ANALIZA COST-EFICACITATE IN

SCREENING-UL PENTRU CANCERUL

DE COL UTERIN

Realizat de: Cloşcă Bianca-Nicoleta

Todosia Elena-Cătălina
Albu Mihaela
Vieriu Antonela
SERIA B,GRUPA 13
ANALIZA COST-EFICACITATE IN SCREENING-UL PENTRU CANCERUL DE COL
UTERIN

1. Importanta temei
Cancerul este o boala si o cauza de deces majora in intreaga lume. Potrivit Institutului
Național de Cancer din SUA, cercetări recente au arătat că în orice moment în lume, 42,5%
dintre femei prezintă infecții cu HPV, iar mai mult de jumătate dintre persoanele active sexual au
fost infectate cu HPV cel puțin o dată în viață. Pretutindeni în lume, la fiecare doua minute o
femeie moare din cauza cancerului de col uterin.
România se află pe primul loc în Europa  din punct de vedere al mortalităţii cauzate de
cancerul de col uterin, a declarat Cezar Irimia, preşedinte al Coaliţiei Organizaţiilor
Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC). Zilnic, opt românce sunt
diagnosticate cu cancer de col uterin, iar alte șase mor din cauza acestei afectiuni.
Screening-ul permite detectarea cancerelor in stadii incipiente. Unele leziuni pot
beneficia astfel de tratamente curative. Principalul indicator al eficientei screeningului este
scaderea mortalitatii prin boala respectiva. In cazul cancerului de col uterin se descopera leziuni
precursoare cancerului, scaderea in acest fel a incidentei bolii devine un indicator util.
Peste 80% din decesele prin cancer de col uterin apar în ţările în curs de dezvoltare,
parţial din cauza lipsei programelor eficiente de screening care pot depista anomaliile incipiente
ale celulelor cervicale, permiţând instituirea rapidă a tratamentului. Aceasta duce la probleme
semnificative sociale şi economice.
În procesul de evaluare a proiectelor de investiţie finantate din fonduri europene,
instrumentul cel mai utilizat pentru a fundamenta decizia de finanţare este Analiza Cost-
Beneficiu. Acest instrument are rolul de a identifica, măsura şi compara costurile şi beneficiile
exprimate în termeni monetari. Uneori este foarte dificil să exprimi in termeni monetari toate
beneficiile economice, sociale şi de mediu, sau este prea costisitor. În cazul în care decizia de
finanţare este deja luată (prin efectul legii, sau prin obligativitatea conformarii cu diferite
reglementari), analiza cost-eficacitate ar putea fi mai eficientă şi mai uşor de utilizat.
 Dar situaţia în care ACE este utilizată cel mai frecvent este faza studiului de fezabilitate a
unei investiţii în infrastructură, respectiv în secţiunea Analiza opţiunilor a Studiului de
Fezabilitate.
Rezultatele ACE sunt folositoare pentru acele proiecte ale căror beneficii sunt foarte
dificil, dacă nu imposibil, de evaluat în termeni monetari, în timp ce costurile pot fi estimate cu
mai multă siguranţă. ACE este mai puţin utilă atunci când o valoare, chiar şi una indicativă,
poate fi asociată beneficiilor şi nu doar costurilor. În acest caz, Analiza Cost-Beneficiu este mai
potrivită.
ACE este adesea utilizată în evaluarea economică a programelor din domeniul sănătăţii,
în special programele de imunizare (vaccinări), a programelor din domeniul educaţiei şi în
proiectele de investiţii privind protecţia mediului. ACE nu este utilă pentru a decide dacă un
anumit proiect va primi finanţare sau nu. ACE nu este utilă pentru a evalua un anumit proiect.
ACE înseamnă comparaţie între proiecte cu aceleaşi obiective sau înseamnă comparaţie
între opţiuni ale aceluiaşi proiect, în vederea atingerii obiectivului său. Analiza Cost-Eficacitate
este un instrument de comparaţie a proiectelor atunci când contează o singură dimensiune a
rezultatelor. Beneficiile ar trebui să fie omogene. Datorită acestor aspecte, aplicarea sa este
limitată. De asemenea, fără evaluarea beneficiilor, ACE poate măsura numai eficacitatea
proiectului (eficienţa tehnică), mai degrabă decât eficienţa alocării resurselor.

