DOUA MANUSCRIPTE VECHI

II

CODICELE TODORESCU SI CODICELE MARTIAN

1

ft

STUDIU $1 TRANSCRIERE

DE

DR. NICOLAE DRAGANU,

PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATIONAL DIN NASAUD
(TRANSILVANIA).
.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROM ANE

BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. ;;i C. SFETEA
11
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.
1914. 35.450.

7E' www.dacoromanica.ro S.
 DOUA MANUSCRIPTE VECHI

CODICELE TODORESCH SI CODICELE MARTIAN

STUDIU SI TRANSCRIERE

DE

DR. NICOLAE DRAGANU,

PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATEONAL DIN NASIUD
TRANSILVANIA ,

EDITIUNEA ACADtMIEI ROMANE

BUCURESTI
LIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA
LEIPZIG VIEHA
OTIO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.
1914.
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

La patru ani dupä publicarea Psaltirii scheiane din

partea d-lui I. Bianu, regretatul S. Fl. Marian Ike&
o comunicare despre un nou manuscript aflat de el, care
continea un fragment din psaltire si din alte texte biblice
si care timp mai lndelungat a apartinut m&nästirii Voro-
net din Bucovina (1). Manuscriptul cunoscut astäzi subt nu-
mele de Psaltirea voroneteana, CUM 1-a botezat descope-
ritorul, in urma raportului prezentat la Academie de rä-
posatul Gr. G. Tocilescu, in care acesta constat& GA deose-
birile dintre Psaltirea voroneteana i cea scheiana e sunt
curat lexice», ea «limba textului acestuia prezentä parti-
cularitàtile cunoscute din fragmentul Faptelor Apostblilor,
publicat de d-1 Sbiera subt titlul de Codicele voronetean,
i din Psaltirea scheiana (2), nu s'a publicat, dupa, cum
propunea descoperitorul, In felul cum se Mouse Cu Psal-
tirea scheiana, en toate insistentele d-lor I. G. Sbiera §i
A. D. Xenopol, cari sustineau ca emanuscriptul Marian
diferA foarte tare de Psaltirea scheiana, cu atat mai mult
de cea coresiana, nu numai in privinta lexicA, dar si In
cea foneticA, flexionalh si grafican si ca «multe deosebiri
de aceasta naturá au desteptat n In ei epresupunerea &A
manuscriptul Marian ar 11 mai vechiu chiar decal Psal-
Urea scheiana, sau eel putin CA el ne reproduce cu mai
mare fidelitate o copie mai veche cornunk Iiinda intr'acesta
se boAsesc cu neasemanare mai multe rotacisrne deck In
Psaltirea scheiand» (3). In sfArsit d-1 Ov. DenstWanu dup.&
un scurt studiu introductiv, in care descrie manuscriptul,
se Incearca sA-1 dateze si studiaza particularitátile mai In-
(1 Analele Academia Romdne, seria II, t. XV, 1893, pp. 100 102.
(2) Ibidem, pp. 149 151.
3) Ibidem, pp. 145-149. Privitor la desbateri v. §i pp.151-153.
www.dacoromanica.ro
Draganu, Dona manuscripte.
1
 2

semnate, face o colatiune con§tiintioasA intre cele dou5, psal-

tiri (1). Pe baza acestei colatiuni afla &A deosebirile dintre
cele douA psaltiri sunt destul de Insemnate, sunt adecA
nu purnai variante lexicale, ci 0 ortografice, fonetice, morfo-
logice, sintactice §i lexicale, iar din cele ortografice §i fo-
petice insemneazA numai rotacismul, cAci altfel «o colatiune
care ar fl avut in vedere qi aceste variante ar fi devenit
aproape completA a manuscriptuluiD, lucru pe care nu 1-a
avut In vedere i nici nu i s'a pArut necesar pentru stu-
diul raporturilor dintre cele mai vechi psaltiri rornane, cu
cari promite GA se va ocupa mai tarziu, dar, cat §tim, n'a
mai revenit, cum n'a revenit nici Hasdea, care Inca facuse
o asemenea promisiune (2), nici d-i I. Biana, care fAgA-
duih, un al doilea torn de studiu asupra PsaWrii scheiane
«atat In sine, cat i in comparatiune cu alte texte mai vechi
cu cari so af15. In relatiune« (3), cu toate c5, ar fi fost de
deosebit interes, cAci cautandu-se raportul dintre Psaltirea
scheiand, voroneteand §i cea a lui Coresi ar fi trebuit WA
se studieze i raportul dintre celelalte manuscripte §i tipA-
rituri vechi ale noastre §i sh se statoreascA cu mai multä
ori mai putinä probabilitate textul romanesc prirnitiv al
originalului lor cornun (4).

(1 Studii de filologie romanti, I3ucuresti 1858, pp. 17-42.

(2 v. B. P. Hasdeu, Psaltirea publican romdneste la 1577 de diaconal
Coresi, Bucuresti 1881, tom. I, p. IV.
3 v. I. Bianu, Psaltirea scheiand, I, Bucuresti 1889, p. 9.
4 Din acest punct de vedere ar fi interesantS si comparatia 'care War
putek face Intre fragmentul Todorescu care ni se mai pristreazil din Peal-
Urea calvina a lui Pavel Tordasi tiparit6 cu litere Wine la 1570 In Orade
ori In Cluj, Intre psaltirea lui Grigore Sandor de Agyagfalva dela 1642, a
lui Stefan Fogarasi, cea a lui Joan Viski dela 1697, si Intro originalul un-
gureso al lui Grigore Szegedi, precum ¢i Intre psaltirile unguresti cArora
acesta le-a servit de buil; v. Dr. Sztripszky Hiador As Dr. Alexics, Szegedi
Gergely dnekeskonyve XVI. szdzadbeli romdn forditdsban. Protestdns hansok
a hazai romdnsdgra, Budapest 1911. Pricat cii autorii acestei carp, poate
din pricina unor greutr4i de cetire, ori din graba, renuntá la aceastrt muncti
(op. a., p. 180), deqi lucrarea lor, altfel cam tendentioasa din punct de
vedere istoric, tocmai prin aceasta ar fi castigat mult in privirqa valorii
din punct de vedere istoric-literar, valoare care si as5, nu i se poate ta-
gadui Crt autorii nu sunt toomaisiguri in cetirea cArOlor vechi se vede din
transcrierea fragmentului Todorescu, unde afirun gre¢eli de felul celor
urmatoare: ispavd=isprava ? Ion de isbaud, cf. pand=bund, apoi
In
www.dacoromanica.ro
 3

Este. oare Coresi acela care a tradus din slavone§te In

românete Psaltirea, Tetraevanghelul, Praxiul §i Cava-
Nine, oH este el numai tipograful care a tipArit cu anu-
mite modificAri fonetice i lexice ni0e, manuscripte mai vechi,
cari circulau pe timpul sáu, cad «intre textele tiparnice
-§i manuscrise nu sunt decat deosebiri de dialect, iar nu
de versiune» (1)? Privitor la aceasta intrebare nu se pot
da decAt douä rhspunsuri §i am'andouá au fost date. D-1
M. Gaster zice ca pentru el cel putin a nu mai incape nici
-o Indoeala cum c'a manuscrisele, cu toate formele lor dia-
lectale, neposedând nici o forma mai arhaica §i nici un
vocabular mai arhaic decal acel al lui Coresi, nu sunt an-
terioare, ci sunt posterioare lui Coresi, sunt variante dia-
lectale; simple côpii fäcute dupa tipar i schimbate de Writ
copietor a, cáci eacest procedeu 1-am Intalnit foarte des in
descrierea literatuni, unde am dat adesea oH de texte
moldovene§ti copiate i schimbate de c'atrà un muntean
-pi vice-versa» (2). Fata, cu acestea d-1 I. Aurelia Can-
drea In frumosul sAu studiu «Monumentele vele mai vechi
de Umbel romdneasca» publicat in ((Nolo, revistd romeind»
Nr. 36 §i 37 din 1901, pornind pe urmele lui Ar. Den-
4 ...mex=a ...map In loc de [tu]nse,pereezese= impardlia ta in loc de parifie-ft.
feritureszk=feritura ta In loc de feriturd-fi enoakasze=inoacadd (P) ori imp/-
cat/a In loc de impacd-ti. In transcrierea psalmilor celorlalte psaltiri manuscrise
-de bunb samb ar fi intamp'nat greutitti si mai mari decbt in fragtnentul Todo-
rescu, care e COAL Cat priveste graba, amintim la acest loc numai deosebitele
atbri ale Codicelui Sturdzan $i cb nu cunosc scrisoarea lui Pavel Tord tsi
publicatá de d-1 N. Iorga In Analele Academiei Romdne, seria II, tomul XXVII,
p. 29 (Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului),in care el
la 9 Decemvrie 1570 da de stire preoOlor románesti cb mergAnd la soborul
-care avea stt se tin& in zileIe CrAciunului la Cluj esti si aduca si bani de
-cheltuealb. ca stt cumpere ctiqi românesti: Psaltirea, pe care s'o plateascä
cu 1 florin, altit carte, Liturghiacare nu s'a gbsit panb acum, pe care
-s'o pláteascb. cu 32 denaria. Dactt ar fi cunoscut aceastb scrisoare, puteau
stt afirme cu mai multb sigurantb, oi Pavel Tordasi a scris si tiparit cu
litere latine i ortografie ungureascl o Psaltire calvintt Intreag5 la 1570,
+loci la o dat5 mai precisb decbt aceea de alntre 1570 si 15730, la care au
-ajuns ei luAnd In considerare alto dovezi. Mai arniinuntit v. Transileania,
XLIII 1912, Nr. 3-4, p. 273 277.
M. Gaster, Chrestomatie rom dna, Leipzig Bucuresti 1891, I, p. XCII.
(1
(2 M. G.aster, ibid. p. XCIV. Aceastrt pArere o suAine d-1 Gaster si cu
10 ani mai tArziu In Geschichte der rumdnischen Litteratur publicat5 In
Crober's Grundriss, II.
www.dacoromanica.ro
 4

susianu (1st. linibii si literaturii rom. ed. II, Iasi, 1894,.

p. 191 si 193-4 si Revista criticet-literarcl, anul V,
1897, Nr. 4, p. 97 108), dupa ce dovedeste cu mult aparat
filologic ca Psaltirea scheiand e numai copie si face o-
comparatie amanuntita a Psaltirii scheiane, cu a lui
Coresi i cea dela Voronef, considerancl atht particula-
ritatile fonetice, cht i cele morfologice i lexice ale acestor
trei texte, constata c Psaltirea scheiand ne-a pastrat.
particularitati cu mult mai vechi decht Psaltirea li Coresi,
ch nici unul din cele trei texte amintite nu e o copie do-
pe vreunul din celelalte douh, si in sfhrsit aduce mai multe
dovezi din cari se vede cu siguranta Ca «se cam greseste
popa Coresi, copist neindämhnatec ca i ceilalti, când spune
in epilogul Psaltirii tiparite de dansul in 1577: «scrisu-
v'amil acéste psaltiri cu otvetil, démil scosti dein psaltire
sräbesch pre limb& rumanesch...». Psaltirea diaconului
Coresi, precum i celelalte tiparituri ale lui, nu sunt decat
cOpii de pe traduceri anterioare, pe cari si-a dat osteneala-
sá ni le transmit& intr'o limba ash de sucita, in cele mai
mune locuri, incht ma indoesc daca, intelegeh el Insus
ceeace voià usä cetiti si bine sa socotiti, ct veti vedeh
Insiva ca e cu adevartin (1. c. Nr. 37, p. 22). uTraducerea
primitiva care a servit de model copistilor manuscrisului
Scheian, ai manuscrisului dela Voronet si lui Coresi de o-
parte, si copistului Codicelui Voronetean de alta parte, s'a
Mout in prima . jumätate a veacului al XV-lea cam Mire
anii 1425 si 1450n (1. c. Nr. 37, p. 24). D-1 N. Iorga-
a§eazä apoi in cadrele istoriei aceste constatari pretioase
i atribue traducerea prirnitivä a textului vechilor noastre
monumente literare unui cleric maramuresean atins de va-
lurile husitismului, care ar fi facut-o poate ain mânastirea
din Peri sau aiureao. 1) D-1 Piwarim judecand din par-
ticularitatile de limba crede ca acel cleric ar fi fost din
partile mai apropiate de Oradea-mare, cad acolo se ga-
sesc labialele nealterate, un fenomen care mai de mult a
putut sa fie mai extins decht astazi, acolo se mai rosteste

I N. Iorga, Istoria literaturii religioase a Románilor pita la 1688, 13u-

curegti 1904, p. VIT. La p. 19 ni se spune ceva, rnai vag: ginteun unghiu
abatec din Maramures sau din Ardealul vecin cu inä1imi1e maramureseneD.
www.dacoromanica.ro
 5

ii astazi laa (v. G. Weigand, Linguistischer Atlas. des

-dacorumanischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909, UbeK-
siehtskarte Nr. 9), irimd, gerunche, etc., apoi doeumentele
istoriee ne arata c tocmai in partite acestea a fost mai
lAtit husitismul (cf. Hurmuzachi, Documente, 17 2, Nr.
507) si in sfarsit in limba acestui ynut ar fi foarte ex-
plicabile multele Imprumuturi din ungureste (1).
Trebue InsA sä ne mai gandim la o Imprejurare. Dad,
-cercetAm mai de aproape elementele unguresti ale veehilor
noastre manuscripte, observärn ea lntre ele aftArn cuvinte
-cari cu grau puteau sa fie in circulaye in graiul de toate
_zilele. Asa sunt de pildh: fuglu < fogoly (=captivus),
(met) gunuslese < gonoszul (=ma viciez, mi infectez),
sileduesc < gyidol (=uräse), izeclean < izetlen (=durus),
apoi poate i utaluitor < ?Araci urgisitor), etc. AceastA
imprajurare a indemnat pe unii cercetAtori sà creada ea
traducatorul bihorean-maramuresean sau ardelean ecu-
noscator do slavoneste» (N. Iorga, ibid., p. 19 si 26) a
recurs, pentru intelegerea si mai usoara transpunere in
rornaneste a textelor slave, ale cAror titluri slave s'au lasat
-de obiceiu neschimbate, ba uneori ni se dau paralel cu cele
romanesti chiar i Insei textele slave, si la traducerile
husite unguresti, din cari ne-a 'Amu nurnai aceea a Evan-
gheliei Mcuta de Toma Poesy si Valentin Ujlaky din
Harnancze, adApostiy in Trotus, la 1416 si preserisä apoi
la 1466 de Gheorghe Nemethy, fragmente din prooroci 5i
.o parte din psaltire. Neafland adica, in graiul rornanesc, pe
atunci Inca necultivat din punct de vedere literar, cuvinte
potrivite, au fost siliy sA pastreze cuvintele unguresti,
dandu-le o forma cat de cat romaneasca (1). Ba d-1 Dr.
(1) Sella Puecariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen. Sonderab-
druck aus der Festschrift Meyer-Liibke, I, Halle 1910, p, 35 ei 40. Un te-
ritor mai extins cuprinde localizarea facut5 de d-1 Ovid Densueianu Inteo
serie de prelegeri tinute la universitatea din Bucureeti In anul 1907 8:
Bucovina, Maramure i Vartile nordice din Ardeal pan5 In regiunea Mun-
tilor apuseni.Párerea d-lui Isidor Iegan, c cele mai vechi texteromâneeti
ar fi fost traduse ei aduse de niete sectari pauliciani macedoneni (v. Seeks
Paterena Lii Balcani i in Dacia-Traianl, etc., Buc. 1912, pp. 817 ei urm.),
ca nebazatA pe destule fapte lingvistice, nu o putem luS. In considerare.
(1) Sztripszky-Alexics, op. c. p.94; Cf. Alexice György, Romduok In Egye-
4enses irodalomtörténet,I3udapest 1905, p. 812.
www.dacoromanica.ro
 6

losif Popovici vede in vechile noastre manuscripte, desi,

dup.& cat am putut controlà, fa,r 5. destul temeiu, chiar a tra-
duceri din ungureste sub influenta husitán (2).
a influenta husitä, rare nea dat aceste traduceri, ne-a.
venit prin Unguri, este aproape fax5, indoealá din cuvântul
hiclean sau hitlean, pe care II gäsim in cele mai vechi
forme de «Taal nostru», cari ni s'au pastrat, precum si
adeseori in alte texte. Hitlean>hiclean> fitlean> viclean.
derivä din ungurescul hitlen §i in fraza a ce ne izbáveste
pre noi de hicleanul» Insamna,: «cel räu», a diavoluln, a vräj-
masul», insemnare care a putut sa o °AA numai pe tim-
pul cand Husitii, prigoniti si refugiati In Moldova, se leg5.nau
in näclejdea 6, credinta e cel mai mare bun §i eh singura
ea ne mântueste («sola fides salvificatD) (3). In felul acesta.
trebue sä ne apropiem mai mult de Moldova si sa. cautarn
traducatorul vechilor noastre carti in vreo manä8tire a.
Maramuresului Invecinat. Dar mai avem si alte motive ca
sa o facem aceasta. Anume, in vrerne ce in textele noastre
vechi j initial sau intervocalic din cuvintele de origine latina.
se scrie ki, care trebue sä se rosteasc5. .4 : 4 and, 4oi, deci
intocmai ca in Maramures si In Bucovina, precum si In par-
tile nordice ale Moldovei (v. G. Weigand, op. c. Ubersichts-
karte Nr. 10 si 11), in Bihor se aude j (%): jand, joi (v.
G. Weigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 10 (58)
si 11 (59). Tot a§a, z se scrie :3 (cit. dz) aproape in tot
locul unde reprezentä un d primitiv sau un d z latini:
dzic dzdc, asadará iaras ca in Maramure§ si Moldova,
unde se aude dew (v. G. Weigand, o. c. Nr. 3, 27, 35.
si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)):. In Bihor ins5, se aude zeio
(v. G. lVeigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)).
Apoi afar& de gerunche (gerunk'e, gherunt'e, d'erunte) rel.
runt' ,4urincet, v erin , ceruse I, murunt' , plat ang er i ici-colea
irim §i corinld, ala turea do cenuset, mtmunt, platangen,
inimet i colindd, In Maramure§ se mai aud formele atat
de obicinuite In vechile noastre texte: bletm,blem; sfrcInseta,
§i frumseta (frdmseta), a infrcimr; sam, sat (=scintem,.

2 Dr. I. Popovici, Paula dela Ord,stie 1582 , Bucure0i, 1911, p. 15 1n,

Analek Academiei Romans, seria II, torn XXXIII, Mem. Sect. literare, p. 531..
3 v. Stripszky-Alexics, o. c., p. 93.
www.dacoromanica.ro
 7

santeti); a putredi, gice qi rar ice < dice, In locul caruia

In Bihor aflam numai ice (1). Limba cartilor noastre vechi
este ap,dara o contaminatie a limbii bihorene cu, cea mara-
mureana. Calugarul roman husit, care ne-a dat cea dintaie
traducere a eartilor sfinte in romane0e, a trebuit si fie
de origine din Bihor, dar traducerea a facut-o in vreo
manastire din Maramureq, unde Imprejurarile 1-au silit eh,
se refugieze. El cuno0ea bine atat graiul bihorean, cat §i
pe cel maramure§ean, 0 a ales din ele ce i se pare& mai
frunios: a incunjurat palatalizarea labialelor obicinuita astazi
in Mararnurefb pastrandu-le nealterate ca in Bihor, in schimb
insa a luat rostirea altor sunete din Maramureq, iar In
privinta lexica a luat 0 din o parte qi din alta.
Textele husite traduse de acel cleric al carui nume ne-a
ramas necunoscut ar fi fost: Psaltirea, Evanghelia, Fap-
tele apostolilor, unele texte bogomilice (2) 0 parti din
Cazanie sau Talc, poate chiar Talcul Intreg, (3) dar Testa-
mentul vechiu, cu care Bogomilii, de cari se vede ca mai
erau multi printre Romani, ca i Husitii, nu voiau si alba
a face, se pare ca a ramas netradus, caci, cand apare
Palila dela Ordstie la 1582, ni se spune cä talmacirea
trebue sa se Loa a cu mare mune& i din limba jidoveascli,
greceasca qi sarbeasca pre limba romaneasca» (4), de0 de
qi
fapt se pare Ca s'a facut dupa traducerea ungureasca a lui
Heltai Caspar tiparita la Cluj In 1551, confruntandu-se
textul acesteia cu cele tiparite In limbile canonizate, intru

(1 Pentru constatarile de mai sus v., afarA de lucrarea citat 5. a d-lui

Weigand, I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafuha, BucuresLi, 1907, Al.
Tiplea, Peazii populare din Maramureg in Analele Acal. Boni. (s. H, L.
XXVIII, Mem. Sect. lit.), Bun. 1906; p. 413-531; M. Pompiliu, Graiul ro-
mdnesc din Biharea in Cony. lit. XX 1886, Hetcou Gyorgy, Aberetydmenti
romdn nyelvjdrds, 13elónyes 1912; G. Weigand, Szamosch- und Theiss-Dia-
lekte, Leipzig 1898 si Kdrdsch-und Marosch-Dialekte, Leipzig 1897.
(2 N. Iorga, ibid, p. 19-27, apai 64 i urm.; cf. Geschichte des rumd-
nischen Volkes ins Rahmen seiner Staatsbildungen, Gotha 1905, I, p. 401 2,
si Istoria bisericii romdnefti fi a vie(ii religioase a Romdnilor, V5lenii-de-
munte 1908, 1, p. 170-184.
3) Analele Acad. Rom., seria II, tom. XXVIII 1905-6 , Memoriile Sect.
lit. Bucuresti 1906, p. 105 si urm.
4) v. I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romdneascd ceche, 13ucure;ti
1903, P. 95.
www.dacoromanica.ro
 8

cat aceasta &lie& s'a aflat de lips& (1). Aceasta o putem

crede mai curand decal a vechiul manuscript husitic s'ar
fi pierdut cm totul (2).
«Coresi nu Meuse alta decal sa, tipareasca cu schimbari
de tot mici textele husiten, caH poate nici n'aveau, ori, daa
aveau, o10 pierdusera sau poate une1e-0 pierduser& atunci
la tipar,rotacismele», «pe u intreg dela sfar0t, pe ch 0
catevà arhaisme mai putin insemnate» (3). « Ce n'a crezut
el c& trebue sa, publice: apocrifele §i legendele bogomilice,
au fost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiar
and ei §tiau s1avone0e, ca popa Grigore din Mähaciu (5),.
Cum vedem a§adark chestiunea prioritátii intre tipäri-
turile 0 manuscriptele cele mai vechi ale noastre este de
o important& capitalk aci cu cat se vor descoperi mai
multe manuscripte vechi, din can se va putea, reconstrui
prototipul originalului, respective al traducerii originate, cu
ata mai LIsor se va rezolvi definitiv §i se va putea. con-
stata data and am Inceput a scrie, respectiv a traduce,
&AN In romane0e. Dac& Coresi a fost párintele literaturii
rornane0i, prototipul reconstruit va trebul sa, ne dea lu-
craxile lui Coresi. In caz contrar lucrarile lui nu vor fi
decal niqte côpii, earl ca §i celelalte vor avea gre§eli §i
lipsuri cum i au 0 cari nu vor avea, alt& valoare
decal ca. ne vor ajut& la reconstruirea originalului.
MCA pricina pentru care trebue sa, ne bucuram In mod
deosebit de ate ori se descoper nu numai manuscripte
vechi cu texte necunoscute pa,na, acum, ci §i de acelea cari
cuprind textele manuscriptelor vechi cunoscute. Acesta este
motivul care ne indearnna sa, atribuim deosebitä important&
Psaltirii voroneteane alaturea de Psaltirea seheiand, care
e mai completk precum §i ca sä ne ocupam In cele un-
maloare cu dou& manuscripte vechi, cari cuprind parte
texte necunoscute pan& acum, parte cunoscute 0 publicate
unele de Hasdeu cu 33 do ani (1879) Inainte de aceasta

(1 Dr. I. Popovici, op. c., p. 8 0 9 In Analele Acad. Rom, 1. c. p. 524 qi

525; Sztripszky-Alexics, op. c., p. 224 0 urm.
(2) N. Iorga, /st. lit. rel., p. 22.
3 N. Iorga, ibid., p. 84.
4) N. Iorga, ibid., p. 43 44.
www.dacoromanica.ro
 9

In vol. II din Cuvente din beitreini: Codex Sturalzanus,

altele in lucrarile lui Coresi.
Amandoua manuscriptele, cari mai au si meritul ca, In-
tregesc lacuna din Apocalipsul S-tului Apostol Pavel,
(intre pp. 24-25 ale Codicelui Sturdzan, Guy. II, p. 419)
i sfarsitul predicei «Zise Domnul», publicate amândoua
In Cuvente din bâtrelni, vol. citat, Indreapta mai multe
greseli de copiare de ale textelor publicate, dandu-ne astfel
putinta sa cunoastem felul cum se copiau textele vechi,
si au si unele particularitati ortografice speciale, so afla in
biblioteca d-lui Iu lian Martian, maior in disponibilitate,
director de bane& in Nasäud, cunoscut bibliofil si apretiat
arheolog. Le vom descrie pe rand numinclu-le dupa nu-
mele descoperitorilor, pe cel mai vechiu Codicele Todo-
rescu, caci a fost aflat de d-1 Dr. luliu Todorescu, mare
proprietar in Budapesta, iar pe celalalt Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro
 I. CODICELE TODORESCU.
1. Descrierea codicelui.
Manuscriptul Todorescu, cu care ne vom ocupa mai Intaiu, este
un codex tniscellaneus i contine 124 foi, format in octavo mic
de 15,5 cm. inaltime si 9,7 cm. lätime. Foile au fost im-
paturite in 18 caiete (1), cari cuprindeau câte 8, 6 ori 4 foi
unul, va sa Aida intr'un caiet nu este totdeauna o coal& in-
treaga,. Din corpul manuscriptului insä, cum se poate vedeit oi
din textul transcris i publicat mai jos, unde intregim lacunele,
s'au pierdut patru foi scrise, iar dela sfArsit au fost rupte cAtevb.
goale. Cele patru foi scrise i pierdute sunt : foaia inthie din
caietul I, foaia inthie i cea din urma, din caietul al XIV-lea oi
foaia intaie din caietul al XV-Iea. Astfel cele 18 caiete astäzi ni se
prezentä cu urmatorul numär de foi, dad, insemnam caietele cu
cifre romane, iar foile cu arabice : I. 7, H. 8, III. 8., IV. 6., V. 8.,
VI. 8., VII. 8., VIII. 8., IX. 8., X. 8., XI. 4., XII. 4., XIII. 8., XIV. 6.,
XV. 7., XVI. 8., XVII. 8., XVIII. 2, adid. 124. Dacä s'ar fi päs-
trat i cele 4 foi pierdute din corpul manuscriptului, codicele ar
aveb. 128 foi sau 256 pagine in aerie curentA. Dup ce, cum voin
vedeh, putem substitui lacunele, in transcriere i in cele urma-
toare vom intrebuinta paginatia completA a manuscriptului sau
cum ar 11 trebuit sit fie dad, nu s'ar fi pierdut cele 4 foi, iar
alaturea, dupit o linioara verticala, vom pune numarul corespun-
zator al foilor manuscriptului cum il aflam astazi.
Caietele in cea mai mare parte sunt numerotate cu cAte un
numar de ordine (custos), literele cirilice corespunzatoare. Nu-
merele sunt puse in josul inthiei pagine a caietelor, afara de 12,
care e pus in josul paginei a doua dela sfArsitul caietului al trei-
sprezecelea. Afara de aceasta in numerotare mai observtim oi
alte greseli. Pama la caietul al VI-lea numerotarea merge bine.
Caietul al VII-lea aveà la inceput numarul 1-T=8, iar al VIII-lea
(1) IntrebuintAm acest cuvânt pentru usurint5.; Intrebuintarea numelor
Iatinesti duerna, triterna, quaterna, quinterna, sexterna, etc., ne-o lngreu-
neaz6. tocmai faptul cfi numarul foilor variazit dela un caiet la altul.
www.dacoromanica.ro
 12

i -=. 7, dar cand s'au legat caietele in scoarte, caietul al VIII-lea a

fost legat din int&mplare inainte de al VI-lea, iar mai tArziu scrii-
torul crezand c& a gre5it a indreptat numerele schimb&nd pe
ir =8 in I =--7 pi 5terg&nd pe :V= 7 5i punand deoparte pe
ii'= 8. Caietul al XII-lea e numerotat gre5it, cum am mai amintit,
punandu-i-se numArul la sfaxgitul caietului al XIII-lea. Nu sunt nu-
merotate caietele: XIII, XIV, XVII 5i XVIII. Caietul al XVI-lea are
din nou numärul 1 (a). Uneori trecerea dela un caiet la altul e
indicat& ca 5i in celelalte manuscripte vechi ale noastre prin
semnul +pus in susul paginei Intie, a5a la caietul III 5i V, odatrt
-prin .2in josul paginei int&ie a caietului IV-lea.
Manuscriptul este cusut bine 5i legat in doul scoarte de lemn
-invälite in piele impodobit& cu diferite ornamentatii imprimate.
Pielea este ast&zi roas& 5i stricata la mijloc.
Pe fiecare pagina a celor XV caiete dela inceput afar& de
cazul c&nd vreun text se termin& inainte de ce s'ar sf&r5i pagina
afläm ale 16, uneori (p. 16/f. 7 v°, p. 53/f. 26 r°. p. 51/f. 26 v°, p.
65/f. 27 r°, p. 56/1. 27 v°, p. 58/f. 28 v°, p. 201 f. 99 r0), c&te 15, odatA
(p. 50..28 r0) 14 rânduri, iar pe paginele caietului al XVI-lea (p. 221/f.
107 r0-240/f. 116 v0) totdeauna numai cAte 15 r&nduri. In cele XV
-caiete dintAi rândurile stint cam de 5,5 cm.-7 cm. de lungi qi
scrise cam la 3-4 mm. departare unul de altul cu litere cam de 3
mm. de inalte. In caietul al XVI-lea rAndurile Bunt cam de 6,-7 cm.,
iar dep&rtarea dintre ele de 3-5 mm. Paginele 90/f. 44 v° i 148/f. 73
10 a u rämas nescrise, iar pag. 119-129/f. 51 au la mijloc o mica arsurá.
Scrisoarea e cirilic& dreapt& i continu6. Dup& cum se poate
vedea din reproducerea fotografica alaturata (1 , este invederat ca
vine din aceea5 5coal& din care e i scrisoarea celorlalte manus-
cripte ale noastre din veacul al XVI-lea, a Psaltirii scheiane, voro-
nefeane, a Codicelui voronelean qi a celorlalte texte contimp o-
rane acestora ori chiar mai vechi (2), de5i nu cunoa5te decat
numai forma p a lui r, iar piciorul lui 4 ii prelunge5te totdeauna,
in josul liniei, dar nu peste tot locul in aceea5 masura.
Cele XVI caiete dela inceput pan& la pag. 240/ f. 116 No,
(1) A binevoit sä mi-o facl colegul A. Bena, pentru ce ii multgmeso si pe
aceasta cale.
(2 Cf. faximile din Psaltirea scheianti, In ed. I. Bianu, din Psaltirea
voronekand la Ov. Densusianu, op. c., din Codicele voronefean In ed. I. G.
Sbiera, CernAuti 1885, la sfarsit, din Codex Sturdzanus la Hasdeu, Cuvente,
t. H, p. 691-3, apoi N. Iorga, Analele Acad. Rom., seria II, t. XXVIII,
www.dacoromanica.ro
Memoriile Sectiunii literare, p. 106 si urm. si tabelele II V alfiturate acolo.
 13

unde se incepe textul slavonesc sunt scrise, dupa cat se vede,

de aceea§ mana, de§i nu in acela§ timp. Scrisoarea la inceput
e mai ingrijitA, literele sunt facute mai frurnos, la sfar§it copistul
se vede mai grabit, literele aunt tot mai groase, la ce a contri-
buit intre altele poate §i calitatea mai rea a hartiei, a§a incat
caietul al XVI-lea, daca, 1-ai compara cu cele dela inceput, ar
parea scris de alta mama, mai ales flindca e numerotat din nou,
are numai Cate 15 randuri pe o pagina in loc de 16, are odatä pe
o in forma cp (p. 221/f. 107 r°, r. 15), pe cu piciorul prelungit
mai in jos ca in alte parti, ba de doua ori (p. 232/ f. 112 v°, r.
13 §i p. 240/f. 116 v°, r. 1) in forma 41, cu piciorul prelungit §i
in sus. Acest caiet a§adara n'a putut fi sons deodata cu celelalte,
dar aflam §i aici particularitatile ortografice caracteristice celor-
lalte parti, semn cã probabil sunt scrise, cum am arnintit, de
aceea§ mana. In toate aceste XVI caiete cerneala e buna. §i neagra,
iar titlurile §i initialele sunt scrise cu ro§u. Sfar§itul unui text
e indicat prin semnul:
Scrisoarea textelor cari urmeaza e cu mult mai slaba, de di-
ferite maini, cu deosebite feluri de cerneala, amestecandu-se titluri
§i initiale scrise cu ro§u, cum vom vedea la fiecare pe rand.
Toate aceste texte sunt mai tarzii §i nici din punct de vedere
al ortografiei, nici al limbii nu pot fi tractate alaturea de cele
de pana aici. A§a, sta lucrul §i cu Crezul» §i Tatal nostrw>
cari se OA la pp. 248 251/ ff. 120 v0-122 ro.
Manuscriptul altfel cuprinde:
1. Aproape intreg lipse§te o singura, foaie la inceput Mkt')
evangheliei din Dumineca Pa§tilor, pe care il aflam §i in Cazania
sau Carte ce se kernel evanghelie cu invd(eiturci a lui Coresi ti-
paritä la 1581 in Brasov, in exemplarul Nr. 29 al Acadenziei
Ronalne la paginele 132-137, unde are titlul de : «Iloovq11-11E RK
ceS10 RMIIKSIO 111,AAMO [WV. invatatura intru sffita §i mare du-
mineca pa§tilor scrisa e de sfritul, ion zlatousta. CAO , ill, (repro-
dusti la Cipariu, Crestomatia seau analecte literarie, Blaj 1858,.
pp. 33-40), pp. 3-24/f. 1 r°-11 v°.
2. Talcul evangheliei de «Ispas» sau «Inaltarea Domnului ),
«Vaznesenie», cum i se zice in text, §i care atat in manuscript,
1) Amândou'à textele amintite, precum si unele pasagii din Codex Sturdza
nus, manuscriptul Nr. 447 al Academiei Romans, dAruit de d-1 D. A. Sturdza,
a binevoit s6, mi le copieze d-1 Const. Moisil, profesor In Bucuresii, pentru-
ce ii muliamesc i pe aceast6. cale.
www.dacoromanica.ro
 14

cat i tn Cazania lui Coresi in exemplarul citat, unde se Oa

la pp. 200 207 (1), are numai titlu slavonesc, in manuscript:
<(CACV'HO HA HISSHICf[Hig] Nu. titr npopotucKii ocrKasatiff», iar la Coresi
adica «Ctivant
CAORO HA HZ3HKEHTI eHE CAT HpopofillaKkr 0171iA3AHT())2
la Inaltarea Domnului, aratare din cele proroce0i», pp. 24-56 /ff.
11 v0-27 v°.
3. «GrUITAIVTU DE BLARE pre la munci, sfiita maria. vré sd
vadzel cumu se mun'cescu rodul crestinescu . sAINH» (Parinte, bine-
cu vanteaza), pp. 57-111/ff. 28 14-45 v°, 5414-61 v° i 46 0-47 r° ; in
Co dex Sturdzanus : pp. 31-73,1a Hasdeu, C uvente, II, pp. 311-367.
4. ((Mogi:, CTfro innvir (sic) ndina t iicx-okk AllifairkAnk: Cu-
veintul atului paveli apostol. de esird su/letelora», pp. 112-139/ff.
47 v0-53 v°, 62 r0-69 r° ; in Codex Sturdzanus : 21-30 la
Hasdeu, ibid. pp. 415-425 (( Apocalipsul Apostolului Pavel))).
5. «[VJede(i-mel fdrd glas, i fdrd suflet dzdcandu...), pp.
149 196/ ff. 69 14-96 r° ; in Codex Sturdzanus : p. 73-113, la
Hasdeu, ibid. p. 449 471 (aici e intitulat in studiul ce premerge,
«Cugetari in ora mortii». Faximile, p. 693). Parti din aceasta, d.
e. inceputul §i fericirile, se gasesc aproape din vorba in vorba
t}i in «molitva mortilor» din un fragment al unui Molitvenic ma-
nuscris din sec. XVII gasit de d-I Todorescu (f. 27 r°-28 v0),
care va forma obiectul unui studiu deosebit.
6. «Dzise Domnul in pilda ada.sta : zen, om era bogatii...»,
adica evanghelia bogatului §i a saracului Lazar intitulata la
Coresi, ibid. irrat urr novicki miga fir (fila 26, foia 11) 2'), re-
produsa la Gaster, Chrestomatie, p. 30 31, §i in Tetraevanghelul
dela 1560 61, ed, C. Erbiceanu, Bucure§ti 1889, p. 159 160),
pp. 196-200 /f. 96 v0-98 v°.
7. TLA 'KO VANIE EIT-GLIEI dela giu[deflii. din stl pulti
ui mathei. 3,106. Dzise dont'uuln can va veny fliul omenescu...*,
pp. 201 220 f. 99 1.0-106 v0; in Codex Sturdzanus: p. 221
231, la Hasdeu, ibid. pp. 225-230.
8. OGA0110 I Hock' (sic) bt W IH HAWt. id' rem. (= «Cuviintul
-§i legenda (?) care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos»)'«Aqia
srdiaste Dndzdu botedza(ilor...», pp. 221-240/ff. 107 0-116 v°.
9. Dela foaia 116 v° sau p. 240 a manuscriptului scrisoarea
e de aft& mana, cu deosebite feluri de cerneala, de coloare mai
inchisa §i mai spalacitä, surie, amestecandu-se titluri scrise Cu
ro§u. Textul e slavon §i cuprinde diferite rugaciuni mai scurte
§i Para importanta, pp. 240-247/f. 116 v° 120 r°.
www.dacoromanica.ro
 15

10. «Credzu intru Dumnddzdu kcal...», pp. 218 249/f. 120

-v°-121 v°. Scrisoarea e slaba si de alta mama, deosebitä de a
textelor de pana aici.
11. «Tateil nostru ce esti in ceriu...D, pp. 250-251/f. 121 v°
122 r°. Scrisoarea e de aceeas mkna cu a «Credzu»-lui.
12. Paginele 250-254/ff. 122 v0-124 v° cuprind iaras diferite
texte slavone fat% importanta si scrise de felurite mttini cu deo-
sebite feluri de cernealä. Pe pag. 251/f. 124 r° se aflä desemnata
o figura, iar deasupra e scris cu negru : «am 3EnAmtu.
Pe marginile manuscriptului gäsim mai multe insemnari acute
de mai multe maini, dar nici una nu are vreo insemnatate deo-
sebitk ci stand de obiceiu din cate un singur cuvant ori din
rnai multe cuvinte PAra leg-Murk se pot consider& mai mult ca
piste mazgälituri. Astfel de insemnäri gasim la p. 68/f. 33
v°, p. 69 f. 34 r°, p. 94/f. 51 v°, p. 100 f. 57 v° (de mama co-
pistului codicelui : nonti, probabil scurtat din FIOMHAST 11E), p. 111
1. 47 r°, p. 222/1. 107 v° (poate tot de mama copistului codicelui),
p. 247/f.120 r, p. 253/f. 123 r°, p. 254/f. 123 v°. Din transcrierea
textului le-am omis fiind Zs% interes.
La pag. 67/f. 33 r°, r. 3 intre Mihail si eine sdm'tu gasim un
semn care se continua si pe margine si care pare a area locul
pana unde a ajuns un copist oarecare care copia de pe manu-
scriptul nostru si de unde avea sä continue. Semnul concade cu
sfarsitul pag. 37 a Codicelui sturdzan. Cu toate acestea avem
motive destule ca O. nu credem ca Codex Sturdzanus ar fl copie
de pe Codicele Todorescu.

