba de echilibru (portiunea liniara) , apoi se traseaza 15 perechi de linii
paralele si echidistante (pentru faza gazoasa liniile sunt paralele cu axa ordonatei, iar
pentru faza lichida paralele cu axa abscisei) care sa intersecteze atat curba de echilibru,
cat si linia de operare. Se citesc perechile de valori (Y,Y *) care sunt trecute in Tab.4.
pentru faza gazoasa, iar pentru lichida (X,X*) in Tab.5.
Faza gazoasa
Y Y* 1/Y-Y*
0.006 0.0039 476.1905
0.01 0.007 333.3333
0.012 0.01 500
0.0175 0.0138 270.2703
0.021 0.0168 238.0952
0.0248 0.02 208.3333
0.028 0.0258 454.5455
0.032 0.0265 181.8182
0.0359 0.0299 166.6667
0.0395 0.033 153.8462
0.043 0.036 142.8571
0.0465 0.04 153.8462
0.05 0.043 142.8571
0.054 0.046 125
0.0579 0.05 126.5823
Aria de sub curba din graficul f(Y)= 1/Y-Y* calculata cu programul Origins reprezinta de
fapt valoarea integralei A:
A= 12.482.
Yi Y f kmoliSO2
Ym 0.00537
A kmoliaer
Cu valoarea lui ΔYm si utilizand relatia (39) se poate calcula Hu:
NA dY NA dY
A H u Sc f Hu
K g (Yi - Y f ) Y - Y *
K g (Yi - Y f ) f Sc Y - Y * (55)
7.212
H u1, grafic 25.158m
0.127 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834
7.212
H u2, grafic 32.668m
0.158 * 0.017 * 204 * 1 * 1.834
Faza lichida
X X* 1/X*-X
0.00004 0.00009 20000
0.000125 0.00019 15384.62
0.00021 0.00027 16666.67
0.0003 0.00038 12500
0.00038 0.00047 11111.11
0.00046 0.00059 7692.308
0.00055 0.00068 7692.308
0.00065 0.00077 8333.333
0.00074 0.00088 7142.857
0.00082 0.00095 7692.308
0.0009 0.00105 6666.667
0.00099 0.00115 6250
0.00108 0.00124 6250
0.00117 0.00134 5882.353
0.00125 0.00144 5263.158
In acest caz, aria de sub curba din graficul f(X)= 1/X*-X reprezinta valoarea
integralei B:
A= 11.368.
X f Xi kmoliSO2
X m 0.000455
A kmoliapa
7.212
H u1, grafic 8.198m
4.597 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834
7.212
H u2, grafic 10.645m
5.732 * 0.000544 * 204 * 1 * 1.834
Se face media la Hu analitic si la grafic. Deoarece diferenta dintre media H u,analitic – media
Hu,grafic este mai mare decat 1.5 m, atunci inaltimea luata mai departe in calcule va fi cea
calculata prin metoda grafica.
Media Hu,analitic = 23.459 m
Media Hu,grafic = 19.167 m
Media Hu,analitic - Media Hu,grafic = 4.292 m
G
H u,g A 25.141m
K y S f
Yi Yi*
N SO 2 N SO 2 dY
A
K y Ym K y Yi Y f * Y Y
Y f Y f
*
Hu S f
(56)
(57)
H u , g 32.658m
Unde: A –aria primului grafic.
L
H u ,l B 38.605m
K x S f (58)
H u ,l 50.128m
Coloana de absorbtie este prevazuta cu patru racorduri dintre care doua sunt pentru intrare si
doua pentru racire. Dimensiunea racordurilo se calculeaza cu ecuatia (60)
d r2 4 Nv
Nv w dr
4 w (61)
r
Unde: d - diametrul racordului
Nv – debitul volumic al fluidului ce trece prin racord
wi – viteza fluidelor prin conducte
Pentru gaze: wi = 5 - 20 m/s. Se va adopta valoarea wG = 10 m/s.
Pentru lichide: wi = 0.5 - 2.5 m/s. Se va adopta valoarea wL = 2 m/s.
Valorile adoptate se introduc in relatia (), apoi se verifica in STAS rezultatele obtinute. Daca nu
corespund, se ia valoarea cea mai apropiata a lui dr si se recalculeaza wi.
Rezultatele obtinute sunt centralizate in tabelul (), impreuna cu valorile standardizate .
Pentru gaz:
Nv,intrare gaz= 2742.986 0.7619m 3 / s
3600
2574.109
Nv,iesire gaz= 0.715m 3 / s
3600
4 0.7619
dr,i= 0.311m
10
4 0.715
dr,e= 0.301m
10
Pentru lichid:
25.111
Nv,intrare lichid= 0.0069m 3 / s
3600
25.444
Nv,iesire lichid= 0.007m 3 / s
3600
4 0.0069
dr,i= 0.1446m
2
4 0.007
dr,e= 0.1448m
2
Viteza recalculata pentru gaz:
wG.i = wG,e = 10 m/s
Viteza recalculata pentru lichid:
wL,i = wL, e= 2 m/s
Tab. 7. Diametrele racordurilor coloanei
1.
