DINAMICA

GRUPURILOR
CURS 1. ELEMENTE INTRODUCTIVE:
NEVOIA DE INTERACTIUNE.
GRUPUL SOCIAL
Omul – fiinta sociala
inca din prima zi

• Bebelusii reactioneaza diferit la vocile pe care

le-au auzit in perioada prenatala

• La numai cateva zile, copiii privesc mai mult

figurile ovale cu puncte sugerand ochii (Ahrens,
1954) – schiteaza zambete atunci cand
identifica o potentiala figura umana
Omul – fiinta sociala
inca din prima zi

• Pe masura ce capacitatile vizuale se dezvolta,

acest fenomen se amplifica

• La 18 luni – sensibilitate fata de mesajele si

emotiile celorlalti (Dunn, 1988), capacitatea de
a le intelege intentiile si dorinta de a-i ajuta
(Martin & Olson, 2013)
Ne nastem membri ai
unui grup social…

Primul grup social cu care copilul intra in

contact = familia si prietenii apropiati ai
acesteia
… iar pe parcursul vietii
largim permanent sfera
grupurilor din care facem
parte…

• Grupul scolar
• Grupul de prieteni
• Grupul de munca
• Grupul de voluntariat
• Grupul studentilor din anul
II Psihologie
• Grupul de parinti ai elevilor
din clasa a IV-a
• Grupul sportiv etc.
Grupul – o realitate
omniprezenta
• Aproape orice activitate umana se
desfasoara in grup

• “Lupul singuratic” = o raritate – chiar si el e

nevoit uneori sa participle in activitati de
grup

• Grupurile influenteaza profund modul in

care gandim, simtim si actionam
E randul vostru!

• Din ce tipuri de grup social ati facut / faceti

parte?

• Care este motivul apartenentei voastre la

respectivele grupuri?
Grupul raspunde diverselor
nevoi ale fiintei umane
• Nevoia de supravietuire

• Nevoia de apartenenta

• Nevoia de a se simti valorificat

• Nevoia de a comunica

• Nevoia de a se afirma

• Nevoia de putere

• Nevoia de a iubi si de a fi iubit etc.

 Nevoia de apartenenta

• Indiferent de societate / era – omul a manifestat o puternica

nevoie de apartenenta (Baumeister & Leary, 1995)

• 87.3% din americani locuiesc cu altcineva (familie, parteneri,

colegi - Davis & Smith, 2007)

• 50-80% petrec in mod curent timp in grup (activitati sportive,

vizite, vizionari filme etc., Putnam, 2000)
 Nevoia de apartenenta

• Cand nevoia de apartenenta nu e satisfacuta, suferim – ex.:

proaspetii studenti care parasesc caminul si nu au un grup
social alaturi (Buote et al., 2007)

• Excluderea deliberata dintr-un grup “doare”– depresie,

confuzie, agresivitate (Williams, 2007)
 Nevoia de afiliere

• Grupul ofera individului suport, asistenta, informatii

• Teoria compararii sociale (Leon Festinger, 1950, 1954) – de

multe ori ne asociem cu altii pentru a verifica propriul sistem
de valori, credinte
 Nevoia de afiliere

• ! In situatii de criza oamenii simt nevoia sa se afilieze, sa

caute compania celorlalti (Schachter, 1959)

• Ne afiliem in general cu cei care ne linistesc, ne ofera suport

si informatii

• In anumite situatii preferam compania celor care sunt intr-o

situatie mai proasta decat a noastra (ex: daca am luat 8 la
examen, preferam compania celor cu 7 decat a celor cu 10)
Grupul social ca sursa a
propriei identitati

• Calitatea de membru al unui grup permite individului sa

raspunda partial intrebarii “Cine sunt eu?”

• Teoria identitatii sociale – omul nu doar ii clasifica pe

ceilalti in functie de caracteristici precum varsta, genul
social, nationalitatea, ocupatia etc. – identificandu-ne cu o
anumita categorie, ne atribuim si noua respectivele
caracteristici (ex. Studentii sunt destepti, eu sunt student
deci si eu sunt destept)

• Cand suferim o infrangere personala, ne ajuta sa ne

focusam asupra succesului colectiv al grupului din care
facem parte
Este randul vostru:

• Suntem membri ai unor grupuri sociale din

clipa in care ne nastem. Este asta suficient
pentru a intelege cu adevarat grupul social
si fenomenele care apar in cadrul acestuia?

• De ce sa studiem DINAMICA GRUPURILOR?

Ceea ce nu stii, nu te poate rani!