2. Când s'a scris Codicele Todorescu?

Ar urma datarea codicelui sau fixarea epocei in care a fost
scris. 0 putem face studiind scrisoarea, marca fabricilor de hartie
din manuscript si raportul dintre acest codice si celelalte carti
in cari se afla textele copiate inteinsul si a caror data o cunoastem.
Judecand dupli scrisoare, manuscriptul, dupa cum am vazut,
nu poate sa fie mai nou decat celelalte manuscripte romanesti
din veacul al XVI-lea, cunoscute pana acum.
La o fixare mai precis& a datei nu ne ajuta nici marca fabri-
cilor de hartie din manuscript. Pricina este ca marcile sunt as-
cunse de obiceiu intre indoiturile foilor si apoi, fiind ori in par-
tea de sus ori in cei, de jos a acelora, cu ocazia legarii codi-
celuisi poate si mai nainte cancl s'au taiat si impartit coalele
www.dacoromanica.ro
 10

In caieteau fost taiate, aà ca astazi nu ne este cu putinta sa

rcconstruim nici barem una intreaga, cu atat mai mult ca marci
asernanatoare n'am putut afla nicaieri unde s'au publicat ori
descris maroile manuscriptelor romfine§ti contimporane ori in
alte carti, pe cari locul §i mijloacele mi-an permis sa le consult (1).
Daca ins& privim mai de aproape cele 13 figuri alaturate, le
putem imparti in trei, respectiv patru grupe. De grupa I se
vor tinett figurile 1 4, de a II-a fig. 5-7, de a III-a fig. 8-9,
iar de a IV-a, daca cumva nu le putem numara §i pe acestea
la grupa de mai nainte, fig. 10-13 ale tabelei I. In privinta ca-
litatii nu este nici o deosebire intre hartia din cele doua grupe
dintai, find deopotriva de groasa i de o nuanta galbuie, a$A
incat nu putem fixa cu sigurantA mai ales dupa ce sunt caiete
intregi caH n'au mama numarul foilor cari se tin de una ori
de ceealalta grupa. Dela caietul al XIV-lea (p. 191 f. 94 ro)
incolo ins& hartia, de§i se pare mai groasa, e de calitate mai
slaba i de o nuanta galbuie mai ro§ietica §i mai afumata. Hartia
codicelui aadara, trebue sa fie din trei, respectiv patru fabrici.
Nu putem insa sa stabilirn cu mijloacele modeste cari ne stau
la dispozitie, caH au fost acele fabrici, deci nici data coilicelui pe
baza marcilor lor.
S'ar pare& ca studiarca raportului dintre manuscriptul de
care vorbim §i aelelalte carti in caH se aft& textele copiate in
el, a cAror data o cunoa§tem, ne va u§ura mult fixarea precisa
a timpului in care s'a scris, mai ales ca ne este cunoscut chiar-
§i anul in care a aparut Cazania dela Bra§ov a lui Coresi,1581,
iar despre textele corespunzatoare din Codicele sturdzan §tim ca
s'au scris inainte de 1583, afara de predica aZise Domnul», pe
(I) I. G. Sbiera, Codicele voronefean, tab. IT, §i descrierea la p. 321 ei
urm. ; Hasdeu, Cuvente, t. I, passim, In special p. 43-45 si descrierea cores-
punzatoare a Codicelni sturdzan, t. II, p. XLII, I. Kemeny la A. Kurz, Ma-
gazin fur Geschichte, Literatur und alle Denk- und Merktviirdigkeiten Sie-
benbArgens, Kronstadt 1844, t. I, tabela repr. dupä p. 192 ; Const. Moisil,
Doudsprezece scrisori domnesti, Bucuresti 1897 ; N. lorga, Documents ro-
mdnesti din arhivele Bistrifei, 141, Bucuresti 1699-1900 ; N. lorga, An.
Acad. Rom., 1. c. p., 100 ; Gr. Creku, Mardarie Cozianul: Lexicon slavo-ro-
manesc, Bucuresti 1900 ; descrierile mgrcilor din Psaltirea voronefeand. §i
scheiand la Ov. Densusianu, op. c., p. 22-23 ; tabelele aláturate la Quellen
ffir Geschichte der Stadt Eronstadt in Siebenifirgen, III, Kronstadt 1896 ; In
sfársit: Szonyi LaszlO, 14. szdzadhald papiros-okleveleink vizjegyei, Buda--
peSt 1908.
www.dacoromanica.ro
 17

care Hasdeu o dateazA «circa 1600». Dar §i aici intAmpinam

greutAti. Inainte de toate *tile codicelui nostru pe cari le aflAm
in Cazania amintit i In Codex Sturdzanus cum vom dovedi
nu sunt cOpii de pe aceste carti, ci de pe unul ori douà manus-
cripte mai vechi, de pe cari oH de pe vreo copie a lor s'au
copiat i textele Codicelui sturdzan, precum probabil i textele res-
pective din Cazania lui Coresi, ba poate i alte texte din aceasta
din urmA sunt cOpii de pe ni§te manuscripte mai vechi, de cari
circulau mai multe prin fel de fel de côpii, mai vechi sau mai
nouä, dinteo parte sau alta a românimii de dincoace de Carpati,
fie ele imbrAcate Inca in haina ciudatA a limbii bihorene-mara-
mure§ene, oH desfAcute de dAnsa i infAtisandu-se in graiul obici-
nuit (1). Ca sA dovedim aceasta, n'avem decAt sA amintim cä mai
multe texte de ale Codicelui sturdzan, §i anume tocmai cele rnai
vechi, textele bogomilice, le aflAm si in Codicele Todorescu, precum
si in Codicele Martian. CAt priveste Cazania lui Coresi, sA ne
aducem aminte ca. «Incercdrile de traducere din slavoneqte ) din
Codex Sturdzanus, caH se incep cu SA nestire buru crestiru...»
si «Orecire erA un pArinte anome Ionu...», anumite pArti din o
Cazanie publicate de d-1 N. Iorga in Analele Acad. Rom. 1. c., p.
105 si urm., precum §i cea dintAie parte din cele douä ale codi-
celui nostru, cari se aflA si la Coresi, nu sunt altcevA decAt tra-
ducerea din slavoneste a «lnvd(citurii intru sfein(a qi mard Du-
mineca Pastilor, scrisd e de sfantulis loan Zlatoustit», cAruia
i se atribuiA, desi nu se stie dacA ii apaliineA in realitate (2). LAsAm
sA urmeze pentru comparatie i cAtevA pasagii din cele patru texte,
cAci ne vor lAmuri asupra felului cum lucrA Coresi §i ucenicii lui 3)

1) N. Iorga, 1st. lit. rel., p. 27.

(2) I. Chrysostorni Opera omnia, ed. Montfaucon, Paris 1718 38, t. 8., p.
250, cit. la Hasdeu, Cuvente, Il, p. 75.
(3) Nothm cá partile citate le aflam si in eRugaciunea lui Ioan Neagoe
Basarab, care a facut /a iesirea sufletului saua din aInvdfdturile9 sale
acAtre fiul slu Teodosiea, dovada GA aceastä cazanie in redartia slavona
era cunoscut i preVrit6. printre Romani i pe la inceputul sec. al XVI-lea,
clot traducerea romaneascä a a1nvapturilor mi Neagoe (Basarab)b nu s'a
f&cut decat rnai tarziu, la sfarsitul veacului, pentru un Domn care fusese
castigat de curentul cárii romanesti i rare aye& si el un porfirogeneta de
indreptat pe cargrile anevoioase i pline de lunecusuri ale lumii. Aceastá
traducere pare BA se fi pierdut : paná astbzi ea n'a iesit la iveall, iar textul
pe care-1 aducem inainto mai jos, (wine dintr'o a doua traducere care s'a
ficut numai la 1654, sau pe la aceastA datit, in timpul lui Mateiu Basaraba.
www.dacoromanica.ro
Drdganu, Douii manuscripte. 2
 18

Hasdeu, Cuv. II, p. 78. N. Iorga I c., p. 103. Pag. III, a.

S'au nestire de Intaia eas lucratu,
sa 'la astadzi plata. derlapta.
S'au nestire dupa, al treile 6as
veritu, sa. blagodarIasca si O. praz-
nuasca.
Tara de s'au nevoit nistine de
s'au postit, din aasul dintae, el Ca
sä Ia astadzi plata direpta, ca, de
au venit nistine dupa al treile aas
bine se multdmasca si si prazntt-
Iasca.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu, Codicek Todorescu, p. 13/f. 6 r".

I. c., p. 37).
Cine séu postitg si seu ustenita.
ven4i bucurandu-va si priimiti ar-
gintulti. cati de 1n 6asul de 'ntai
lucrat-4, priimiti astazi ce va se
cade plata, cati chip& aid treile
bud ati venita, multemindil si ye-
selindu-va sa pritznuiti.
eine s'au postit si s'au, ustenitti,
viniti bucurandu-va si priimiti ar°-
gintul cati din easul dintaiu au
lucrat priimiti, astadzi ce VA se
cade plata. Cati dupa al treile Cas.
ati vinit multemin'du. si veselin'-
du-va sä praznuiti.

(N. Iorga, Ist. lit. rel., p. 61-2. Cf. Invägturile lui Neagoe Vodil (Basarab)
Mire fiul sdu Teodosie cu o prefata. de N. Iorga, Valenii-de-munte 1910.
p. VII. Textul citat se ail& In editia d-lui N. Iorga la p. 306 si e urmato-
rul : «cel ce va yen! la ceasul dintiau, va lua plata dreapta, iar cel ce va
veni dupa al treilea ceas, sa multameasci milei Tale, iar cel ce va ajunge
dupa al seselea ceas, de nimic nu se va lipsi pan la al noualea ceas, sa se
apropie eatre tine far de nici o indoeala, iar, de va veni si la al unsprezecelea
ceas, nimie sa nu se team& caci s'au zabovit, el tu esti iubitor de oameni,
si primesti pe eel de apoi ea si pe eel diniaiu, si mangai pe cel dela al
unsprezecelea ceas ca si pe cel dintaiu, si aceluia dai, iar pe aoesta-1 di-
ruesti, si lucrul il cinstesti, si ce este pus inainte, lauzi. Drept aceea, vor
intl.& In bucuria Domnului sau, si vor lila plata si cei dinthiu, si oei de apoi
dela mila ta cea bogatan. Acelas text se aft' si la pag. 323-4 In aPisania
manastirii Argesuluip sau partea a unsprezecea a cartii citate: asi Inca mai
zice si dumnezeescul Zlatoust: De a lucrat cineva din ceasul dintaiu, sa
iea astazi datoria cea dreapta, iar de va fi venit cineva dupa al treilea ceas
multumind; O. praznueasca; iar, de va fi postit pan& dupa al seselea ceas,
nimic sa nu se Indoeasca, ea de nimic nu va lipsi; iar, de va fi de al noualea
ceas lipsit, sa se apropie, netemandu-se nimic; iar de va veni la al unspre-
zecelea ceas, A nu se teama de zabava, cd Domnul Hristos este iubitor de
oameni si primeste pe cel de apoi ca si pe eel dintaiu, si pe cel ce a venit
la al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul cel dintaiu si
pe cel de apoi milueste, iara pe cel dintaiu mangaie, si celuia plateste, iar
cestuia darueste, si lucrarea cinsteste, si ce este Inainte pus, pfizestes.

www.dacoromanica.ro
 19

Hasdeu Gnu. II, p. 78-9. N. Iorga, 1. c. p. 109. Pag. III, b.

S'au ne¢tire dupa al ¢asele Sas
ajunsu, nime s nu se spamante,
cA Intr'o nemiel nu se va de¢erta.
Sa se-u ne¢tire dupa al noole Sas
lasatu, s sa apropie, nemica s5. nu
se tlama. Sa-u veritu ne¢tire In al
-unspradzecele Sas, sa nu se tem&
de pestélk
[In]tru de¢ertu. Tarà ni¢tine sä
s'au zabavit panä al noaole Sas ca
sa vie ci sa s apropie, i nemica
sa nu sa Willa. Tarâ de au venit
nictine in nal 11 Sas sa nu sa spae
pentru ace s'au zabavit, ea acesta
cuvant.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu, Codicele Todorescu, p. 13-14 f.

1. c., p. 37).
cati dup. ala ¢aseld Sasa ati
ajunsa, nemica sa va sfiiti. Tara
-earei ati pestita pana la aid noaole
Zasa, apropiTati-vã i nemica roi-
na ndu-va i cAti qi pAna la Mu
u'risprazécele Sasa ati pestita ¢i
.ajunseta, s5, nu Al témeti ea cdti
pestita, i derepa acéla sa nu va
zahniti.
6 r°-6 v°.
cati dupa. al ¢Tasele cas ati dounsu.
nemica sa v5. sfiiti. Tara carii ati
pestita. pana, In al noaolé Sas. a-
propiTati-v5, ¢1 nemicä rucinAindu-va
pi cati qi pang 1n ala usprldzécele
cas. ati pestit. ¢I aSunseta. sa nu
vA temeti ace ati pestit. qi diripitS
acéTa. &I nu va mahniti.

Hasdeu, Cue. II, p. 79. N. lorga, 1. c., p. 107. Pag. I, b.

Ca-i buru cinstitoriul despueto-
yTului: priime¢te cela de Intai, ca
-cela de apoi; Inbla`nzé¢te cela ce au
veritu in al uspräzéeele cas, ca ¢i
.cela ce au lucratu ditntaia.
c catra. Dumnedzeu qi prii-
mecte pre eel de apoi ca ¢i pre cela.
ce s'au nevoit dinthe. Deci mangae
pre cela din nal 11 ca qi pre cela co
s'au nevoit din casul dlntae.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu Codicele Todorescu p. 14-15/i.

1. c., p. 37-38).
C5. TubitorTu qi cinstitorTu Taste
-dumnezeu, ca e dulce ¢i milostiva
-¢i priimé¢te ceia de apoi ca ¢i ceia
de 1ntAi, qi rapausa ceia céu lucratt
-den ala unsprazecelé casa, ca ci cela
41 en Sasul detntai.
6 v0-70.
Ca Tubitor ci cinstitorTu Taste dum-
nedzeu, ea e dulce i milostiva, si
priime¢ie cei de apoi ca qi eeia
dintaTu, i rapaosà ceIa ce au lu-
crate, de-1 Inn (sic) ala unspradza-
cele cas, ea ¢i cela din casul dinataiu.

0 singurt privire e deajuns ca s. ne convingem cä avern a

face numai cu trei traduceri deosebite, cAci inrudirea dintre
textul Codicelui Todorescu §i al lui Coresi, fácând abstractie de
unele modificari ortografice si ca,teva, neinsemnate de altä na-
-tura, ca au luorat =lucrat-ati, in -- la, e invederatä. Cu toate
acestea Codicele Todorescu o repetam
www.dacoromanica.ro
nu e copie de pe
 20

Cazania lui Coresi, cum nu e nici de pe textele corespunzAtoare-

din codicele popii Grigore din lnhaciu, ci este copiat de per
unul ori dou S. manuscripte mai vechi, poate si ele copii, pe-
cari ori vreo copie a lor a putut s le intrebuinleze si
Coresi §i le-au intrebuintat negresit copistii Codicelui sturdzan..
Prin urmare judeand dupA raportul dintre Codicele Todorescu
§i textele corespunzatoare din Cazania lui Coresi §i Codex Slur-
dzanus, urmeaz . c aeesta trebue sá fie de aceeas vfirstil en
aeelea, adieu, dela sfarsitul secolulul al XTI-lea si la !lid 41.

intamplare tin trece peste eel dintal ani ai secolulni al XVII-lea._

In cele urmätoare vom incera sä dovedim aceste afirmatii.

3. Codicele Todorescu nu e copie de pe

Cazania lui Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus,
ci de pe un manuscript mai vechiu.
In acest capitol vom intrebuinta cam aceleasi mijloace pe cari
le-a intrebuintat si d-1 I. A. Candrea n lucrarea sa (Monu-
mentele cele mai vechi de Umbel romdneasca» pentru a dovedi
cä Psaltirea scheiand e copie, dar d nu s'a copiat de pe Psal-
Urea lui Coresi ori cea voronefrand, cum nici acestea nu sunt
cOpii de pe ea, 0.0 numitele dovezi interne.

A. Lipsa de unitate ortograficci, fonelicd 01

morfologicd a rnanuscriptului.
Codicele Todorescu e copie de pe un manuscript mai vechiu,.
pentrua «Inteo scriere originala, dacâ nu intampidm totdeauna.
acela§ termen pentru anumita notiune, gAsim insá, in genere, o
oarecare uniformitate, atAt in ortografie si fonetism, cat i in
formele gramaticale intrebuintate de autor» 1). Dar in ce pri-
veste textul Codicelui Todorescu nu putem vorbi de unitate nici
din punct de vedere al ortografiei, nici al fonetismului, nici al
formelor gramaticale, precum nici a intrebuintärii cuvintelor..
Vom cità cAteva cazuri mai semnificative in ce priveste : a/
ortografia si fonetica ei b) morfologia, rämânând ca despre intre-
buintarea cuvintelor sa vorbim mai incolo.
cc) Gasim aceleasi cuvinte scrise in diferite chipuri. Aà d. e.,
a) and cu d, and au 4, ba chiar cu e: cettrol, cdtrd, cdtrd pi

(1) I. A. Candrea, Noua revised romand, anul citat, Nr. 36, p. 634.
www.dacoromanica.ro
 21

cilre; ma, nut §i me ; set, se; bldstematu, bldstdmafi i bldste-

mate ; grdsitit gresiti t ; beut bdut ; beuturd bduturd ; cd-
agdrii, ccilugdrii ; deserutd, desdruti ; duserd dusard ; dzi-
-sera dzisard ; blcint blem ; plcingd pldngd, etc. Cuvân-
iul Dunmezeu II gasim scris and Dumnedzau, and Dumnedzeu,
chiar Dumnddzdu. In unele din cuvintele citate nu e vorba nu-
imai de confundAri ortografice, ci si fonetice.
[3) Gäsim cuvinte scrise and cu u, and cu o : unu1t1 unolg,
costul rostolti, bucurd-te bocurd-te, porunca poronca, focul
focol, tuturor tutoror, mit-avid ndravol, cu co, lui loi,
ioru loro, svn(ilur son(ilor, giude(u §ode(u, etc.
y) Vocala u 8, otr) se confundà cu iu to): lunte rume, lui
ui, nu n u, lumina lumina, cerului cerul ui, fiiului
viul ui, rugdciune r ugdciune, ingerul ineer ul, vor vora
voru voeu, cuvcintului cuvdntul ui, apoi 1 ucqi, el u-1,
jel ui, dar ungurile la p. 76/f. 37 v° r. 11, etc. Forma ceriu
alterneazä cu cer, cera, ceru.
8) Se confundA u cu 6 sau d : muncd maned, fdcuttl fdcdt,
ndravurile ndravdrile.
e Afläm cuvinte scrise and cu o, and cu oa ori chiar cu u:
omini oamini, ominii oainenii, noo noao, vostre voastre,
in tor ece intoarce, toate tuate lute told, gropd groapd, etc.
cp Litera é 4;) alterneazä cu e (6) ori cu diftongul ia (As, m ;
uneori acesta = ie): aceia acictia ace, cid de, cd ce, legd
liacé,' réle nate, véc, viac, dulcqd dulciap, mete mict,
férecdciune fericati, lumé lumia, asé asia, (scit) mergd
lOrcem miaege, etc.
7) Se confunda consonantele sonore cu cele nesonore. AO se

alterneazA f cu v: faptele vctptele, folosu volosu, viermit

fierumii, fi vi, focu vocu, flu! viiul, fCtele vétele, fieru
vier it, fried vricd, fdrd vdrd, infricaFului invricatu, fu-
muli - vunzuli, Avraandi Afraam, svn(ilora sfuttlorit; tot
asa: viare (= flare, Here), vierbinutéld (= fierbinteala,), poate §i
olovire (= olofire, dar cf. v. rus. olovIrii `purpur5! = lat. holo-
v&us), stArdma, etc.; é cu fi : urgie ur cie, lége liacd,
giudep ciudetu ciudet, ingerii incerii, mdr'gemt mdrcem,
atin'gs atince, giuratii ciur, plcingqi pldn'ci pidnceri,
agela aceia, apoi neaciunse, aciunsu aciunsetit = nea-
eurise, aglunsu, aglunset5), ciunghe = gIunghe), putreclune
(-= aglute), sdcéte (= ggete, sägeti , etc. ;
putregTune), aciute www.dacoromanica.ro
 22

p cu b: scurn'bii scumpii, upra ubrci (= umbra) um'braa

addbatu, addbeinclu-i, dar apd sau apci, rumbdndu-i (= rum-
pbnclu.i , etc.; cu dz i z: inal7e-sd indedzel-se
bdrbafiloru bdrbadzi, invddzeim, invdclzdtura, invdclzdlor (din
invd( , cdclzu cd(u, pddzitu pdzitu pcifitu, yeti vedzi,
dz (i, etc.
a) Litera a (=Ta) se confundl cu p (= in) §i cu x (=a ;
inste ste, aclaáaciaia, dad ciala, aMste a claste, dela cldn.
c) IntAlnim gre§eli de scriere dintre cari unele sunt explica-

bile numai prin copiare: kinur8 (=kinuri), in original a trebuit

sa, fie kinurk ; sa, su (= astaptd (=a§tépth) ; cru6k (= cruce);
ascul(ird (=ascultara; la Coresi,l. c p. 240, afam ascu(ird, dar
n'are inteles); unne (= uncle), unde ins& poate sa. fie i rostirea
'tale, in loc de uncle, obicinuita in unele pärti; pdrarulii (= pa-
harulti), sufrete suflete), ror (=lor), popiror(=popilor),ceriuriror
= cerTurilor), in(elep'clund scris mai intaiu innelep'clund §i in-
dreptat deasupra ; sdraca (= saracu), etc.
x) Aläturea de vocale i consonante simple afläm uneori §i
duble: sfcintaasvnta, preslcivitaapresldvita, présvantaapre-
sviita, perdutaa,avraamit afraamavraameavrame, aacta
ace, aaciaia aciotia, bucinaabucina, n-aare, vedeavor, aa-
devvdrii adevdril, evva, peesteri, pree.
X) Cuvântul preasfdnta are urmätoarele forme : présviita,
presvdn'ta, presventa, sventei, etc.
Paiericul se inlocue§te cu k §i , cu o consonanta dublá ori
nu se pune: cdn'tdm cdnutdm cantdndit, dulciatadul ci«td,
aflAm apoi dinn(ii, urine (= unde), care insä, cum am mai amintit,
poate fi §i gre§ea1ä.
v) z §i 1 vocalis sonans se transcrie in deosebite chipuri, da
pildA: sdvrdseste, sfdrsitul, scivesi, svrasit,nes'vdrsitd, nefrasitd;
scr'biia; n' ddrznire; vratoasdvelr'tos;sdr'guila-se; jrcitvd; stldpu-
rile, sll'puri, dar talharii, etc.
Afläm cateva curioase cazuri de bontaminatie ortografidi
infrdncegerd p. 8/f. 3 v°. r. 16), cu(ce)get (p. 9/f. 4 r°, r. 2 , rds-
tignéiam (p. 11/5 r°, r. 5 , 'nnos'tru (p. 12/f. 5 v°, r. 12 , rusi-
ndndu-vd .(p. 14/f. 6 v°. r. 1-2 , oeu p. 15/f. 7 r°, r. 3), aciastste
acetia, p. 19/f. 9 r°, r. 3), lieu (liu+li-au, p. 32/f. 15 v°, r. 12,
unde i este altfel adaos ulterior cu altä cernea16, dar intre litere),
Pavel'it (p, 35/f. 17 r°, r. 4 , aces'st té (p. 69/f. 34 r°, r. 10-14
ce-au (p. 73 f. 36 r°, r. 15 , le-au p. 125/f, 62 r°, r. 9), fd t)cuttil
www.dacoromanica.ro
 23

(p. 81/f. 40 r°, r. 6-7). spar' tu (p. 88/f. 43 v° r. 9), sci-nntu (p. 84 f.
41 v°, r. 4-5), dziffse (p. 99/f. 57 ro, r. 1-2), vororii (din voro+
vorti, p. 153/f. 76 r°, r. 16), hifl (=.11, p. 192/f. 94 v°, r. 9), vedda-vor
(p. 195/f. 96 r°).
o) *ov5,irea intre e si i este foarte deasá: galileiului galeleiului,
eleonului ilionului, efgliei0glie, oamenitor oaminilor, fe-
éiorifi6ori, venivini, voevoi, ingeii ingirii, necenice,
dedi, dereptii diripla, careicarii, meunziu (nzieu), esti
isti, dzisedzisi, dzicedzici, o lature=--o laturi, sedziqidzi,
amciri-si anzdri-se, spovedeste spovedefti, etc. Grupul en al-
terneaza, cu in : cene cine, men'ciunoOlor minciunoqilor,
preniiprin,den'de-nda-ndi1ndindind, printrupintru
pentru, etc. Pluralele ambigene in -ente alterneazä cu forme
in inte, cari sunt mai obicinuite: cuventele euvintele, etc. Tot
asA alterneazä forma de plural ure,-urele cu forma -uri, -unite:
darure daruri, darurele darurile, lucrure lucrurite, tur-
nurebisorure, cornure, dar roduri, etc. Aflam chiar si for-
mele: puterele puterile, mancdrelemancdrile.
7c) Precum se alterneazA in forme ca duserddusdrci e cu ci,
asà se alterneaza, i cu a In: dzisdzas, (ipa(apa, rad zirna
radzama, dinii dein, strigare, striga stragam, anzari-se a-
mari-se, anuiri-si, singurdsdsdn'gurii (sic), etc.
p) Se alterneez& e cu o in cuvântul: destoinicdostoinic.
a) Se a1terneaz5, grupa un cu in: untunorecaintundreciz.
.c) Se alterneaza dz cu z, desi acest din urrnä in cuvintele de
origine latina obvine numai de tot rar : anziadzadzianzdzazi,
vcidzutuvcizuta,pddzitupazitu, chiar pci(i,tu, padzdstepazesc,
cddzu dar nescdzutulil, etc.
u Aflam § aläturea de dz in : dzice gice (si cice) g'icemd,
si 6 aläturea de s in : scar'6ca scar qca.
cp) Se pune h in loc de f si viceversa : hirovimii firocinz, 1)
fihi.
x) Consonantele m si ninainte de consonante, mai ales inainte de
mute, iar n si inainte de vocale, uneori se pierd, altAdata nu ;
afl5m asadará : liba limbile lin'bile, upra ubra um'bra
unbra, strait stram'bii, tapinard tcimpinard timpinard,
1) Copistul a scHs citte odata firovim pe baza unei analogii gresite, ore-
ziind adica c6. si cuvántul hirovim ar fi avut la inceput forma firovim,
deoarece in manuscriptul, de pa care copia, vedeh in tot locul scris fi in
loc de hi, cum rostià el. www.dacoromanica.ro
 24

cuplit cumplit, scupiia scumpiia, scupliVrat scumpdrare ;

u u'n un unit.; vr-u vr-un vr-ufn, uspradzécele
unsprddzdcele ; naitd, naite, i"naité,maite ain'te, nain'te, inna-
inte, Vnaintg, etc.
cP) Gen.-dat. singular qi pluralul unor femenine prezentä ca
vocal& tonia and primitivul a , and analogicul ci. AO : pacile,
paceei, nari, alaturea, dar cetd(i, etc.
w) In sfAr§it amintim c6. 6 latin accentuat e redat and prin
ie, and prin e : mieu meu, mieimei ; fieruvieeuferuld;
viermi fier"mi vermii, etc.; diftongul lu uneori e redus
la i, alatdatä nu : men'ciunoqi, mineUnosii, dar men'einosilor ;
apoi nominativul §i acuzativul singular la declinatiunea a II-a
se termina, and in u, and in it, care, cum am -vazut, se poate
inlocui cu paiericul, dar n'aflám u orI ii sau paieric and con-
sonanta dela sfax§it e aruncatá deasupra cuvântului.
b) a) Forma pluralului mdni, many, mdnyle alterneazä cu
mdinile §i mdnule. In ce prive§te epenteza lui i in mdinile,
cf. §i caine, dar cdnii §i cdni [loft.
p Despre pluralele ambigene in -ente, -inte i -ure, -uri a fost
vorba mai sus la a, o.
y) S. comparam formele de gen.-dat. paceei, dragosteei, sla-
veei, dereplaleei, fired, dulce(iei, celdfiei, morliei, pcirefiei
inipdraliii, lumei luniiii, bucuriei, scripturei, etc.
8) In sfAr§it s6 se mai compare diferitele forme ale verbului a fi:
semu sintem sin' temit simtem, sefi, sdn'teti, sein'tu
sdm'tu sintu §isu,s, etc., apoi yeti vei §i i dela viitor ;
ani -- ai ; aceia aia; aasta alasta ; puroi punoi, §. a.
Multe din §ovAirile §i confundärlle amintite le aflilm §i la
Coresi 1. c. §i mai ales in Codicele sturdzan, cum le Osim §i
in celelalte manuscripte române§ti vechi, §i nu e de mirat, aci
Românii din secolul al XVI-lea §i al XVII-lea nu aveau traditiile
literare mai indelungate necesare la fixarea unei ortografli (1 .
Cu toate acestea Codicele Todorescu nu e copie nici de pe unul,
nici de pe altul, din pricinile pe cari le vom expune mai la vale.
Mai intaiu, cu toate a aceste trei arti sunt din punct de vedere
fonetic §i ortografic de aceea§ vArstA, de§i nu din acela§ tinut,
aci provenienta maramure§eanA a Codicelui Todorescu o ates-
teaza intre altele forma gicemit p. 18 /f. 8 vo, r. 16), gice (p. 156/f.
(1) Al. Philippide, lstoria limbii románe, I, Principii de istoria limbii,
Ia0 1894, p. 239. www.dacoromanica.ro
 25

77 v°, r. 15) si cice = gice (p.50/ f. 24 v°, r. 13 si 232 /f.

112 v°, r. 15), fronts* (passim), infratnsa p. 173 f. 86 r°, r. 2
si 3 ; 174/86 v°, r. 2-3 , putreditit p. 192 f. 94 v°, r. 13), apoi
bleinn, blare (passim), etc., sovAirile i confundärile ortografice
din ele nu sunt identice, adicA nu se intAlnesc la acelas cuvânt
al celor doll& texte corespunzAtoare decal foarte rar si atunci
mai mult numai din intAmplare i numai confundAri i ovAiri
mai obicinuite ca cea a lui lui Z a e. Dupä aceea confun-
clarea consonantelor sonore i nesonore f v, S p b,
?dz) (1) in Codicele Todorescu e sistematick prin urmare nu
poate fi vorba numai de confundarea formei literelor (.1 s) 1,1, 11,

cum se intAmpla adeseori si in celelalte manusoripte vechi ale

noastre 2) confundare care in cazul c5. s'ar fi copiat de pe
Cazania lui Coresi nici nu ne-o putem explica, cci literele
acesteia fiind tipärite sunt bine deosebite una de alta ci de
un sistem de ortografie propriu, in care din anumite pricini
semnele ortografice ale consonantelor sonore si nesonore se con-
fundä i identificä. Nu gandim la imprejurarea c copistul nostru
ar fi putut fi de origine Neamt desi nu e cu neputintä
fiinddt confundà consonantele, de cari vorbim, in rostire, le
confundà si in scriere, cum nu vrem nici sA btnuim cä ar fi
fog Grec ori influentat de limba greceasc.A, fiindcä cuvântul
arhanghel 11 scrie totdeauna cu gg (rr = ng, cum face cu mai
mult drept d-1 Ov. Densusianu cu copistul Psaltirii voronefeane 3 .
Explicarea cea mai naturala, este sA considerAm Codicele Todo-
rescu de o copie de pe altä copie, in care de caleva ori s'a
confundat I cu v, i cu s, s'a scris gresit odatà ori de atevit
ori n in loc de s, R in loc de 4 i intors, confundäri cari pu-
teau fi mogenite chiar din vechiul manuscript husit, iar copis-
tul din aceste greseli ori confundäri si-a creat un sistem orto-
grafic propriu. In cele dintal doua cazuri asemitharea literelor e
mare $i prin urmare confundarea usoarA.

(1) Nu vorbim de confundarea lui dz Cu g. in dzice gice, dee gice),

Ricemii, etc., uncle avem de lucru cu o asimilatie in rostire flcutit vizibilä
in scrisoare (Cf. I. A. Candrea, Graiul din. Tara Oasului, p. 6), nici de
lnlocuirea lui dz cu z, unde avem de lucru cu doufi nuante dialectale.
(2) v. Alexie Procopovici, Despre nazalizare i rotacism in An. Acad.
Rom. seria II. t. XXX, 1907-8. Memoriile Sectiunii literare, Bucuresti
1908, p. 265-307, passim.
(3) 1. c., p. 20.
www.dacoromanica.ro
 26

*i I putea fi usor confundat cu v, caci h a trecut foarte

adeseori peste f in v: vary, vrdvu (Ps. sch., ps. 71, p.
224) < van/ = psl. apuz; pray <praf <prah= psl. npazz;
vivor < vifor <vihor= psl. Rojcpx ; provod, prohod= psl. npo-
soAs 'comes', npoyops `transitus' ; stuh = stuf ; vdtav <vcitar
<vdtah, vdtaq, vcitaj (singulare deduse din pl. vatasi, care se
deriva din turc. vattas, ccioban'); catastiv <catastif <catas-
stih= gr. mod. xocrianov; viclean <vitlean< ficlean <pant.
<hiclean <hitlean= ung. hitlen, nu Mitten (1), etc. Dar s'a in-
tamplat i intors, v a trecutpoate peste f, uneori insa peste b in.
h:holburd <volburd;hultoare< vultoare (<*volloria) ; hdlboand
<bulboand <vulboand ; inholb <involb, toate din lat. volvere ;
hulpe <vulpe (<1at. vulpes) (2), etc. Afar& de aceea grupa
sf- se confunda cu sv- atat in rostire cat si in scriere, de
aceea se scrià cand sfdnt, cand svdnt, sfdtnic §i svdenic, sfdstnk
si svestnic, a se sfii (sdii, siii) §i a se svii (3), etc., intocmai
cum scriem astazi unii sv-, altii zv-, o seama snt-, altii Oen-,
etc. Astfel pe baza de analogie usor putea sa se schimbe f cu
v. In sfarsit schimbul acesta se vede cA nici nu era neobicinuit
la sfarsitul veacului al XVI-lea, dupA cum apare din docunten-
tele ronanesti din arhivele Bistritei publicate de d-1 .N. Iorga
(Bucuresti 1899-1900), cari din acest punct de vedere trebue
sä fie luate in considerare in primul rand. Nu ne import& «vecior-
liu» biräului «sas» din Bistrita (1. c. Doc. I, Partea I, p. 1), dar
Cosrisel feciorol Mogalde Vornicoloi" scrie la 1601 1. c. Doc.
XI, Partea I, p. 6-7) ca m6 rog domnalor vostre ca lui Dom-
nedeu den ceriu s nefoiti [0] rni' sooteti 1ng voi in Or cres-
tin' si [0] nevoiti s dai tire perintelui miu", iar popa Dumi-
tra marturiseste pe suvletul" lui, c un cal e dela el (1. c. Doc.
XXIII, Partea I, p. 20 , etc. (4). Tot aceasta ne-o dovedesc
contamin6rile ortografice intalnite in documentele publicate de
lictsdeu in Cuvente, II, p. 241: fvostd, hvost, fver' (= Mr5), hvi,
hvie, fve6ord. Consideram adica aceste cuvinte drept contaminari

1 Cf. si H. Schuchardt in Suplementul la Tom. I, din Cuvente den bd-

träni ale lui Hasdeu, p. XIIIXIV, LXII si 92.
(2) Cf. si Hasdeu, Cuv. II, p. 240.
(3 In Legenda Duminicei" (Cod. Sturde., p. 1, Cum II, p. 43) afra'm des-
véce despce.
4 In Codicele voronetean, p. 118, r. 12 aflatn: finovatu tuturoru, dar da
bunä. seanA avem de lucru cu o omisiune : ffi-va vlinovatu tuturoru.
www.dacoromanica.ro
 27

ortografice, deoarece contaminatie ne-am obicinuit st numim

fenomenul când voind s& exprim&m in graiu viu ori scris o no-
tiune, fie propozitiune, fie cuvânt, si1ab ori chiar sunet, ne yin
in minte in acela§ timp dou& forme, in cari ne-am indatinat s'n
imbracam (1). Apoi tocmai fiinda, sunt numai contaminatii orto-
grafice, cAci totdeauna s'a rostit fe6or, ficor, fost, nu host ori
vost, fie, hie, dar nu vie, ins& pe baz& de analogie se scriau in
toate trei chipurile, ba chiar §i fvost, hvost, etc., nu este permis
s& le confundäm cu alunedirile de sunete cari se aflä §i in limba
actual& ca : lupi, luphi, lupa, lup61; copil, copal, copal, copal,
coptil ; piatrd, priatrd, paatrd, p(iatrd, psiatrd, etc., cum face
Flasdeu (Cuvente, II, p. 218 §i 240) (2). In acestea din urin&
avem a face cu evolutia organic& a unui sunet, la care ce
e dreptpoate s1 fi contribuit intru cAtv& §i fenomenul numit
de Hasdeu syllexis, iar de altii contaminatie, dar §i atunci con-
taminatia foneticA (Cf. bine, byine, bd'ine, &Mine, bdzine, bzine;
rnic, n'ic, nm'ic, etc.) (3). In sfAr§it in manuscriptul de pe care
a copiat copistul Codicelui sturdzan §i pe care probabil, cum
vom vedek 1-a intrebuintat §i copistul nostru, trebui& sä fie Ira-
riarea dintre f §i v, c&ci in Cugetdri Iii ora mor(ii (Cod. Sturdz.
p. 96, in Cuvente, II, p. 462) gäsim : CE BOO RecEni itkpAc Ae cTapi=se
voru veseli feint de stare, unde veird de bun& seam& nu s'a nãs-
cut prin aliteratiune, fiindcA4 preced voru veseli, cum crede Ha s-
deu (Cuvente, II, p. 479), ci copistul Codicelui sturdzan s'a
lasat inflentat o singur& dal& de confundarea literelor f v
obicinuita in textul care-1 aye& inainte, cum s'a läsat §i popa

1) v. Al. Philippide, op. c., p. 81 si urm.