Gaz Intrare 10 10 0.311 0.3
2 2 0.1446
2. Lichid Intrare 0.3
Iesire 2 2 0.1448 0.3
)
Unde: p -grosime pereti; p 0.005m;
ρotel – densitate otel; ρotel=7850 Kg/m3.
Masa umpluturii se calculeaza cu formula (64):
M u Vu m specifica H c S m specifica 23.167 2.061 532 25401.503Kg
(64)
3
u u
Unde: ρ - densitate umplutura; ρ =532 kg/m .
(68)
abur
Unde: M – debitul maxim de abur;
abur
i – entalpia aburului la temperatura de intrare a acestuia in coloana;
1000 C
i abur 2679 10 3 J / Kg
0
Qabur M abur iabur
100 C
M abur 2679 10 3
QSO2 – caldura dioxidului de sulf care iese din desorber;
0
QSO2 N SO2 c100
p , SO2 T f
C
(69)
SO2 2
Unde: N – debitul de iesire a SO lichid;
SO2
N =461.624 Kg/h=0.128 Kg/s;
J
CpSO2 ,G =617.85
kg K
Tf = 100˚C = 373 K.
0
QSO2 N SO2 c 100
p , SO2 T f 0.128 617.85 373 29551.411Kg / s
C
aer
Unde: α - coeficientul total de transmitere a caldurii prin convectie si radiatie.
Se considera ca material izolator vata de sticla care are coeficientul de conductivitate termica:
W
0.05
m*K
Aparatele pentru transfer termic sunt utilaje care realizează transferul unei cantităţi de
căldură între 2 sau mai multe fluide. După modul în care se realizează transmiterea căldurii se
deosebesc 2 tipuri de aparate de transfer termic:
aparate care modifică starea de agregare
aparate care nu modifică starea de agregare a agenţilor.
Un schimbător de căldură trebuie să realizeze un schimb cât mai intens de căldură cu o
cât mai mică pierdere de presiune a fluidelor care circulă prin aparat
- l 1
apa W
1 Nu 12187.1
d ext m K (106)
2
Unde : apa – se ia la T2
Di = 0.021m.
q 2 2 T p1 T2 73799.78
W
m 2 (112)
Se compara valoarea lui q2 cu cea a lui q1 → q2 = q1. Daca diferenta e mai mare de 10 %, se reiau
calculele cu precizarea ca in relatia (101) de la primul pas se introduc 1 si 2 rezultate din
calcul.
W
K recalculat 516.44 2
m K
W
q1,recalc 12187.1 2
m
W
q 2, recalc 55293.59 2
m
Din graficul f(Tp)=q unde s-au reprezentat cele doua seturi de date, cele calculate si cele
recalculate se scoate q.
qreal si Tp,real.
qreal =25000 W/m2
Tp,real = 340 K
Aria de transfer termic se calculeaza cu relatia (113):
Q
A ced 230.64m 2
qr (113)
Diametrul tevilor: d= 25 x 2 mm
Ecuatia Reynolds:
w di Re m
Re 13000 w 0.284
di s (114)
Unde: di - diametrul interior, di = 0.021 m.
Numarul de tevi:
Mv 4
nt 345.303
d i2 w (115)
3
v v
Unde: M – debitul de solutie ce circula in teava, M = 0.034 m /s
Lungimea unei tevi:
A
Lt 8.508m
d i nt (116)
Cu aceste caracteristici, se alege un schimbator de caldura porivit. Modelul ales este cel al
Vr M v t 118 .5757m 3
(120)
v
Unde: M – debitul volumic ce iese din coloana;
r
V – volumul rezervorului.
t = 1 h.
Vr
Vreal 148.219m
(121)
Unde: φ = 0.8.
DR2 4 Vr
Vr H R DR 3 4.652m
4 1.5
H R 1.5 DR 6.978m. (122-123)
R
Unde: D – diametrul rezervorului;
R
H – inaltimea rezervorului.
În industria chimică, în procesele în care este nevoie de debite constante de fluid – atât lichid cât
şi gaz, se utilizează pentru vehicularea acestora diferite tipuri constructive de maşini de
transport. Pentru vehicularea lichidelor se utilizează frecvent pompe, iar pentru vehicularea
gazelor – ventilatoare.
Cele mai utilizate sunt pompele şi ventilatoarele centrifugale, care satisfac necesitatea pompării
Faza lichida:
Puterea instalata:
Pi Pc 18.588kW
(124)
Puterea pompei de vehiculare:
G H m g 0.0328 29.387 998.2 9.81
Pc v 15.753kW
t 10 3 0.6 10 3 (125)
Unde: Pc – puterea consumata;
GV – debitul volumic de absorbant [m3/s];
– densitatea lichidului, [kg/m3];
g – acceleratia gravitationala, g = 9.81 m/s²;
T – randamentul total, T = 60%;
Hm - inaltimea manometrica, [m].
p 2 p1 w2 0.448 2
Hm hg h p 0 29.167 0.2105 29.387m
g 2 g 2 9.81
p p1
Unde : 2 0 (126-127)
g
2 – presiunile in spatiul de aspiratie si in cel de refulare
Δhg – inaltimea geometrica de ridicare a lichidului, [m].