Experienta de membru in diverse grupuri

sociale nu confera certitudinea unei bune
intelegeri a grupului

Cunoasterea elementelor esentiale de

dinamica grupurilor faciliteaza viata in
societate si permite o abordare
eficienta a activitatilor de grup
In cadrul cursurilor de DINAMICA GRUPURILOR
vom explora…
… cum grupurile afecteaza individul si cum individul afecteaza grupul

… cum apartenenta grupala scoate la iveala ce e mai frumos si ce e mai urat din fiinta umana

… cum persoane aparent fara legatura ajung sa formeze unul si acelasi grup

… cum este posibil ca grupurile sa fie uneori incredibil de eficiente, iar alteori surprinzator de
incompetente

… cum influenteaza liderul grupul pe care il conduce si cum influenteaza grupul personalitatea
liderului sau
Elemente introductive
cu privire la grupul mic
Ce este un grup?
• nu există o definiţie universal acceptată a grupului –
DAR consens destul de semnificativ cu privire la cele
mai importante caracteristici ale acestuia

• cele mai multe asemenea definiţii subliniază aspecte

precum:

• Interdependenţa

• Interacţiunea

• Percepţia de a fi un grup

• Existenţa unor scopuri comune ale membrilor

acestuia
Marimea grupului
• Cat de mic este un grup mic?
• Multiple controverse

• Limita inferioara a grupului

• 2/3 persoane?

• Limita superioara
• Unii autori limiteaza la 15 persoane
• ? Aceasta limita ar exclude entitati
sociale care reprezinta totusi grupuri
mici (ex: niste tarani care deschid
impreuna o afacere locala)
1. Grupuri mici cu numărul de membrii spre
limita inferioară (2-15/20 membri)

• posibilitate mai mare a membrilor de a participa la

realizarea sarcinilor (atunci când doresc asta);

• rol mai mare al fiecărui individ în obţinerea eficienţei

grupului;

• contribuţie mai uşor de observat de către lider a fiecărui

membru;

• influenţa mai mare a unui membru asupra celorlalţi şi

asupra grupului;
1. Grupuri mici cu numărul de membrii spre
limita inferioară (2-15/20 membri)

• satisfacţie mai mare de participare a fiecărui membru;

• grupul poate fi mai uşor influenţat de lider;

• subiectivitate mai mare în aprecierea faptelor fiecarui

membru ;

• probabilitate mai mare de implicare a tuturor membrilor în

fenomenele şi activităţile de grup ;

• în grupurile formale (dar şi în cele informale, uneori)

anumite fenomene se pot desfăşura în regim de
autoîntreţinere
2. Grupuri mici cu numărul de membrii spre limita superioară
(15-20 / 30-40 sau mai mulţi membri)

• apariţia subgrupurilor ;

• competiţia subgrupurilor pentru resurse, gratificări

(uneori conflict) ;

• deplasarea centrului de la subiectiv la obiectiv în

evaluarea activităţii membrilor;

• posibilitate mai mică de participare în mod egal la

rezolvarea sarcinii ;
2. Grupuri mici cu numărul de membrii spre limita superioară
(15-20 / 30-40 sau mai mulţi membri)

• posibilitate mai mare de compensare interindividuală;

• posibilitate mai mică de observare obiectivă a

contribuţiei fiecărui membru;

• motivaţia membrilor este mai diversificată – risc

frustrare mai ridicat;

• liderul trebuie să se sprijine mai mult pe grup în

activitatea de conducere
Coeziunea de grup
• reprezintă nivelul de atracţie pe care
indivizii îl au faţă de un grup, gradul de
unitate de care acesta dispune

• consecinţe importante din punct de vedere

al productivităţii, eficienţei, climatului,
satisfacţiei, etc.

• caracteristici definitorii:

• variază în timp

• se realizează în jurul anumitor valori

Coeziunea de grup
• Factori care determina mărirea coeziunii:

• aderenţa la scopurile şi normele grupului;

• frecvenţa crescută a interacţiunilor între

membrii grupului;

• competiţia cu alte grupuri (dacă se

desfăşoară într-un cadru adecvat şi în
domeniul sarcinii);

• experienţe de succes trăite în grup;

Coeziunea de grup
• Factori care determina mărirea coeziunii:

• evaluare mai pozitivă a eficienţei grupului

(trebuinţa de apartenenţă);

• stilul de conducere adecvat lider

• situaţii de ameninţare
• Schachter (1959) – experiment: punerea
subiecţilor într-o situaţie de ameninţare
(situaţia de a primi un soc electric);

• rezultat: subiecţii puşi în situaţii cu grad

înalt de ameninţare (perspectiva de a primi
un şoc electric destul de puternic), şi deci
cu o anxietate ridicată, simt o mai mare
nevoie de afiliere decât subiecţii aflaţi într-o
situaţie cu grad scăzut de ameninţare
(perspectiva unui şoc electric
nesemnificativ)
Coeziunea de grup

• Factori care determină scăderea coeziunii:

• lipsa de aderenţă la normele grupului;

• experienţe repetate de eşec;

• tendinţa unor membrii de a-i domina pe ceilalţi;

• lipsa coordonării eforturilor, etc.

