Cursul 5.

Grupuri, instituții și
organizații
Grupul social
• Un număr de persoane care împărtășesc aceleași norme, valori și
așteptări și care interacționează în mod regulat și conștient și care au
sentimentul apartenenței la grup

• Exemple: o clasă de elevi, o echipă de lucrători, o echipă sportivă,

membrii unui cor, membrii unei familii etc.
Nu sunt grupuri sociale
• Persoanele care călătoresc în același mijloc de transport

Nu interacționează intenționat & nu au aceleași valori, norme

• Ansamblul angajaților unei firme multi-naționale

Nu interacționează regulat

• Pensionarii

Nu interacționează regulat & nu au acleași norme și atitudini

Grupul social = esențial pentru societate
• Cea mai mare parte a interacțiunii sociale are loc în grup
• Impune normele de comportament social
• Asigură legătura dintre individ și societate, dintre individ și alte
grupuri sociale cu care nu interacționează direct
 Rețea sociale
• O serie de relații sociale care îl leagă
pe individ direct de contactele lui și
indirect de cei pe care nu îi
cunoaște personal

• Dau acces la resurse care nu sunt

direct accesibile persoanelor

• Exemplu: găsirea unui job

Tipuri de grupuri (I)
• Grup primar - grupuri mici în care oamenii interacționează față în față
frecvent și îndelungat
• Familia, grupul de prieteni
• Rol cheie în socializare = transmiterea normelor sociale

• Grup secundar – grup între membrii căruia nu există relații

interpersoanle apropiate, ci relații de tip formal
• Membrii unei asociații profesionale, consiliul de administrație al unei
companii
Tipuri de grupuri (II)
• In-grup – grup căruia persoana simte că îi aparține și pe care îl
definește ca fiind “noi” “al nostru”

• Out-grup – grupul față de care se structurează identificarea cu in-

grupul, “ei” “ceilalți”

• Cele două au granițe subiective, acolo unde le stabilesc membrii

grupului sau persoana
• Existența unui out-grup consolidează identificarea cu in-grupul
• Exemple – galeriile de fotbal, grupurile etnice sau religioase, studenții din
grupa 1 față de cei din grupa 2

• Sentimentul de apartenență la un in-grup poate să ducă la

dezvoltarea unor sentimente negative față de out-grup
• Noi ”piticii cu basc roșu” suntem mai tari decât “piticii cu șapca verde”
Tipuri de grupuri (III)
• Grup de referință – orice grup pe care individual îl folosește can
etalon pentru a se evalua pe sine și comportamentul său
• Funcție normativă – stabilește standarde de comportament pe care cei care
doresc să aparțină grupului trebuie să le respecte
• Funcție de comparație socială – mebrii grupului constituie un standard pe
care persoana vrea să îl atingă

• Grup de apartenență – grupul din care persoana face parte efectiv

Dimensiunea grupului
• Diadă

• Grup mic (2-20 persoane)

• Grup mare (peste 20)

Grupul mic
• Interacțiunea socială este mai intensă
• Interacțiune directă și frecventă
• Presiunea de a interacționa cu ceilalți membrii este mult mai mare
decât în grupurile mari
Instituțiile sociale
• Paternuri organizate de credințe și comportament centrate pe
satisfacerea unor nevoi sociale

• Organizate pentru a răspunde nevoilor sociale

• Transmiterea culturii de grup generațiilor viitoare = familia
• Conservarea oridinii sociale = familia, comunitatea locală, guvernul
Perspectiva funcționalistă
• Instituțiile îndeplinesc niște funcții esențiale pentru funcționarea
societății

• Tipuri de funcții
o Înlocuirea populației (imigrație, anexare, reproducere)
o Socializarea noilor membrii (copii sau imigranți)
o Producerea & distribuirea de bunuri și servicii (familia, economia, guvernul)
o Conservarea ordinii (familia, școala, guvernul)
o Furnizarea & păstrarea unui scop (religia, statul)
Perspectiva funcționalistă
• Nu toate instituțiile sociale își îndeplinesc funcțiile efecient

• Apar disfuncționalități
Prespectiva conflictului social
• Instituțiile sociale au rolul de a perpetuare a structurii de putere și a
pozițiilor privilegiate
• Familia perpetuează relațiile patriarhale
• Școala reproduce structura socială și accesul diferențiat la resurse

• Schimbarea socială impune schimbarea instituțiilor sociale

Organizațiile formale
• Grupuri organizate și structurate astfel încât să ducă la îndeplinirea
cât mai eficientă a unor sarcini
• Sunt structurate astfel încât să faciliteze managementul operațional
• Răspund unui număr foarte mare de nevoi sociale
• S-au dezvoltat mult în societatea industrială care presupune
organizarea rațională a muncii
Birocrația
• Componentă a organizațiilor formale care presupune folosirea
regulilor și ierarhiei pentru a spori eficența

Fără birocrație Birocrație

Weber
• Birocrația s-a dezvoltat în societatea industrială care presupune
organizarea rațională a muncii
• Afacerile de familie nu necesitau o organizare birocratică
• Analiza birocrației în societățile capitaliste
Weber – 5 reguli ale birocrației
• Diviziunea muncii – fiecare membru al organizației este înalt
specializat
• “Incapacitate educată” din cauza specializării înguste
• Viziune limitată

• Ierarhie bazată pe autoritate – stabilește linia de comandă

• Limitează implicarea angajaților în luarea deciziilor
• Permite ascunderea greșelilor
Weber – 5 reguli ale birocrației
• Reguli și regulamente scrise – fiecare știe ce are de făcut
• Limitează inițiativa și imaginația
• Se pierde din vedere obiectivul organizației

• Lipsa de implicare personală – reduce biasul

• Duce la sentimente de alienare
• Generează lipsă de loialitate
Weber – 5 reguli ale birocrației
• Angajare bazată pe competențe tehnice – descurajează favoritismul
• Descurajează ambiția și dorința de a-ți îmbunătăți performanțele
• Principiul lui Peter – orice angajat dintr-o organizație tinde să avanseze până
își atinge propriul nivel de incompetență