(2) Cf. Al. Philippide, op. c. p., 82.
(3) In ce priveste formele vechi i rainte, Primdi i ralt, etc., earl s'au
näscut din evolutia organich a lui n trecut dupá nasalizarea vocalei dinain-
tea lui r (v. Alexie Procopovici, /. c., P. 265 7), ne märginim sh reprodu-
cern o notith a d-lui Ov. Densusianu din care e evident c5. acolo nu poate
fi vorba de contaminatie : Chid 4% se aflá la Inceputul cuvintelor !nein tea
unui r rezultat din rotacism, 1-am transcris totdeauna cu i (irinel, iron=
441mm, 4944T). Ni se pare foarte putin plauzibilh ipoteza c5. In acest caz
ar reprezenth totdeauna sunetul I , ash eh copistul pronunVa I rima, i ralt.
Transcrierea noastrh ni se pare mai putin contestabi1 5. decAt a d-lor Bianu.
si Sbiera care tiphresc : inrentei, inralt, Immultind astfel num5ru1 exem-
plelor de rotacism de forma 'rp (I. c., p. 21-22 . Dar nici forme cu H (nen-
ritu) nu se pronuntau cu nr, cad aici n'avem altcevà cleat substituirea obici-
nuith a lui cu e, v. Alexie Procopovici, /. c., p. 287 .
www.dacoromanica.ro
 28

Grigore in desvdce din «Legenda Duminecii», pe care, cum vom

vedek o copia. Tot in acest chip trebue s6, explicAm si con-
taminatia sau compromisul, cum ii zice Ilasdeu (Cuvente, II, p.
479), sfyinfiloru, pe care-I aflam in acelasi text (Cod. Sturdz.,
p. 105 in Cuvente, II, p. 227 .
Mai greu de explicat este schimbul lui p cu b. CAteva, gre-
§eli in textul copiat (Cf, blumbu= `plumbu in «Legenda Sftei
Vineri )«Sta Petka» in Codex Sturdzanus, p. 192, Cuvente,
II, p. 154 si analogia celorlalte consonante (de trei ori se inlo-
ueste c cu g, astfel aflAm la p. 26/f. 12 v°, r. 6 : strigai in loc
(le stricai, la p. 149 1. 74 0, r. 13-14: adug in loc de aduc,
iar la p. 147 f. 73 0, r. 11-12: rácdin'du pentru rdgdindu;
niciodatA insä nu se pune t in loc de d si viceversa) au putut insä
sà provoace si acest schimb (1 .
Dar manuscriptul Todorescu nu poate fi copie de pe Cazania lui
Coresi, nici de pe Codicele sturdzan, §i fiindcä intre ortografia
lui si a acestora sunt mari deosebiri. Dintre acestea vom releva,
-aici numai douä, respectiv trei, mai insemnate, läsAnd ca cetitorul
prin comparatia textelor st se conving& si despre existenta ce-
lorlalte si s5, le cunoascä.
flnik (-And la Coresi se scrie in tot locul z (3) §i j (m), in ma-
nuscriptul Todorescu unde z reprezzina un d primitiv sau d, z
latini, se scrie totdeauna cu dz s nu socotim aici caleva scaptiri
din vedere sau sovAiri, despre cari am vorbit mai sus, iar j
initial sau intervocalic näscut din j latin se scrie j (iI) si adeseori
se confund5, cu c M. Textele corespunzAtoare din codicele popii
Grigore nu sunt uniforme in privinta aceasta. In Cuvântu de
inblare pre la munci" distinctiunea intre dz (s) §i z (s) nu este
totdeauna pAzità si se aratg predilectie pentru a ki)=Iat. j (Cu-
vente,. II, p. 375 ; In «Apocalipsul Apostolului Paul» afl5,m con-
I) Probabil ca si In textul de pe care Isi transcrib. Coresi Psultirect sa la
1577 Inca se eonfundà p cu b, cad la ps. LXXVII, v, 39 gäsim: ,5i pome-
néste ca pebta santu duhu lmplanda si nu se lntoarce, acolo unde textul
latinesc ofere recordans carnem eos esse, ventum abeuntem, qui non re-
vel titur".Traducerea duhii implándii corespunzatoare lui ventum abeuntem"
n'are nici un inteles. In Psaltirea scheianl se afla !ma scris... duha Im-
blandu ...", care traduce exact pe vant trecator, suflare care trece", v. I.
A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de Umbel romdneascd, 1. c. No.37,
p. 16-17. Poate Insa sa fie si numai o simplä greseala de tipar.
Cat priveste lnlocuirea lui c cu g, cf. 1 ug rdtor ii = qucratorii' In Psaltir ea
scheiand, p. 14, r. 15; Moils In Tetraevanghelul dela 1560 1 ed. Erbiceanu, p. 63.
www.dacoromanica.ro
 29

fuziune perpetua intre dz (s) §i z (3 , dar predilectie pentru g (u =

lat. j (Cuvente, IL p. 428); in «Cugeldri in ora mor(ii» se arata
o predilectie foarte pronuntata, aproape excluziva, pentru v).
contra lui j (m), dar nu se observa nici o deosebire intre z (8) si
dz (s) (Cuvente, II, p. 478-9); in sfarsit n predica cZise domnul»
gasim, tocmai din contra, predilectie pentru j , nu pentru a),
§i nicaieri dz (s), ci numai z (s) (Cuvente, II, p. 232).
In toate textele amintite ale codicelui popii Grigore si
ales in «Cuvcintu de inblare pre la munci». «Apocalipsul Apos-
tolului Paul §i «Cugetdri in ora mor(ii» aflam sovairea intrer
e (e), é (t) ia (A, ra), si mai ales intre e (F) i I (-k). Dar 'in anu-
mite cuvinte i pozitii copistul prefer& pe e (I) fat& de d 1), pe-
care-1 copiaza. Numai prin o astfel de predilectie a copistului
pentru e (f contra lui é k , §i nu prin afereza, cum erode Has-
deu, trebue sa explicam forme ca.: ce-u rdstignit (59), se.-u sculatu
(45, 47), ne-u spus (37), te-i ivitu (37 deinte (38), rugatu-ne-i, de-my..
86) = de am, ne-ms (86 = ne-am, ccite-1 /gresitzl (81). ccite ai, de-i
lagiutatul (82 = de ai, te-u frugat4 (94) = te-au, me-u fd'ruituj
(93) =me-au, mi-au, de poi (111) = de apoi, etc., etc., (v. Cuvente,
II, p. 373-4, 428, 474, 477, etc.), caci ele de obiceiu se scriau:
6tu, s-ku, wku, tki, dkinie, rugatu-wki, Irkars, raki, cl.hi, tku,
m'ku sau mAu, dtpoi, etc., cum le aflam mai totdeauna si in
Codicele Todorescu, in care forme cu e E de felul celor amintite-
mai sus nu sunt.
Tot ash se prefera o (w) fata de oa (wi, oa) in : o-u pcizitu 67 ;
i (a) feta de ia at, la) in : si-u bleary (60)=0-au, si-mz 87 =
0-amil, etc.
B. Omisiunile si indreptdrile Codicelui Todorescu; co»zpararea-
lui cu textele corespunzdtoare ale CazaniPi lui Corest si
ale Codicelui sturdzan.

Mid traduce cineva vreun text dintr'o limba straina, manta.

mai ales sa gaseasca in limba materna cuvinte can ti traduc-
lamurit notiunea cuvantului strain. Foarte adeseori insa, el nu.
nimereste numai decat cuvantul de care are lipsa, i atunci ori
pune cuvantul strain, ori un cuvant românesc, care nu reda intru
toate notiunea cuvantului strain, ci o exprima numai pe departe.
Se poate intampla insa cit recitind manuscriptul sa-i Anti in
minte cuvântul cautat i atunci sterge cuvantul scris mai nainte
www.dacoromanica.ro
 30

pentru ca s adaogA deasupra ori alAturi cuvAntul &it pe urml.

In Codicete Todorescu nu gAsim nici o urmA de astfel de indrep-
taxi, semn cA el nu este o traducere originalA, ci o copie de pe
o traducere mai veche.
Dar mai gasim §i alt argument, care ne dovedeOe pAna la
-evidentA cA Codicele Todorescu nu este decAt copie. Acest al
doilea argument, care sprijineqte in mAsurA decizivA punctul pe
.care-1 sustinem, 11 vom scoate din omisiunile pe cari le intAlnim
in text §i cari s'au nascut ori in urma negligentei ori dintr'o
distractiune a copistului. De multe ori observAm silabe lAsate
afarA, cuvinte trecute cu vederea, propozitiuni sau rAnduri intregi
.omise cu totul. Altadata cuvinte ori rAnduri intregi sunt qterse
§i inlocuite prin altele.
a) Silabele oH cuvintele lAsate afarA de cele mai multe ori
sunt adaose deasupra rAndului oriindicAndu-li-se locul cu o
-cruciulitApe marginile paginei respective. In unele locuri insA
lipsa n'a fost completatA.
a) Lipsuri completate gasim de pilda:
La pag. 3/f. 1 r°, r. 15 te indreptat prin adaogerea deasupra
-a lui poa in poate.
La pag. 5/f. 2 r°, r. 3 s'a intregit deasupra mai.
La pag. 7/f. 3 IA), r. 1 este scris inpro i s'a adaos deasupra
,tivd corectandu-se in inprotivd.
Tot la pag. 7If. 3 r°, r. 1 a fost uitat cuvAntul da, pe care
copistul 11 adaoge deasupra rAndului, in r. 2 este scris inmullitni
ei s'a adaos deasupra lu corectAndu-se in inmul(itului, iar in
r. 9 este scris sd de si s'a adaos deasupra cci m corectAndu-se
in sd cadent.
La pag. 8/f. 3 v°, r. 6 este scris au lubit noi cu clap §i s'a
-adaos deasupra pre si dul" corectAndu-se in au inbit pre noi cu
.duluciafd. Notam prepozitia pre adaosa inaintea complementului
drept de copistul nostru, in r. 12 s'a adaos printre ire trupului
si a apoi i corectAndu-se in spurcdciunele trupului qi a sufle-
lului sti sd aducem.
La pag. 9/f. 4 r°, r. 13-14 este scris adeveri lui i adaos
deasupra tu corectAndu-se in adeveritulai.
La pag. 10/f. 4 v°, r. 7 pre tot e indreptat in prespe tot, in
r. 12 e scris cd i qdrtd, iar pe margine s'a adaos de indreptAn-
-du-se in cci deiOrtd in loc de cd-i desdrtd oH poate numai cci
desdrtd, cum aflärn la Coresi.
www.dacoromanica.ro
 31

La pag. 11/f. 5 r°, r. 1 e scris valor ei s'a adaos deasupra ci

indreptandu-se in vecilor.
La pag. 17/f. 8 r°, r. 12 e scris nescdtulli §i s'a adaos deasu-
pra zu (cu z!) corectandu-se in nescdzeltulii.
La pag. 18/f, 8 v°, r. 7 gäsim peite §i s'a adaos deasupra sirului
ca indreptandu-se in pdcate.
La pag. 19/f, 9 r°, r. 10 gäsim 0 pd(iei §i apoi s'a adaos
Zeasupra re indreptându-se in qi pa'retiei in loc de si, pdre(ii,
in r. 14-15 e scris si pre-i si noi, apoi s'a adaos deasupra e
§i pre indreptându-se in qi pre ei fi pre noi. Notb.in si aci pe
pre inaintea complementului drept adaos tot de copistul nostru.
La pag. 23/f. 11 r°, r. 7 gäsim slobozi-ne, care adAogAndu-se
deasupra mu s'a indreptat in slobozimu-ne ; in r. 9 cu sul e in-
dreptat prin adaogerea deasupra a lui nu in cu nusul.
La pag. 29/f. 14 r°, r. 14 gäsim ia-1 (ii indreptat prin adaogerea
lui r si a deasupra in iar allii; in r. 15 emului e indreptat prin
adaogerea deasupra lui de in edemului.
La pag. 30/f. 14 v°, r. 4 s'a adaos deasupra /a.
La pag. 32/f. 15 v°, r. 4 s'a adaos deoparte 1âng5. sir nu.
La pag. 34/f. 16 v°, r. 11 aflärn ierusali de sus indreptat prin
adaogerea lui mul'a deasupra in ierusalimulii de sus.
La pag. 38/f. 18 v°, r. 7-8 gAsim ea, pre &A naei indreptat
prin adaogerea deasupra a lui si in cd pre aril sinael.
La pag. 40/f. 19 v°, r. 3 s'a adaos deasupra lui cdnta(i Inca
ii pracduta(i, care 1-a fost uitat copistul crezand cä 1-a scris
.când scrisese cdntati.
La pag. 41)., f. 20 v°, r. 6 se adaoge lui, iar la r. 15 se indreapa
gresit dzile in dzicele in loc de dzilele.
La pag, 43/f. 21 r°, r. 1 se adaoge strig deasupra lui dragil,
iar in r. 3 lui deasupra rostului ; in r. 6 invdtoriu e indreptat
in invciptoriu.
La pag. 41 f. 21 v°, r. 1 se adaoge deasupra lui si grdfia-i
cuvântul mdtngdia-i indreptandu-se in matngdia-i si greifia-i.
Copistul la inceput probabil n'a putut descifrà acest cuvânt si
1-a cetit si grdia-i, caH cuvinte lipsesc la Coresi (1. c., p. 204),
iar ulterior putându-1 descifra a adaos si forma corectä.
La pag. 45/f. 22 r°, r. 2 pre apile e indreptat prin adaogerea
lui ri in pre aripile, iar in r. 5 se adaoge deasupra in darit.
La pag. 46/f. 22 v°, r. 1 la ceru e adaos deasupra l'ui indrep-
tându-se in cer'ului, iar in r. 3 cu fried.
www.dacoromanica.ro
 32

La pag. 50/f. 24 v°, r. 3 cunu-lii e indreptat prin adaogerea

deasupra a lui nd in cunund-M.
La pag. 52/f. 25 v°, r. 4 Osim i»zpd(itor fului indreptat prin
adilogerea deasupra a lui rd in invird(itoNului.
La pag. 53/f. 26 r°, r. 14 aflam pdcdtorii indreptat prin ada-
ogerea deasupra a silabelor silo in pdcdtosilorti.
La pag. 55/f. 27 r°, r. 8 glisim sd virnü indreptat prin adao-
gerea deasupra a lui ni in s vinimü, iar in r. 12 s'a adaos
proslavina
Toate aceste omisiuni privesc cele dou5, pArti cari se aflä si
in Cazania lui Coresi. Omisiunile cari vor urma privesc textele
din codicele popii Grigore.
La pag. 59 f. 29 I.°, r. 7 s'a adaos deasupra rândului bucurci-le,
in r. 11 aflArn bucu-te, indreptat prin adaogerea lui rd in bum-
rd-te, iar in r. 16 si se indreptat prin modificarea lui s in dr,
prin adaogerea deasupra a lui ise i tergerea lui e in si drise.
La pag. 60 f. 29 v°, r. 5 intre cd i drisa s'a adaos deasupra e.
La pag. 61/f. 30 r°, r. 1 gasim purea, care a fost indreptat
prin adaogerea deasupra a lui ru in pururea ; in r. 11. s'a adaos
deasupra rândului mai, iar in josul paginei ea lui, adedt maica lui.
La pag. 62 f. 30 v°, r. 2 s'a adaos deasupra rise, care fusese
omis.
La pag. 63/f. 31 r°, r. 11 aflärn si-ne se mun'cescu, iar prin
adaogerea lui óy s'a indreptat in si dyne se mun'cescu ; in r. 13-
s'a adaos in josul paginii ndroade, care fusese omis. Notarn c.
acest cuvânt lipseste si din Codex Slurdranus, p. 35, Cuvente,
p. 316.
La pag. 64/f. 31 v°, r. 6 tai'l vddrul a fost indreptat prin adao-
gerea deasupra a lui ne, care fusese omis, in tat'l nevddrut.
La pag. 65/f. 32 r°, r. 15 s'a adaos drise care fusese omis.
La pag. 66/f. 32 v°, r. 5-6 fusese scris cd cá clzddrdcd s»toald
(ca in Codex Sturdranus, p. 37 Cuvente, 11, P. 320), iar copistul
manuscriptului adaogand printre sire us si id si, apoi stergana
pe &A al doilea indrepta in cd cddrusd cea(d si smoald.
La pag. 67/f. 33 r°, r. 1 si se se indreptA in si drise prin in-
tregirea omisului dzi.
La pag. 68/f. 33 v°, r. 5 s'a adaos deasupra lui cdlro un in
indreptandu-se in incdtro; in r. 11 gasim i nird indreptat prin
punerea deasupra a lui 'ye in si venird.
La pag. 69/f. 34 r°, r. 12 intre pdnd i intre brdu s'a adaos in.
www.dacoromanica.ro
 33

La pag. 70/f. 34 v°, r. 16 si randul intaiu al paginei urmatoare

dep'tu s'a indreptat in derep'tu.
La pag. 72 f. 35 v°, r. 5 gasim ni Antis', iar deasupra e pus
ci indreptandu-se in cini sant t i; in r. 9 se adaoge gresit au
inaintea lui dzic.
La pag. 74/f. 36 v°, r. 6 se adaoge deasupra sa care lipsia.
La pag. 75/f. 37 r°, r. 3 durd se indreapta deasupra in duscird ;
in r. 14 gasim avut, iar deasupra s'a adaos cu indreptandu-se
in avucut: copistul adeca n'a putut descifra pe fdcut (cf. textul
codicelui popii Grigore, p. 45, Cuvente, II, p. 328, unde e scris
fdcut); in r. 15 astia e indreptat prin intregirea deasupra a lui
ce in acestia.
La pag. 76 f. 37 v°, r. 2 gasim la biséricd, cutu, iar deasupra
s'a adaos ce au dzei indreptandu-se in la besjricd ce au dzdcutu.
La pag. 78/f. 38 v°, r. 10 se adaoge deasupra qi care lipsia.
La pag. 79/f. 39 r°, r. 14 se adaoge pe marginea dreapta a
paginii frate pre frate care lipsia. Greseala vine de acolo, di co-
pistul, dupa ce in textul original era acela desparte [rate de [rate.
dereptil acela sd muncescu (Cf. Codex Sturdzanus, p. 48, Cuvente,
p. 332), cand. a scris pe te din departe a crezut ca, a scris pe
te al celui din urma [rate §i a continuat mai departe : dereptii
aceia sd muncescu. Cand a Mout corectura a crezut ca de din
dereptii acest de e chiar la sfarsitul randului se tine de
cuvintele adaose, altcum corectura n'ar avea sens in forma
ace/a desparte frate pre frate, cum are in desparte de frate
pre frate, desi fraza aceasta nu-i era neobicinuita copistului v.
r. 7 . Adel/rat ca, (lac& cetim astfel, dereptia ramane Para silaba
intaie.
La pag. 80 f. 39 v°, r. 2. a fost scris mai intaiu spdn'dzu[rall[il
de oki, apoi schimbandu-se k in u si adaogandu-se nghii s'a
indreptat dupa ce o a ramas nesters in ounghii ; in r. 4
s'a adaos deasupra randului gresit limbile in loc de limba care
lipsia (Cf. in Codex Sturdzanus: limba, p. 49, Cuvente, II, p. 334);
in r, 15 aqtd s'a corectat prin adaogerea lui Cc in aceqtd.
La pag. 81 / f. 40 r°, r. 10 s'a adaos deasupra randului sd
care lipsia.
La pag. 83/f. 41 r°, r. 6 era scris mein'du-i, apoi s'a adaos
deasuprarandului cd, care lipsia,§i s'a indreptat in nzdn'cd[nldu-i,
iar in r. 7 la marginea randului un cd, care probabil era sa fie
ceite, dar a ramas asa un cuvant care se incepea cu t, anume
www.dacoromanica.ro
Druganu, Dna manuscripte. a
 34

trei, (Cf. p. 60/ f. 29 vo, r. 8 cdte ese aripi,in Codex Sturdzanus,

p. 33, Cuvente, II, p. 314). *i in codicele popii Grigore, p. 51,
cuvente, II, p. 336) Iipse0e acest cd[te7, care poate nu era nici
in original, ci a fost adaos de copistul nostru, fiindc . a§a i se
!Area mai bine, cum i se pArea mai corect §i fiermi in loc de
feri, de0 erA rAu (ibidem).
La pag. 87/f. 43 r°, r. 12 s'a adaos gre§it in, care n'are loc.
La pag. 93 f. 54 r°, r. 5 rodoare se indrepta prin adaogerea
deasupra a lui di in rodidoare in loc de roditoare, iar in r. 13
qi dzu in qi veidzu.
La pag. 98/f. 56 v0, r. 2 gAsim cofi vonicii, iar prin adaogerea
lui to deasupra rAndului se indreaptA in co tori.
La pag. 100/f. 57 v°, r. 1-2 la si s fel MO (sic) se adaose
pe margine gre§it un S.
La pag. 104/f. 59 v°, r. 10 invdtit se indreaptA in invd(atil.
La pag. 113/f. 48 r°, r. 6 se adaoge la ro lo care lipsia din
loro, iar in r. 15 de duléa(a lui se indreapta prin intregirea de-
asupra a lui ?id in de duleata lumii.
La pag. 114/f. 48 v°, r. 4-5 gAsim intru inratia, care prin adao-
gerea silabei pd la margine se indreaptA in intru inpdraVa; in r. 6
inainte de ceriu deasupra se pune in ca §i in r. 15 inainte de toate.
La pag. 118/f. 50 v°, r. 1. la n'tu s'a adaos nui intregindu-se
in mein'tu ; r. 2-3 cu etusaguri. si curvie se indreaptA in cu
fur tusaguri. si cu curvie.
La pag. 121/f. 52 r°, r. 3-4 oaminiru se indreptA in oame-
niloru, iar in r. 16 ca se intregi in cdtrã.
La pag. 122/f. 52 v°, r. 9 aflAm direpliru indreptat prin adao-
gerea deasupra a lui to, care lipsia, in direplitoru.
La pag. 123/f. 53 r°, r. 5 lAngA in s'a adaos bla, care lipsia.
In ace1a chip s'a indreptat la pag. 124/f. 53 v°, r. 11 ves'ini in
ve,I'miNte, la p. 95/f. 55 r°, r. 8 si au in si qi-au, la pag. 96 f.
55 v°, r. 1 si se in si dzise; tot acolo in r. 13 se adaoge dzisP
in loc de dzi, care lipsia, §ii se indreaptA in dzisese.
La pag. 128/f. 63 v°, r. 15 s'a adaos deasupra no indreptan-
du-se in cine n-aare.
La pag. 134/f. 66 v°, r. 16 $ i se s'a indreptat deasupra in qi
zese in loc de si dzise[rd 1 .
La pag. 137/f. 68 t°, r. 1 §i 11 lipsia cAte un cu, care a fost
adaos deasupra, iar in r. 9 gasiin cd,recle, care prin intregirea
deasupra rAndului a lui ri s'a indreptat in cárdrile.
www.dacoromanica.ro
 35

La pag. 139/f. 69 r°, r. 4 gasim si Inráfict, care prin adaogerea

lui pel sa indreptat in si impcirdfia, iar in r. 15 se omisese nd
din pán i s'a indreptat deasupra.
La pag. 140/f. 69 v°, r. 5 s'a adaos deasupra acmu, care poate
in original nu era (Cf. Codex Sturdzanus, p. 73, Cuvente, II, p.
-449, unde lipseste), dar copistul nostru a aflat de bine s5.-1 intre-
-geasca pentru a rotunzi fraza.
La pag. 141/f. 70 r°, r. 9 g5.sim inprotiva lui meu, care s'a
indreptat adaogandu-se in josul paginei crului meu in Inprotiva
lu<crului meu>i meu (sic); in r. 11-12 se intregeste deasupra
4:lu in duca, care mai nainte fusese scris bine.
La pag. 144/f. 71 v°, r. 8-9 gäsim atunci de fi6ori, in josul
paginei s'a adaos nu yeti griji, iar deasupra lui atunci s'a pus
un i indreptandu-se in atunici, deoarece copistul, and a scris pe
-ci din atunci, a crezut c aerie pe cel dela nici, astfel a sarit
peste nici, iar mai tarziu a corectat gresit atunici nu yeti griji de
fia'ori in loc de atunci nu yeti griji nici de ftori (Cf. Codex
Sturdzanus, p. 76, Cuvente, II, p. 451), dar e cu putinç i s fi
Tost scris:
1. atunci
2. nu veri griji nici
3. de feCori . . . .

-pi &a skit peste r. 2 confundandu-se nci din atunci cu nici

din randul al doilea, iar mai tarziu s'a indreptat gresit ; in r. 12
lipsia 'ye din yell, deci s'a adaos deasupra.
La pag. 146/f. 72 v°, r. 8 lipsia 0, care s'a adaos deasupra;
in r. 10 11 gäsim hitusuguri, care prin intregirea silabei le de
dou& ori deasupra randului s'a indreptat in hit lesugurile; in r. 14
-aflAm qucai, iar deasupra s'a adaos iu indreptandu-se in gu ucai
in loc de si 4ucai, in si adica a ramas u din 4ucai.
La pag. 149 f. 74 r°, r. 6 gasim i cu ate, care prin adaogerea
lui to s'a indreptat in i cu toate.
La pag. 153/f. 76 r°, r. 1 se indreaptä dept in dreptu; in r. 15
-la in Pua i ingei in ingerii.
La pag. 154/f. 76 v°, r. 12 aflam de sti, care prin adaogerea
lui pe deasupra s'a indreptat in de pesti, iar in r. 15 si cii, la
-care s'a adaos deasupra mi indreptandu-se in midi.
La pag. 155/f. 77 r°, r. 11 lipsia lorti, care s'a adaos deasupra
randului.
www.dacoromanica.ro
 36

La 157/f. 78 r°, r. 5 nii este indreptat prin adaogerea deasupra

a lui di in dinis.
La pag. 158/f. 78 v°, r. 7 si urm. aflAm atun'ci vorii vedd toti
oamenii. si toate fdliurile atunci cum graiaste hs. cd va(v) secle...,
care prin adaogerea printre randuri a cuvintelor faptele sale dup .
féliurile, prin adaogerea pe marginea stAngA a paginei dupA al
doilea atunci a cuvintelor va fi cum grdiaste hs. §i apoi prin
suprimarea celor trei cuvinte din urma, se indreaptA in: atun'ci
vora vede top: oamenii. si toate féliurile <faptele sale> atunci
<va fi (cum grdiaste hs.> cum grdiaste hs. In Codex Sturd-
zanus, p. 85 (Cuvente, II, p. 456 textul e: atunci voru cduta de-1
voru vede to(i oamenii si toate feliurile. atunce. cum grdiaste hs.
cd va sedd... In cazul prim, presupunAnd cit textul copistului
nostru e cel adevArat, s'au adaos 15 litere, in cazul al doilea ar
trebui A se adaogA 12 litere, va sA zicA mai putin de un rand de
text. Explicarea ne-o ingreuneazA afptul cA cele 15 litere nu s'au
adaos continuativ in acelas loc, ci sunt intrerupte prin cuvAntul
atunci. Greseala vine probabil de acolo cA copistul a soils alunci
von's' §i, crezAnd cA a scris pe yarn' dela vorit vedd, a continuat
mai departe, iar ulterior a indreptat cum 1-a taiat capul greseala
%cut& cu ocazia copierii, scriind din nou trei cuvinte scrise si
mai nainte si apoi iaras stergAndu-le, in vreme ce indreptA a
gresealA a textului de pe care copiA, cAci e invederat cA va fi e
bine adaos, altfel ar trebui sA se omitA cd dela va sad. Fapte(
sale e un adaos nepotrivit luat din cele ce urmeaza mai tarziu:
atunci-s vorit vedd to(i oaminii faptele sale.
La pag. 171/f. 85 r°, r. 4 aflArn dy pre pcimdn'tu indreptat prin
adaogerea deasupra rAndului a silabei reptit in dyrepta pre
pcimdn'tu din Codex Sturdzanus, p. 94, Cuvente, II, p. 461
lipseste cuvAntul dyreptit); in r. 10 gAsim in ,sviitate indreptat
prin adaogerea silabelor ceta in in sviita celate.
La pag. 174/f. 86 v°, r 86 inainte de sae, asemenea la pag.
175/f. 87 r°, r, 4 inainte de vécii s'a intregit de care lipsiA.
La pag. 176/f. 87 v°, r. 11 din impdratulit a toatd lumia lipsia.
a to care s'a adaos deasupra.
La pag. 177/f. 88 r°, r. 15 s'a adaos gresit in inainte de cruce
pe care nu-1 putea descifra; s'a adaos insA corect in r. 9 inainte-
de okiulit.
La pag. 178/f. 88 v°, r. 5 s'a intregit silaba ru in fd(aryciloru,
iar in r. 6 s'a adaos ce &TA cela.
www.dacoromanica.ro
 37

La pacc. 179/f. 89 r°, r. 7 s'a adaos Ind deasupra lui vr(f indrep-
tându-se in vrémé; in r. 9 nu se va mai poi, iar deasupra s'a
.adaos cdi, indreptAndu-se in nu se va mai poicdi in loc de pocái;
in r. 12 lipsia nu care s'a adaos deasupra.
La pag. 180/f. 89 v°, r. lipsia sci inainte de sfcidescu, iar in r. 7
1ipsia ce dup& cela 1 i s'au adaos amAndou& deasupra.
La pag. 181/f. 90 r°, r. 15 s'a adaos loi deasupra lui aco intre-
gindu-se in acolo-i.
La pag. 1841. 91 v°, r. 1 lipsia net din Find, iar in r. 13 le
-din sale §i au fost adaose deasupra.
La pag. 185/f. 92 r°, r, 10 prd pul, iar intregindu-se ca dea-
supra s'a indreptat in prg capul.
La pag. 186/f. 92 v°, r. 5 s'a intregit deasuprarAndului in din insi4i.
La pag. 188/f. 93 v°, r. 10 gasim duryle, care prin adaogerea
1ui re deasupra rAndului s'a intregit in dureryle, poate mai bine
cleat duhurile cum aflárn in Codex Sturdzanns, p. 107, Cuvente,
II, p. 468, dup& care urmeaz& qi 6asurele.
La pag. 191/f. 94 r°, r. 10 s'a intregit deasupra de, care 1ipsia;
in r. 12 era scris o amar, iar prin adaogerea deasupra a lui e,
prin §tergerea lui ar 0 intregirea continually& a lui nii s'a in-
dreptat in oamenii.
La pag. 192/f. 94 v°, r. 14 gasim putre intregit deasupra prin
adaogerea lui ditii in putreditii.
La pag. 194/f. 95 v°, r. 7 gäsim ceilurii inclreptat prin adao-
gerea lui get deasupra rAndului in ccilugárii ; iar in r. 13 s'a in-
-dreptat adevara in aclevdratd.
La pag. 211 f. 102 r°, r. 7 gasim te ft, iar in r. 8 fipele, cari
prin adaogerea deasupra rAndului a silabelor po §i te s'au in-
dreptat in te poti §i fipetele. In r. 14 se scrisese mai intAiu itto
-ii-i mein' dr iia, apoi cuyAntul din urm& corectat gre0t in mandriele
-0 astfel s'a n&scut anacolutia iuo fi-i mein' driele.
De aici inainte textul nu se ail& in scrierile publicate.
La pag. 222 f. 107 v°, r. 10 deptii prin adaogerea lui re dea-
supra rAndului s'a indreptat in dereptic.
La pag. 224 f. 108 v°, r. 5 ndralit prin adaogerea lui vu de-
asupra rAndului s'a indreptat in naravulii.
La pag. 228/f. 110 v°, r. 1-2 s'a adaos pe margine conti-
nually' conu care lipsia.
La pag. 229/1. 111 r°, r. 14 cd trup e indreptat prin adaoge-
rea lui trci deasupra rAndului in cdtrd trup.
www.dacoromanica.ro
 38

La pag. 231 f. 111 r°. r. 14 si dentecile e indreptat prin adao-

gerea lui scd in descántecile.
La pag. 237/f. 115 r°, r. 12 in a fost intregit in On; in r.
14 lipsiA aqd care a fost intregit deasupra rAndului.
La pag. 238/f. 109 v°, r. 2 lipsia cu si a fost intregit deasupra
rAndului.
La pag. 239/f. 116 r°, r. 3 gAsim nearumi(i indreptat prin
adaogerea lui de deasupra rAndului in neadortimiti.
La pag. 240 f. 116 v°, r. 8 aflAin si ndria indreptat prin adao-
gerea deasupra rAndului a lui fi in si (indria.
0 mare parte din aceste omisiuni se pot explica pe bazA psi-
cologica. Trecerea imaginii kinestetice in act extern constient,
in laturea extern& a formei interne a limbii, incA cere anumit
timp. Dac . ne lipseste, nu ne este la indemAnA imaginea kines-
teticA corespunzAtoare si in acest timp limba, propozitiunea noastra,
schiopAteazA. GAndirea merge cu mult mai repede decAt limba,.
adicA forma externA a acesteia, si cu toate ca «cuvAntul inso-
teste idea, asA dupa cum umbra insoteste corpul» (1), nu arare-
ori ni se intamplA ca, rAmAne de aceea intocmai ca si cAnele de
iepurele care coteste cAnd la stAnga, cAnd la dreapta. A$ se
nasc o seamA de constructiuni gresite, anacolutii, etc. AfarA de-
aceasta tinta, directiunea si calea vorbirii sunt statorite inainte ;-
sufletul insA e atras in calea sa de cauze si nu de scop. Aceste-
cauze sunt asociatiunile de idei: o idee ne duce la cealaltA, a-
ceasta la treia si asA mai departe, si numai intr'un tArziu bagAm
de searnA, ori poate nici atunci, cA ne-am abAtut dela obiect, am
gresit constructia, am facut o anticipatie ori o repetire ori altA
gresealA de limba. In cazul nostru, cAnd forrna externA nu e graiul
viu, ci scris, trebue si mai mult timp pentru ca imaginea
intelectualA sA treach in forma externA a limbii. Astfel cea mai mare
parte din omisiunile citate se nasc : ori din lipsa si neprezen-
tarea la timp a imaginii kinestetice corespunzAtoare, precum si
din lipsa timpului necesar la trecerea imaginii intelectuale in
act extern constient, in graiu in cazul nostru in graiu scris ,.
ori din cauza iutimii gAndirii, a abaterii acesteia dela calea cea
dreapth in urma asociatiunii repezi a ideilor, iar cAnd e vorba.
de graiul scHs, a cuvintelor, silabelor, chiar a singuraticelor su-

1 Al. Philippide, op. c., p. 120.

www.dacoromanica.ro
 39

nete scrise sau litere (1). Oricäruia ni se poate intampla mai

ales dac& suntem distrati sä scriem inpdtiei in loc de inpd-
rdfiei, cu sul in !cc de cu nusul, fdcu-ne-au in loc de facutu-
ne-au, Enzului in boo de Edenzului, paceitor in loc de pdcdto-
qilor, sd vim in loc de ..sd vinim, purea in loc de pururea, etc.,
aci in fuga gandirii, crezand c& am scris a doua oar& cand
scriam inthiu aceea§ vocal& ori si1ab5, care se aflä de doll&
ori in cuvant, mergem mai departe scriind literele unnätoare.
Dar multe din omiterile si corecturile citate nu pot ft fAcute
cleat de copist, care cäuth sit indrepteze bine-räu greselile, scA-
pärile din vedere sau abaterile dela textul original oH chiar ale
textului pe care-1 copia. Copistul nostru ins& n'a copiat din Cazania
lui Coresi, nici din codicele popii Grigore din M&haciu, caci nici
una din omisiunile, respectiv indreptarile citate, nu le afläm in
aceste c&rti. In Coresi aflam pe mai, nu lipseste tivd din in-
protivd, nici de din &sera, nici zd din nescdzutul, cum nu
lipsesc nici silabele, respectiv cuvintele de cari a fost vorba
mai nainte, din textele corespunzätoare ale codicelui popii Gri-
gore, afar& de ndroade (p. 63/f. 31 ir) r. 6), edge/ (p. 83/f,
41 to, r. 7), acmu (p. 140/f. 69 vo, r. 5) si de cazul dela pag.
66 f. 32 vo, r. 5-6 si cel dela pag. 171/f. 41 ro, r. 4, cari de-
parte de a ne dovedi ca Codicele Todorescu ar fi in parte copie
de pe Codex Sturdzanus, aci motive ponderoase, cum vom
vedea mai tarziu, se impotrivesc acestei bänueli, mai de grab&
ne fac s5, credem cä copistii celor dou& codice intrebuintaserä
acela§ text, de bun& seam& o copie de pe acela§ text original;
dar panä cand copistul nostru afla cu cale s5. intregeasca lipsu-
rile amintite, copistul Codicelui sturdzan le las& necompletate.
Cate odat& intregesc amândoi. Asa de pad& copistul Codicelui
Todorescu intregeste gre§it la pag. 80/f. 39, r. 4 cuvantul lim-
bile, care lipsia din manuscriptul de pe care copia, in vreme ce
copistul Codicelui sturdzan are singularul corect limba, cum
ar fi trebuit sa scrie si copistul Codicelui Todorescu in cazul cancl
ar ci copiat de pe Codex Sturdzanus.
Copistul nostru aye& inaintea sa un text in care nu era pus
pre inaintea corn plimentului drept, iar el il adaoge de doll& ori,

1) v. ale noastre Asperitdfi sintactice In Transilvania, XL 1910, Nr.