2. Descrierea temei
Ministerul Sănătăţii a lansat programul naţional de depistare precoce activă a cancerului
de col uterin, care asigură testarea gratuită Babeş-Papanicolau a populatiei de sex feminin cu
vârste cuprinse între 25-64 ani (6.014.175 femei după datele din 2008), într-o perioadă de 5
ani..Testul Babes Papanicolau este un model de screening in oncologie care nu are rol de
diagnostic,fiind considerat excelent din punct de vedere cost-beneficiu.
Prin implementarea unui astfel de program autorităţile sanitare urmăresc depistarea bolii
în stadii cât mai precoce, vindecabile şi îndrumarea pacientelor cu leziuni precursoare sau
incipiente pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate.
In mod ideal ar trebui sa se faca o estimare a beneficiilor. Acestea ar trebui exprimate ca
o reducere a riscului absolut precum si ca o reducere a riscului relativ deoarece ultima pare sa fie
totdeauna mai impresionanta si poate duce la concluzii eronate. Pentru a se obtine aceleasi
beneficii ca in RTC-uri (trialuri controlate randomizate) programele de screening trebuie sa
dispuna de servicii si facilitati similare care se pot dovedi costisitoare atat in ceea ce priveste
infiintarea cat si intretinerea lor.
Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contribuţie pozitivă
netă pentru societate şi, in consecinţă, merită să fie cofinanţat din fonduri ale UE sau alte surse
disponibile folosind principiul concurenței in cazul participării sectorului privat. Pentru
alternativa selectată beneficiile proiectului trebuie să depăşească costurile proiectului şi, mai
specific, valoarea actualizată a beneficiilor economice ale proiectului trebuie să depăşească
valoarea actualizată a costurilor economice ale proiectului.
Studiile referitoare la raportul cost-beneficiu in interventiile de control al cancerului s-au
efectuat,cu precadere, in tarile dezvoltate si este dificil de estimat acest raport pentru tarile
slab/mediu dezvoltate; acolo unde aceste interventii exista, se poate transforma raportul cost-
beneficiu in procent din PIB/capital.
Depistarea in masa este costisitoare datorita numarului mare de persoane implicate si
costurilor care pot sa creasca rapid. Chiar daca testul screening initial este ieftin, investigatiile de
urmarire a celor pozitivi sunt in majoritatea cazurilor scumpe.
Obiectivele specifice ale programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin
sunt următoarele:
a) asigurarea finanţării activităţilor eligibile a structurilor de management care susţin programul
naţional de screening de cancer de col uterin, precum şi a furnizorilor de servicii conform
contractelor de furnizare de servicii încheiate între aceştia şi Casele de Asigurări de Sănătate, în
limita resurselor stabilite de către Ministerul Sănătăţii;
b) identificarea, acreditarea şi contractarea furnizorilor de servicii (medici de familie, medici
recoltori şi laboratoare de cito-patologie, din sectorul guvernamental şi neguvernamental)
eligibili pentru a participa în programul de screening;
c) asigurarea calităţii în toate etapele activităţii de screening (recoltarea, procesarea şi
interpretarea frotiurilor cervico-vaginale, a diagnosticului colposcopic, a tipajului HPV şi a
confirmării biopsice a leziunilor depistate);
d) dezvoltarea şi menţinerea sistemului informaţional de suport pentru programul de screening
pentru cancerul de col uterin, colectarea şi centralizarea datelor necesare, raportarea periodică
precum şi monitorizarea, evaluarea şi analiza sistematică a activităţilor şi rezultatelor
programului de screening;
e) creşterea gradului de informare a populaţiei, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi
utilizarea serviciilor de screening.
Cheltuielile aferente funcţionării UM-SCC (unitatea de management-screening cancer de
col uterin) se asigură din bugetul Programului naţional de prevenire şi control în patologia
oncologică. Din fondurile alocate UM-SCC pot fi finanţate următoarele categorii de cheltuieli:
- cheltuielilor de personal (salarii, contribuţii şi cheltuieli pentru deplasări);
- cheltuieli aferente instruirii şi formare specifică a personalului;
- cheltuieli de regie, (servicii de comunicare telefon-fax-internet, corespondenţă, utilităţi);
- cheltuieli materiale (birotică, papetărie);
UM-SCC,validează serviciile specifice programului realizate de centrele de recoltare şi
laboratoarele de cito-patologie incluse în program, prin reproducerea formularelor tip şi a
centralizatoarelor de raportare ce vor fi transmise către structurile Casei Naţionale de Asigurări
de Sănătate în vederea decontării serviciilor efectuate în cadrul programului de screening pentru
cancer de col uterin.