Δhpierderi – inaltimea data de pierderile de presiune in coloana de lichid pompat;
w – viteza lichidului la intrare in absorber, [m/s].
Inaltimea geometrica de ridicare a lichidului:
hg H c h1 29.167m
(128)
c
Unde: H – inaltimea coloanei;
1
h = 6 m.
Inaltimea data de pierderile de presiune:
L 0.035 36.667
2 2
w 0.448
h p h f hr ,1 hutilaj 11 .6
d 2 g 0.144 2 9.81
h p 0.2105m (129)
Unde: Δhf – inaltimea care se datoreaza pierderilor de presiune prin frecare;
– inaltimea datorata pierderilor de presiune prin rezistente locale
L – lungimea conductei;
λ – coeficient de frecare.
L hg h2 36.667 m
(130)
2
Unde: h = 7.5 m.
-3
ech
Coeficientul de frecare se ia in functie de Re si de d / e (e = 1.4*10 ).
* w*d 1000 0.488 0.144
Re 64101.96
10 3 (131)
ech
d / e =102.857
Din grafic → λ = 0.035
Faza gazoasa:
P1 Pc 79.432 1.8 93.73kW
(133)
Puterea suflantei:
G PT 0.713 66812.75
Pc v 79.432kW
t 10 3 0.6 10 3 (133)
Unde:GV – debitul de amestec gazos
4 * Gv 4 * 0.713
w 9.395m / s
*d 2
* 0.311 2 (134)
PT – caderea totala de presiune;
PT Pd Pst Pf Pr ,l Pcol
Unde:ΔPd – pierdere de presiune dinamica;
ΔPst – pierdere de presiune statica;
ΔPf – pierdere de presiune prin frecare;
ΔPr.l. – pierdere de presiune prin rezistente locale;
ΔPcol – pierdere de presiune in coloana.
w 2 1.295 9.395 2
Pd 57.152
2 2 (135)
L w2 0.027 4 0.458 2
Pf Pr ,l 6.15 1.308 2321.116
d 2 g 0.311 2 9.81 (136)
Sistemele chimice sunt controlate, în general, prin intermediul a cinci parametrii: debit,
presiune, nivel, temperatură şi concentraţie. În ultimul caz, concentraţia poate fi măsurată fie
direct, fie indirect prin intermediul densităţii, vâscozităţii conductibilităţii, pH-ului etc.
Debitul poate fi reglat prin strangularea venei de material sau prin modificarea turaţiei
pompei (pompă centrifugă).
Presiunea poate fi reglată prin intermediul variaţiei volumului sau prin variaţia debitului
volumetric în cazul transformărilor izoterme .
Nivelul poate fi reglat fie prin strangularea debitului de alimentare, fie a celui de evacuare.
Temperatura, a cărui control şi reglare este deosebit de importantă în cadrul procesului
deoarece ea stabileşte valoarea constantei de viteză sau echilibrul termodinamic necesar, se
poate regla prin strangularea fluxului energetic spre utilaj.
În automatizarea proceselor de absorbţie-desorbţie se ţine cont de faptul că fracţia molară
urmărită depinde de fracţiile molare de alimentare, debitul de alimentare, raportul debitelor de
reflux şi alimentare, de presiune şi temperatură.
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă având ca scop final
asigurării desfăşurării acestuia în deplină siguranţă, prin înlăturarea factorilor ce pot cauza
îmbolnăviri sau accidente ale personalului muncitor.
Protecţia muncii cuprinde: tehnica securităţii muncii, igiena muncii, legislaţia muncii.
Ca măsuri premergătoare desfăşurării lucrului cu instalaţia de absorbţie - desorbţie sunt
de menţionat:
verificarea stării tehnice a utilajelor;
verificarea instalaţiilor electrice de comandă şi oprire automată în cazul apariţiei
unor defecţiuni.
Pentru evitarea accidentelor este necesară respectarea riguroasă a unor norme de
protecţia muncii :
montarea utilajelor mari să se facă pe fundaţii solide;
piesele în mişcare să fie prevăzute cu plase protectoare din sârmă;
platformele şi scările să fie prevăzute cu balustrade.
Pentru ca un accident sau o boală să fie definită ca profesională, ele trebuie să se
producă în timpul şi din cauza executării unei sarcini de muncă.
Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:
instructajul general;
instructajul la locul de muncă;
instructajul periodic.
Pentru protejarea personalului se impune luarea unor măsuri speciale. Problemele de
protecţia muncii pot fi tratate ca specifice fiecăreia dintre etapele principale ale procesului
tehnologic de fabricaţie.
Măsurile de protecţie a muncii sunt deosebit de severe din cauza toxicităţii ridicate a
dioxidului de sulf. Dioxidul de sulf acţionează ca un iritant local al mucoaselor aparatului
respirator şi al ochilor.
Capitol 9. Bibliografie