I-1I, pag. 9. cf. si Georg von der Gabelentz, Die Sprachwissenschaft, ihre
Aufgaben, Metoden und bisherigen Ergebnisse. Leipzig 1891, P. 43-44.
www.dacoromanica.ro
 40

fiindca acuzativul AA, pre nu i se pareh destul de eufonic, ash

la pag. 8/f. 3 v°, r. 6, nand indreapth pe au iubit noi cu dap,
in au iubit pre noi cu duluciap, §i la pag. 19/f. 9 r°, r. 14-15,
unde indreapth pe si pre-i si noi in si pre ei si pre noi. In ca-
zul intaiu, ce e drept, si la Coresi aflam acuzativul fará pre, dar
dul nu lipseste, in cazul al doilea Coresi scrie si pre ei si pre
noi, prin urmare, dach copistul nostru copih de aici, nu puteh
sh, scrie mai intaiu si pre ei si noi.
Ce sa mai zicem despre indrepthrile avucut (p. 75 f. 37 r°,
r. 14), Irate pre frate (p. 79 f. 39 r°, r. 14 , atunici nu ven l. griji
de fi6ori, atun'ci voril vedd tori oamenii si toate fdliurile atunci
cum grdzaste hs. cd, va sedé (p. 158/1. 78 v°, r 7. si urm.), dy-
reptii (p. 171/f. 85 r°, r. 4), dureryle in loc de duhurile (p. 188 f.
93 v°, r. 10), unde, cum am vazut mai sus, este invederat ca
copistul a gresit fiindca copia un text cu greseli, cari in codi-
cele popii Grigore nu se afla ?
13) De multe ori au fost omise chiar propozitiuni intregi. Aceste
propozitiuni sunt uneori indreptate si pärtile läsate afara au fost
scrise ori printre randuri, pe margine, in partea din jos ori din sus
a paginei, totdeauna orizontal, uneori insä scrisoarea se ridica
putin spre dreapta. Astfel de adaose aflam la paginnle :
6/f. 2 v°: si cu dulcdP1 cd ndu svin(it (in josul paginii).
7/f. 3 1.0: si sd ne inchindm lui (in partea din jos a paginii).
8/f. 3 v° : qi noi, pentru acela... du murit printru noi (in
josul paginei).
18/f. 8 No:: pdcatelor din nwrmdn'tu au luminat, pi nime sci
vu se Wind de moarte cd ndu (in josul paginei).
19 f. 9 r°: si ucinicilor sdi (in josul paginei).
42/f. 20 va : cd, acolo era besdrica limbilor (in josul paginei).
77/f. 38 ra : si la sta besericd (in susul paginii).
79 f. 39 r° : iard crestinul va dzie fel cd esti spurcat. clé5 cel
nebotedzat, nu va priimi botedzul. el va intoarce. si nu se va
botedza (in josul paginei).
Dach examinam mai de aproape aceste omiteri, putern con-
stath eh cuvintele lasate afara, stint formate de obiceiu de 15-18
litere (p. 7 f. 3 r°, p. 19 f. 9 r°, p. 77/f. 38 r,), odath de 25 (p.
6/f. 2 va), odath de 27 (p. 42/f. 20 va), altildata, de 34 (p. 8/f. 3
v°), odath de 60 (p. 18/f. 8 v°) si odata de 85 (p. 79/f. 39 r1).
Omisiunile de 15 18 litere reprezenta de bunä seamä cate un rand
de manuscript, care, in caz ca, se aruncan multe litere deasupra,
www.dacoromanica.ro
 41

putea st cuprinda chiar si 25 de litere (p. 6/f. 2 v°), cea de 27

litere un rand si jumatate, cea de 34 doua, randuri, cea de 60
trei i cea de 84 patru randuri. Ca un rand din manuscriptul co-
piat aye& cam 15-20, cate odatade tot rar chiar i pana la
25 de litere, o putem dovedi si cu anumite stersaturi, de cari
intalnirn in mai multe locuri (v. in transcriere).
Aceste stersaturi au deosebita insemnatate pentru noi, caci cu
ajutorul lor putern statori exact lungimea unor randuri din textul
copiat, iar din comparatia cu texte publicate inainte de aceasta
se poate vedea dad, Codieele Todore,scu poate O. fie copie de
pe ele ori nu. Ne marginim numai la cateva i vom arata tot
odata si felul cum suntasezate randurile in textele corespunzatoare
cunoscute pana acum. Asa, la pag. 151/1. 75 r°, r. 15-16 este
sters si vor astep'ta dela tene ; mai nainte este scris de vorit
astepta dela tine §i urmeaza si voru aduce, etc., prin urmare
randurile in manuscriptul copiat au trebuit sä fie :
1 stau
2. doi ingeri a lui hs. de
3. vord aftepla dela tene fi
4. vord aduce toate fap-
5. tele bune
Copistul a scris de douà oH sirul al treilea, care cuprindea
20, impreunä cu punctul 21 de litere. In Codex Sturdzanus (p.
81) insa randurile sunt grupate in modul urmätor:
7. de vo-
8. rt./. aftepta dela tine fi vom aduce
9. toate faptele bune
La pag. 118 f. 50 v°, r. 13 s'au sters doua randuri pe caH copi-
stul le scrisese de doua ori: lard dinü rostul loru grdiaste diia-
volul. In Codex Slurdzanus (p. 24) aceste cuvinte le aflärn scrise
in urrnatoarele sire:
12 .. . . . md-
13. nile sale. iard din rostul lora pp-1E-
14. e$tla diavolul i prasnicele svnte ale
15. tale
La pag. 167/f. 83 r°, r. 5-6 s'a sters rumeni, fiindca copi-
stul incepuse sä scrie din nou randul rumeni alii vor fi, va sA
zica 17 litere. In Codex Sturdzanus cuvintele acestea sunt a§e-
zate astfel :
9 a/-
10. fii voru fi rumeni altii vor fi
11.www.dacoromanica.ro
eine cum Va. fi fostu i old.
 42

Omisiunile, despre cari am vorbit mai sus, asadar& n'au putut

sä se iveasa decat din imprejurarea cl copistul din neb&gare
de seam& a särit (Ate un rand, doug, ori cbiar mai multe din
textul pe care-I copia.
Sä inceram sä le examinäm pe rand si s& arätam cum a putut
de usor s& greseasc& copistul in transcriere si sA sara randuri
intregi.
Astfel la pag. 6/f. 2 v°, r. 5-8 copistul a scris : cu paOlel . cci-
(= cu) lungdrdbdare si néu prosldvild pre not . . ., iar in josul
paginei e scris st cu dulcqd cci n6u sv[i]n(it, indicand cu un semn
ca aceste vorbe trebue adaose intre lungdrdbdare si intre si. In
manuscriptul original se alla aproape far& Indoealà :
1. cu paqe/. cu lungarabdare si
2. cu dulcet& ca nou sointit qi
3. Wu prostacita (pre) noi . ..

Greseala e explicabil& prin faptul cA randurile 1 si 2 se sfarsiau

amandouä in 0, asa cä copistul, dup& ce a scris si din randul
1, din lips& de atentiune, gandind cä a scris pe si din randul al
2-lea, a continuat scriind randul al 3-lea : ndu prosldvit...
La Coresi (o. c., p. 133 ins& randurile sunt mult mai lungi si
asezate astfel :
24. impreunare. cu blandgfe ft cu pace, cu lungarabda-
25. re 0 cu dukéta, ea Wu sfintitu fi neu prostavitx
26. pre not ...
La pag. 7/f. 3 r°, r. 8-10 copistul scrie : sci-i mul(entim si set
cddem domnului si sci-i aducem lui in Too de mir darure de
carte, iar in partea din jos a paginei : si sci ne inchindm lui,
aratand prin un semn el aceste cuvinte trebue intregite intre dom-
nului si intre 11 sd-i. In manuscriptul original a putut sl se
oliseasca.
to scris:
1. . . . sa-i multemim
2.0 a cadem domnului
3. Fi a ne inchinam lui
4. ci sa-i aducem, lui in loc
5. de mir darure de carte (=cantare?).

Greseala ne-o putem explica in dou& chipuri. Copistul, dupa ce

a scris sirul al 2-lea, confundand pe lut din domnului cu lui dela.
sfarsitul randului al 3-lea, a grit la randul al 4-lea si a continuat :
si sd i aducem..., ori tot asa a putut sä confunde din distractie
www.dacoromanica.ro
 43

pe qi sd dela inceputul randurilor. Cazul intaiu ins& este mult

mai probabil.
La Coresi (1. c. p. 134) randurile sunt grupate astfel :
3. ce are slit spre not. set-i mulfemimis # a cddemii dons-
4. nului fi sd no inchindmit tut, si sa-i, aducensii lui
5. in /oat de mirit daruri de cdntare. cu fried. 0 cubu-
6. nd mdndrie...
La pag. 8/f. 3 v°, r. 5-8 copistul scrie : pre cele (sic) ce aw
lubyt pre noi cu dulucia(d, si ad murim (pentru noi) in cinste...,
iar dupä ce §terge cuvintele pentru noi in josul paginei adaoge-
qi noi pleIntru acela . . du murit printru noi, §i cu un semn
arata ca acestea trebue intregite intre murim §i in cinste.
Gre§eala se explica lesne, mai ales dupa ce in urma §tersäturii
§tim sigur a un rand a fost : si noi .. plehatru acela .. céu 'nude._
In textul original a putut deci O. fie scris:
1. pre cela ce au lubit(pre)
2. noi cu dul"ciaid, 0 sti murim
3. fi noi. p[elntru, acela. cdu murit
4. printru noi in cinste.
Deoarece m §i I din murim §i murit au putut fi aruncate
deasupra cuvintelor, copistul u§or a putut confunda aceste cuvinte
§i dupä ce a sells pe murim, a continuat cu randul al 4-lea: prin-
tru noi. . . La Coresi (1. c. p., 134 randurile sunt grupate in modul
urmator :

10. . . . pre cela cdu lubitii not css dulcdtd si sd mu-

ll. rimi l. si not pentru cela céu muritii pentru noi in cin-
12. ste. . .

Prin urmare in codicele nostru randurile citate nu pot sa fie-

copie de pe ale lui Coresi.
La pag. 18/f. 8 v°, r. 6-9 nime sd nu plangd de pdcate, cd
erCtddundu scumpdratit man tuitoriul, iar in partea din jos a.
paginei adaoge : pdcatelor din mormdn'tu au luminat, $ nime
sd nu se témd de moarte. cd Wu i cu un semn ne arath cii.
aceste cuvinte trebue O. se intregeasca intro 6 §i u din er friciundu-
Prin urmare in textul original fara indoeala a fost scris:
1. ninte sd nu pleingd de pd-
2. cate, cd, erldclund
3. pdcatelor din mormdn'-
www.dacoromanica.ro
 44

4. tu an lumina& ft nime sd
5. nu se temd de moarte. ed nett
6. scumpdratii man"tuitorlul. . .

Gre§ala e evident& Copistul dupA ce a transcris rAndurile 1

ei 2, a sArit la sfAr§itul rAndului al 5-lea, confundAnclu-1 cu gad.-
§itul rAndului al 2-lea, §i a continuat apoi cu rAndul al 6-lear
Numai a§A ne putem explica forma ertdciundu. La Coresi (1. c.
p. 136) gruparea rAndurilor e urmAtoarea:

14. ninse .94 nu pla-

15. ngd de pdcate cd ertdclund pdcatelor dein mormantii
16. au luminatil i nimd sd nu se Mind, de moarte. cd
17. néu scumpdratii mantuitorTulic nostra dein moarte.

li aceastA gre§ealA dovede§te c textul Codicelui Todorescu nu

poate sä fie copiat de pe textul lui Coresi.
La pag. 19 1. 9 ro, r. 12-13 este scris pace dat-au apostoli-
-lora (ea) pace ldsat-au lorü i un semn ne aratA ca intre apos-
&Mora si pace al doilea trebue sa, introducem qi ucenicilor sdi.,
adicA un rand sau aproape un rand, care e scris in josul paginei.
Gre§eala e explicabilà din confundarea celor doi -ilor(ii) din apos-
iolilorrs si ucenicilor, cel putin aceasta ne-o dovede§te §i sdi scris
-dupA apostolilorii i apoi ters, care, cum vedem, se tine de
aicenicilor. La Coresi (1. c., p. 136) gäsim:
25. pace dat-au apostolilor
26. si ucenicilor ed. pace ldsat-au bor. 0 pre ei
27. pre noi ai paceei i ai dragostei faptu-ndu feciori.

La pag. 42/f. 20 vo, r. 3-6 copistul scrie: 'kin% se sui desupra

tuturor ceriuriror (sic) ce se obricise lui hs., iar in partea din jos
a paginei adaoge câ acolo era besérica limbilor, arAtAnd cu un
semn c aceastA propozitie se va intercala intre ceriuriror (sic)
ce. Este lucru invederat c6. §i aici silaba lor scrisA odata, ror
_subt influenta lui tuturor din ceriurilor i limbilor a cauzat
sArirea peste mai bine de un §ir cat poate fi cuprins in cd acolo
-era besdrica limbilor. La Coresi (1. c., p. 201 rAndurile sunt gru-
pate a§A:
17 ..... i Nr4 se sui desupra tuturor cerlurelor, cd
18. acolo era beedreca limbilor. ce se obricise lui hs, fi
19. acela acmu suindu-se la cella cine-51 vdzurd screbila.
www.dacoromanica.ro
 45

La pag. 77/f. 38 el, r. 3-4 e scris : sci lath afard. ctsé sd se

tragd. sivdclzu pre,cista intr-art/4 (foc) loc, iar in partea de sus a.
paginei s'a adaos .si la sta. beséricd, indicandu-se cu un semn
ca aceste vorbe trebue adaoase intre tragd §i intre si. Greseala
se poate explica in modul urmator. In textul original se afla scris :
1. afarli. asé sd se trawl $ i
2. /a nal, beséricet si
3. veldzu précista. intr-altii.

Copistul, dupä ce a transcris randul intaiu, a trecut la randul

al treilea sarind randul al doilea. and a scris pe gi din randul
intaiu a crezut din nebagare de seam& ca a scris pe cel din al
doilea si a trecut mai departe la randul al treilea scriind vddzu....
In Codex Sturdzanus, p. 46 aceste cuvinte sunt scrise in modul
urmator :
5. asa a set se trag4 $ i la beslarecd.
6. f i vadzu pre-sfiita intr-altx lo-
7. cu
Prin urmare textul Codicelui Todorescu nu poate fi copie de
pe textul Codicelui sturdzan, caci acesta din urma cuprinde cam
23-24 litere inteun sir.
Afara de aceasta in textul Codicelui sturdzanlipse0e cu totui
.sta, iar in loc de précista sta. pre-sffita.
La pag. 79/f. 1.0, r. 13 si urm. copistul a scris : 0 am vr6
th se botddzé acela desparte..., iar un semn rosu ne am.% ca.
intre botédzé si acela trebue O. se vare : lard crestinul va dzióN
al eqli spurcat. cldeli] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. el
va intoarce. qi nu se va botedza, cari sunt scrise in josul pagi-
nei. Omisiunea este si aici foarte explicabila. In textul pe care-I
avea copistul inaintea sa a putut sa fie scris :
1. si coni vré sa se botddzd (oH botedze, botedza)
2. lard crestinul va deice cd of ti
3. spurcat. dali] cel nebotedzat,
4. tzu va priimi botedzul. el va
5. intoarce. f i nu se va botedza
6. acela desparte

Copistul dupa ce a scris randul intaiu si arz vré sd se bote'clz6

a sarit la randul al 5-lea continuand acela desparle... Greseala
vine din faptul ea a confundat sfarsitul randului intMu cu sfar-
www.dacoromanica.ro
 46

itul rândului al 5-lea, find scrise aproape in acela chip. In

'Codex Sturdzanus la p. 48 textul este scris a:
9. . . . . fi arIi vrd set sé
10. botedze, km/ crestinutit va dzice ct
11. esti spurcatu. deci eel nebotedzatu
12. nu va priimi botedzul ce-1 va intorce
13. fi nu s[e] (?) va botedsa . . .
Transcrierea lui .Hasdeu adicl : ce-/ va intoarce i nu-1 va bo-
.tedza (nebotedzatul ?) nu ni se pare tocmai bun& de§i poate
-sa fie cea adevArata,, adicl litera aruncata deasupra lui nu sh
fie 1, i nu 8 , c5.ci nu are inteles qi legtiturä cu cele de mai
mainte. In textul de pe care copth copistul Codicelui sturdzan,
de pe care a copiat i copistul Codicelui Todorescu de bun&
-§i
-seam& a fost scris nu .se va botedza.
b) DupA cum rezultä din colationarea textelor, atat in textul
Cazaniei lui Coresi, cat si al Codicelui sturdzan §i Todorescu,
se af1t mai multe omisiuni neindreptate, cari nu se pot imputh
traducnorului, ci numai copistului, care le-a trecut cu vederea.
Uneori mai ales când e vorba numai de un cuvânt, cel mult
douA, trei omisiunile nu sunt cleat aparente, rezulthnd din
Anumite intregiri la textul original acute de unul dintre copi§ti
de cAte ori acela nu i se pareà destul de clar.
a) Mai inthiu vom inirà omisiunile Codicelui Todorescu, pe
-cari in transcriere le vom intregi intre semnele [J. Ne vom opri
in special numai la cele interesante.
Din colationarea cu Cazania lui Coresi rezulth. urmätoarele :
La pag. 3/f. 1 r°, r. 7 phiceri se va indrep ta in pld[n[ceri.
La pag. 5/f. 2 r°, r. 16 intre suflete,ste si a inbla trebue sä
intregim sci práznuimit i su/letéste, care probabil formeazä un
rand omis. In manuscriptul original a putut sä fie scris a§a, :
1. au dat noao suffeteste
2. sa preisnuinat, fi suflet4te
3. a talc&
jar copistul crezand cá a scris pe sufletdste al doilea, and il
seri& pe cel dintaiu, a continuat: a inbla... La Coresi (o. c., p. I 33)
tnsA randurile sunt :
21. de dhit se grijaste. s-au data noao sufletdste sei pretz-
22. nuitnx, i sufletésie a Inbla
La pag. 6/f. 2 v°, r. 1 ar trebui sa, se intregeasa cu in prku-
viin`p,a§a: k-au dal noao pré[culcuviinup si cu direplate a ldcui.
www.dacoromanica.ro
 47

La pag. 7 f. 3 r°, r. 7 intre pentru §i miloste trebue sa se

intregeasca ace.
La pag. 10/f. 4 v°, r. 3 intre si 0i pldsem se va intregi ad,
indreptandu-se in : cum dzice si dIalvid[U] prorfoJcit. i tori
impreund sci cciretcim lui qi [sal pldsem cu mdinyle.
Tot la pag. 10/f. 4 v°, r. 9 intre mare-i domnulii i intre si
=arid lui se va adaoge: qi ldudatit foarte. mare e domnul. Lipsa
-de mai bine de un rand e explicabila prin repelirea cuvintelor
mare e domnul. Copistul credea, ca. le-a scris a doua oath, desi
Jo scrisese numai odatä, si a mers mai departe.
La pag. 20/f. 9 v°, r. 10 se va intregi sdlunici in sdlunici[a].
La pag. 23 f. 11 r°, r. 8 intre invise hs §i intro noi Med
.s;-1

viemu-n/e7 trebue sa se adaoga si dein bldstemit dezlegatu-némit.

invise hs, va s zica cam doua randuri. Randurile adica au putut
sa fie scrise astfel:
1 . Invise hs,
2. fri den bldstemit dezle
3. gatu-némii invise hs,
4. si noi Intel viemu-ne,
iar copistul, confundand pe invisehs din ramdul intaiu si al treilea,
a grit peste doua randuri.
La pag. 26 f. 12 v°, r. 16 ace se va indrepta in acefial.
La pag. 31 f. 15 r°, 7-8 domnedzeie se va indrepta in dom-
-nedzeieli7 ; in r. 8-9 intre sd giudece §i toatd lumia dup. Coresi
-ar fi sa se adaoga un a de prisos, caci e mai corect acuzativul
decat genitivul sd giudece 141 toatd
La pag. 41/f. 20 r°, r. 4 intre noi 1;;i rumina se va intregi in
indreptandu-se in ca i noi fin] l'umina fe(eei. tale sd inbldna,
iar in randul 9-10 intre toate limbile §i strigafi ar trethil sa se
adaoga bate(i cu mdnile, cuvinte, cari lipsesc din ps. 46, care
se citeaza. Le putern considerk de un rand. mai scurt al manus-
.criptului de pe care se copia, i fiindca randurile au putut fi scrise :
I. gralafte. Mate limbile
2. bateti cu mlfilmite
3. strigati lui dumnedzeu,
copistul a putut sari usor peste randul al doilea la al treilea,
confundand randul intaiu cu al doilea, dupa ce se sfarsiau aman-
Zola in -le.
La pag. 42/f. 20 v°, r. 3 intre destin'sti §i lard se va adaoge si.
La pag. 45/f. 22 r°, r. 6-7 intre 0i si ierusalimuld ar trebui
$6, se adaoga in, iar dupä sdlciqui un i intregindu-se in si fin]
www.dacoromanica.ro
 48

ierusalimulii de sus scildqui-Ii7, dar par'ca e mai bine Fara de

in §i i, cari par a fi adaose de Coresi, caci mai nainte e vorba
de sufletele ornene§ti».
La pag. 48/f. 23 vo, r. 8 intro prd pd[miqn'tit i intre S cu-
noscurd ar trebui sa se adaoga, s-am4 kinuilit, care e explicabil
ori prin confundarea lui tit dela sfar§itu1 cuvintelor palmaJn'til
§i kinuitit ori trebue sa.1 consideram de un adaos al lui Coresi.
La pag. 49/f. 24 ro, r. 6 7 intre dum'nedzilu i tatdlti trebue
O. se adaoga lard insue dumnezeu, indreptandu-se in sci sa
in'kine rui toti ingerii lui dum'nedzilu, lard insve dumnezeu
tatitlit striget...
Gre§eala e explicabila din srirea peste randul al doilea care
se sfar§ia in acela§ cuvant ca §i cel dintaiu.
La Coresi (1. c. p. 206) insa randurile sunt a§ezate astfel:
1 Sa se inkine
2. lui toti ingerii lz dumnezeu lard, nsu dmnne-
3. zeu tatálI strigd

La pag. 54/f. 26 vo, r. 11-12 diiaconirti se va indrepta in

dilacon
Din colatiunea Codicelui Todorescu cu textele corespunzatoare
ale Codicelui sturdzanafarA de predica «Zise Domnul», cu care
ne vom ocupa mai tarziu in specialrezulta urmatoarele.
La pag. 58/f. 28 vo, r. 1 dupa situ ar fi sa se adaoga
iar in r. 3 articolul a ar trebui sa se completeze in a[1].
La pag. 59/f. 29 r°, r. 5-6 cinsta se va indrepta in cins[tilta.
La pag. 60/f. 29 v°, r. 14 despuitoriul se va indrepta in des-
puitoriul fuil.
La pag. 62/f. 30 v°, r. 13 inainte de iad se va adaoge In.
La pag. 63/1. 31 r°, r. 7 dupa sci muncescu ar fi sa se intre-
geasca aqa, probabil o interpolatie a Codicelui sturdzan, iar in
r. 8 intre si vddzu pr6syn'ta »zariia i intre si dzise se va ada-
oge ciPtu intunerecu i muncd mare, omisiune de un rand nas-
cuta din confundarea cuvintelor maniia cu mare, scrise la sfar-
§itul randurilor ; in r. 13 inainte de intundricit poate trebue sa se
adaoga in, care lipse§te §i din Codicele sturdzan inainte de in-
tunerecul, ori avem de lucru cu cuvantul simplu tundricit ; Ia
r. 15 inainte de intunericul se va adaoge ia.
La pag. 64 f. 31 v°, r. 5 dup a. strdjuiia ar trebui sa se adaoga
munca acela, iar in r. 10 intre din ceriu si mai luminos ar fi
www.dacoromanica.ro
 49

O. se adaoga yr' tosu, probabil amandoua interpo;atii de ale co-

pistului Codicelui .sturdzan.
La pag. 67/f. 33 r°, r. 3 4 inainte de ce au gresitil se va, a-
daoge fi; in r. 7 ncithloard se va indrepta in narsIcatoar4, iar
in 12-14 muncilor in munciaglor.
La pag. 69 f. 34 r° r. 15-16 e scris taldu, care trebue indreptat
in tala-sau. Greseala vine din confundarea celor doi a.
La pag. 70/f. 34 v°, r. 3 dupa, sci muncescu ar trebui 0, se a-
daoga, usa, dar e vorba de o umplutura a copistului Codicelui
sturdzan, in r. 5-6 pietu se va indrepta in ple[p]tu, iar in r.
15 16 vidn'n se va cored& in mana'nfcci7.
La pag. 71 f. 35 r°, r. 9 e scris ccinir, care trebue indreptat in
cdni pair.
La pag. 72 f. 35 v°, r. 4 intre sän'ti i pdnd de totit in vocii
ar trebui sa se adaoga ingrupa(i, dar propozitiunea are inteles
si Para acest cuvant adaos poate de copistul Codicelui sturdzan;
in r. 8 ce a giuratil se va indrepta in ce alUJ giuratti, iar in
r. 11 intre sila crucei, §i lard se va adaoge atunce "Ingerii ire-
murd, inainte crucei, probabil omisiune de un rand pricinuita de
confundarea cuvintelor crucei §i cruciei scrise la sfarsitul ran-
durilor, dupa iard i inainte de o finti se va adaoge oamenii.
La pag. 75/f. 37 v°, r. 1 inainte de ingeri se va adaoge de.
La pag. 76/f. 37 v°, r. 2 intre sett sculatit szinta duminecd, §i
la beséricd se va adaoge dia dimine(d de sd mergd, probabil un
rand omis in urma confundariisfarsitului cuvintel or duminecd §i
mergd; in r. 6 foe se va intregi in fostit.
La pag. 78 f. 38 r°, r. 4 mun'cecu se va indrepta in mun'ceNcu.
La pag. 79/1. 39 r°, r. 4 dupa fra.ii ar trebui sa se adaoga
de fra(i, dar textul are inteles si cum este.
La pag. 80/f. 39 v°, r. 2 span'dzut[i] se va indrepta in span-
dzufralf[i].
La pag. 83 f. 41 r°, r. 4 dupa se muncescu ar trebui s se
adaoga, a$et, dar cum am mai vazut, acest cuvant nu e decat o
interpolatie a copistului Codicelui sturdzan.
La pag. 84/f. 41 v°, r. 11 aflam serfs i se, care se va intregi
in 0, [dzilse, cf. p. 67/f. 33 r°, r. 1, etc.
La pag. 85 f. 42 r°, r. 6 dui:A ingerescu se va adaoge i aps-
liscu, cf. si r. 9-10 ingere4te §i apostolifte.
La pag. 87/f. 43 r°, r. 3 cuvie se va indrepta in cu fri vie. in r.
7 dupa path, de vedzi se va intregi presfntd .
www.dacoromanica.ro
Drtlganu, Doua, manuscripte. 4
 50

La pag. 88 f. 43 v°, r. 16 duprt si cludecii ar trebui sl se a-

daoga si episcupii. Copistul Codicelui Todorescu scrisese st scumbii,
apoi a §ters probabil fiinda scrisese inc'odata sfar§itul randului
de mai nainte, ori Iiindc6, nu era sigur ca a cetit bine; mai nainte
in r. 12 $ i a sparin, se va indrepta in si a[ul spar'tu.
La pag. 94/f. 54 v°, r. 3--4 inainte de intundricu se va adaogo
un in, ori se va desparti in in tunéricu.
La pag. 95 f. 55 r°, r. 8 dupä otrdvitorii si ar trebui A se
adaoga, taDharii, care Ins ). nu se potrive§te tocmai bine in text
§1 ni se pare a e o interpolatie ori corecturä a copistului Co-
dicelui sturdzan, care n'a putut descifra pe ceia carii, cum a putut
ft scris in manuscriptul de pe care copia.
La pag. 96/f. 56 1.0, r. 4 gäsim scris si s[e] ; se va intregi dzi
indreptandu-se in dzise.
La pag. 97/f. 56 r°, r. 3 gäsim au fatii , unde se va adaoge
cu indreptandu-se in au fa[cuJta ; in r. 9 ctrd, se va indrepta in
cAtutret; in r. 10 intre face-vola si cérere ar trebui A se intre-
geasca o, dar e bine poate chiar mai bine §i cum este ; in
r. 12-23 grail se va indrepta in grahlit sau gresit.
La pag. 99/f. 57 r°, r. 4 intre sci ma si pue se va adaoge ia
sci mci, omis probabil in urma confundarii celor doi mei, §i se
va intregi in th ma /la sd ma] pue; in r. 9 inainte de présvnta
ar trebui s6, se adaoga din nou pré, care s'a sters, dar am fost
spus intr'alt loc a copistul avea inainte un manuscript far& pre
la acuzativ, prin urmare poate ramanea §i neintregit.
La pag. 100/f. 57 v°, r. 1 a se va intregi in aflii]; in r. 2-3
intre miluiaste §i despuitoare ar trebui sá se adaoga doamne,
dar acest cuvant probabil e o interpolatie a copistului Codicelui
sturdzan, cf. r. 11-12 «nu md rogu despuitoareD.
La pag. 101/f. 58 r°, r. 9 pan'tu se va intregi in pel[nulln'tu ;
in r. 12 si se in qi [dzilse, iar in r. 15 intre set §i hi se va ada-
oge nu intregindu-se in sci nu-hi ascultu.
La pag. 102/f. 58 vo.r. 11 dumneu se va intregi in dumneldze]u,
iar in r. 14 cintitei in cinls]titei.
La pag. 103/f. 59 r°, r. 1 dupa, ar'haggla se va intregi mihail,
iar in r. 5 si se in si [dzi]se.
La pag. 105/f, 60 v°, r. 9 oprird, se va ceti opri,la care s'a a-
daos ref, probabil din cuvantul rugaciune care-i urma ; in r. 10 in
intoarse se vaintregi r, in r. 13 in suse se va intregi,p, indrep-
tindu-se in intoaNse §i sip/use; in r. 16 groagi se va ceti roagcl.
www.dacoromanica.ro
 51

La pag. 106/f. 60 v°, r. 2-3 intre incerii M.'s% ce §i 874 direp'(ii

se va adaoge viia in ceriure si to(i derep(ii ceia ce indreptan-
duse in incerii ceia ce viia in ceriure si toti derep(ii ceia ce-Su
direp'fii. Omisiunea cam de doua randuri ne-o putem explica din
confundarea cuvintelor ceia ce, cari se aflau la sfarsitul randu-
rilor ; in r. 14 intre dritnlnedzdu (sk) i art'hagglii se va adaoge
si se asculte pr4 noi, iar dupa ar'haggla se va intregi dzisd
indreptandu-se in pdnd nu se va milostivi dumnedzdu Ai se
asculte pré noi. 01 ar'hagglii fdzisd] tuturorit, desi cuvintele
Ti se asculte pré noi nu sunt bine legate de cele de mai nainte.
La pag. 107/f. 61 r°, r. 2-3 intre cinurile §i svlite ar fi sa
se adaoga sviitiloru, dar acest cuvant de bunä seam& e o interpo-
iatie a copistului Codicelui sturdzan, caci textul e mai natural
Ara el ; in r. 4-5 praurnita se va indrepta in prelumilnalta.
La pag. 108/f. 61 v°, r. 1 6nicii se va compieta in 1-ve_Pnicii.
La pag. 109 f. 46 r°, r. 10 gro se va intregi in grotapd] ; in
r. 13 inainte de in cuvdn'tu se va adaoge 0.
La pag. 110/f. 46 vo. r. 5 intro dereplu i ingerilora se va
adaoge a ; in r. 16 ia se va intregi in ia[rdl.
La pag. 112/f. 47 v°, r. 7 dupa vd ruga(i ar trebui O. se adaoga
frafilor, care poate sa fie o interpolaide a copistului Codicelui
sturdzan,
La pag. 113/f. 48 r°, r. 3 de se va intregi in dela; in r. 8
(NA vini(i ar trebui sa se intregeasca ingerii nwi (cf. §i mai
tarziu, p. 117/f. 50 r°, r. 4).
La pag. 114/f. 48 v°, r. 1 intre NM nostru FA ce iqii ar tre-
bui sa se adaogA cela.
La pag. 117 f. 50 r°, r. 4 vini se va completa in vinifii].
La pag. 118/f. 50 v°, r. 6 inainte de fdradel6ge se va in-
tregi in.
La pag. 119/f. 51 r°, r. 1 viitele se va compIeta in Ispditele:
in r. 8-10, unde s'a intamplat o mica arsura de lumina, dupa
cum apare din Codicele Martian, care s'a copiat inainte de a
se fi intamplat arsura din Codicele Todorescu, in vreme ce din
Codicele sturdzan lipseste foaia, intregirea se va face asa : ne Wind
miselii inl nutnele taldl[ui ft] a filului. sd-i milfulaJscd,iar la
pag, 120/f. 51 v°, aceleasi randuri: si bine audu urekile mqle
Inlcd in lungd vré[mel rdbdati omenilloti Wei.
La pag. 131/f. 65 r°, r. 16 intre sufletele §i direptilorii ar tre-
bui BA se adaoga oamenilor.
www.dacoromanica.ro
 52

La pag. 132/f. 65 v°, r. 11 intre cdutaiu §i intre faplele ar

trebui s& se adaogA si vdclzuiu.
La pag. 133 f. 66 r°, r. 6. dup& sufletului ar fi sA se intregeasa
s'u, un adaos altfel de prisos; in r. 12 se va completà lui
in fOmuflui.
La pag. 134/f. 66 v°, r. 2 sufletu se va completa in sufietulll ;
in r. 10-11 lang& Nude se va intregi [Ft deJ. Eroaroa e expli-
cabil& din confundarea lui de din giudet cu cel&lalt de ce trebuiA
BA urmeze, dup& ce a putut fi aruncat deasupra ; in r. 16
zese se va indrepta in zeseNJ, iar cuvintele sufletul lui, cari
se continua i pe pag. urmAtoare, se vor indrepta in sufle-
tuqui] lui.
La Flag. 136/f. 67 v°, r. 5 vddzu se va complete, in vcidzufiL
iar in r. 6 fiqi-vo in fl-fi-vol-iul .
La pag. 137/f. 68 r°, r. 8 dupa retspun'se ar fi sä se adaoga.
loru si dzise, probabil o interpolatie tautologic& a copistului
Godicelui sturdzan.
La pag. 139/f. 69 r°, r. 6 inainte de duhlii ar trebui BA se
intregeasca cu; in r. 10 s*a uitat initiala V, pe care copistul
voià s& o scrie ulterior cu rosu.
La pag. 141/f. 70 r°, r. 14 s'a uitat initiala A lasata pentru.
a se scrie ulterior cu rosu.
La pag. 143/f. 71 r°, r. 8 poinqd se va complet& in poled] inta
La pag. 144/f. 71 v°, r. 11 fricatul se va complete. in /hal-
fricatul.
La pag. 145/f. 72 r°, r. 8 inainte de mclincdrile ar trebui sa.
se adaoga cu.
La pag. 149/f. 74 v°, r. 13-14 atun'ci adug (sic) de bga
pdrarulii (sic) de ntoar'te se va indrept& in atun'ci-i aduc de belt
pdharul cela de inoarte.
La 153/1. 76 r°, r. 9 ingei se va indrepti in ingekili, iar in
r. 13 ingilorii in ing
La pag. 154/f. 76 v°, r. 11 dupa pasAri ar trebui s& se adaoga.
ineincatu, iar in r. 12 dupa pesti ar fi s4 se intregeasc& mdneatii,
dar amAndoua probabil nu sunt decAt niste repetiri de-ale co-
pistului Godicelui sturdzan.
La pag. 155/f. 77 r°, r. 8 9 inainte de toate ascun'sule, care-
se va indrept& in ascunsu [rifle, se va adaoge si.
La pag. 157/f. 78 r°, r. 13 # ate se va indrepta in si [to] ate.
La pag. 158/f. 78 v°, r. 5-6 cu, care s'a sters, se va intregi.
www.dacoromanica.ro
 53

in focu, iar in r. 8 dup& alun'ci vorii se va adaor.re cduta de-1

voru, care s'a ornis probabil in urma confundArii celor doi voric.
La pag. 159/f. 79 r°, r. 8 intre si si intre fulgerfi se va adaoge
tresnetu si indreptanduse in si firesnetu sil fulgerii ; in r. 13
nga se va indrepta in IstdInga, iar in r. 14 peisor in pds[t]or.
La pag. 160/f. 79 v°, r. 6 inainte de hitlesug se va adaoge in,
iar in r. 13 fas, se va indrept& in fd[req.
La pag. 161/f. 80 r°, r. 6 ingei se va indrept& in inge[ri] i, iar
in r. 10 hs pre in hs [shire, cAci copistul din gre§eala a scris
numai odatA pe s.
La pag. 163/f. 81 r°, r. 4. dup& pdcdtosiinegri. si spurca(i ar
trebui s& se adaog& si intuneca(i, dar ni se pare cä aceste cuvinte
sunt o interpolatie a copistului Codicelui sturdzan, caci mai
nainte pdcdtosii sunt numiti negri; in r. 13 sculta se va intregi
in [a]sculta.
La pag. 164 f. 81 v°, r. 7 fos se va intregi in fos[t I.
La pag. 167/f. 83 r°, r. 2 WV, care s'a Oers, se va indrepth
in aPbi ; in r. 4 vo se va completa in volt], iar in r. 6 fos in
fosiii.
La pag. 168/f. 83 v°, r. 12 cerulu se va intregi in ceruluN,
cAci i, care era s& fie aruncat deasupra, a rAmas nescris.
La pag. 169/84 r°, r. 11 intre si §i intre va miaece se va
adaoge fata ei 84 va lumina ca sorele si, probabil un rand omis
in urma confundArii celor doi 0 dela sfar§itul rAndurilor.
La pag. 170/f. 84 v°, r. 9 intre dintru tine si m'am ndscut ar
trebui sil se adaog& sintu si intregindu-se in dintru tine Isintu
si] m-am ndscut. si am luatil peli(d. Probabil avem de lucru
cu o interpolatie tautologic& a copistului Codicelui sturdzan.
La pag. 171/f. 85 r°, r. 3 4 dup& a slujitu, care se va indrepta
in alit] stujitu, se va adaoge fie, pe care copistul neputandu-1
descifra 1-a indreptat in dyreptti.
La pag. 172/f. 85 v°, r. 1, dup scaune de aur se va adaoge
cu pietri scumpe. cu birosu, iar in r. 3 dup& aceia se va intregi le.
La pag. 173 f. 86 r°, r. 15 dup& aldturd cu se va adaoge in-
gerii Inprdund . cu, omisiune cauzat& de confundarea celor doi cu.
La pag. 174 f. 86 v°, r. 13 intre nece si se va adauce se va
intregi va trece vremd nici, iar in r. 14 dup& se va adauce si
inainte de nice se va completa nice- va lips), ploe.
Omisiunile sunt cauzate de confundarea lui nece care se re-
peteaz& de mai multe ori.
www.dacoromanica.ro
 54