Finanţarea activităţilor de screening în cancerul de col uterin

Ministerul Sanatatii finanţează activităţile de screening în cancerul de col uterin din
bugetul de stat şi din venituri proprii. Din bugetul alocat Programului Naţional de Cancer se
transferă fonduri către:
a) bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru activităţile de mobilizare
si management de caz, de recoltare, citire frotiuri cito-vaginale, colposcopia, biopsia si tipizarea
HPV efectuate de către furnizorii de servicii,
b) UM-SCC pentru activităţile de management, informare şi instruire a personalului medical,
tipărire formulare pentru screening, controlul calităţii
Plata produselor consumabile achiziţionate conform reglementărilor legislative în vigoare
se face din cuantumul rezervat din bugetul total alocat programului de screening (se decontează
conform normelor tehnice de realizare de realizare a programelor nationale de sănătate in anul
2009)
 Natura cheltuielilor include:
a) bunuri şi servicii, cheltuieli materiale, prestări servicii cu caracter funcţional
b)cheltuieli de capital - tehnică de calcul, programul informatic şi servicii de comunicaţii,
precum şi aplicaţiile necesare colectării, validării, raportării şi preluării raportărilor privind
serviciile acordate în cadrul screening-ului în cancerul de col uterin

3. Concluzii
Cost-eficienta programelor de screening si beneficiile pe linie de sanatate publica si sunt
realizate doar prin implementare sistematica cu conditia respectarii criteriilor de calitate si a
acopeririia intregii populatii tinta.
Cancerul de col uterin reprezinta in continuare o importanta problema de sanatate
publica, atat in ceea ce priveste incidenta, cat si in ceea ce priveste mortalitatea pe care o atrage
dupa sine. Desi in ultimii ani s-au inregistrat progrese in ceea ce priveste elucidarea evolutiei
naturale a bolii, a ameliorarii metodelor de diagnostic si s-a imbunatatirii calitatea tratamentului,
incidenta cancerului de col uterin este inca in continua crestere,iar rezultatele terapeutice raman
nesatisfacatoare.
Cost-eficacitatea in screeningul cancerului de col uterin depinde in prima instanta de
calitatea screeningului, care include analiza procesului si evolutia screeningului si rapida
comunicare a rezultatelor catre populatie si catre furnizori.
Realizarea unui raport cost/eficienta este greu de realizat in practica, datorita unor factori
le epidemiologie si organizarea si furnizarea de servicii medicale: probleme legate de alocarea si
cheltuirea resurselor financiare, colaborarea ineficienta intre specialisti si dotarea deficitara a
centrelor furnizoare de servicii screening.
De asemnea, trebuie sa fie luate in vedere si nevoile specifice ale persoanelor cu risc
crescut in situatii particulare, de exemplu considerente de ordin biologic, genetic sau cele care
vizeaza mediul inconjurator, modul de viata si mediul occupational.
Deosebit de important in acest context este stablirea unor indicatori specifici de
performanta a testelor de screening care sa fie monitorizati in permanenta Principalul indicator al
eficientei screeningului este legat de scaderea mortalitatii prin boala. In cazul cancerului de col
uterin se descopera leziuni precursorii cancerului, scaderea in acest fel a incidentei bolii devine
un indicator util.
Un studiu efectuat in Australia, care viza estimarea raportului cost-eficienta in
screeningului de cancer de col uterin la intervale de timp diferite fata de cel recomandat de 2 ani,
dar in cadrul aceleiasi categorii de varsta a relevat lipsa de fezabiliate a unui program prea
ambitios de screening prin apartitia constrangerilor de ordin financiar, in timp ce o majorare a
intervalului de screening, cu o implicita scaderea a costurilor ar atrage, dupa ea o scaderea a
eficacitatii.
In concluzie, sub aspect social, etic si legal screeningul pentru cancerul de col uterin se
va realiza in scopul scaderii mortalitatatii specifice bolii si va viza doar persoanele
asimptomatice complet informate,cu conditia ca beneficiile si riscurile sa fie bine cunoscute si
cost-eficienta screeningului sa fie acceptabila

Bibliografie
1. “Manual Analiza Cost-Eficacitate” realizat de experţi care au participat în cadrul
contractului „Dezvoltarea capacităţii pentru Analiza Cost-Beneficiu”, proiect co-finanţat
din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Asistenta
Tehnica.
2. “Official Journal of the European Union” L327/34/16.12.2003
3. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18290913
4. “Aspecte epidemiologice, factori de risc si screening in neoplaziile colului uterin“,
Mariana Bratu
5. “Sanatate publica si management sanitar”/ Cristian Vladescu –Bucuresti: Cartea
Universitara,2004
6. Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea
screening-ului în cancerul de col uterin (Ministerul Sanatatii)