Coeziunea de grup
• Consecinţele coeziunii de grup:

• o mai mare productivitate;

• protecţie psihică mai mare a membrilor în situaţii de

stres. ;

• prestigiu mai mare – tinde să inhibe plecarea din grup ;

• presiune psihică mai mare pentru respectarea

normelor ;

• ! falsul consens / decizia conformistă de grup

Climatul psihosocial

• fenomenul cel mai important pentru înţelegerea

dinamicii de microgrup

• = forma sintetică a trăirilor subiective ale membrilor

grupului în contextul vieţii grupului – rol reglator
Climatul psihosocial

• = rezultanta acţiunii factorilor interni şi externi, obiectivi

şi subiectivi, care au semnificaţie pentru grup şi care
generează o dispoziţie psihică relativ generalizată şi
stabilizată la nivelul membrilor grupului respectiv

• prezintă o relativă stabilitate şi independenţă faţă de

factorii care l-au produs
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• socio-afectivă (relaţiile de simpatie, antipatie,

indiferenţă; numărul şi mărimea subgrupurilor, relaţiile
afective cu liderul formal, coeziunea);
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• motivaţională (atititudinea interpersonală, atitudinea

faţă de grup, faţă de activitatea comună, de rezultatele
obţinute, gradul de compatibilitate al trebuinţelor,
intereselor membrilor grupului, tipul şi mărimea
satisfacţiei / insatisfacţiei);
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• cognitivă (particularităţile comunicării, gradul de

cunoaştere interpersonală, gradul de convergenţă şi
compatibilitate a opiniilor, nivelul de elaborare şi
modul de funcţionare a normelor de grup);
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• instrumentală (relaţii funcţionale între membrii

grupului, gradul de coparticipare a membrilor la
realizarea sarcinii, stilul de conducere şi competiţie al
liderului, condiţiile obiective ale realizării sarcinii şi
dificultatea ei, colaborarea grupului cu alte
microgrupuri, etc.);
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• structurală (omogenitate / eterogenitate din punct de

vedere al pregătirii, vârstei, proporţiei bărbaţi / femei,
mărimii grupului);
Climatul psihosocial

• Dimensiunile climatului:

• proiectivă (perspectivele sociale şi profesionale ale

membrilor / grupului, anticiparea rezultatelor situaţiilor
problematice, gradul de informare al grupului cu privire
la situatiile ce pot influenţa situaţia sa, capacitatea de
menţinere a coeziunii în situaţii dificile)
Existenţa scopurilor şi
activităţilor în grup

• Scopul = comun

• ex: grupul de jurati

• Scopul unui grup se poate modifica in

timp, dar trebuie sa fie unanim
acceptat (macar in parte) – in caz
contrar, nu mai vorbim de grup

• Activitati comune (sarcina de grup)

• ex: luarea unei decizii unanim

acceptate, mutarea unui pian etc.
Tipuri de grup social
Tipuri de grup social

• După natura activităţii:

• Grupuri de muncă

• Educaţionale

• Sportive

• Militare

• De creaţie

• De recreaţie
 • După poziţia persoanei în grup :

• Grupuri de apartenenţă
Tipuri de grup social
• Grupuri de referinta

• Grupuri de presiune
Tipuri de grup social

• Dupa relatia individului cu respectivul

grup:

• in-group

• out-group
Tipuri de grup social

• După gradul de instituţionalizare :

• Grupuri formale – ex: grupul de munca

• Grupuri informale – ex: grupul de

prieteni
 • După caracteristicile relaţiilor dintre membri:

• Grupuri primare – sunt grupuri de contact „faţă în faţă”

Tipuri de grup social
• Grupuri secundare – presupun relaţii indirecte, prin „releu”
Tipuri de grup social
• După modul de formare:

• Grupuri naturale
• = grupuri care se nasc spontan, datorită condiţiilor ce determină
dezvoltarea de relaţii stabile între viitorii membri
• ex : familia, grupul de joacă al copiilor, grupul de vecinătate,
comunitatea de bătrâni)

• Grupuri artificiale
• = grupuri formate în urma unui proiect ştiinţific / organizatoric /
de utilitate practică
• ex: grupurile de laborator, grupurile de decizie, de dezbatere,
terapeutice etc.)
Tipuri de grup social
• După modul de formare:

• Grupuri naturale
• = grupuri care se nasc spontan, datorită condiţiilor ce determină
dezvoltarea de relaţii stabile între viitorii membri
• ex : familia, grupul de joacă al copiilor, grupul de vecinătate,
comunitatea de bătrâni)

• Grupuri artificiale
• = grupuri formate în urma unui proiect ştiinţific / organizatoric /
de utilitate practică
• ex: grupurile de laborator, grupurile de decizie, de dezbatere,
terapeutice etc.)
Va multumesc!

Acum e randul
vostru!
E randul vostru!

• Ganditi-va la diferitele grupuri din care ati ales sa

faceti parte.
• Ce v-a determinat sa deveniti membru al
grupului?
• Ce anume va determina sa ramaneti membri ai
acestor grupuri?
E randul vostru!

• Puteti identifica un grup de presiune in viata

voastra? Care este si in ce fel actioneaza?

• Dar un grup de referinta?