La pag. 175/f. 87 r°, r. 14 dupa neele7 toamnd se va adaoge

nece larnd.
La pag. 176/f. 87 v°, r. 1 intre se vor §i indulci se va intregi
veseli 0 In dulZatil sd vor. Omisiunea de un rand e cauzata de
confundarea celor doi se vor dela sfar§itul randurilor.
Tot la pag. 176 f. 87 v°, r. 7 dupa ce totii se vorti ves[e]li ar
fi sa se adaoga in vecul vecului, dar pare a fi un adaos al copis-
tului Codicelui sturdzan, ca §i # din ce-qi cum ar trebui sli
indreptam pe ce din r. 16.
La pag. 178/f. 88 v°, r. 9 §i 12, apoi pag. 179/f. 89 r°, r. 1 §i
11 o mar se va indrepta in o amar.
La pag. 180,/f. 89 v°, r. 12 a ccidzut se va indrepta in alit] cddzut..
La pag. 181/f. 90 r°, r. 2 e scris in rtariu §i se va indrepta,
in in [taktariu. Grepala e explicabila din confundarea silabei ta;
in r. 9 boa se va indrepta in toalte I.
La pag. 182 f. 90 v°, r. 14 dup ceia se va adaoge ce.
La pag. 183/f. 91 r°, r. 5 inpardti se va intregi in inpardtila7,
iar lii se va ceti lu sau lui, cum se obicinue§te la copistul nos-
tru ; in r. 8 vécui se va completa in vjcu[luJi.
La pag. 184/1. 91 v°, r. 5 dumnecke se va intregi in dumne-
dze[u], Jar in r. 11 inainte de ce-i ar fi sa se puna ceia, de.i e
de prisos.
La pag. 185 f. 92 r°, r. 14 soa se va intregi in soa[relel.
La pag. 187/f. 93 r°, r. 12 dmneu se va intregi in dumne[dzelu.
La pag. 188/f. 93 v°, r. 10 dupä dureryle se va adaoge qi
6asurele.
La pag. 193/f. 95 r°, r. 7 intre allii §i ca fumul se va intregi
ca pielale asenului. al(ii, omisiune de un rand in urma confun-
darii celor doi allii dela sfAr§itul randurilor, iar in r. 12 se va.
pune aspwna(i alfii, care s'a omis din pricina repetarii ,i con-
fundarii cuvantului allii.
La pag. 194 f. 95 v°, r. 13 poinld se va indrepta in pol-cdlin(d.
La pag. 195/f. 96 r°, r. 3 tro(d se va completa in troN(d.
Dupa cum rezulta din compararea Codicelui Todorescu §i a
evangheliei bogatului §i a saracului Lazar retiparitä din Cazania
dela 1581 a lui Coresi in Gaster, o. c., p. 30-31, iar din tetra-
evanghel in transcriere in editia lui C. Erbiceanu, p. 159-160:
La pag. 198/f. 97 v°, r. 16 intre rdu §i tu ar trebui sa se adaogit
acmu cid md-ngde-se, cuvinte pe cari le gasim in al-nail-
doua redactiile lui Coresi.
www.dacoromanica.ro
 55

La pag. 199 f. 98 r°, r. 8 inainte de era dzislel se va pune

si, iar in r. 15 grd se va indrepta in grafi].
13) Dupa cum reiese din colatiunea cu Codicele Todorescu in
«1nvd(dturd, intru sfnta si mare dumineca pastilor», tiparita in
Cazania lui Coresi (exemplarul Academiei) pe pp. 132-136
(repr. la Cipariu, Crest., pp. 33 40), §i in cazania de Ispas",
tipririta tot acolo pe pp. 200-207, se vor face urmatoarele in-
dreptki :
La pag. 136, r. 31 (Cip., Crest., p. 39) intre §i au izbdvild
pre noi ar trebui O. se adaoga ne, probabil un adaos de-al copis-
tului Codicelui Todorescu.
La pag. 202, r. 12 intre si sci pldtescd i cuiü ar trebui st
se adaoga toatd. Aici insa avern de lucru cu o gre§eala a copis-
tului Codicelui Todorescu, care incepuse sä scrie din nou sirul
toatd himia si sd platescci, iar cand a bägat de searna, a §ters
cuvantul hinié, dar a uitat pe toatd.
Un caz identic aflärn la pagina 203, r. 9-10. Acolo intre dum-
nezeu i tatd1d, ar fi sa se adaoga. I nostru lard. Copistul Codi-
celui Todorescu insrt gre§ise copiand din nou sirul penultim din
cele doua scrise mai pe urrna:
1. duntnezeut nostru. lard alfil
2. scannut de firovimit gatila,
iar and a indreptat a ters pe dar a uitat pe 1 nostru lai
La pug. 203, r. 7 intre unii i nuort se va pune in.
La pag. 204, r. 28 intre mdingdid-i i dde(i ar fi sit se adaoga
si grdila-i, dar, cum am vazut intr'alt loc, §i aici avem de lucru
cu un adaos al copistului Codicelui Todorescu, care nu putuse
descifra cuvantul tna'ngdia-1.
La pag. 205, r. 7 intre sell-aqui-1 isufletele ar trebui sa se
adaoga acesté de'n ale ierimiei intelége-vom grdin'du. Probabil
este vorba tot de vreo interpolatie explicativa a copistului Co-
dicelui Todorescu.
Tot la pag. 205, r. 13-14 dupa cd noao au pusti dumnezeu
ca sd nu treed, i inainte de lard acmu ar trebui sa se adaoga.
nime prin la.
In evanghelia bogatului *i a skacului Lazar reprodusa la Ga-
s(er,l. c. p., 30-31 §i C. Erbiceanu, o. c., p. 159-160 ar trebui
srt se faca urmMoarele completki:

Intre Zise domnuld i intre pilda a6asta 19) ar fi sä se punt'

in, care insa pare sä fie o interpolatie a copistului Codicelut
www.dacoromanica.ro
 56

Todorescu, caci evangheliile se incep de obiceiu tocmai cu zise

Domnul pilda aceasta.
(In miselii era numele-i Lazarii (20) ar trebui sá se corn-
pleteze in: u-n miqela era (saracii. 01 numele-i feral Lazarg,
dar dintre aceste intregiri cea dintai are aparenta de glosh, iar
a doua de interpolatie.
In editia dela 1581 a lui Coresi afläm ce gi cainii tinge pu-
roile lui, care se va intregi in: ce si canii merVia qi, linge pu.
roile sau punoile lui, cati in cea dela 1560-61 cetim ce 0 cainii
merge tinge puroile lui. Explicarea vorn vedek-o mai tkrziu, când
va fi vorba si de alte exemple de acest fel.
Intre qi, acesta striga §i intre zise (24) se va adaoge si.
Intre sa trenziti §i elii ar fi sä se punk pre, care tusk de bunk
searnä e o interpolatie a copistului Codicelui Todorescu, ckci,
cum am constatat de mai multe ori, el a avut inaintea sa kin
text far& pre la acuzativ.
Intre poccii-sedra (30) si zise lui (31) ar fi sa se puna si, iar
inainte de prorocii din de Moist qi prorocii (31) ar trebui sk se
mai adaoga un de.
y) $i in textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan so vor
face unele indreptäri in urma colatiunii lor cu Codicele Todo-
rescu. Aceste indreptari insä sunt mai putine deckt cele Acute
in Codicele Todorescu. Cei doi copisti dupa cum ne-am putut
convinge din anumite lacune intregite de copistul Codicelui To-
dorescu §i cum vom vedeà si rnai thrziu au copiat de pe a-
cela manuscript, si acesta tot copie, tusk in vreme ce copistul
Codicelui sturdzan e mai sigur in scrisoare si face mai putine
greseli in copiarea textului, dar schimbk mai mult ortografia,
copistul Codicelui Todorescu, desi poate are scrisoare mai fru-
moasa, e mai distras, sare adeseori peste silabe, cuvinte, ba chiar
rânduri intregi, dar e mai conservativ in ortografie. Amândoi
copiaza schimbAnd forme si vorbe, uneori topica, dar mai ales
ortografia. Cele mai multe din erorile earl se vor indrepta mai
la vale, sunt indreptate in forma de coniecturi si de .Hasdeu in
publicarea textului Codicelui sturdzan in Cuvente, t. 11. In
cazuri de acest fel cele scrise de noi aici n'au altk menire deckt
sk verifice, ori nu, coniecturile lui Hasdeu, cAci uneori se in-
tAmpIti ca, coniectura nu se adevereste de bunk. Ask d. e. la pag.
50 infricalului scaunu lui hs se indreapta in infricatului scau-
nului flu] hs, dar si in Codicele Todorescu (p. 82/f. 40 vo, r.
www.dacoromanica.ro
 57

7--8) textut e infricatului scaunu lui Its, semn d. in textul de

pe care se copiau aceste manuscripte, era scris tot ash, desi 'in
original a trebuit a. fie, cum vom vedeA mai tArziu, scaunull]
ori scaunu[luy lui Its. Tot as& nu s'au dovedit de bune coniec-
turile dela pag. 32: bucurd-te arhaghele cdlcdtoriu munciloru si
fcare?] stai nai fie] inaitd despuetorutui tatdlui stai, dci in
Codicele Todorescu pag. 60/f. 29 vo, r. 10 si urm. textul e a-
ce]as cu deosebirea ca, in loc de nal inaite afliim numai naité.
Prin urmare ar fi mai bine dacä impreunA cu pe nai am §terge
pe .unul din cei doi stai, care ni se pare d s'a introdus gresit
in textul de pe care se copiera manuscriptele de cari vorbim (1).
Indreptilrile cari ar trebui 0. se fad. in Codex Sturdzanus
sunt urrattoarele :
La pag. 35 intre multe i dzacu se va intregi ndroade, iar
Sal fedice se va indrepta in sd se redice.
La pag. 36 se va indreptà in ceriu in dein ceriu, cum a in-
dreptat si copistul Codicelui Todorescu scriind pe de inaintea
lui in, iar §i fliului in si lallli fliului.
La pag. 40 n'au asculii se va indrepta in n'au asculTat del,
iar deptu in de[reiptu, ptu in 1-pielptu, rvie in Icujrvie.
La pag. 41 ceia vandu se va intregi in ceia[ce] vdndu, fre
in ft[at]e, iar mdnincd poate mcin[ci]na.
La pag. 42 inainte de furisu se va pune a indreptandu-se in
[alfurisu.
La pag. 45 intre n'au avut ce §i face ar se adaoga se,
fi sa,
dar acesta probabil e numai o interpolatie a copistului Codicelui
Todorescu.
La pag. 46 intre sd sa, tragd si la §i intre besictrecci ar fi sit
-se adaogii sflita.
La pag. 48 despdfi se va indrepta in despd[rTi.
La pag. 49 limlia se va corectà in lim[bi]lia.
La pag. 49-50 dintr-anse se va indrepta in dintr-dnsele. Gre-
'seala
-, s'a nascut din confundarea celor doi e.
La pag. 50 intre ard §i sci legd limba lor ar fi sä se adaog&
11, inainte de sd-(1 ardtu ar fi sa, se intregeasca de, probabile
interpolatii ale copistului Codicelui Todorescu ; stdtu se va co-
recta in statu[t] sau stdtu[tu].

1) Altfel pentru fraz1 cf. eu sunt Gavriil naite stau inainté lu Dumnezeu",
Yefraevanglielul dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 114.
www.dacoromanica.ro
 58

Tot la pag. 50 intre cine sintu aceste §i intre si ce pdcate au

Neu/ ar fi s5. se adaogA si ce pcicate au ace*. De fapt 'MA
avem de lucru ca o repetire a copistului Codicelui Todorescu.
In manuscriptul de pe care copia adica randurile fuseseri
scrise astfel :
1. pre.sviinta eine Muhl.
2. acegd f i cc pticate au
3. facura )

iar copistul a scris de douA ori rândul al doilea.

La pag. 51 intre ctt arepi qi cu §i intre trei capete ar fl s5.
se adaoga, cd, o interpolatie necompletil era sA fie, cum am
vazut intr'alt loc, cdte, cf. pag. 60 1. 29, r. 8, iar in Cod. sturdz.
pag. 33 a copistului Codicelui Todorescu ; n-a inklesu se va
completa in n-a[u] inklesu.
La pag. 55 intre nciroade §i pcicalosi se va adaoge de, care
s'a ornis in urma confundrtrii cu de din ndroade ; inainte de
rdu de focu ar trebui sä se adangA in, dar in Codicele Todo-
rescu acest in e adaos deasupra si e probabil o interpolatie a
copistului, si arde se va intregi in ski] arde.
La pag. 56 W a fdcut se va indrepta in n'a[ul fdcut.
La pag. 57 o vai de vo se va completa in o vai de co[i ;
inainte de paint sute de ingerii se va pune si.
La pag. 58 intre qi era acii ndroade §i intre si strigare ar
trebui sft se completeze multe.
La pag. 59 a din bine a venit se va intregi in a[i] ; intune-
recul ori se va despArti in in tunerecul, ori i se va pune inainte
Inca un in; va din o va de voi se va indrepta in va[i], iar pa-
cdtoloru in pciccito[qi toru.
La pag. 60 inainte de vecinii sei se va pune cu.
La pag. 61 o va de voi se va indrepta in o va[i] de voi.
La pag. 63 intre mare §i numele lui se va adaoge e; intro
tynsd §i metnile se va intregi /a.
La pag. 64 inainte de qi eu mci voiu munci cu ei se va rnai
pune un qi.
La pag. 66 dupa dumenecd se va adaoge un e indreptandu-se
in uncle ia sfdnta dumenecd e lauda crestinilor, iar ei n-a vrutu
se va corege in ei n-a[uj vrutu.
La pag. 68 ma sus se intregi in ma[i] sus.
La pag. 70 ascut4i se va completa in ascu[l]tati.
La pag. 71 dupa apd ceruiu ar trebui sä se adaoga l'ui, daca
www.dacoromanica.ro
 59

nmi cumva o coruptie a copistului Codicelui Todorescu (cluru lie

cetit cluru rui).
La pag. 72 astelard se va indrepta in aste[p]tard.
La pag. 21 se va adaoge titlul slavonesc : cAOso CTAr0 afbrA,
11MCA4 Cl1 NICKOA* A-111fliH'kMk.
'rot la pag. 21 tote dzile se va intregi in tote dzile[le], iar to
ingerii in to[y] ingerii.
La pag. 22 sviitu numete tau se va indrepta, in sviituj-i] nu-
mete tdu, cum in cum[u-i].
La pag. 23 nu ldsare se va intregi in nu ldsare[y], iar ei din
ei mergu tdnguindu-se probabil e numai e.
La pag. 24 si toate lucrurelia se spurcd se va indrepta in si
[ini toate lucrurelia th .spurcd.
La pag. 27 in fapte bune cu sdveisitu se va indrepta in in
fapte bune s'au scivesitu,iar suite in sufle[tel; in cunosteii tru-
pul Mu de al esit se va intregi unde indreptandu-se in cunoste-y.
trupul tdu de [uncle] al esit. Gre§eala e explicabila din confun-
darea lui de din unde cu cte de mai nainte §i dovedeOe cä cei
care scria copia.
La pag. 28 .tn tomfe dzile se va indrepta in in toate dzilefie],
iar panel a vis pre petntu in pant?, a[i] vis pre pd[nulJntu.
La pag. 29 inainte de sila se va pune cu, del ni se pare a
lipsia §i in textul care se copia, c&ei in Codicele Todorescu Inca
e adaos ulterior deasupra ; dumlezeu se va indrepta in dutnne-
zeu sau dumnedzeu.
La pag. 73 intre cd i dzacu ar trebui sa se adaoga, eu acmu,
dar poate ca in textul de pe care se ova lipsia, caci i in Co-
dicele Todorescu e adaos acmu deasupra.
La pag. 74-75 se pocdescu se va indrepta in se [me] pocdescu.
La pag. 76 dupa, avuya ar fi sa, se adaoga ta, dar e de prisos,
iar nimd de ceia se va indrepta in nimd de faJceia.
La pag. 77 dulea se va completa in dul6allaJ, iar dupg tru-
pului ar fi O. se intregeascä tdu.
La pag. 79 intre cu groazd, i lute se va adaoge multd si, iar
dupa in toate chipurile se va intregi si cu toate muncele, proba-
bil un rand omis in urma confundarii inceputului lui cu inceputul
rândului urmator : si cu toate-1 mun'cdste. Atunci-i aducii de be
se va indrepta in atunci-i aduc de befu] sau Wu].
La pag. 80 dupa prélubire trupului ar fi sa se adaoga tdu,
iar so de dupa aceste cuvinte se va completa in saful.
www.dacoromanica.ro
 60

La pag. 82 intre cu fricd si i intre burd ar fi sA se adaoga cu.

La pag. 84 inainte de arhagghelii ar fi sa se adaoga ingerii,
iar rdsticnitul lu hs. cinstita cruce se va indrepta in rdsticnitul
hs. cu cinstita cruce
La pag. 85 intre feliurile i atunci ar trebui sa se adaogt
faptele sale, iar dupt atunci se va adaoge va fi, cari altfel paect
lipsiau si in manuscriptul de pe care copiit copistul Codicelui
Todorescu, ctici faptele sale a fost adaos printre randuri ulterior
desi de aceeas mânt cu celAlalt text, iar va fi s'a intregit pe
margine p. 158/f. 78 v°, r. 10).
La pag. 86 dupit ascunsurile se va adaoge sale, iar vo dzice
se va indrepta in vol.," dzice.
La pag. 88 di din alunce va cduta inpdratul hs. cd ceia dd
stcinga sa se va indreptà in calird. 1 .
La pag. 89 intre voht milui i voi ar trebui st se adaogt pre,
dar acesta, cum am mai vazut, probabil a fost adaos de copis-
tul Codicelui Todorescu.
La pag. 90 la qi din q i va trimitd ar fi EA se mai adaogt
acuzativul pronumelui personal i, dar negresit e un adaos de pri-
sos al copistului Codicelui Todorescu.
La pag. 91 in pré toti fi scripturd se va adaoge va.
La pag. 92 tuturit se va indreptt in tutu frolrfi.
La pag. 93 cistitul se va indrepta in cif n_Istitul, iar va clzi in
va dzi[ceJ.
La pag. 94 dui:A au slujit fie ar trebui sa se adaogt dyreptil,
dar, cum am vazut intr'alt loc, acest cuvânt probabil e un adaos
al copistului Codicelut Todorescu rezultat din neputinta de a
descirfa pe tie. Tot aici inainte de destoinicii se va adaoge cu.
La pag. 95 intre ca ralulit plinti este de rodure si de flor i
infrantsia(ate (in Codicele Todorescu gasirn infrantqate) §i intre
in toate chipurile ar trebui st se adaogt in toate roduri infrdm-
qate, dar de bunt seamt avem de lucru cu o greseala a copistu-
lui Codicelui Todorescu, care a contaminat inceputul rb.ndului care
urma, cu cel de mai nainte.
La pag. 98 intre celue ce si uriaste §i intre fratele seu ar tre-
bui sa se adaogt pre, iar intre pre §i cruce ar fi BA se punt
in, dar acesta s'a adaos in Codice'e Todorescu ulterior si gresit.
La pag. 99 o maru se va indreptà in o Iafmaru, intocmai Ga
si in Codicele Todorescu.
La pag. 100 par* se va indrepta in po [cal in(d.
www.dacoromanica.ro
 61

La pag. 101 bbtezu; se va indrepta, in botezullqi sau botecku[10.

La pag. 104 intre o feria* de cela ce i sei sfddescu ar trebui
s4 se intregeasc5, clZaca, iar set te ye sfddi se va indreptà in
set te ye[ril sfddi.
La pag. 109 in din in inirnd de oniu se va indrepta in nici.
La pag. 111 OH cu toatd. spurcdaune ar fi sä se indrepte in
alii vor fi cu toatá spurceiciund, repeOndu-se Yor fi din cele de
mai nainte.
La pag. 113 minunatali frcimsia(e ar trebui sa, se comple-
teze in tautologicul minunata-si freimse(i-le, dar forma din urma.
e filth indoea% o gresealä a copistului Codicelui Todorescu.
c) Intre textele Codicelui Todorescu §i cele ale lui Coresi, pre-
cum si intre textele corespunzAtoare ale Codicelui sturdzan sunt
si unele deosebiri lexice, de topic& i sintactice nAscute unele
din gresealä de scris i tipar, altele fiindcä copistul a afiat de
bine sa schimbe. Le vom pune pe cele mai insemnate alaturea,
tipArind cu litere cursive forma mai buna de cAte ori greseala
e evidenta in celalalt text, iar la sMrsit ne vom face reflexiile
cari le vom an& de lipsa.
In Codicele Todorescu: In Cazania dela 1581 a lui Coresit
pag. 3/f. 1 r°, r. 1 gludecatorile (1 pag. 133, r. 1 judecatile
pag. 6/f. 2 v°, r, 1 9 précuviinla pag. 133, r. 22-23 pre cu cuviinta
pag. 6/f. 2 v°, r. 6 ca lun'garabdare pag. 133, r. 34 cu lungaradare
pag. 7/f. 3 r°, r. 11 darure de carte pag. 134, r. 5 daruri de cantare
pag. 8/f. 3 v°. r. 1 sa s i ca mai pag. 134, r. 8 rnacara si ca mai si-
saracesti. racesti.
pag. 8/f. 3 v°, r. 5 cele pag. 134, r. 10 cela
pag. 11/f. 5 r°, r. 2 eri am[i]] in pag. 134, r. 32 eri amu ingrupa-
groapa pusera pre hs. mu-ne lu hs.
pag. 12/f. 5 v°, r. 8 miseii pag. 135, r, 10 meserii
pag. 13 f. 6 r°, r. 5-6 au lucrat pag. 135, r. 16 lucrat-aii
pag. 13/f. 6 r^, r. 14-15 pani in pag. 135, r. 18 'Ana la
pag. 14/f. 6 v°, r. 16 de-1 lun aiü pag. 135, r. 26 den alit
pag. 15/f. 7 r°, r. 5 c[e]la dinutalu pag. 135, r. 29 cela de ratii
pag. 16/f. 7 v°, r. 10 rniseii. unii cu pag. 136, r. 4 mOserii unulü en
alaltil
pag. 17/f. 8 r°, r. 6 satosil pag. 136, r. 8 lipsitu
pag. 18/f. 8 v°, r. 2 3 ivi-s-a pag. 136, r. 13 ivi-se
pag. 19/f. 9 r°, r. 16 facutu-neu pag. 136. r. 27 faptu-nen
pag. 20/f. 9 v°, r. 13 de gusta pag. 136, r. 32 ca gusta
pag. 21/f. 10 r°, r. 2 gFos pag. 137, r, 3 josulii

(1) Cf. Codicele voronefean: 1 8-9; 118/1 2 si 1/12-13.

www.dacoromanica.ro
 62

pag. 21 f. 10 r°, r. 10 cadzu In ce pag. 137, r. 6 clizu In co nu stiu

nu vadzu
pag. 26/f. 12 v°, r. 6 strigai
pag. 29 f. 14 r°, r. 14 lar
pag. 31/f. 15 ro, r. 12 lucruld Au
Tag. 34/f. 16 v°, r. 5 Tar'ti-se dom-
nul.
pag. 35/f. 17 r°, r. 3-4 Invadzator,
acelora fost-au paveld
pag. 36/f. 17 v°, r. 2 firovimil
pag. 37/f. 18 ro, r. 16 art[e]le (cu
le facut Inteo litera compusa)
pag. 38/f. 18 v°, r. 7 se aratit
pag. 38/f. 18 vo, r. 12 tunuri (1)
pag. 38/f. 18 vo, r. 14 codruld
pag. 39/f. 19 V), r. 15 pr éslavim
pag. 39/f. 19 ro, r. 16 Ingerii top
ascultird-sfel grain'du (2)
pag. 41/f. 20 r°, r. 7 cinuri
pag. 44/f. 21 vo, r. 4 domnuld vostru
pag. 44/f. 21 v°, r. 6 cum m-am
Bgadultd
pag. 46/1. 22 v°, r. 10 11 ca. pre
noi au pus dumnedzeu
pag. 48/f. 23 v r. 15 suin'du tu la
slava
pag. 49/f. 23 r", r. 2 sine
pag. 49)f. 23 r°, r. 16 zidisli
pag. 521f. 25 v°, r. 14 trupulu-sii]
pag. 53/f. 26 r", r. 2 paratie
pag. 54/f. 26 v", r. 9 cinstd face
pag. 65 f. 27 r°, r. calugarii
pag. f. 27 r°, r. 10 domnul
pag. 200, r. 15 stricdi
pag. 202, r. 1 e
pag. 202, r. 12 lucrulu Iui
pag. 202, r. 29 ardtd-se domnulft
pag. 203, r. 29 viiedtorlu acelor fost-
au paveld.
pag. 203, r. 9 heruvimi
pag. 203, r. 21 alalte
pag. 203 r. 24 se arata
pag. 203, r. 26 tunete
pag. 203, r. 27 codru
pag. 204, r. 2 précantamti
pag 204, r. 2 Ingerii top ascupra-
se graindu.
pag. 204, r. 11 cinurele
pag. 204, r. 30 dumnezeuld vostru
pag. 204, r. 31 cum amd fagaduilu
pag. 205, r. 14-15 ca noao au pusd
dumnezeu
pag. 205, r. 30 suindu-te lntru slava
pag. 205, r. 31 sine-s'
pag. 206, r. 7 Intemelas'
pag. 206, r. 24 trupusulu (cf. p. 202
r. 5 : trupulu-si)
pag. 206, r. 30 Inparatie
pag. 207, r. 7 cinste face
pag. 207, r. 10 mfiihi (=monahii)
pag. 207, r. 14 dumnezeuld

In Codicele Todorescu: In Codicele sturdzan:

pag. 57, r. 1 BLARE pag. 31 inblare
pag. 58/f. 27 v° r. 8 in acela i.",as 3). pag. 31 era acela Cas
pag. 58/f. 28 vo, r. 9 arhaggheld. pag. 31 arhaggle (sic).
pag. 60/f. 29 v°, r. 5 dzisa pag. 32 povelenia
pag. 62/f. 30 v°, r. 4-5 rod uri ornenesti pag. 34 gintu 4) omenescu
(1 <lat. twins. La pag. 29/f. 19 ro lins a. aflam f i tunete.
2 Probabil o contaminape intro ascultard-se 0 audzird-se.
(3) Fusese Boris si aici era, dar s'a filters si indreptat deasupra.
4) Cuvantul gintu e inlocuit In tot locul, Intocmai cum e Inlocuit si in
.Psaltirea voronekand qi a lui Coresi (1577, cu rudd, rudenie, ndrod, rol,
mum, fata de Psaltirea scheiand care-I are.
www.dacoromanica.ro
 63

pag. 62/f.. 30 v°, r 11 rodulul omenes'cu pag. 34 gintului omenescu

pag. 63/f. 31 r0 r. 1 ace% pag. 34 aceste
pag. 64/1. 31 v0, r. 11 de soarele pag. 36 decatx soarele
pag. 65/f. 32 r', r. 13 si urm. Inge- pag. 37 fi dzise ingerul cela ce
rul cela ce strajula rnun'ca dzise strejusra munca.
pag. 66/f. 32 v°, r. 6 si urm. a ci- pag. 37 ca dzacé smoala pre ei.
dzusa (dza)céta si smoala pre ei
pag. 70/f. 34 v°, r. 3-4 si Intreba. pag. 40 si sffita manila intreba
sviata Maria.
pag. 73/f. 36 e, r. 1 piCor pag. 42 pi6oare
pag. 73/f. 36 r0, r. 14 aôaia pag. 43 aéasta
pag. 74/f. 36 v°, r. 2 vecinuluti pag. 43 feeorului
pag. 75/f. 37 v°, r. 14 avucut pag. 45 rcut
pag. 76/f. 37 v°, r. 7-8 n-au avut pag. 45 n-au avut ce face
ce se fai4e].
pag. 77/1. 38 r0, r. 34 précista pag. 46 presfilta
pag. 78 f. 38 v01 r. 2-3 dela besé- pag. 47 dela besereca domnului
rica lui dinnedzau dumnedzeu
pag. 79/f. 39 v", r. 7 frate pre frate pag. 48 frate de frate
pag. 79/f. 39 v°, r. 14 nu se va botedza pag. 48 nu-1 va botedza
pag. 79/f. 39 v°, r. 16 présiinta pag. 49 precurata
pag. 83/f. 41 v", r. 6-7 fiermi pag. 51 fent
pag. 87 f. 43 r°, r. 7 unne pag. 55 unde
pag. 87 f. 43 r0, r. 8 naroador (1) pag. 55 llamado
pag. 91 f. 45 r0, r. 12-13 un'tunéricu pag. 67 intunereca
pag. 94/f. 54 v", r. 12 13 intru-n'n- pag. 59 Intr-insu
sa (sic,== intru-n' set)
pag. 96 1. 55 v°, r. 8 se mun'cescu pag. 61 se muncescu gintulx o-
roduri crtinesti. minescu.
pag. 97/f. 56 r°, r. 9-10 face-volU pag. 62 face-voiu o cereré
cérere
pag. 100/f. 57 v°, r. 12 despuitoare 2) pag. 64 despuiatorlu
pag. 101/f. 58 r", r. 9-10 arasi pag. 65 Rua
pag. 102 f. 68 v01 r. 1 prihnasca pag. 65 cheme
pag. 102/1. 58 v01 r. 7 cela pag. 66 diae
pag. 103/f. 69 r0, r. 6 n-au blata pag. 66 n-au Inblatu
pag. 105/1. 60 r , r. 8-9 se oprira pag. 68 se opri rugiciuné
rugaclune
pag. 107/f. 61 r0, r. 2-3 cinurilesvfite pag. 69 cinurele sffitiloru sffite
pag. 109/f. 46 r°, r. 10 Tara pag. 71 e
pag. 110/f. 46 v°, r. 10-11 viiaré pag. 73 Inviere
pag. 112 f. 47 v°, r. 16 domnul pag. 21 dumnedzeu
pag. 113/f. 48 r°, r. 9 si urm. si ru- pag. 21 si rugaciuni cu alte daruri
gaclune curatd darure dulci dulci si cinstite (In textul slay

1) Fusese mai Intaiu soils ndroade si s'a modificat gresit in ndroador.

2 Cf. p. 105/f. 60 r°, y. 8 despuitoru.
www.dacoromanica.ro
 64

(( 1. p. 119 f. 51 r°, r. 14) eitat de Hasdeu e pus numai

MOAHTIMI 46CTI4IIII)
pag. 115 f. 49 r9, r. 6 =Ina. pag. 22 inima
pag. 116 f. 49 v", r. 13 e mer gil pag. 23 ei merg
pag. 130 f. 61 v°, r. 2 aceia. pag. 25 ace.ste
pag. 133/f. 66 r°, r. 1 inainte loru pag. 27 inainté lui
pag. 133 f. 66 r°, r. 3 s-au svr sit pag. 27 cu (sic) savesitu
pag. 133 f. 66 r°, r. 12 faptele lui pag. 27 faptele omului
pag. 134 f. 66 v°, 5-6 cunusti-ti pag. 27 cunoste-ti
pag. 134 f. 66 v", r. 10-11 giude[(0.1 pag. 27 inviere
pag. 135 f. 67 r", r. 12 si urin. en pag. 28 eu amu duce fapte bun in
am in toate dzile a duce fapte toate dzile cAtrà hs.
bune cdtrd hs.
pag. 137/f. 68 r", r. 9 de cdrarile pag. 29 de ociirtde 1 voastre fa-
vostre fugilu eu giiu eu
pag. 137/f. 68 r°, r. 16 dereptii si pag. 29 serbii si slugile (2
slugile
pig. 139/f. 69 r°, r. 1 pierdzi pag. 30 perdeti
pag. 139/f. 69 r , r. 7 si acmu pag. 30 de acum
pag. 139 f. 69 r° r. 13-14 rudeniia pag. 73 gintu I
pag. 140/f. 69 v°, r. 10 acolo unde pag. 73 74 unde acolo
pag. 141 f. 71 r°, r. 3 pohtiiai pag. 75 jeluilai
pag. 143 f. 71 r , r. 12 misele ome pag. 75 beeisnice ome
pag. 143/f. 71 r", r. 12 si urm. O. pag. 76 ct in toate dzile vedei emu
in toate dzile vedei cumu le faste petrec oamenii cu ruga lu D. (3)
pag. 144 f. 71 v°, r. 11 fricatul pag. 76 infricatul
pag. 144 f. 71 v°, r. 14 priin vaptele pag. 76 prd faptele tale
tale
pag. 145 f. 72 r", 2 rodul pag. 76 gintul
pig. 143 I*. 72 r", r. 14 si urm. ca pag. 7 ca fumul ski spartu. ca pra-
vumulu sett spartu. ca prahul de hul de vAntu au perit.
vän'tu s-au spartu
pag. 146 f. 72 v°, r. 15 glas pag. 78 glasure
pag. 147/f. 78 r°, r. 11-12 râclin'du pag. 79 ragandu
pag. 150 1. 74 v°, r. 13 lacuit pag. 80 Mout
pag. 151/f. 75 r°, r. 11-12 ni sà-lu pag. 82 ni s5.-ld rApim si-lu luom
luorn. siwa rApim. (Malta laturi de alma laturi vor sta doi ingert
stau doi ingeri a lui hs. ai lu hs.

(1) In manuscriptul de pe care copiau copistii Codicelui Todorescu i Co-

dicelui sturdzan probabil era, sods din gresealá cdrale, astfel amandoi au
trebuit st indrepte, dar In vreme ce eel dintAin Indreptá cored, al doilea a
Inteles rAu textul si scrise oca-relle dracilor I , ceeace n'are Inteles.
2) In manuscriptul de pe care se copia era scris ferbii, cad si copistul
Codicelui Todorescu a soils intaiu verb, dar apoi voind si incunjure tauto-
logia a sters si I-a corectat In dereptii.
(3 Mai intaiu a fost scris cumu 11 s, deoi ca si in Codicele Todorescu gi
ea si fn manuscriplul original. apoi s'a sters.
www.dacoromanica.ro
 65

pag. 154/f. 76 v0, r. 12 vorti invie pag. 83 voru invila din morte din
din'mare fi din toate addincurile toate adhncurilla pámAntului.
pdmdn'tului
pag. 155/f. 77 r°, r. 5 asemene pag. 83 asemenele
pag. 155/f. 77 r^, r. 6-7 si din' dzi pag. 83 si de dzi si de noapte
si di noapte
pag. 156/f. 77.v°, r. 4 hs. pag. 84 dumnedzeu
pag. 156/f. 77 v°, r. 12 sAca-va pag. 84 va seca
pag. 157/f. 78 r0, r. 6-7 rdstignitul pag. 84 rdsticnitul lu hs. cinstita
hs. cu cinstita cruce cruce
pag. 158/f. 78 v°. r. 16 si 159/f. 79 pag. 86 de omeni plinu
r°, r. 1 plina de omini
pag. 159/f. 79 r°, r. 11 puns pag. 86 pure (apoi s'a adaos ne,
scritorul uitand insh sä teargh
pe re a rAmas opurene )
pag. 159/f. 79 r°, r. 12-13 pacel- pag. 86 strAmzbii (cf. mai jos :
tofii aatunce pacatosiiD)
pag. 162/f. 80 v°, 4-5 fiii luminii pag. 88 fii lumiei
(cf. r. 6-7 luminatii)
pag. 165/f. 82 r°, r. 7-8 cu toiag pag. 90 cu toiagul de focu
de vocu
pag. 167/f. 83 1.0, r. 1 alfii Ca soarele pag. 91 altii ca [razelel soarelui
pag. 167/f. 83 r°, r. 2-3 ca Media pag. 91 ca o hArtia
pag. 170/f. 84 v0, r. 8 pre diiavohl pag. 93 pré de diiavolulu
pag. 171/f. 85 r0, r. 6 i"i pag. 94 la
pag. 171/f. 85 r°, r. 16 12 0-0 pag. 94 doaosprAdzece
pag. 173/f. 86 r°, r. 2 si 3 tuft. Am- pag. 95 inframsiatate
sate (1)
pag. 173/f. 86 r°, r. 5--6 turnure pag. 95 turnurile
pag. 174/f. 86 v°, r.2-3 infrAmsia- pag 96 infrAmzsetate
te
pag. 174/f. 86 v°, r. 7 alartii pag. 96 alutii
pag. 175/f. 87 r°, r. 12-13 nee[e] pag. 96 nece a se face foameni 2
at sà fach oameny
pag. 176/f. 87 v°, r. 10 si urm. ioana pag. 98 ioanil zlataustil, invlifato-
zlataustu inparatula a toath lumia rulii a toath lume
pag. 176/f. 87 v0, r. 13-14 o amaru pag 98 o amara cela ce obidestc
celora ce obiduescu pre misei pe "nisei
pag. 179/f. 87 v°, r. 11 befivilor pag. 100 betitilor
pag. 181/f. 90 1.0, r. 10 cht ará fi und pag. 102 eh arA fi unti voinicu
volnic

(1) Form& obicinuith si in Psaltirea scheiand din frumos < form5sus ori
chiar < lat." informoslare. AstAzi se mai intrebuinteaza inch in Maramu-
res. Nothrn lush ch la pag. 37/1. 18 r0, r. 6-7 afihm i infrdmsefdze.
(2) Deci foameni nu e ((In loc de foamefi, plural dela foamete., ai aprin-
teo eroare grafichu subt influents Ineeputului verbului face de mai nainte
spluralul oameniu, cf. fra.sdeu, Cuvente, II, p. 488, N. 88.
5
www.dacoromanica.ro
Draganu, Delia manuscripte.
 66

pag. 181/f. 90 ro, r. 14 ai cf. r. 11 ani) pag. 102 ani

pag. 181/f. 98 To, r. 15 acolo-i pag. 102 acolo este
pag. 184/f. 91 vo, r. 13 sale pag. 104 loru
pag. 185/f. 92 r. r. 8 d5.-i pag. 104 da
pag. 186/f. 92 v°, r. 4 6 aceia in- pag. 105 ce inii
ii
pag. 187/f. 93 r", r. 3 sale pag. 106 loru
pag. 187/f. 93 ro, r. 12 ca, aia-s flu pag. 106 c5. acela-s tiii lu dumnedzeu
lTui dumne[dze]u
pag. 188 f. 93 vo, r. 9 si urm. c. pag. 107 c5, aceia gonescu dirainto
aceia gonescu dinaintei sa dure- sa duhurile (1) si 6asurele role, nu
rile rele. nu numai Pnainter lui. numai iurainte lui. ce si...
ce
pag. 192/f. 94 vo, r. 13 si urm. car- pag. 110 altii le va fi trupul putredu
ton& le va fi trupul putreditil
pag. 193/f. 95 ro, r. 9-10 ca pilaha pag. 111 Ca pietle poruciloru
porcilorru (sic)
pag. 194 f. 95 vo, r. 15 16 cu mult& pag. 112 cu multa bucurie 1 cu
bueurie i cu mare slava, multa slava.
pag. 196/1. 96 vo r 1-2framsete-le pag. 113 frAmdate
In Codicele Todorescu In evanghelia boga- In evanghelia bo-
tului si a säracului La- gatului si a saracului
zar retipAritä la Gaster, Lazar retiparita de C.
o. c.,p. 30-31 din Ca- Erbiceanu In ed. Te-
zania dela 1581 : train anghelului dela
1560 - 1 :
pag. 196/f. 96 v". r. 16 si
pag. 197/f. 97 r°, r. 1
olovi re anfi 19) crt nfi
pag. 197/f. 97 r", r. 5 usei portiei (20 usei
pag. 197/f. 97 r", r. 6 plind plinn de puroi 20) cu puroi
de punoi (2)
pag. 197/f. 97 r", r. 7 din de (21) de n
pag. 197/f. 97 r", r. 10 canii caini lingé 21 cáinii merge huge
meet% si Huge
pag. 197/f. 97 r", r. 13 la in poala lu Avraamu la poala lu Avraam
poala lui Afraam 22)
pag. 198/f. 97 v", r. 13 hill Mule (25 fii
pag. 198/f. 97 v", r. 14 c& ca ti luatu dulcéta ta cii. ti-ai luat tu dulceta
tei ruatil dul'5ata ta in In vials ta. e Lazara ta In viéta ta. Lazar
viata ta si Lazar asi- asijdere r u. acmu asijdere ràti. aomu
s der% rAu. cice ma ngae-se (25) cice m'ang&e-se
pag. 199/f. 98 0, r. 4 iaste intari-se (26) !nail-se
(1) Cf. pag. 193/f. 9a r", r. 2 si forma original& puroi .<* lat. piirtininm
din Fie.
(2 In textul copiat a putut sa fie sells durile si 6"asurele role, dm& nu
este oumva, &aurae o interpolatie.
www.dacoromanica.ro
 67

pag. 199/f. 98 ro, r. 5 deicIa de acice (26) de ice

pag. 199/f. 98 r°, r. 8 ail si acesta striga: rogu- rogu-te amu parinte
dzise rogu-te amu pa- te amu pirinte (27)
rin'te
pag. 199/f. 98 r°, r. 9 sa sa tremiti ela (27) sit tremiti ela
trimit[i] pre el
pag. 199/f. 98 r", r. 14 cestil (28) cest
acesta
pag. 199 f. 98 r", r. 15 grAi grai lui Avraamil (29) grai lu (sic) Avraam
lui Avraam
pag. 199/f. 98 r°, r. 16 Moy- Moysi (29) Moisi
seiu
pag. 200/f. 98 v", r. 5 si zise lui : de Moysi si zise lui : de Moisi si
dzis[e] lui. de Moisy si prorocii nu vor as- prorocii nu vor as.
de prorocii nu vor as- culta (31) culta
cul'ta

llaca facern acum o reprivire asupia deosebirilor insirate pe

douä si trei coloane pan& aici, putem constata urmatoarele :
Codicele Todorescu foarte adeseori pAstreaza forme mai vechi,
adica cuvinte de origine latinä, unele dispàrute din graiu in epoca
in care scria Coresi, eari in textele acestuia si in Codicele slur-
dzan ori sunt inlocuite prin derivate romanesti ulterioare din
trupina. primitivä, ori sunt inlocuite prin echivalente mai ales
slavice : giudecdtorilejudecd(ile scimacard, sdlosülipsitit,
tunuritunete; blare inblare, viiardinviere,
dzisapovelenia, acmuacum, misélebecisnice, inframple
infram'siatate, etc. Altaclata se intampla, tormai intors: facutun
msu faptu-néu ; rod, rudenie gintu, prlimascdcheme, iard
e, aiani, cda-sat dam, punoi, dar i puroipuroi, §. a.
In locul unor euinte slavice vechi pästrate in Codicele Todo-
rescu se pun in celelalte ori cuvinte latinesti fabricate dupä mu-
delul celor slavice, ori cuvinte de alta origine : presldvimpre
entanyti, zidis` intemeias .
Uneori Codicele Todorescu ne pastreaza textul autentic fatä
de cel corupt al lui Coresi ori al Codicelui sturdzan: cd pre noi
in loc de cd noi au pus dmnedzeu, cum era in textul copiat,
fatá de cd noao au pusd dumnezeu, trupulus[i] trupugulii,
cinstécinste, in acela l'aserd acela 6as, arhagghelfiarhaggle,
Tecinuluife6orului, intrunn'si (= intru-n'sa)intr-insu, ceia
ciae, cinurile sviitecinurele sfigiloru sfiite, curaticu alte,
s-au svr4.71tcu sdvr5situ, en am in toate dzile a duce fapte
bune cdtra, hs eu amu duce fapte Imre in toate dzile cdtrd, hs,
www.dacoromanica.ro
 68

de eirftrile vostre fugiiu eude ocdrále voasire fugiiu eu, cd in

toate dzile veddi cumn le Iastecd in toate dzile vedei cum
petrec oamenii cu ruga lu. D., vorii invie din' mare si din toate
addncurile pdmcin'tuluivoru inviia din morte di1n toate addn-
curilia pdmcintului, hs.dunmedzeu, râstignitul hs, en cinstita
cruce rdsticnitul lu hs. cinstita cruce, luminiilumiei, pune
purene, paeatosiistrambii, altii ca soareleal(ii ca soarelui,
nedlel a sa feted oamenynece a se face foameni, celoracela ce,
ceia ce, betivilorbeWilor, dinaintédirainte, innainte--Vrainte,
allora alfii, poreilorruporuciloru, poate dureryle duhurile.
Dar, natural, se intAmpla i intors: cele cela, de-1 in a/d
den alii, cd, lun'gdrdbdare en lungdrabd«re, strigai stricai,
iarutd-se domnularitil-se dornnulü, invddzdtor' acelor fost-au
pavergviiziltorin fost-au paveli, codrulti codru, firovimit
heruvimi; ingerul cela ce strdjuia mun'ca dzisesl dzise Inge-
rul cela ce strejuila munca, avucut rcut, frate pre frate
frate de frate, fkrmi feri, unne undo, ndroador naroade,
mcinainima, se oprirdse oprl, pierdziperdeti, priin vap-
tele talepro fapteld tale, impdratulii invàtàtornlä, preln truce
prO cruce, putredittiputredu.
Vor fi interesante i altele dintre formele insirate paralel, dar
meritä deosebitä atentiune cuvintele ingerii to(i aseultirft-s[e]
grdindu fat6 de ingerii tori ascutird-se grdindti din Cazania lui
Coresi, cAci ne dovedeste pAnA la evidenta, desi inteun mod
foarte curios, cA unul i acelaq text corupt a fost utilizat de
Coresi si de copistul Codieelui Todoreseu. Cel care-I scrisese
ori chiar tradusese poate gandindu-se deodatA la formele ascul-
tard-se i audzird-se facü din ele in graba condeiului con-
taminatia asculirâ-s[eJ, pe care copistul Codicelui Todorescu ne-o .
pastra. neatinstx, Coresi ins& o indreptá in ascutird-se, desi cu-
vântul acesta n'are rost in text. Dar greseli de felul acesteia a.
mai Pacut el si de altadata.. Asa bunäoar5. in Psaltirea scheiand
la ps. LXVIII, v. 6 (pag. 207, r. 3) gAsim scris ascuserd. Coresi-
a transcris si el in Psaltirea sa ascuserd, cu toate cä in reali-
tate trebui& scris ascunserd. La ps. LXXI, v. 15 al Psaltirii sche-
iane (pag. 222, r. 10) se vede scris arul Arariei, la Coresi de-
asemenea aruiü Araviei. Amândoi au transcris forma gresità a
originalului arulpi] in loc de aurulliq (1).
(1) I. A Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd ronsdneascei, In
Noua rev. rom. din 1901, No. 37, pag. 22.
www.dacoromanica.ro
 69

Pentru felul de a luca al lui Coresi si al ucenicilor lui e

foarte caracteristia paralela ce am fácut-o intre evanghelia bo-
gatului si a saracului Lazar din Codicele Todorescu si cele dotiä
redactiuni ale lui Coresi.
a) De cele mai multe ori textul Codicelui Todorescu se po-
triveste cu redactia dela 1560 61, dar se deosebeste de cea
dela 1581:usei, dincldn, cdnii mer via si lingdcdinii mergd
lingd, la poala, ingropatit, Pt fii, deiciadeicd fatä de por(iei
de, cdinii lingé, in paala, ingrupatit, fiiule, de acted.
b) Altatlaa se potriveste cu cea dela 1581, dar se deosebeste
de cea dela 1560-61 : plind de punoiplind de puroi, grdi
lui Avraam fatä de cu puroi, grdi lu (sic) Avram.
c) Uneori se unesc cele douä redactiuni ale lui Coresi intre
sine, dar se deosebesc de textul Codicelui Todorescu: cdinfi,
puroile, intdri-se, sd 1rimi1'1 elk, cestit, Moysi, zise lui: de Moysi
si prorocii nu vor (Nculta, acmu cid mci-ngde-se, care din Co-
dicele Todorescu chiar lipseste cu total, fatá de : olovire, puno-
ile, iaste, sa trintlyi] pre el, acesta,, Moyseiu, i dzise lui. de
Moisy si de prorocii nu vor dscurta.
d) In sfArsit se intampl5, a nici una dintre cele trei redac-
tiuni nu se potriveste cu alta : si Lazar asirderia rdue La-
zard asijderd rduLazar asijderd rdu ; chi dzlse rogtt-tesi
acesta strigl rogu-terogu-te.
Cum sä ne putem explicà aceste potriviri si deosebiri, aci
copistul Codicelui Todorescu de bun& seama nu s'a priceput s6,
fac& o contaminatie din cele dou5, redactii ale lui CoresiP Ne-
gresit numai asa, c5, si Coresi si copistul Codicelui Todorescu
rnodificau in textul original.
De chte ori textul Codicelui Todorescu se potriveste cu vreo re-
dactie de a lui Coresi, putem fi siguri c5, tot Coresi a aflat de
bine s5. facä in ceealala oarecari schimlAri. AO, de pildà, in
textul original a trebuit a fie scris usei, cum aflArn si in cea
mai veche redactiune a lui Coresi, dar in redactiunea de mai
tArziu a schimbat acest cuvant in portiei. In cea dintai redac-
-tiune a sa Coresi a inteles au cuvintele grdi lui Avraantft si
le indrepa gresit in grdi lu Avram, unde lu Avram ar fi dativ,
de fapt ins 6. lu trebuia, sä fie dativul pronumelui personal, care
a avut si are numai forma lui. In redactia a doua Coresi bag&
de searnä a gresise si-si indreptWt greseala, s. a.
De cate ori se potrivesc cele doll& redactiuni ale lui Coresi, mo-
www.dacoromanica.ro
 70

dificarea a trebuit s'o fax& copistul Codicelui Todorescu. Astfel

el n'a inteles ce poate fi camhi(< gr. xatiou( cEs 'stora orientala)
transcris de Coresi, cum am amintit, gre§it dupa, analogia
lui hifi, hierfler in ccinfl§i l-a inlocuit cu olovire; n'a
priceput pe intdri-se §i 1-a inlocuit cu iaste, etc.
Mid nu se potrive§te nici una din cele trei redactiuni cu alta,
ni se pare ea avem a face cu ni§te interpolatii individuale de
ale copistului ori de ale tipografului : cuvintele interpolate trebue
ca lipsiau din textul original. A§a e foarte probabil ca in ori-
ginal lipsiau qi §i e dinaintea lui Lazar asiVderia rdu, ca §i elit
dzise qi qi acesta strigd inainte de rogu-te amu pdrinte, etc.
N'am facut comparatie in privinta omisiunilor si a variantelor
de text intre predica «Zise Domnul» a Codicelui sturdzan §i
TPcovanie eggliei dela giuklelp din Codicele Todorescu, caci
ne-a fost peste putinta din mai multe motive pe cari le vom
vedea mai jos.
Aceasta bucata, pe care Ilasdeu o dateaza «circa 1600» §i o
publica intre «Textele mahacene», fiindca e legata din intamplare
intre (lona bucati mahacene,. una de pe la 1600 §i alta dela
1619 de§i, cum vom vedea, locul i-ar fi intre «Textele bo-
gomilicer» , nu e scrisa de popa Grigore §i de bunä searna e
mai veche de 1600. In felul cum o aflam in Codicele sturdzan
adica nu e nici o «compunere originala, o predica improvizata»
(Cuvente, II, p. 224), ci o contaminare Inca neispravita a Ttico-
vanlea de giu[delta i a variantei acesteia, care se incepe cu
«Aga grdiaqte dfidzdu hotedzafilor», pe caH in Codicele Todo-
rescu le aflam la pp. 201-240, iar pricina ca «autorul, nu in-
destul de carturar, se repeta necontenit, de§i ici-colea obserN a
el Insu§ §i §terge ceeace scrisese (Cuvente, II, p. 224 , este ca
nu era hotarit totdeauna pe care din cele doua texte sa §i-I
aleaga, ci mai bine le punea pe amandouä.
Comparatia ne-o ingreuneaza faptul ca din Codicele Todorescu
s'au pierdut doua foi (p. 203-206) dela inceputul «TPcovaniet
efgliei de ,eulde./(ti». In partea aceasta insa contaminatorul se tine&
mai mult de textul « TOcovaniei», al careia titlu altfel uita sa-1 scrie,
ori poate nu-I scrie intentionat, caci dupa ce citeaza textul vechei
«evanghelii de tudetit» (1) incepe sa continue cam in acela§ chip,

(1 Cf. textul lui Coresi: aZise Domnulti cAnda va veni Multi ornenesc&
In slava lui. si toti sfntii Ingeri cu nusuld....x.
www.dacoromanica.ro
 71

pana cand in «Asia grdiaste diidzdu botedza(ilor» despre cele

cuprinse in aceasta lacuna se vorbeste numai la sfarsit. Tocmai
de aceea ne-am luat voie sa intregim in transcriere intre sem-
nele [ ] lacuna in felul cum aflarn textul in codicele popii Gri-
gore, caci credem ca deosebirile n'au putut fi de tot mari, mai
ales ca si dup& lacuna, mersul ideilor este tot ca in Tlacovanie,
desi textul il aflam si catre sfarsitul variantei «Aqia grdiaste
dfidzdu botedzatilor». De unde ins& incepe sit explice ca. «ce
Taste naravul dracului», desi pastreaz& mersul ideilor din Teco-
vanie, totus urmeaza, mai mult textul variantei «Asia grdiaste
dOdzciu botedzatilor» §i incheie cu «derepta acéia toti crestinii
sa se precepa cuvantului lu hs. cela ce se zice intru sfanta
evanghelie» iaras cam ca in TVcovanie probabil fiindc&
nu mai stia cum sa continue dupa ce textul celor doll& variante
de aici incolo era cu totul diferit. Sfarsitul Mcovaniei, care
lipseste din predica «Zise Domnul» a codicelui popii Grigore
(ne putem inchipui incheierea unei predici farti invocarea Sfintei
Treimi si far& «amin )? , face cam o foaie de text.
Lipsa de rotacism in predica «Zise Domnul» din «Textele
mahacene» se explica asadara prin imprejurarea ca, ea e o con-
taminare a doll& texte cari nu prefac niciodata pe n intre vo-
cale in r.
Imprejurarea ca. predica «Zise Domnul ) din Codicele sturdzan
este o contaminare nesfarsit& a celor don& texte pastrate in
Codicele Todorescu hotareste definitiv chestia raportului acestuia
fat& de cel dintaiu : Codicele Todorescu nu poate fi copie de pe
Codicele sturdzan, cad nu ne putem Inchipul ca dona texte
complete s'ar fi putut prelucra dupa unul necomplet, chiar si
daca si in acestea aflam unele repetiri proprii predicei «Zise
Domnul».
Ce priveste cele douit variante, titlul numai romanesc al celei
dintat, si numai slavonesc altfel, cum vom vedea, corupt
al celei din urma s'ar pare& ca ne lasa, sa conchidem ca, in
vreme ce a doua ar fi traducere sau prelucrare din slavoneste,
cea dintai ar fl o prelucrare original& româneasc& in care s'a
intrebuintat, afara de textul vechei «evanghelii dela gudetti ),
textul celeilaite, mai ales dupit ce in «Asia grdiaste diidzdu bo-
tedzatilor» -- ce e drept, alaturea de forme mai non& ca «sdntefi )
(p. 239/f. 116 ro, r. 15), etc. aflam, afar& de samd cu inte-
sul original de nutria'', ogodisi §i ogodesti (< p. sl. OiTOAHTII
www.dacoromanica.ro
 72

dpiamv, eplacerel forma original& , in Tlacovanie in locul

lui ogodisi e ingdduisi, dar tot ogodesti, iar in predica «Zise
Dotnnul» din Codicele Sturdzan gäsim ingddufsi §1 ingdduessti ;
in «Asia grdiaste cliidzdu botedzatilor» atlam cuvântul mai rar
eohai, care in predica «Zise Donmul) s'a pastrat in forma civai
(= (ioae < it. acelajo, Hasdeu, Cuvente, I, p. 273, Nr. 36) fa.r .
de badica (< ung. bitidog din «Trcovanie». Agerilor in loc
de ingerilor in aceasta din urmtt e de bunk seam& o gresealk,
de cetire i copiare.
Cu toate acestea lucrul stä cu totul altfel. Nimeni nu
poate tägiidui aspectul de predic& al variantei Asia grd-
iaste diidzdu botedzafflor» (1). *i de fapt originalul a tre-
buit st fie T1 covanie agliei dela u'uldeJ(u, aceasta, «prediel
improvizat i compunere altfel originalä) roma-
neascrt, in care pe fang& textul «evangheliei dela gTudetk» In
forma sa cea veche se pot observà i unele reminiscente din
cartile bogomilice privitoare la venirea de apoi si mai ales din
Faptele Apostolilor» (2), cAci in varianta «Asia grdiaste dfickciu
botedza(ilor» se reproduc din ea pärti cari sunt citate din trims
( evanghelia dela gTudetii», d. e. «veniti blsvitii, de phrin'tele
rnieu Tcle dobanditi, ori mosteniti) ce inste &RA voao. InparakilTa
dinti tocmala Pumiei» pag. 232-3 f. 112 v° 113 r° (3) si «du-
ceti-vk dela mene blastärnatilor de voi in [f]ocul de viac cela ce
Taste gâtit dracilor i ingerilor lui» (pag. 235 f. 114 r°) (4), apoi
se vorbeste de mai multe ori de «gTudet» si de «dzuoa de gbu-
det»: «au doara ghtise eu focul si gIudetul voao» (pag. 236 f. 114
10), ce dereptate rfaveti s& dati la dzuoa de scIudet s5, nu fiti
blastAmati de parintele di'n ceril la svAn'tul cTudetti» (pag. 237 f.
pag. 115 r°). Cine-ca, adica, poate chiar un copist, copistul copiei

(1) De pild& indatà la Inceput e evident& atiticovania : gaceia vor sta

dederepla lui hs. dzice c vor sta, cine cum s-au gAtat Intru veciia ne-
trecuti...b, etc.
(2) NotAm aici cä insirarea raravurilor dracului sau trupului pare a fi
reproducerea Insirärii faptelor trupului din Apostob , Galath. V. cf. frag-
mentul publicat de d-1 N. Iorga In An. Acad. Born. seria Ii, t. XXVIII,
Mem. seci. literare, pag. 103 : célé ce santu préiubire, curvie, necurAtie,
m&niecie, ale dracului slujirile, otravirile, stricAciuné, vrajbele, razboaele.
urariunile, urgiile, intkátárile, pàrâle, rélele, uciderè, betia cu cimpoi, glasirem,
(3) Cf. Tetraevanghelul lui Coresi In ed. C. Erbiceanu, Bucuresti 1889,
pag. 59.
(4) Cf. ibid, p. 60.
www.dacoromanica.ro
 73

de pe care s'au scris textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan

§i Codicele Todorescu, voind sa-i dea un caracter mistic §i o
provenienta dumnezeeasca cartii sale a facut intr'un mod care nu
tradeaza multa indarnanare in stilo introducere la «tPcovania
evangheliei dela giudetti», pe care n'a avut dibacia sa o prefaca
intiun mod mai simtitor, decal a i-a schimbat §irul singuratice-
lor Orli punand pe una, care se afa mai inainte, mai indarit,
§i intors, iar la capät a adaos aproape neschimbata o parte dela
sfar§itul Legendei Duminecii, pe care pentru a face compa-
ratia mai u§oara, o reproducem intocmai din Codicele sturdzan
(pag. 15-16): «A§a-mi agfute maica mba cea précurata, §i sera-
fimii miei, cela cu ate §ase arepi de focu. §i herovimii miei,
ceia, cu ved6re multa, §i sfiitul mieu Ion, ca, Oasta carte e scrisa
de ta19 mieu, cela nevAdzutul de'n cerTu, §i Tara omul cela ce
sa va aft, de va dzice. ct nu e de dornnedzeu fapta, ce va dzice.
ca-i de matnra de om despre parnantil. acela sa fie blastematu
la dzuoa de grudetu. §i IA se spargà ca sodomula. §i ca gomorul.
5i sa, fie datu sofletul lui in ma'nrule dracului. de-lu voru duce
in focul. cela nestinsul. in gotovire dracului. §i ingeriloru lui».
(Cuvente, II, p. 52-53). In sfar§it in fruntea contaminatiei injghe-
bate in chipul schitat mai sus a pus titlul slavonesc al Legen-
dei Duminecii (cnoRo II 1101ACTk iinif CV 1111 HALM% rc fc«Cu-
vantul §i legenda care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos», cf.
titlul scris de popa Grigore la pag. 126 a Codicelui sturdzan :
(Povéstict sfintee Dumirici. Scriptura Domnului nostrua lui Iis.
Hs. (v. Cuvente,I I, p. 43), pe care copistul Codicelui Todorescu,
care nu ni se pare sä fi §tiut multa carte slavoneasca, caci toate
titlurile slavone§ti le scrie rau, §i nici nu prea controla cum §i ce
copià, despre ce am avut ocazie sä ne convingem, ni 1-a pastrat
corupt scriid 110a in loc de noafTk.
Cu aceasta iata-ne ajun§i iara§ la un punct pe care trebue
sal ltimurim.
Este «Povestea sfintee Dumireci» scrisä de popa Grigore din
Mahaciu originalul de pe care copia copistul Codicelui Todorescu,
ori §i popa Grigore i§i copia legenda, al careia text e acela§ cu
textul din care. rupse §i copia o bucata copistul codicelui de
care vorbim, de pe un manuscript mai vechiu ? Hasdeu o con-
sidera de o «redactiune» sau o traducere fäcuta de insu§ popa
Grigore §i crede a acesta «in orice caz avea dinainte-i un text
oarecare paleo-slavic, caci din totalitatea lucrarilor sale se vede
www.dacoromanica.ro
 74

ca el nu stia, greceste ) (I). Dupti, ce insa in cele de pan& aici

ne-a reusit sa dovedim pe deplin ca. copistul Codicelut Todo-
rescu n'a copiat de pe Codicele sturdzan nici textele bogomilice,
nici predica «zise Domnul , cari sunt mai vechi decat Legenda
Duminecii, cu atat mai putin ne vine sa credem ca ar 6 copiat-o
pe aceasta. Mai de grabrt credem ca insu popa Grigore n'a sa-
varsit aka munca decat aceea de copist.
Dar insus textul legendei ne lamureste pe deplin privitor la
acest punct. Ll pag. 5 a Codicelut sturdzan cetim: nu stiti ca,
ve'nreré mare. eu ma, rastigniTu printru voi. cu sulita ma im-
punser5 in coaste. cu trestie ma ucidé pre capu. e in manu si
in picToare, ei mi batur5, evoazde. e cu ot't si cu flare ma ada-
par'. dereptu sa lasu voao lége, si ma saTu in tical' ). Ce poate
sa fie acel «ma saTu in tical so intreaba Ilasdeu in Curente,II,
p. 63, fara a-i putea da vreo explicare ? Duprt parerea noastra in
partea intaie e o simpla gresealtt de copiare nascutit din confun-
darea lui a din ma si ldsaiu, iar in a doua acel «ticaia», dup.
care Ilasdeu pune in transcriere semnul intrebarii, trebue sa fie
substantivul din care s'a derivat adjectivul ticdlos, de aici apoi
ticdlosie, i care are aceeas trupina cu verbul a se licdi, din
care se deriva Hula §i ticdeald (2). Nu stim care poate li etimo-
logia acestui cuvant(Cihac, Dictionnaire ogle daco-romane,
II, pag. 408, il deriva din p. sl. MIKATH cpungere, tangere, tru-
derel, dar intelesul care rezultrt din explicarea data mai sus se
potriveste foarte bine in textul citat din ( Legenda Duminecii» :
«ma fidisaiu in ticar)), adeca in «umilin(d,osdndd,suferinfri, tied-
loqie». Ori O. fie chiar cuvantul «ticdeald», care s'ar fi scris gre-
sit ? Mai notrtm aici numai, ca copistul in acest scurt citat scrie
cand e ca in textul cel vechiu, cand gi cum vorbia el.
La pag. 9 cetim : «si voTu treméte Tara spre voi. niste pasrtri
cu capetele cat de bou, si pénele lor vor fi ca u coset' de Tula
despletie», iar Hasdeu (Cuvente, II, p. 63 se intreaba : «u coset'
de TarTa despletitA...? sa fie oare «o cositrt de hidrd despleti ta, )?
adica TarTa=fiapa?» Dar si aici n'avem decat o simplrt greseala de
copiare si textul se va intregi asa : «ca u coseta de [mujiaria
despletita». Nici nu ne putem inchipui «cosite» decat numai la
«muieri».

(1) Cuvente, If, p. 31.

(2) v. §i M. Gaster, o. c. II, p. 541: ticalei sf. (le) misère.
www.dacoromanica.ro
 75

In «rutesu vo aceIa ce voru asculta. t3i voru priimi. 6ase carte,

de o voru invata. eu le von' da dulcdta. raTului. in vecie de
vécii» (pag. 17), unde avem o anacolutie (voudle), se va intregi
vo in volao], deoarece popa Grigore in grab a. a crezut ca scri-
sese cele doll& litere (ao) Inca cand abia ispravise pe cel din-
taiu o (1). Cat pentru rutesu cu intelesul de «iara, iara§», cf.
Codicele voronetean : pp. 37, r. 3 ; 57, r. 14 ; 90, r. 14 ; 135, r.
9; 165, r. 10.
Aceste trei grekieli ne dovedesc de ajuns, ca Legenda Dumi-
necii a fost numai copiata, de popa Grigore, nu §i tradusa. Un
singur lucru ar putea sa trezeasca in nui nedumeriri din acest
punct de vedere : rotacismul, caci altadata, cand copiaza popa
Grigore, de pilda in fragmentul III (Intrebare crestineascd), nu
schimba pe n intervocalic in r decat la sfar§it in notita origi-
nala. Probabil insä de astaclata el copia de pe un text rotacizat.
Dar chiar sa, nu fi copiat de pe un text cu rotacism, oare noi
totdeauna scriem in acela§ chip, nu ne lasam calauziti odata
de un principiu altadata de altul? Cu atat mai mult s'a putut
intampla aceasta cu popa Grigore, care copiase fragmentul III
numai la 7 ani dupa copiarea textului de care vorbim.
Ce prive0e constatarea lui Hasdeu (Cum If, p. 484) ca. fraza:
o amar preolul cela ce nu e destoinica si dinta,' leturghie, cum
nu se pocdeste, ce sa lasd focului de vecu (Cod. sturdz., p. 99;
Cod. Tod. p. 178/f. 88 v°, r. 12 §i urm.) a fost aproape literal-
minte reprodusa de popa Grigorie in «Legenda Duminecib):
vai de preotul cela ce no-i dostoinia si aintd leturghie, cunt
nu se pocdiaste, ce sd lasd focului de vjcu (Cod. sturdz., p. 13)
o putem accept& fi noi intocmai, dar ar trebui sa, adaugem ca
a intercalat-o cu ocazia copierii.
Tocmai ce a facut autorul variantei «Asia grdiaste di-Wain
botedzafilor» cu sfix§itul Legendei Duminecii, a facut §i au.-
torul predicei «Frati, dragi» din Codex sturdzanus cu incepu-
tul acestoi variante. L-a intrebuintat in compilatia sa, cea rnai
de pe urrna din scrierile" popii Grigore, opera batranetelor
sale, dupa aproape patruzeci de ani de preotie", cum crede
Hasdeu, dar care altfel «ne prezenta, o limba mult rnai veche
decat aceea din publicatiunile lui Coresi i din Catehismul dela

1) Se poate insä sá se fi ornis si numai singur o si atunci textul s'ar ceti :

grutesu voa[o] oda ce voru...»
www.dacoromanica.ro
 76

1560 ) i poate foarte usor s5, fie numai o copie de pe un text

anterior, chci anumite greseli in scriere p. 235 : pdpna] ntulu,
p. 239: si indira lJui, 6u/cult*, p. 239 240: /Ji, p. 241: fdgd-
ldu p. 242: cddd cddd (sic in ispite, p. 243: hicldnul in
=19 dracul ce cu hlicfiinsigul sau, p. 244: oame p. 245 :
cu vantuluJ, apoi confundttri de litere, etc.) ne las5, s btinuim si
aceasta, amplifichnd un Raid nos(ru cu talc mai scurt, de cari
se vede ch circulau mai multe pe la sfhrsitul secolului al XVI-lea
si inceputul secolului al XVIE-lea, chci Cipariu Inca aveh doua
foi din un astfel de manuscript 1).
La cea dintai privire insa s'ar parea lucrul tocmai intors, a-
diet), c. autorul variantei «Aqia grdlaste dfidzdu botedza(ilor»
si-ar ti compilat inceputul acesteia din predica «Fra(i dragi»
completandul, mai ales duph ce acest inceput e aproape identic
cu unele parti din predica amintitä, iar despre sfarsit ne-am
convins ch si 1-a alcatuit tot ash. lath pe doua coloane partite
cari ne-ar putea face sä credem aceasta:
aFrati dragi In Cod. Sturdz. Cod. Todorescu p. 221/1. 107, r.
p. 234. 2 sq.
evglie. dzice. asa amu s va Asia graiaste dfidzau botedzatilor
rugati voi . voi botedzatii ce seti ceta sdn'tu botedzati. i ntru numele
in nutnele tatdlui fi finatti fi dht- pdrintelui. fi a firului. i a dhului
lui sfntd. Wt.
pag. 231-236. pag. 221 f. 107 r , r. 11 si conti-
nuativ pagina urmatoare:
eIghe. dzice. tqtalü nostru cel
ce esti in ceriure . ace si intelep-
iure sufletului si in iremi se inralti
asupra de ceriu. ca. dornnedzeu. elu
au faptu ceriulu i pa ma]ntulu.
adzutele toate si nevadzutele. ela lard dzice hs. eu vá dedlu/ oa-
Vu. data trupu. di-ntr o farne- mendor trap. deintru fdr,nemicd
mic'. elu (du datu veirtute elu Wu si vratute. fi oki si mdnule. 0 pi-
data okil fi meiru. fi pi5oare. spre Coarei.e. 9 i spre sila dumnedzdutui
sila lui stal in pardncita lui se nostrw sit inblati. §i toate podoa-
inbli in kid 1W. cet elu (du data bele. si framsetile. i darurile. eu
vitata 0 date cu salad. 0 jas acialé dedu voao. si spus 'voao.
de moarte. si inviere dein morte. ce.i pre suptu cer. si spre fata pa-
1 Ciplriu, Principii de Umbel $ i de scriptura, Blaj 1866, p. 114. Nota
lui Hasdeu din Cuvente, II, p. 117: eCipariu, Chrestomatia, p. 114, Pen-
tru limba acestui manuscript cf. Arhiv pentru filologie Pt istorie, Blaj
1867, p. 433 6 , e gresita. La nici unul din aceste locuri nu se vorbeste
despre vreun tale de «Taal nostru .
www.dacoromanica.ro
 77

f1 Intro cht s stai cu pelita $1 c16 mántului. catu-i tot. dereptu ce rd-
sofletul sA dai aspunsu. de cei lu- dediu. dereptii sci inblafi. In lecht
crat cu pelita. twee cu u kipu nu lui dumn'dzdu. i sii, cunoasteV
poti tréce de ace. tatäl dzice. fii buru, pre hs. cd dumn'clzdu vet &We vi-
ca dzise elu de se fii filulu lui de lald $i dzile cu samd. $i eas de
se inpli cuvantul lui si figaduita moarte f i 1 n cinete lui dumededu
ta. ce se dzice boolegiuré ta. de se sd staflil. cu trupulft f i cu suite-
dobAndesti ocina In ceriu si duléata Mu vostru. $1 niele] intr-u kipii
raiului. si casa tatalui tau. se te nu putehil trece dé adcaa ce va.
vrlijmcqui. dnslala cd tofu meneu- pazykl. voi oamenilor derep t] sa
rosul tatd-i e dracul. fiV Ili si svantului dhu. de sd nu.
vd inFelaf[i] cumva sei slujiti dra-
cului. a tutoror oamendor celor
men'cinoqilor tatd li-e dracul.
Dar partea : gdece se te rupsere dela Eaten tdu de.n ceriu du-
ce-te-veri cu elu. in focul nestinsu. si intru 'ntunerecul a afar
intru viermii neadormi(i. iuo e scdr6card din(itoru. si pleingere
cu amaru si toatd mu-nca. cd elu cu pdcatul intre si gdmbo-
sdste omul. ainte pdha mcindria. trufa. ldcomie betiia revnirk
ldné. corvie. fortusago. si dupd acéia toald nedereptaté,,, al ca.
reia inceput ne reaminteste «evanghelia dela gudetti» («duceti-vit
dela mine bliistarnAilor in focul vécilor. ce e gatit dracului si
ingerilor lui))) o aflam in träsaturile sale principale mai ales
insirarea naravurilor dracului atat in varianta noastrk cat si in
predica «Zise Domnul, a Codicelui sturdzan sau Tl`covania
efgliei dela ,.u/deltil a Codicelui Todorescu, o dovada a-
proape hotäritoare ca, nu predica «Frati drugi» e originalul din
care se compileazk ci varianta «Asia grdicute diidzdu botedza-
filor». Autorul predicei «Frati dragi» asadara n'a Mout altceva
deal a completat un Talc de Tateil nostru intretesand si ro-
tacizand pentru uniformitate inceputul variantei (Asia
grdiaste clficlzdu botedzatilor»
Se poate insil si sa ne inselam, indusi find in eroare de idea
ce ne-am facut-o despre Codicele Todorescu §i raportul acestuia
fata de Codicele sturdzan studiind textele dinainte do aceasta
varianta, si sa se fi petrecut lucrul tocmai intors deal cum cre-
dem noi. Cu toate acestea n'am avea de ce sa ne schimbarn
parerea alcatuita despre acele texte pe baza unui studiu arna-
nunlit si constiintios, aci varianta (Aqia grdiaste cliidzciu bo-
tedzafilor, §i a0 nu are deosebita importantk data flind impre-
jurarea a e de o data mai recent& deal ele, dupa cum am
putut constata din insas scrisoarea, apoi din numerotarea din
www.dacoromanica.ro
nou a caietului in care s'a scris, din imprejurarea a sunt numai
 78

15 randuri pe o pagina si poste tot din intreaga infatisarea. In orice

caz ins& merita sa ne ocupam la acest loc cu ea si numai pen .
tru a constata modul de nastere al unora din cele mai vechi
si mai latite calli ale noastre, cari au servit sute de ani si mai
servesc Inca si astazi de hrana sufleteasca carturarilor dela sate.
Ne vom opri putin si la Cugeteiri in ora viol-0,i, despre care
Hasdeu zice ca «in totalitatea sa, nu este o copie dupa o opera
anterioara a uuui alt autor, si nu este iaras o traducere dinteo
limba straina, ci trebue considerat ca o lucrare proprie a necu-
noscutului carturar roman de pe la 1550, caruia ii datorim
interesanta colectiune de apocrifuri bogomilice din volumul lui
popa Grigore» (Cuvente, II, p 436), pentru a constata intru cat
sunt adevarate aceste afirmatiuni si intru cat nu.
Fie autorul bogomil, cum credea Hasdeu §i e mai vero-
simil ori nebogomil cum afirma D-1 D. Rousso (1), el n'a
facut altceva decat a pus la olalta mai multe texte cari erau
in oarecare legatura si po cari ori le-a tradus singur, ori le-a
aflat gata traduse din slavoneste in textele vechi ale traduca-
torului maramuresean. Acesta era felul de lucrare al bogomili-
lor slavi, pe care se vede crt 1-a imitat si carturarul roman.
Literatura apocrila a bogomililor nu este tocmai originala». «Ei
s'au marginit, in cea mai mare parte, a preface dupa chipul lor
din greceste diferite apocrifuri de fabric& bizantina, alegand mai
de preferinta pe acelea in cari pe de o parte figureaza arhan-
gelul Mihail, iubitul sectei, iar pe de alta se cuprinde antago-
nismul intre suflet si corp, sau lupta intre bine si rau, sau con-
trastul intre paradis si infern, mai in sfarsit ceva in spiritul
doctrinei dualistice» (Cnvente, II, p. 254), iar carturarul nostru
«cetind mereu si transcriind la carti poporane, se vede ca s'a
incercat odata a croi si el, bine-rau, o notiä carto poporana, tot
asa cum s'au croit atatea alte e mai nainte sau mai in urma. :
printr'o amalgamare, mai mult sau mai putin dibace, a unor
rapsodii eterogene» (Cuvente, II, p. 436 . «Insus compilatorul
indica pana la un pullet, poate numai Ora la o redactiune ul-
terioara definitiva ), zice Hasdeu (Cuvente, II, pag. 436), «indepen-
denta diferitelor sale materialuri, punand dupa fiecare din ele
niste stelute si incepand pe fiecare cu eke o litera majusculä
scrisä cu rosu. Intr'un loc la pag. 90, noua bucata poarta chiar
un fel de titlu deosebit : «Darurile si [rants* derep(ilorii la
(1) Studii bizantino-romdne, Bacure0i 1907, p. 27.
www.dacoromanica.ro
 79

dzua de 'oclP(u». Ba autorul face chiar unele citatiuni, apoi

«fericirile» sunt inrudite cu «fericirile» evangheliei vechi a tra-
ducatorului maramuresean (1), impreunii cu partea I. (a Vedefi-Ind
fdrd glas...»), care are asemArari izbitoare cu Rugdciunea lui Nea-
goe Basarab,care a facia la esirea sufletului seu, nu sunt cleat
niste fragmente ale celei mai vechi traduceri din Evhologiu sau Mo-
litvenic, partea a II-a ((C AO seroagd...4)e prelucrare din Dioptra, par-
-tea alII-a (ilarei cdndu voru bucina...) din Dioptra qi Efrem Sirul,
fragmentele IVV («Darurile gi frdmsé(e dereptilorg la dzua
de ocletu»), X (« Oameniibotedzati...) i Xl («lard culugdrii...») poate
din « Via(a lui Vasite cel nou)) (2). In Coditele Todorescu jude-
(1) Cf. N. lorga, 1st. lit. rel., p. 27, Nota 1; Cf. Caster, o-. c. I, p. *8-9
si 19 v. Tetraevanghelul lui (Joresi dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 7 si 128.
(2) V. Hasdeu, Cuvente, II, p. 436 si urm. si D. Rousso, Textele eshato-
logice din Codex Sturdzanus i pretinsul lor bogomilism In a Biserica orto-
doxdv, 1906, p. 236 si 419 si urm. i in Sturlii bizantino-romdne, Bucuresti
1907, P. 3-29. In momentul cand s'a pus aceastit carte subt tease, ne-a
ajuns in mama inteun manuscript de pe la sfärsitul veacului XVII un frag-
ment din molitva" sau pogrebania" mortilor, care e o copie, nu insit de
pe Molitvenicul calvinese tradus de cineva din ungureste in romaneste dupa
Agenda de Heltai Crãspar 1551 si 1559) i tiparit de Coresi la 1564 (N. Hodos,
Prinos lui .D. A. Sturdza, Bucuresti 1903, pp. 235-276; Dr. E. Daianu, Rd-
vasul, Cluj 1908, pp. 168-181; Dr. Veress Endre, Erdély- ds magyarorszdgi
rdgi oldh konyvek és nyomtatodn yok, Cluj 1910, pp. 10 -12), In cate toatit
petrecatura mortilor" se reduce la o parte introductiva, o predica, o ruga-
ciune i apoi iarils mai multe predici, ci dup. un Molitvenic oriental tradus
din slavoneste de buna seama inainte de 1580, caci altfel compilatorul aCu-
getdrilor in ora mortii" nu 1-ar 6 putut intrebuinta. Cipariu (Principii, p.
114) Inca citeaza un manuscript din veacul XVII, care cuprinde aslujba In-
gropariip, care pare sa fi fost cea mai populara parte a Molitvenicului. Nu
stim insa daca acest manuscript nu cuprindea un text identio cu al nostru.
Cel citat de M. Caster (Chrestomatie rom., t I, p. XLII i 183-6 ins& e
altul. IDA& de pilda cum gasim partea I din Cugetdrile in ora mortii", cu
toate modernizarile copistului, in manuscriptul pe care-1 avem dela d I To-
dorescu (f. 27 r° 28 r"), In care, afara de efericirileo traducatorului mara-
muresean, mai aflarn f. 21 v° 22 v°) i evanghelia dela loan, Zac. 16, In-
tocmai ca in Tetraevanghelul lui Coresi (ed. C. Erbiceanu, p. 193): Vede-
i-ina fara glas i fara sufleta dzacanda. plan'geti derepta mine frati sotii ri
rodurile i cunostintii. Ora In dzuo eri cu voi am% grait. si de naprasna
rmi veni fricosola 'Casa de moar'te ce veniti toti card na-at[i] iubit. de ma
sarutati. sarutare ce de apoi a de acuma nu volt' mai inbla [cu] voi catra
4udetul mergu Pu. unde nu Taste Nide roba si domnii depreuna vor' sta.
Inparatii si voinicii. bogatii si móserii. toti asemené vora sta carele-s[i]
dereptz al sat' lucru. au s'a va lumina au si va rusina. ce eu vã kern toti
si va rogu dereptz mine rugati d[o]innul sa nu Neu dupa pacatele méle In boo
de mundt. ce sa m[a] faca (sic) unde Taster lumina si viataD.
www.dacoromanica.ro
 80

and dupä felul cum s'a scris, in randul urmator dupä cel din
urrna cuvant §i semnul incheierii Cugetdrilor in ora mortii din
Codicele sturdzan se pare a §i evanghelia bogatului §i a
saracului Lazar s'a altiturat la aceste texte in traducerea cartu-
rarului maramure§ean tocmai pentruca §i aceastä evanghelie
vorbe§te despre vieata de apoi. Si de sigur nu e intamplare nu-
mai, cá dupl aceasta urrneaza «Tl`covania eigliei dela gu-
/de/(ü §i varianta acesteia care se incepe cu «Asia grdiaste
dumficlzdu botedzatilor» §i in care aflarn fragmentul luat din
Legenda Duminecii care cuprinde urmatoarele cuvinte atat
de semnificative pentru natura tuturor talcurilor aflate in acest
codice, pe cari, tocmai de aceea, le &tam 'Inca odata aici: dzice
hs voao oumenilor. a§é sa-mi aclute mie maica mia. céIa pré-
curata. §i serafimii miei. cei cu §ias[e] arepi. §ehuvimii (sic
miei. cei cu védtare muIt. i nana§ul mieu. prdtdi. cum aclasta
car'te nu-i graita de men'te de om. de pre pamantu. ce-i scrisa.
dela hs din cer. dupa acla omulé. cela ce s. va aflà. de va
dzice. ca nu-i facuta. de dumnedzau. ce va dzice ca-i de mente
de om de pre pamantu facuta. Acela om. sa fie in focol nestinsu.
§i in tunerecul de afar& §i in vermii. neadoemiti. cefa ce-
rod dintii. §i in plangere. claa (sic) cu amarul. §i cu toata, munca
muncilor», etc.
Dar scriitorul Cugetdrilor in ora mortii" din Codicele slur-
dzan nu este autorul, ci numai copistul lor.
lnsu§ .Hasdeu observase acest lucru pentru partea a doua
trite() not4a referitoare la cuvintele pre toti dela pag. 79 : «Scris :
nrucki, adeca scriitorul cetise dentaiu in original : [n'ai iubitz]
preoli, §i apoi vazand din urmarea frazei ca a gre§it, a adaos
un t deasupra lui o; proba, in orice caz, ca acest pasagiu este
o copie dupa un exemplar romanesc mai venhiu (Cuvente, H,
pag. 453). Tocmai a§a stä lucrul §i cu celelalte corecturi. Scriito-
rul sau mai bine copistul corecteaza nu fiindca «se pare a fi cu-
noscut el insu§ imperfecciunea operei sale» qi uneori... Ii in-
drepteaza stilul» (Cuvente, If, pag. 436), ci fiindca gre§ise ori
schimba textul originalului cum i se parea mai bine. Asa la pag.
75 a manuscriptului, dupa ce scrisese: va er..., poate inceputul,
din erta, care credea ca are sa urmeze, 11 terge §i punt) milui,
fiindca asa era in original (Cf. Codicele Todore8cu, p. 142/f. 70
r. 6 7 doarti, ma va milui...).
La pag. 76 cand suprima pe : cumu lá e, care in original de
www.dacoromanica.ro
 81

buna seama, era : cumu ld este Cf. Codicele Todorescu, pag.

143 f. 71 v°, r. 14, cumu le iaste , schimba originalul, fiindca, nu
i se parea destul de complet, in : cum petrec oamenii cu ruga
lu dunmedzeu. La pag. 78, cand, dupa ce pusese : spurcate sintu,
a sters aceste cuvinte, inlocuindu-le deasupra prin : trecurd ca
umbra, din cari apoi a sters ca umbra, ramanand numai tre-
curd, voia sä dreaga originalul, caci i se parea cà nu prea are
inIeles sa zici spurcate sintu despre lucruri pe caH nu le mai
ai, si ca umbra nu se prea potriveste langa trecurd. Dar ca
umbra (=vis) trebuia O. fie in original, caci si in textul grecesc
corespunzator al Dioptrei il aflam:
to; &me nvethilth91v,
Cog YunvOc atsVO-ri,
6,g ItOucq 6TcO Actikarroc
eiapOto; icnceMc0-9, etc. 1

si e foarte probabil ca si spurcate sintu se afla in textul slay

poate mai amplificat, de pe care se facuse ori se face& tra-
ducerea, caci in Codicele Todorescu (p. 145 f. 72 r°, r. 12 si arm.)
textul e urmatorul: «acéle toate spurccate sdn'tu. ca upra au
trecut ca vumul séu spartu. ca prahul de vdn'tu 8-au spartu».
Scriitorul Codicelui sturdzan insa copiând a schimbat cum cre-
dea ca e mai bine (2). Altfel, dad, am ad mite ca copistul Codi-
celui sturdzan e compilatorul originalului, ar urma ca, Codicele
Todorescu e o copie de pe Codicele sturdzan ori de pe vreo
copie a acestuia. Acest lucru insa nu e verosimil si din simplul
motiv a copistul de bunk seama n'ar fi copiat cuvinte sterse in
original. Si asa mai departe.
Mai este o imprejurare care ne indeamnrt sä credem ca Cu-
geldrile in ora mortii din Codicele sturdzan sunt copie. Toate
textele Codicelui sturdzan, pe cari le aflam si in Codicele Todo-
rescu, afar& de «Cugetciri in ora moriii», sunt fara rotacism.
1 Cf. aInväftiturile lui Neagoe Vodd Basarabp, partea (Despre frica fi
dragostea de Dumnezeu , ed. N. lorga, p. 151 asi ca umbra se va duce, fi
slava lui ca fumul va pert», apoi es-au trecut ca um'bran del a p. 212/f.
102 v°, r. 13 a Codicelui Todorescu.
(2) Nu putem sa spunem cu siguranta cb. in textul de pe care se copia
In locul celui de-al doilea 8-au spartu se afla scris au perit ca In Codicele
sturdzan ori 8-au spartu ca in Codirele Todorescu. Tautologicul s-au spartu
s'ar pute b. explica din copiarea gresita a lui sen spartu din ca fumul sdu
spartu, care puteb. O. fie la inceputul ori sfarsitul §irului.
www.dacoromanica.ro
Dreiganu, Doua manuscripte. 6
 82

Dar nici in Cugetari in ova mortii nu aflam rotacismul peste

tot, ci numai in trei cuvinte : purene (=pure, pune, pag. 86),
airainte i i rainte (pag. 107 . Care e explicarea? Copistul vorbia
cu rotacism, dar inaintea sa avea un text Para rotacism. El copia
intocmai, de trei ori insa s'a scapat de a gresit si si- a scris felul
sau de rostire. Asa s'a intamplat de a scris la pag. 86 mai intaiu
pure, apoi bagand de seama ch a gresit, indreptand a adaos pe
ye din original, dar, uitand sa stearga pe re, a ramas purene(1).
0 dovedeste aceasta imprejurarea ca in intreg manuscriptul To-
clorescu nu aflam nici o urma de rotacism. Prin urmare credem
ca greseste d-1 Alexie Procopovici cand atirma Ca cele trei forme
amintite sunt «o marturie pentru vechimea acestor texte traduse
in romaneste si par a arata ca si acestea au existat inainte in-
tr'un original scris in limbaj rotacizat)) (2). Adevarat ca d1 I. A.
('andrea (3) a dovedit in mod cat se poate de invederat ca. Psal-
tirea scheiand e copie de pe un text rotacizat, dar nu ne-a putut
dovedi ca Psaltirea scheiand, care e altfel o copie a aceIeias
traduceri primitive care ni s'a pastrat si in Psaltirea voronefrand
§i cea a lui Coresi, s'a copiat de pe textul primitiv al traducerii,
ci, foarte usor, poate sa fie numai o copie de pe alta copie in
care a strabatut rotacismul, iar originalul cine stie daca a fost
rotacizat ori nu. Cu aceasta noi nu vrem sa zicem ca rotacis-
mul nu e un fenomen foarte vechiu ivit in o parte a limbii ro-
1 Dac5. copistul Codicelului sturdzan ar fi copiat de pe un text rotaci-
zat, ar fi purees tocmai invers, cum a si purees de fapt copistul Psaltirii
scheiane, care copiand de pe un text rotacizat de pada la pag. 261, r. 11
sorie mai Intaiu ráddcinne, apoi bagind de seamacaagrit schimba In rd-
dlicirile, etc. Vezi I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbs ro-
m4neasca, in Noua rev. rom. 1901, Nr. 37, p. 22-24, unde se Insira mai
multe exemple de acest fel, dintre cari eel mai potrivit pentru noi e cel
ce-1 afla la pag. 240, r. 14, unde acopistul scrisese Intitiu minuine. Vrand
sI Inlocueasca aceasta forma a euvantului proprie limbii pe care o vorbia
dinsul, prin mirure, cum se afla sons In original, a schimbat primul n In
r, pe al doilea i in é, ei a intercalat un r lntre u si d. Asi ca cuvantul se
gaseste sells actualmente subt forma mirurdne*.
Pentru analogie amintim ea tot ash trebue sa explicam si pe a va hill:,
dela p. 192/f. 1,)4 v°, r. 9 a Codicelui Todorescu. Copistul copia de pe un
text cu labialele nepalatalizate, dar cate odata se gresià si seri& cum rostia el:
hi In loc de fl. La acest loc bagand de seam& ca a gresit, a Indreptat in fi pe
hi, pe care Ins& a uitat sa-1 stearga.
2 o. c. pag. 291.
3) 1. c. Nr. 37, pag. 22 si urm.

www.dacoromanica.ro
 83

manesti Inca inainte de desfacerea acesteia in dialecte si chiar

inainte de intalnirea cu Slavii (1), ci ca prin secolul al XV-lea
and s'au scris aceste texte, si prin secolul al XVI si al XVII-lea,
cand s'au copiat, merge& spre declin. Nu vrem sä zicem nici
ca nu e cu mult mai probabil ca originalul husit a fost rota-
cizat, deoarece majoritatea copiilor pastrate sunt cu rotacism, ci
ca Inca in secolul al XV-lea cand au inceput sä copieze textele,
unii copiau cu rotacism, altii fara el, si astfel cu toate ca textele
bogomilice ni s'au pastrat copiate de pe alth copie nerotacizata, nu
au venit din sud (Cf. Puscariu, o. c., p. 40), caci limba lor altfel este
aceeas cu a textelor rotacizate. Dar d-1 N. Iorga a descoperit,
nu mai putin de trei fragments de manuscripte unul din
Apostol, altul din o Evanglzelie invcifettoare, romaneste, apoi unul
din Mineiu slavon cu explicari romanesti , can judecand dupa
scrisoare sunt «simtitor mai vechi» cleat Apostolul dela Voronef
si Psaltirea dela Scheia si «trebue de sigur sa le punem in fruntea
celor mai vechi urme de limba româneasca (2), si nici unul nu
are rotacism. «Lipseste rotacismul zice d-1 lorga, care se
poate, data find vadita vechime a manuscripiului nostru, sa nu
fi fost un fenomen de limba asa de general cum s'a crezut la
inceput» (3), si care tocmai de aceea putea foarte usor sä nu fie
pro prietatea «cartularuluiv husit din Maramures, ci numai a unora
din copistii de mai tarziu. Unii copiau adica cu rotacism, altii
fara sa schimbe pe n intervocalic in r, deoarece nici chiar in
localitati invecinate nu se rostia in acelas chip: «pe la sfarsitul
<
sec. XVI dam de scrisori din Maramures, Bistritz si Campulung,
can sunt stapanite de rotacism», dar «o scrisoare din aceea§
vreme, scrisa la 1599 la Moldavita, localitate de tot apropiata de
Campulung, nu are decat un singur mere», iar t<documentul VIII
(din Documente románesti din arhivele Bistri(ei publicat de N.
lorga) scris la Suceava in luna Maiu 1600 nu pastreaza nici o
urma de rotacism, ca si acel zapis de schimbat, tot din Suceava,

(1) Cf. Purariu, o. c., p. 38 0 urm. qi Ov. Densu0ann, Histoire de la Zan-

gue roumaine, Paris 1901, p. 337-8.
(2) N. Iorga, Analele Academiei Romdne, seria II, t. XXVIII, Memoriile
Sectiunii Literare, p. 100 si 101.
(3) lbidem, p. 100. D-I Purariu, o. c., p. 40 zice: aIch glaube, dass wir
nicht fehlgreifen, wenn wir als rotazierend die Gegend bezeichnen, die sich
nördlich von Mureq erstrekt und auch den grössten Teil der 13ukovina mit
der nOrdlichen Moldau umfassts.
www.dacoromanica.ro
 E$4

din 8 Ianuarie 1595 publicat de Hasdeu (Cuvente I, p. 76)) (1).

Rotacismul a dispärut a§adar& tocmai fiinç1ct nu era general
«documentele muntene§ti de pe aceea, vreme nu cunosc rota-
cismul», ci mai mult o particularitate dialectalä, care a fost
inghitita pe incetul do grosul limbii romane0i nerotacizate, si
nu e necesar sa admitem ca sä explicam «disparitia brusa» a rota-
cismului, c& «documentele din chestiune nu reproduc graiul con-
timporan al poporului din acele regiuni unde au fost scrise» §i
§i c& «actele acestea nu pästreaz& decal limbajul oficios §i biseri-
cesc, nu ins& i limbajul de toate zilele al poporului din acele
vrenfuri i eri» (2).
Apoi, pe cat de mare important& atribue d-1 Procopovici celor
trei forme rOtacizate din «Cugetari n ora mortii), pe atat de
vitreg tracteaz& pe ciri din notita original& dela sfaqitul frag-
mentului III, tocmai fiindc& fragmentul III al popii Grigore, care
cuprinde «Intrebarea cre§tineasc&», este lipsit de rotacism, cum
e lipsit i fragmentul IX (predica «Zise Domnul»), find côpii de
pe texte cu limbaj nerotacizat. D-sa adic zice di, «nu putem
sustinea pe baza acestui singur exemplu, cä Mahacenii mai aveau
pe vremea aceea rotacismul in graiul lor» (3). Ilasdeu ins& obser-
vase foarte bine, ch «popa Grigore §i, adaogem noi, tot a§a
face §i copistul «Cugetarilor in ora mortii» i§i dá toat& silinta
de a 'Astra intacte ortografia §i fonetica textului copiat, astfeI
ca de exemplu nicairi nu figureaza dz, ci numai z, §i nic&iri
n intre vocale nu trece in r, afar& numai de cuvantul nime-
rile = nimenilé, care putea sh fi fost scris aà i in prototip, c.Aci
se IntrebuinteazA i pe aiuri intre Romani, ba §i la noi se zice
nimdrui=nimenui, in propria adnotatie insä, pus& la sfar§it §i
unde el nu copiaz& pe nimeni, MalAceanul nostru revine la
dialect, scriind ciri=cine, macar ca §i aici, sub influenta origi-
nalului, in care nu se gAsWe de loc dz, pune zilele pentru
dzilele» (4).
Relevärn ncä numai o scapare din vedere a copistului Codi-
celui sturdzan pentru a dovedi ca «Cugetarile In ora mortii»
Bunt in adevär copie. In partea XI-a a acestora («kr& calugarii
la gIudetu...», pag. 112, Cuvente, II, pag. 470) adica, uitand sa
(1) Al. Procopovici, 1. c., p. 303.
(2) AI. Procopovici, ibid., pag. 303.
(3) Al. Procopovioi, ibid., pag. 303.
(4) Cnvente, II, p. 96-7, of. §i Pu§cariu, o. c., p. 40.
www.dacoromanica.ro
 85

indice prin semnul obicinuit sfar§itul unui text §i sä scrie cu

ro§u initiala textului urmAtor, a amalgamat douä texte diferite,
dintre caH in cel dintaiu se vorbe§te despre intrarea «in sfAnta
cetate cu multa bucuril'a §i cu multa. slava» a cAlugArilor, cari
«ski pocaitu cu pocainte adevaratA», iar in al doilea despre
-«multi periti detn cinulti calugArescu, cAdzuti in primate», cari
«voru sta de stAnga lu hs», etc. In Codicele Todorescu ins& la
pag. 195/f. 96 r°, r. 5, dupA ce se terminA propozitia: «Ei-§i vor
radica mAnyle sale §i vor slavi in si-rnta tro[i]ta intru tatal Eiii

fiful i duhulti s'I.ntil», se pune semnul incheierii unei pArti:

:z , iar textul ce urmeaza, («Si vor fi multi peryti detn cinul
.ertl ugArescu, cAdzuti in pacate...») se incepe cu majusculA ro§ie.
In sfar§it observam 05, forma suflete-ome din Codicele sturdzan
care i-a batut la ochi §i lui Hasdeu, caci in Notanda (pag.
41) scrie: «de trei oH vocativul ome (75, 76, 78respective
77), dintre caH de doua, oH in compozitiune cu suflet: suflete-
ome, sullete-ome (76, 78respective 77 %-)» §i despre care d-1
D. Rousso zice cA «nu incape indoealá cä in compozitiunea
su flete-ome a doua parte e meu §i nu om, cum crede Hasdeu»,
cAci a§i originalul grecesc in ambele locuri are: cPuxil [too ; (suflete-
ome nimé de ceta nuii potu aauta, Cuvente 451=o13Mg ix T011-
TCOV Otivatat, c1Juxli two, po-qa.erv aoc, vers 61.Suflete-ome ce folosu
-ti;e de dul6ata trupului, ibid. --= OA p.ou t( dxpiXv:re tb 74Xtvov
c apziov, vers 70)) (1), se afla, intocmai §i in Codicele Todorescu
(pag. 145 T. 72 r°, r. 5 §i pag. 146 f. 72 v°, r. 1). Prin urmare,
dacà cumva, de fapt s'a sAvar§it vreo coruptie, aceasta s'a intilm-
plat intr'o copie anterioarA Codicelui sturdzan §i Todorescu §ii de
buna, seam& era §i in copia de pe care s'au copiat aceste doua.

Nu ne vom opri ling, la «Cuvantul svdntului Pavel apostola

cid esird sufletdlor, §i la «Cuvdntu de inblare pre la munci»,
despre caH nici Hasdeu nu sustine ca. ar fi originale, ci crede
ca. an fi copiate ape la 1580 dupa un orginal mai vechiu, de pe
la 1550 sau §i mai de'nainte» (Cuvente, II, p. 301). Totuq suntem
in placuta pozitie de a puteà indrepta la acest loc afirmatia lui
Hasdeu ca. «nici redactiunea romaneascä cea scull& a Apocalipsu-
lui apostolului Pavel, care in volumul popii Grigore din MAhaciu
cuprinde paginele 21-30, n'a ajuns pana la noi completA», cAci
(1) Studii bizantino-románe, pag. 11
www.dacoromanica.ro
 86

«intre paginele 24-25 lipseste o foia intreaga, adica 1/6 din

totalitate» (Cuvente, II, pag. 413). Codicele Todorescu intregeste
exact aceasta lacuna la pp. 119/f. 51 r°, r. 5 si .urm. (incepand
cu «nu ascurta svntele car'ti...»)pag. 124/f. 53 v°, apoi pag.
125/f. 62 ropag. 129/f. 64, r. 13 (sfarsind cu «... si era scris
numele»). Lacuna este deci mai mare decum o credea Hasdeu,
mai bine de 6 foi (aproape 11 pagine) cam 2/5 din intreg textul,
care in manuscriptul Todorescu cuprinde de tot aproape 11 foi
sau 27 si jumatate pagine. Mersul ideilor insa, desi mai desvoltat,
e acelas cu al contextului slavic, pe care, dupa editiunea lui
Novacovió, il reproduce Hasdeu in josul textului romanesc, iar
in parte (Cuvente, II, pag. 419) il traduce pentru a intregi subt
raportul sensului «aceasta regretabila lacuna».

C. Concluziune cu privire la raportul dintre Codicele Todo-

rescu fi, dintre celelalte cdrti contemporane, cari cuprind
texte identice cu ale lui, precum si cu privire la da-
tarea lui pe baza studiului acestui raport.
*i. acum sa rezumam. Dupa cum se vede din cele de pana
aici, fragmentul «Invataturii intru sfilta si mare dumineca pa--
tilor», «Cuvantul la Inaltarea Domnului» si «evanghelia boga-
tului si a saracului Lazar» nu sunt cOpii de pe textele coresr
punzatoare ale Cazaniei lui Coresi, desi ni se intampla adeseori
sa intalnim manuscripte vechi copiate din carti tiparite, ci de
pe un manuscript mai vechiu. Acest manuscript ins& putea sa.
fie copie de pe Cazania lui Coresi, desi nu ne vine sa credern
ca a fost, deoarece afara de greseli ca ascu(ird-se (1. c. p. 240),
care n'are inteles, in loc de ascultard, trupusulit (--= «trupulu-i»
p. 206, r. 24), etc., in cazul acesta nu stim cum ne-am putea.
explic a. repetirea dela p. 135, r. 26-28 (Ǥi rdpausd ceia ceu
lucratil den alu unsprazécele &sir, ca si ceTa de'n 6asu1il de'ntai.
§-i, rdpausd cela céu lucratii. cela de apoi miluiaste-lu») din
Cazania amintita, repetire provenita de buna searna din copihrea
din nou a sirului : «si rdpausd cela c6u lucrata. i Coresi §i-a
copiat adica textul amintit de pe vreo alta copie, in care n'a
stiut sä indrepte, nici n'a sters repetirea despre care vorbim,
cum n'a sters-o nici copistul Codicelui Todorescu, care Inca n'o ob-
servase (v. p. 75/f. 7 r°, r. 2 si urm.). Astfel mai de graba tre-
bue sa credem ca Coresi, care trece drept talmacitor, dar care

www.dacoromanica.ro
 87

«era ingreuiat acum si de batranete», si ucenicii sai, «preutii

dela beséreca *chéilor, de Wnga cetaté Brasovului ; anume popa
bane si popa Mihai», nu si-au schimbat felul de a lucra obici-
nuit, adeca numai «sa schimbe ici si colo ate un cuvant din
texte vechi, si 'Inca dup. inteles numai, fara sa alerge la origi-
nalul slavon pe care, ca diacon si editor de atatea carti slavone,
nu ramane nici o indoeala ca-1 intelegea» ( I). bar cand ejupanul
IIräjilit Lucaci, judetul de'n cetaté Brasovului si a totil tinutulLi
Bräsei se lauda ca «foarte cu inima fierbinte si cu jale aprinsa
de multu jeluiTa la Oast& luminattt carte, dereptil acéTa in multe
parti =it intrebatit §-mil cautatil panà o amil aflatil in tara
rumânesca, la arhimitropolitulii Serafimil, in cetate in Tragoviste,
laza dupa ce o al-nil oblicitil, Tara eu foarte m-amil bucuratii, si
cu multa rugacTune cersutu-amil. dela SfntiTa lui, si mi-o-au tre-
misu, iara eu déca o vazuTu ce invatatura, dumnezeTasca si cu
folosé sufletului si trupului Taste intru Ta, Tara inima me se in-
dulci si foarte ma sfatuii cu luminatulil mitropolitulii, marele
Ghenadie detn totit tinutulii Ardélului si alit Oraziei, si cu multé
clirosil de preuti ce le trebuila a6asta carte, Inca si cu toti sfét-
nicii miei si cu vola tuturora acestora, si cu voTa mitropolitului
marelui Serafimil, noi o dklemil lu Coresi diaconulii, ce era
mesterti invataté intr'acesté lucru de o scoase den carte sal.-
besca pre limba rurnanCsca impreuna si cu preutii dela besereca
$chéilortl de la,'nga cetaté Brasovului, anume popa Iane si popa
Mihai» (2 , trebue sa intelegem ca cauta atat de mult tocmai a-
ceastä carte, care se Oa asa de rar, fie chiar «vestitul Talc al
lui Calist», fiindca, dupa cum ne-am putut convinge si din va-
riantele reproduse la inceputul acestui studiu, din ea erau cele
mai multe traduceri de talcuri, cari circulau in manuscripte
printre preoti .si pe cari acum trebuia sa le aseze in oarecare
ordine. Astfel partea lui Coresi «stã inteaceea ca se reproduc
cu unele schimbari mai mici evangheliile dupa Evanghe-
liarul lui» (3), iar .a. ucenicilor sai, popa Jane si mai ales a car-
turarului popä Mihai, fiul lui Dobre, in dregerea textelor vechi
pe cari le aveau la indemana, in felul obicinuit hii Coresi, dar
cu mai multa bagare de seama la limbä si stil, care e «simplu,

1 N. lorga, /st. lit. re/., pag..91.

(2 V. I. Bianu §i N. Hodo, o. c., p. 91-92.
(3) N. Iorga, /st. /it. rel., pag. 94.
www.dacoromanica.ro
 88

destul de mlädios, liber i nou» (1), si poate traducerea din

slavone§te a celorlalte parti din Cazanie, cari incA nu erau tra-
duse (2), Asa ne dau ei «Cartea ce se chémá eiJglie cu invd(d-
turd, din tuspatru evglistii alesd si dein multe dumnezeesti
scripturi», in care chiar i cele zece porunci sunt copiate res-
pective reproduse dup5, Catehismul dela 1544 (v. Nerva Hodos,
Molitvenicul Diaconului Coresi in Prinos lui D. A. Sturdza, p. 237).
Tot a$ dad use Coresi i Tálcul evangheliilor dela 1564, aci el
singur ne spune: «...déca amid [vazutil je]laniea a multi preuti.
de talcul eliilor cum sa. poatà i ei propovedui, si a spune
oamenilor invätâturA dupa, cetitul eiliei, asa amü allatti ac6ste
talcure ale (Minor. pre dumineci prespre anti. scoase dein scrip-
tura prorocilor si apslilor. i celor sfhi parinti. i déc-amil
bine amu ispititi i socotitil i amü aflat ct toate tAlcuescii.
adeveréza i ntarescil cu scriptura sffitA,, §i mie tare placura,
si amd serisü en tipariul voao fratilor...» (3)
Dar nici «Cuvitntu de blare pre la munci» sau «Ccildloria
maicii Domnului la iad», nici «Cuveintul shitului Pavelit apos-
tot de esird sutletelorii», «Cugetari in ora morpo i »Tlacovanie

(1) N. Iorga, ibid., pag. 93.

(2) Ce priveate textele cari le afram ai in Codicele Todorescu aInvgatura
intru srita ei mare dumineca pagilori In copia ce o are Academia din
Teacul evangheliilor dela 1564 al lui Coresi lipseate, find pierdute dela In-
ceput mai multe foi de ale originalului de pe care s'a copiat, dar nici nu
credem sh. fi fost, old Cipariu, deal ne spune eh acest Talc ocupa. Impreuna
cu scara evangheliilor i epilogul primele 238 din cele 264 foi ale argil, in
care urma apoi un Molitvenic, i cuprindea cuvhnthri pentru tot anul in-
cepand Cu Dumineca Paatilor (v. Cipariu, Analecte, p. 16 ; Principia, p.
104 i Annales gymnasii Blasiensis (1858), p. 11, cf. Bianu-Hodos, o. c.,
p. 51 si 519, unde In scara evangheliilor ni se spune: Ioand derepce fu
tremesh cauta. a treIa Invataturh. Pn egie paatiloru"), and reproduce pre-
dica de aDurnineca Paatilor, din Cazania dela 1581, nu mentioneaza cä
acelaa text s'ar afla ai in Tdlcul dela 1564. Apoi, duph, informa%iile ce ne-am
putut chatiga, lipseate ai lipsiS. dupa evanghelia dela Ioan 34 (gVindecarea
orbului din nasteret) i invalltura despre credinth i rabdare, care ii ur-
meazh, adaosul eVino acum. cu dhul luminate proroce ZaharieD. (cf. lush.
la Bianu-Hodoa, o c., p. 519: avoznesenie lu hs in ceriu cumu fü. ce ndu
hásnuitu. cauta la eVglie dela ispasp). Coresi aaadará n'a flout uz in editia
din 1564 de acele douh texte, pe cari poate inch nu ai le ch5tigase, dar
putea i 85, le aibh ; le-au intrebuintat Irish ucenicii liii la 1581. Dar de tra-
dus, cum ne-am putut convinge, probabil nu le-au tradus ei.
(3) I. Bianu AT. Bodof, o. c., p., 51.

www.dacoromanica.ro
 89

tvgliel dela giu[depti» nu sunt copii de pe textele corespunz&-

toare ale Codicelui Slurdzan, ci, dup5, cum am constatat mai
sus, de pe un manuscript §i acesta copie de pe unul ori mai
multe manuscripte mai vechiu, cam de pe la 1550, de pe care
a copiat §i contaminat §i copistul sau copi§tii Codicelui sturdzan.
Prin urmare, dac5, voim sä fixAm data Codicelui Todorescu pe
baza raportului dintre el §i celelalte carti in cari se an& textele
copiate in el, a c&ror datA o cunoa§tem, trebue sä-1 consideräin
de contemporan cu textele bogomilice ale Codicelui sturdzan,
fiind o copie de pe un manuscript, mai bine de pe o copie a
unui manuscript mai vechiu, care s'a scris de bun& seam& inainte
de 1583 §i poate §i inainte de 1581, data aparitiei Cazaniei dela
Brapv, ba chiar §i inainte de 1560-61, cb.nd s'a tipArit Tetra-
evanghelul lui Coresi. Dar chiar §i dac& s'ar dovedi din cAuta-
rea §i studiarea filigranelor h&rtiei c& ar fi de o provenieni& cu
cevi mai nou5., de pildä cä s'a copiat in cei din urrnA ani ai
veacului cal XVI-lea ori in cei dintAi ai veacului al XVII-lea,
totu§ Codicele Todorescu are netäg&duitul merit de a fi fost
copiat de pe o copie a unui manuscript foarte vechiu, care poate
a fost utilizat §i de Coresi, §i negre§it a fost utilizat de copistul,
respectiv copi§tii Codicelui sturdzan, de a intregi unele lacune
ale cArtilor scrise de aceOia §i peste tot de a ne aduce oarecari
lárnuriri privitoare la cartile noastre vechi §i la felul cum sunt
scrise Me.

4. Particularitátile de limb& ale Codicelui Todorescu.

De§i gruparea particularitátilor de limb& ale celor mai multe
cArti vechi ale noastre fäcutà de T. Cipariu in Principii, pp.
121-230, ateva observäri ale f,aceluia t? asupra predicei de Du-
mineca Pa§tilor din Evanghelia cu invciptura a lui Coresi dela
1580-81 adaose la sfAr§itul aceleia in Crestomatie sau Analecte
literare, p. 40, studiile §i notitele foarte amlinuntite ale lui Hasdeu
din tomul al II-lea din Cuvente den beitreini §i sugestivul studiu
asupra culturii reflectate in limba in care sunt scrise cartile
sfinte §i povestirile de propaganda bogomilica, din veacul al
XV-lea, schitat de d-1 N. Iorga in Istoria literaturii religioase
a Românilor pcinei la 1688, pag. 27-41, schita despre «feno-
menele limbistice proprii limbii române§ti din veac. XVI» facutä
de d-1 Al. Philippide in Introducere in istoria linzbii qi litera-
www.dacoromanica.ro
 90

turii romdne, Ia§i 1888, pp. 65-71 §i 97-116, anumite obser-

vAri ale aceluia§ in Istoria limbii romdne, I, Principii de istoria
limbii, Ia§i, 1894, passim, studiul despre «particularitAtile grama-
ticale» ale Codicelui voronetean fAcut de d-1 Sbicra (o. c., p.
310-321), comparatia particularitAtilor de limbA ale Pscatirii
seheiane cu ale Psaltirii vorone(eane §i a lui Coresi facuta de
d-1 I. A. Candrea in Noua revistd romeind din 1901, Nr. 37, p.
14-24, studiul limbii din Codex Neagoeanus fAcutA de d-1 N.
Cartojan in Alexandria in lit. rom., Buc. 1910, p. 21 30, etc.,
s'ar 'Area cä ne u§ureazA mult studiul particularitAtilor de limba
ale Codicelui Todorescu, totu§ intAmpinAm greutati destul de
insemnate.
Mai intadu este foarte greu sä stabilim particularitatile in
adevar vechi §i sA le deosebirn de anumite provincialisme, cari
§i astAzi mai trAesc in limbA, cAci «bei einer genaueren Durch-
forschung der Dialekte... ziemlich Alles, was das Altrumanische
und auch das Aromunische vom heutigen RumAnisch unterschei-
det, noch in dem einen oder andern Gebirgswinkel sein Dasein
fristet» (1). Stim c vechile cArti husite s'au tradus in graiul
bihorean-rnaramure§ean de un cAlugar care nu prea §tia multA
carte, ci-§i intrebuintA graiul sari de toate zilele innoindu-1 §i
desvoltAndu-1 cat ii siliau imprejurArile §i-1 slujia. invAtAtura.
E natural deci, cA multe din particularitAtile acestora, pe cari
pAnA dAudzi multi le considerau de vechi, le vom gasi acum,
cAnd totu§ avem mai multe mijloace la indemAnA, §i in graiul
de astAzi obicinuit in Bihor §i Maramure§. SA mai considerAm
astfel de cuvinte §i forme §i acum de particularitAti vechi, ori
de simple provincialisme ? Noi credem eh, fie considerate ca par-
ticularitati vechi, ori ca provincialisme, ele constitue ni§te feno-
mene caracteristice ale unei parti a limbii romAne§ti §i merit&
sA le cunoa§tem. IntrucAt ele se aflA in cele mai vechi monu-
mente literare scrise romAne§te, sunt potrivite sA ne arate evolutia
unei parti a limbii noastre, tocmai a aceleia care fiind mai feria
de influenta culturii occidentale, franceze ori germane, §i atinsA,
numai de cea ungureascA, s'a desvoltat mai incet, mai liber, deci a
pAstrat mai multe particularitati vechi. Limba de atunci, dad. nu
(1) Dr. G. Weigand, Kärösch- und Marosch-Dialekte, p. 48. Asà, si nu
cum crede d-1 Isidor Iesan, o. c., p. 817-81, trebue s. ne explicArn cele øà-
tevà particularitati Inrudite cu ale dialectului aromiin, pe caH le gAsim In
cele mai vechi carti aIe noastre.
www.dacoromanica.ro
 91

luarn in considerare multele insiruiri de cuvinte fortate, facute de

calugärul «cartular» in urma straduintei de a nu se abate in
traducere dela originalul strain, si daca abstragem unele .slavisme
maghiarisme neobicinuite in graiul de toate zilele i imprumu-
tate din cartile din cari se traducea, limba pe care o numim noi
«veche romaneascao, era aproape tot aceea vorbit& astazi in
amintitele regiuni. Numirea de limb& «veche romaneasca», cum
s'a relevat si din partea altora, e tot mai improprie, cãci limba
vechilor noastre carti bisericesti ne aratá o faz& aproape actual&
sau foarte apropiath de cea actual& a unei parti a limbii roma-
nesti. Pentru a stabili barem aproximatiV care a fost aceast&
parte a limbii romanesti, ni se impune comparatia lirnbii textelor
vechi cu cea actual& din partile unde bánuim ca s'a putut face-
traducerea acelora. Vom face-o i noi, intrucat vom afla-o ne-
cesar i ne vor ajuta mijloacele, in studiarea particularitatilor de
limb& ale Codicelui Todorescu.
Am constatat apoi in alt& parte a studiului nostru, ca textul
Codicelui Todorescu nu e traducerea originalä, ci o copie de pe
unul ori chiar mai multe manuscripte, can i ele puteau sit fie cOpii.
Acum, este foarte greu s& stabilim, cari sunt particularitAtile
proprii traducatorului i pe acestea s& le deosebim de cele intro-
duse de copistii de mai tarziu, caH au putut sa fie din alte tinuturi
si prin urmare sa introduca involuntar anumite sunete, cuvinte
si forme can ii erau proprii dialectului lor, ori cari au ineeput
sit se desvolte in faza mai tarzie a limbii, pe care 0 traiau ei,
dar lipsiau din aceea trait& de vechiul «cartular» husit.
In sfarsit s'ar pare& c& daca am studia pe fiecare din textele
Codicelui Todorescu deosebit, despArtind in el ceeace ni se pare
s& fi fost propriu vechiului «cartular» bihorean-maramuresean de
ceeace credem ca ar fi putut introduce in textele traduse de el
copistii de mai tarziu, am putea stabili vechimea singuraticelor
texte. E hotärit adica cit, asa cum se prezenta ele in Codicele
Todorescu, nu sunt copiate de pe manuscripte sau cOpii tocmai
de aceeas varsta. Ace lea cari au trecut prin mânile mai multor
copisti pana au ajuns la copistul Codicelui Todorescu, trebue s& en-
prinda mai multe feluri de particulariatti vechi alAturea de altele
mai putin vechi ori chiar noua. Copistul Codicelui Todorescu in
astfel de cazuri a trebuit adica sit copieze de pe o copie cu o
forma mai nouil, schimbatä mai mult de copistii anteriori. Altele
cari s'au copiat mai putin, ori, in urma anumitor imprejurari de
www.dacoromanica.ro
 92

cari noi nu ne putem da seama, au ajuns in o copie mai veche

in mana copistului nostru, vor avea, mai putine feluri de parti-
cularit4i, si intre acestea mai multe de cele vechi. Copistul Codi-
celui Todorescu insa, a uniformizat asa de mult, incat tratarea
particularitatilor de limb& din fiecare text pe rand ni se pare
aproape imposibilä. Ca sä amintim un singur fenomen, nu este
text in Codicele Todorescu, in care sa nu aflam confundarea consoF
nantelor sonore cu cele nesonore. Afara de aceea tocmai in textele
in cari aflam particularitatile cele mai noua, de pild& analogicul
sintem, &intent, sinte(i, scinte(i, in loe de mai vechiul sem, sant
Befi sau set, sett, aflam de multe ori si particularitatile cele mai
vechi. Astfel ajungem in imposibilitatea de a ne rosti parerea in
privinta vechimii lor pe baza particularitatilor de limbä. Aceste
imprejurari ne-au indemnat sa tratam particularitatile de limb&
ale Codicelui Todorescu la un loc, dar sa notam in parantez&
locul unde se afla cele mai caracteristice si mai rare, pentru ca
cetitorul fara multa greutate sa-si poat& face judecata in privinta
singuraticelor texte.
Din motivul ca, dupa cum am amintit la inceputul acestui
studiu, limba ungureasca a avut un rol de ajutatoare la intele-
gerea textelor slave, de pe cari s'a facut traducerea, mai ales in
partea in care ne ocupam cu particularitatile lexice ale Codicelui
Todorescu, am dat deosebita atentiune elementelor unguresti
alaturea de cele slave, cari n'au putut sa fie obicinuite in graiul
de toate zilele, si de cele grecesti venite prin slava, oH mai vechi.

A Particularitáti fonetice.
Gand vorbim despre particularitatile fonetice ale Codicelui
Todorescu, ni se pare natural sa nu ne mai ocuparn cu acelea
pe cari le credem numai niste particularitati ortografice si le-am
insirat in alt loc (3, A, a, cc --E respective o, celelalte urmatoare,
dela oto, fiind mai mult fonetice pentru a dovedi ca acest
manuscript e numai copie de pe alte manuscripte mai vechi.
Dintre paticularitatile curat fonetice remarcam deci pe cele
de mai la vale.
Consonante.
a) Labialele. Am amintit ca in traducerea original& a caluga-
rului bihorean-maramuresean husit labialele (p, b, f, v §i 1111)

trebue sa fi fost neschimbate. In Codicele voronekan, care pare

www.dacoromanica.ro
 93

a fi cel mai vechiu manuscript al nostru, de pilda, nu aflAm nici

o labiala muiata. Nici chiar pe f nu-1 aflarn niciodata trecut in
h. In Psallirea scheiand, ce e drept, aflam fenomenul trecerii
lui f in h, dar Inca nu e general. Traditiunea literara mostenita
dela clericul traducator husit a fost pricina ca nici in documente
nu apare paiatalizarea labialelor decAt abia la sfArsitul secolului
al XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, desi fenomenul.
trebue sa fie vechiu si i-a fost cunoscut si straromâneh, caci
il aflam si in dialectele din sudul Dunarii ; la inceput insa n'a
fost asa de 14it ca astazi. (1).
Cele spuse mai sus le atesteaza intru toate si Codicele To-
dorescu, in care singur f trece de ale va oH la h. lata cele ca-
teva cazuri de palatalizare a lui f: va hi kind (p. 225/f. 109 r°,
r. 15), va hi clipala okilor (p. 233 1. 113 r°, r. 6), a dracului ve(i
hi (p. 236 f. 114 v°, r. 8-9). *i aeestea toate sunt din varianta
«Asia grdiaste diid.sdu boledzafilor» a predicei «Dzise Domnul ),
care, cum am constatat intr'alt Joe, pare a fi mai tarzie. In
ceealalta parte a manuscriptului aflam numai in predica «Dzise
Domnul» la p. 192 f. 94 v°, r. 9 instructivul exemplu : va hifi
(sic) fa(a ca Kirdna, unde copistul observand ca a gresit drege
scriind fi, dar uita sa stearga pe hi. Haul dela p. 249 f. 121
r°, 1. 13 14, find din «CrezulD scris mai tarziu, nu poate
fi luat in considerare. Altfel in tot locul aflam f : fi, fim, ficul,,
fii, fi6orii, fieri (passim), etc.
Ce priveste formele : firovimu (p. 36/f, 17 v°, r. 2 , firovimul
(p. 68 f. 33 v°, r. 12), firovimii (p. 60/f. 29 v°, r. 9 si p. 157/f.
78 r°, r. 12) fa0. de obicinuitul hirovim, pe care il intalnim mai des,
am amintit ca s'au nascut pe baza unei analogii gresite : copistul
vazand in multe cuvinte din manuscriptul de pe care copia, f
in loc de h, cum rostia el, a crezut ca in hirovim trebue sa,
fie o greseala si 1-a indreptat in forma pe care o credea originala.
Dintre regiunile in cari banuim ca s'au putut face traducerile
husite, labialele neschimbate se afla in Bihor ; in Maramures si
in partile invecinate acestuia sunt palatalizate (2).
b) Dz si z. Uncle z reprezenta un d primitiv sau d, z latin,
se scrie, putem zice, totdeauna cu dz (s), care rar de tot se in-
(1) v. i Pwariu, o. c., p. 35 i urm.
2) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, Ubersichtskarte Nr. 6 54 , 7 (55
i 8 (56); cf. M. Pompiliu, L c. p. 997 8, Tiple 1. c. p. 413 14, Candrea,_
Graiul din Tara Oasultii, p. 11-14, etc.
www.dacoromanica.ro
 94

locueqte cu f (4): dzioa, dzeu, astddzi, amiadthdzi, dzeu, dum-

nedzdu, dumnedzeu ; unsprcidzecele, doispredzece, treidzeci, gapte-
i q(cptedzeci; dzice, audzi, cddzu, sd cadth, dzacu, dzdcdndii,
vddzu, sd vadth, vadthndi nevddzutii, sà deskidth, deskidzdn'did,
span' dzur at, slobodzi, slobodzird, etc. ; tot asa: botédth, lumineclzd
cutedz-, gcitédzei, insetoqadth, etc. Cele cateva scapari din vedere
sau §ovairi nescautula (p. 17/f. 8 10, 11-12), vdzdtorulii (p.
25 f. 12 r°, r. 12 13), patruzeci (p. 29 f. 14 r°, r. 1), nevdzutii
p. 38 f. 18 v°, r. 5), vcizulti (p. 48/f. 23 v°, r. 12), amézdzi (p.
59/f 29 r°, 1), nebotezatu (p. 79/f. 39 r°, r. 10-11), zeseirdl (p.
134 f. 66 v°, r. 16) sunt inteadevar disparente fata de numarul
cel mare al cuvintelor scrise cu dz.
In graiul viu in conditiile amintite mai sus se aude dz in
Maramure§, Bucovina, Moldova §i in Banat (1). In Bihor aflam z (2).
c) G §i j. J initial sau intervocalic in cuvintele de origine la-
tina se scrie totdeauna cu 4 (u), care uneori se inlocue§te cu
(4): fjudeu giudetu ciudet, giudecdtoriu, giudecdtorile, u'u-
dece giudece, agiundtorii, dos, çjucai Oncat, ckquta aglu-
td-mi - ag lute, "urd ciur[al giuratü, incunur, ciunghe
neactunse, etc.
Rostirea 'j a lui j o gasim, cum am mai amintit, in Maramu-
res, Bucovina §i in partile nordice ale Moldovei (3). In Bihor se
aude numai j (4 .
d) D n'a trecut la dz in putredita (p. 192/f. 94 v°, r. 14), iar
t n'a trecut la t in vier'binutéld (p. 210/1. 101 v°, r. 11-12) (5) §i
in terminatia persoanei a doua din pluralul perfectului (zun-
setil (p. 14/1. 6 v°, r. 4 5), deprinsetu (p. 207/1. 100 r°, r. 16,
p. 236/f. 114 v°, r. 6-7), puset (p. 109/f. 46 r°, r. 10-11), dez-
mier'dat (p. 208/f. 100 v°, r. 5-6, p. 224/f. 108 v°, r. 4-5), le-
pddat (p. 208/f. 100 v°, r. 2-3), indurcit (p. 208/f. 108 v°, r. 3),
lubit (p, 236/f. 114 v°, r. 11 §i 12), afar& de seti (p. 115/f. 49 r°, r.
12, cf. santeti la p. 19/f.9 r°, r. 2-3) §i inferecati (p. 163/1. 81 r°, r. 12).
In verbul a putredi putrezi) se pastreaza d k3i in Maramu-
re (6). In ce prive§te Codicele Todorescu cf. insä putregiune (p.
1 v. G. Weigand, Linguistischer Atlas, Dbersichtskarte Nr. 11 (39).
(2 G. Weigand, slid.
3) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, "Obersichtskarte Nr. 10 58) i 11 (69).
(4) v. G. Weigand, ibid.
5) Cf. Cipariu, Principii de Umb s scripturd, p. 141 i 157.
(6) v. Candrea, Graiul din Tara Oasului, p 15.
www.dacoromanica.ro
 95

23 f. 11 r°, r. 6-7, p. 214/f. 103 v°), putreenne (p. 51/f. 21 r°, r. 10 .

d) D trece in g la persoana I sg. i III pl., uneori i III sg.
din prezentul, precum si in gerundiul verbelor ucid < occido
destind <descendo : ucigu (p. 114/f. 48 v°, r. 13), sd se ueigd
p. 127 f. 63 r°, r. 12-13). ucigdn'du-i (p. 215/f. 104 r°, r. 11, p.
230/f. 111 v°, r. 7-8), dar ucidei (p. 146/f. 72 v°, r. 3-4), uci-
dere (p. 215/f. 104 r°, r. 12, p. 230 f. 111 v°, r. 9), uciderile (p.
224 f. 108 v°, r. 16p. 225/f. 109 r°, r. 1, p. 231/1. 112 r0, r. 12);
destike ge (p. 107/f. 61 r°, r. 7 ; cf. ineinda <incendo la p. 146 f.
72 v°, r. 3-4), sd destingd (p. 42 f. 20 v°, r. 2, p. 58/f. 28 v°,
r. 4-5, destingdn'dnii (sic, p. 48/f. 23 v°, r. 14).
Miklosich (Beitrage, Cons. II, p. 13) ne spune: «Schwierig ist
die Erklarung von uti'dg neben utsSid oceido. In Formen wie utSide
ist kaum die Vermittlung zu suchen», etc. Noi Inca nu putem
spune astazi mai mult decal Mikiosich.
e) Fonetismul strain ni s'a conservat in: pohti (p. 9/1. 4 r°, r.
7), pohtd (p. 175/1. 87 r°, r. 8), pohtele (p. 175 f. 87 r°, r. 9, p.
234/f. 113 v01 r. 11) <p. sl. HONOTk, pohtiial (p. 143 f. 71 r°, r.
.3) <no)cortrH, in vreme ce astazi se zice poftd si a pofti, in
prahul (p. 145 f. 72 r°, r. 15) < p. sl. nmcss si in mar'hd, (p.
89 f. 44 I.°, r. 7) <ung. (cf. srb., rut.) marha, in loc de marfd.
f) Verbul deschid prezentä in tot locul formele mai vechi des-
chiz-, deschid-, de pilda: deskide (p. 157/f. 78 r°, r. 15, p.
168 f. 83 v°, r. 8-9, p. 169 f. 84 r°, r. 14-15), des'kide(i (p.
48/f. 23 v°, r. 4), des'kise (p. 197 f. 97 r°, r. 13), (set) des'kidzd
(p. 46 1. 22 v°, r. 4-5), deskidthndit (p. 53/f. 26 r°, r. 5-6).
g) Cuvintele 4udet (=«judecator») i patriarh Ii moaie con-
sonantele dela sfarsit inaintea lui i dela plural. Astfel gasim:
undecii (p. 11 f. 5 ro, r. 16), ciudecii (p. 88/f. 43 v°, r. 15-16,
p. 155 f. 77 r°, r. 1-2) si patriar'sy (p. 33 f. 16 r°, r. 13) patsiaesii
(p. 40/f. 19 v°, r. 4), patriarsii (p. 85/f. 42 r0, r. 6 si p. 89/f. 44 r°, r. 1).
h) Alaturea de scdescare (p. 123 f. 53 r°, r. 6, p. 165/f. 82
r , r. 5-6) aflam sedr'eca (p. 92 f. 45 v°, r. 9). Alternarea sune-
tului cu I se explica prin inraurirea lui muse (ar. mugcu,
miku, mgl., ir. mutku <lat. vulg. muccico, cf. in dial, it. mue-
cecare, moccec-, muzzle-, mozzie-, etc.) asupra paleo-slavicului
CKOZIKILTATH, CKp5SHCIIWTATII ppketv, efremere', din care, impreuna
cu seeirsni, pare a se deriva, scrdsca, cre4ca. Musca adica a
trebuit sä aibä i in dialectul daeo-roman o forma mai veche :
muelea.
www.dacoromanica.ro
 96

Vocale.
a) A tonic din rädäcina unor substantive de declinarea I ,
III, cari au la plural terminatia i, cum am mai amintit, nu s'a
prefacut in ei; paceei (p. 19/f. 9 r°, r. 15, tot a§a. la Coresi, ex.
Acad. Rom., p. 136, r. 27 si la Cip. Crest., p. 39 ; cf. pace/or in
partea care lipseste din Codicele Todorescu a predicei de Pastir
ex. Acad. Rorn., p. 132, r. 7 si la Cip. Crest., p. 34). pacile (p..
184/f. 91 v°, r. 7-8, cf. si Cod. Sturdz., p. 104), alaturé (p.
173/f. 86 r°, r. 15, cf. si Cod. Sturdz., p. 96) si nari (p. 230 f..
111 vo, r. 3).
Dintre cuvintele citate nari se intrebuinteaz i astazi in forma
aceasta, intocmai ca in dialectul arornam, cu intelesul de «nas
in Bihor, Valea Crasnei i pe Valea Somesului (v. iletcou ay.,
o. c., p. 25; Weigand, Samosth- und Theisz-Dialekte, p. 78 sr
Körösch- und Marosch-Dialckte, p. 80).
Despre vechimea fenomenului d-1 Puscariu (o. c. p. 29-30)
ne spune urmätoarele: Heute ist der Umlaut im Aromunischen
Meglenitischen und Dakorumanischen (in beschrankterem Masse
Regel. Dagegen kennt ihn das Istrorum. nicht, und Formen wie
ceta(i, adunari etc. (heute: cetd(i, adundri etc.) Linden sich im
Altrumanischen bis im XVIII. Jahrhundert (vgl. Cipariu, Prin-
cipia 122 ff.). Wir wissen noch nicht, wie dieses a entstanden
ist; sein Auftreten ist so auffallend, dass man schwerlich anneh-
men kann, dass sich diese Neuerung selbstandig in jeder Mund-
art nach deren Lostrennung entwickelt hatte. Vielmehr ist an-
zunehmen, dass die alten Plurale adunari usw. verdrangt zu wer-
den begannen, dass jedoch diese wohl dialektische Neuerung im
Urrumanischen noch nicht durchgedrungen war, zum min-
desten nicht in jenen Teilen, auf die ein grosser Teil des Dako-
rumanischen und das Istrorumanische zuruckgehen .
S'a pästrat chiar §i a neintonat in faplurile (p. 51/f. 25 ro, r.
8-9) la Coresi in acela§ loc aflam fapturileprobabil dup6
analogia lui fapt (1), §i in inparlit-au (p. 29 f. 14 r°, r. 2) dup&
analogia lui parte (cf. la Coresi, p. 200 : impartit'u), dar la p.
28 1. 13 v°, r. 1 2 aflam : era impdr'(it.
(1) Nu credem adic 5. el in fraza pre pdmantii veselie, a toate fapurae,
avem a face cu pluralul substantivului fapt, cf. ($/apte taineo, p. 165, la
Cipariu, Prinelpii de limba si de scripturd, p. 206.
www.dacoromanica.ro
 97

Nu stim pricina pentru care si conjunctiunea dacd, care e

derivata de unii din de (= «dacb)d-ca (=lat. quam 1) Ii pas-
treaza Inca netrecut la a pe a din silaba neaccentuata ca: diaca
(p. 137/f. 68 r°, r. 4), dóca (p. 143/f. 71 I.°, r. 6 si 11) si daca
(p. 112/f. 47 v°, r. 12).
b) E i I. ) In traducerea husita grupa de sunete Ye, "fi (atat
latine, cat si de alta origine), in silabe accentuate ca i neac-
centuate, a trebuit sa fie redata cu re, ri, cum o aflam in Co-
dicele voronekan (de pilda : reu 124/9 etc., ri,sulu 129/4, rev-
nitoriu 37/10, curere 33/9, chiar, i Rimu 7/8 etc., Rimleanu
44/5 etc., alaturea de curundu 42/2 etc. (1), in Psaltirea ache-
iand (amdri- : p. 136, 250, 307, 353, ocdri- : p. 62, 179,
254, 262..., omori- : p. 139, 260, 307, 345..., rid- : p. 71, 112,
163, 179, riu-: p. 69, 245, 251, 263..., string-: p. 75, (erird:
p. 86, 140 si ferind: p. 330, uri-: p. 60, 74, 75, 87..., reu: p.
36, 61, 68, a reci: p. 213, 217, 219, interit-: p. 25, 105, 138...,
etc. (2), in Psaltirea lui Hurmuzachi (3), etc., asadara nu cu ri;
cum se obicinueste astazi. AceastA afirmatie o dovedesc i anu-
mite forme in ri pastrate in Codicele Todorescu: amdri-se (p.
20/f. 9 v°, r. 12-13 si p. 21/f. 10 r°, r. 1) strig-(p. 26/f. 12 v°,
r. 6, p. 41/f. 20 r°, r. 1, p. 42/f. 20 v°, r. 10-11, p. 46/f. 22 v°,
r. 7, p. 92/f. 45 v°, r. 3 si 12, p. 93/f. 54 r°, r. 2, p. 103/f. 59
r°, r. 2 etc.), s. a. Formele cu ri, cari trebue sa se fi ivit Inca
In «straromana», caci se gasesc si in dialectul macedo-, me-
gleno- i istroroman (v. Puscariu, o. c., p. 31-2), insa aunt cu
mult mai dese : amdri-, amara- (p. 21/f. 10 r°, r. 2, 4 si 6),
strageim (p. 10/f. 4 v°, r. 4), apoi de repetite ori rad, rdu, fdrame,
(drdna, mohordt, uri-, ordri-, ldcrdma, grdsi alaturea de gresi
§i tresnetd, etc.
In loc de ri aflam rá respectiv ra in cateva plurale articu-
late, d. p. -conwardle (p. 167/f. 83 r°, r. 15, p. 168/f. 83 v°, r.
10-11, p. 212/f. 102 v°, r. 7-8), pdrdle (p. 208/f. 100 v°, r. 13).
Mai amintim ea ne surprinde z'biiaretele (p. 208/f. 100 v°, r. 9)
cu e dupa r neprefacut in a alaturea de fiérdlor (p. 28/f. 13 v°,
r. 8), izvoardle (p. 156/f. 77 v°, r. 14), etc., cari insa, ce e drept,
aunt de altA natura.
(1) v. ai Pwariu, o:c., p. 32.
(2) v. I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd romdneascd In
Noua revistd romiind, anul eltat, Nr. 37, p. 15.
(3) v. G. Giuglea, Cercetdri lexicografice, I, Buc. 1909, p. 26.
Draganu, Dourt manuscripte. 7
www.dacoromanica.ro
 98

Ne surprinde si curundu< lat. curremlo la p. 185 ff. 92 r°, r. 7

§i p. 187/f. 93 r°, r. 16.
Din cercetärile dialectale ale d-lui Weigand, durere, nu putem
vedea, de ajuns unde s'a mai pästrat rostirea cu re, ri, deoarece
intre «cuvintele normalep alese de d-sa nu afirtm nici unul pentru
Ye, §' apoi aproape in toate satele din nordul Bänatului, unde se
aude rid (riu, urit, rirna, etc.), se aude si griu, in loc de grdu<
granum (1).
Dup1 analogia cuvintelor cu re pästrat a trecut rd la re in
cdfre<contra (p. 141/f. 70 r°, r. 7, p. 218/f. 105 v°, r. 9), precum
si in tremite, trenu;te (p. 43/f. 21 r°, r. 12, p. 198/f. 97 v°, r. 7),
rimit-(p. 52 if. 25 v°, r. 15, p. 128/f. 63 v°, r. 9, p. 159/f. 79
r°, r. 1, p. 165/f. 82 r°, r. 10, p. 199 T.98 r°, r. 9-10...).
13) E dup. labiale. Codicele Todorescu pastreazA Inca cateva
cazuri cu e primitiv netrecut la a duprt labiala, cu toate cri. in
cartfie tipärite in Moldova in secolul al XVII-lea trecerea e flicuta
peste tot: me< me (p. 142/1. 70 v°, r. 1). arame <*aramen disi-
milat din aeramen ori rezultat din aeramen dupa analogia lui
ariciu< ericius (p. 216/1. 104 v°, r. 4 si 231/f. 112 r°, r. 1), Pavel
(p. 51 2 r°, r. 11, p. 34/f. 16 v°, r. 2, p. 35/f. 17 r°, r. 4, p. 41/f.
20 r°, r. 16,p. 122/f. 52 v°, r. 1 si 6, p. 125/f. 62 r°, r. 10, p. 185/f.
92 r°, r. 11), apoi mergu (p. 112/f. 47 v°, r. 16, p. 116/f. 49 v°,
r. 11, p. 186/f. 92 vo, r. 13) si mersii (p. 122/f. 52 v°, r. 12), in
cari insä poate sä se fi introdus e si dupa analogia pluralului.
Intru cb.t t s'a nascut dintr'o labialä, aici mai putem aminti si
deosebitele forme ale verbului bhistem<blasphe.mitre, cari sunt
tot asa. de dese ca si bldstdm-(passim).
gi formele bout (p. 160/f. 79 v°, r. 11-12), beuturd (p. 216/f.
104 v°, r. 6), al crtror e se derivä din primitivul 1, inca sunt mai
vechi decal Writ (p. 163/f. 81 r°, r. 16), bauturd (p. 231/f. 112
r°, r. 3) etc.
Ce priveste pästrarea dialectairt a acestui fenomen, iatä ce ne
spune d-1 1. Popovici: «die Bewahrung des e in harter Stellung
nach Labialen, im Dorfe Lapuglu de sus und in Istrien ist....
cranz allgemein, in Lapugiu de jos nur partiel, ebenso in verschie-
(1) Pentru rid-rad v. G. \Veigand, Lingvistischer Atlas, Nr. 1, 9, 17, 25,
33, 41; iar pen tru grin §i Ubersichtskarte Nr. 1 (49); apoi KörOsch- und Ma-
rosch-Dialekte, p. 7-8 si 40-41, Der banater Dialekt, Leipzig, 1896, p. 14
si I. Popovici, Rumaenische Dialekte, 1, Die Dialekte von Muntenl und Pd-
durenT, Halle 1905, P. 131-2, cf. si Puscariu, o. c., p. 31-2.

www.dacoromanica.ro
 99

clenen WOrtern im Nord- und Stidost-Banat, endlich ist sie noch

1 rn Meglenorumanischen und im Macedorumanischen nach gewis-
sen Regeln tiblich (cf. Weigand, Vlahonzeglen, Leipzig 1892, 8,
1. Jb. 124; Densusianu, Hist. de la langue roum. I, 333). Die
Wortformen: pemin(, peductu peduc'e, meru, peru, kemesa,
inetura, ameritu aus diesen Dialekten mtissen untereinander
wohl in einem kausalen Zusammenhange stehen. Ich kann weiter
bemerken, dass e nach Labia len noch heute im Banat Behr oft
zu boren ist. z. B. umeru, carnetd, und nur beut statt USW)) (1).
y) E, 1, dupa s,z, (, dz, s, j, §i t, d. In Codicele Todorescu mai
aflam un numar insernnat de cuvinte in cari e nu e trecut la tz,
itici i la i dupa consonantele s, z, f, dz, s, j, §i, t, d, atat in
silabe intonate, cat si neintonate, desi aceasta, trecere s'a %cut
pretutindeni in catiile tiparite in Moldova in secolul al XVII-lea.
Astfel sunt: se (passim), senin (p. 158/f. 78 v°, r. 14, dziserd (p.
108/f. 59 1'0, r. 10-11), dusard (p. 68/f. 33 v°, r. 12, p. 91/f. 45
ro. r. 10-11), veseli- (p. 160/f. 79 v°, r. 13, p. 164/f. 81 v°, r.1...),
apoi semu, sem (p. 94/f. 54 v°, r. 3, p. 104/f. 59 v°, r. 16, p.
115/f. 49 r°, r. 7), se(i (p. 115/f. 49 r°, r. 2), dzise, spuse, in-
dicativul lase (p. 113/f. 48 r°, r. 5, p. 117/f. 50 r°, r, 1, p.
119/f. 51, I.°, r. 15, p. 149/f. 74 r°, r. 16, dar cf. conjunctivul
ictsot la p. 17/f. 8 r°, r. 5), aunsetii (p. 14/f. 6 v°, r. 4-5),
.deprin'set (p. 207/f. 100 r°, r. 16) i alte forme verbale de acest
fel, al caror e este derivat din primitivul 1, infeles (p. 83/f. 41
-r°, 15), dzeu (p. 212/f. 102 v°, r. 12), dumnedzeu (passim), slo-
bodzescu (p. 109/f. 46 r°, r. 7), serbulii (p. 214/f. 103 v°, r. 15-16),
-sede(i (p. 44/f. 21 v°, r. 11), sedzdn'du (p. 46/f. 22 v°, r. 16 si
p. 51/f. 25 r°, r. 10), deserutd (p. 22/f. 10 v°, r. 1) indesertu (p.
147/f. 73 r°, r. 1), nedesertatulii (p. 17/f. 8 r°, r. 12-13), iar dupa
analogia acestora use (p. 47/f. 23 r°, r. 2-3, cf. tie la p. 46/f.
22 v°, r. 8 si upla la p. 48/f. 23 v°, r. 4), jeluiia (p. 197/f. 97
r°, r. 6-7 ; analogice sUnt jelui la p. 64/f. 31 v°, r. 12, p. 93/f.
-54 r°, r. 12-13 si jelanie la p. 93/f. 54 r°, r. 14), etc.; singur
(p. 25/f. 12 r°, r. 16, p. 38/f. 18 v°, r. 15), sila (p. 72/f. 35 v°,
r. 11, p. 106/f. 60 v°, r. 9, p.137/f. 68 r°, r.11), simitü (p. 47/f.
23 r°, r. 13), sin'temis (p. 56/f. 27 v°, r. 4-5), simtem (p. 32/f.
15 v°, r. 4), mai multe verbe, a caror trupina se termina in

(1) Rumaenische Dialekte, I, Die Dialekte der Munteta und Padurenr, Halle
1905, p. 130-1; cf. qi Weigand, Kördsch- und Marosch-Dialekte p. 40-41.
www.dacoromanica.ro
 100

pardsi- (p. 202/f. 99 r°, r. 7, p. 212/f. 102, v°, r. 16, p. 216/f. 101-
v°, r. 16, p. 231/f. 112 r°, r. 8-9), spdsi- (p. 9/f. 4 r°, r. 14 15,.
p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), lipsi (p. 175/f. 87 r°, r. 12 si 13-14),
sosi (p. 140/f. 69 v°, r. 13), etc., zidifi (p. 491f. 24 r°, r. 16),.
pdzi- (passim), finii (p. 72/f. 35 v°, r. 12, p. 118T. 50 v°, r. 10),.
(inem (p. 218/f. 105 v°, r. 12), (inutul (p. 139/f. 69 r°, r. 5),
(inere (p. 23/f. 11 r°, r. 13, p. 56/f. 27 v°, r. 6, p. 240/f. 116 v°,
r. 8 si 251/f. 122 r°, r. 5 in «Tatra nostru» de mai tarziu), (ipa
(p. 227/f. 110 r°, r. 10), (ivlete §i (ipete (p. 227/f. 110 r°, r. 7)
(ipetele (p. 211/f. 102 r°, r. 8), dzice, dzise, dzis, dzisa, etc. (pas-
sim), dzi (passim), rddzima (p. 227/f. 110 r°, r. 6), audzi- (p.
48/f.' 23 vo, r. 1-2, p. 226/f. 109 v°, r. 4...), ingrodzi (p. 226 f.
109 v°, r. 5, qi, esi., surdsi-, svdr'si-, etc. (passim), jidovii,.
(p. 94/f. 54 v°, r. 13), nestin'sd (p. 61/f. 30 r°, r. 2), nestinsu (p.
180/f. 79 v°, r. 16, p. 239 f. 116 r°, r. 1.), nestin'si (p. 230/f. 111
r. 11-12), den> din (passim), '$. a. Alaturea de acestea insa
aflam, desi mai rar, i formele cl, £: scinul (p. 9/f. 4 r°, r. 12-13),
sdsdn'gurii (sic, p. 22/f. 10 v°, r. 2), sdn'te(i (p. 239 f. 116 r°, r.
15), sdn'tu, sdn'til,sdatu, sebn'td (passim), (cipa (p. 211/f. 102, r°, r.
10), (druid (p. 202 f. 9 r°, r. 10), dzds (p. 142/f. 70 v°, r. 14), radzeima
(p. 211/f. 102 r°, r. 7), dein (p. 142 f. 70 v°, r. 16); sdcure (p..
147/f. 73 r°, r. 16), sdtos (p. 152/f. 75 v°, r. 10), insdtosad:d (p.
115/f. 49 v°, r. 1), dzisdrd (p. 59 f. 29 r°, r. 4-5), dusdrd (p.
75/f. 37 r°, r. 3), dumnedzdu, dumnedzdu (passim), deqdr"tei (p-
10/f. 4 v°, r. 12, p. 22 f. 10 V", r. 7-8).
Pe teritorul dialectului daco-roman formele cu e i i nu se
mai aud decat in Muntenia si in cateva sate din comitatul Trei-
scaune (Hdromszék) (1). Fenomenul trecerii la a si I a lui e si
i dupà consonantele s, z, f, dz, q, j §i t, d, care trebue sa, fi fost
si in «straromana», caci de pilda grupa de sunete te" §i 11, care-
in macedo-romana a dat (d, (a, in megleno-romana (9, (<(d, (a),
pi tot ash in cea mai mare parte a dialectului daco-roman, are
numai in partea amintita a acestuia din urmaMuntenia i cele
cateva sate din comitatul Trei-scaune, cf. G. Weigand, Lingvis-
tiseher Atlas, ebersichtskarte Nr. 14 (62)--forma mai veche fr,
(i, 11 aflam Inca de prin veacul al XV1-lea (v, 1. Popovici, Ru-
nmenische Dialekte, I, p. 131). Nu putern insa stabili cu sigu-
rantit ca fost-a in traducerea husita ori nu.
(1) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, ebersichtskarte Nr. 1 (49, 11.
59) si 14 (62. www.dacoromanica.ro
 101

8) E accentuat + n ori + m + consonantd. Am amintit intr'alt

loc (3, A, a, o), cA grupul en alterneaza cu in li i ca pluralele
ambigene in -ente alterneaza cu forme in -inte, in sfArsit di
formele cu i sunt mai obicinuite. Inlocuirea lui e accentuat pre-
cedat de labiale si urmat de n, n + consonantä, In+ consonantA
prin i deschis trebue sA fie foarte veche in limba romaneascA,
caci iatA ce ne spune d-1 Pufcariu in privinta aceasta vorbind
despre nuantele dialectale ivite 'Inca in estraromana» (o. c., p.
82-33): «Der Cbergang von e+n oder gedecktem m zu i reicht
sicher in urrumanischer Zeit zuruck, da er in alien Dialekten
yorhanden ist. Wenn das Altrumanische aber noch mit ziem-
licher Konsequenz nach Labialen e schreibt (mene, impenge,
etc.), so wird man darin (trotz Byhans Ausffibrungen im Jahres-
&richt III, 14-19) kaum etwas anderes sehen darfen, als den
Oberrest-einer dialektischen Verschiedenheit des Urrumanischen
selbst. Bei der Trennung der Dialekte gab es noch Gegenden,
die das alte e zum mindesten nach Labialen bewahrten, im Ge-
gensatze zu den ubrigen Regionen, die dasselbe zu i verwan-
delt haben. Dieses e hat sich denn noch bis im XVII. Jahrhun-
dert mundartlich im Dacorumanischen erhalten und lebt magli-
cherweise bis heute noch (vgl. Jahresbericht IV, 284), indem es
aber immer mehr durch das i der ubrigen Gegenden verdrangt
wurde oder wird». In felul acesta e natural sa ne intereseze
ce forme cu e se mai gAsesc in Codicele Todorescu §i sa le in-
sirAm la acest loc.
Astfel se poate gAsi: mene (p. 207/f. 100 r°, r. 6, p. 214/f. 103
v°, r. 8, p. 220/f. 106 v°, r. 14, P. 229/f. llt r°, r. 5, P. 235/f.
114 r°, r. 9), tene (p. 151/f. 75 r°, r. 16, altfel sters), cene (p.
17/f. 8 r°, r. 1, p. 84/f. 41 v°, r. 4), men'te (p. 238/f. 115 v°, r
7 si 13), anwnte (p. 198/f. 97 v°, r. 13), cuventele (p. 223/f. 108
r°, r. 14-15, p. 232/f. 112 v°, r. 13-14, p. 234/f. 113 v°, r.
8-9), ferbente (p. 226/f. 109 v°, r. 9-10), apoi den' (p. 51/f.
25 r°, r. 10), de'n (p. 23/f. 11 r°, r. 6, P. 45/f. 22 r°, r. 8, p.
109/f. 46 r°, r. 2), denii (p. 17/f. 8 r°, r. 11), dem (p. 27/f. 13
r°, r. 2) alaturea de din §i dein, pre'n (p. 48/f. 23 v°, r. 16),
prenii (p. 36/f. 17 v°, r. 16) alAturea de prin, pentru (p. 4/f. 1
v°, r. 74 8 si 16, p. 7/f. 3 r°, r. 7, p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 16/f. 7
vo, r. 1, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 22/f. 10 v°, r. 5, p. 29/f. 14 r°,
r. 3, P. 30/f. 14 v°, r. 5...) alAturea de printru (p. 8/f. 3 v°, r.
7 , P. 17/f. 8 r°, r. 9-10, p. 67/f. 33 r°, r. 7 si 9, p. 94/f. 54 v°,

www.dacoromanica.ro
 102

r. 13, p. 110/f. 46 v°, r. 7-8, p. 184/f. 91 v°, r. 3, p. 185/f. 92

r°, r. 1...) i pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 28/f.
13 v°, r. 8...), dentru (p. 24/f. 11 v°, r. 9) alAturea de dintru
(p. 32/f. 15 v°, r. 1-2, p. 192/f. 91 v°, r. 9-10), in sfarsit du-
meneca (p. 179/t. 89 r°, r. 13), in care e s'a nkcut din i latin,
dar cf. dumineca (p. 110/f. 46 v°, r. 11, p. 119/f. 51 r°, r. 3, p.
186/f. 92 v°, r. 7-8), etc. Pentru toate cuvintele citate afliim
exemple cu e in asemenea pozitie prefácut in i, precurn mai
aflam i pentru altele, dar, pentru a nu ne extinde prea mult
ei flindcä sunt formele obicinuite i astki, nu le vom mai in-
Ora aici.
s) E accentuat s'a mai pilstrat in sfarsit si intre alte conditiuni..
Ask de pilda, af15.m : nece i(p. 174/f. 86 v°, r. 10, 11, 12 si 13,
p. 175/f. 87 r°, r. 6, 7, 12 si 14, p. 199/f. 98 r°, r. 6, p. 200 f.
98 v°, r. 7 8), ne0e (p. 77/f. 38 r°, r, 5, P. 84/f. 41 v°, r. 2, 13,
si 16, p. 124/f. 54 v°, r. 9 si 13), apoi ce = «ci» p. 7/f. 3 r°, r.
4, p. 17/f. 8 r°, r. 6, p. 22/f. 10 v°, r. 6, p. 27/f. 13 r°, r. 16, p.
46/f. 22 v°, r. 6, p. 57/f. 28 v°, r. 9, p. 175/f. 87 r°, r. 1 si 15,
p. 177/f. 88 ro r. 10, p. 179/f. 89 r°, r. 9, p. 200/f. 98 v°, r. 3,
p. 207/f. 100 r°, r. 16, p. 223/f. 108 r°, r. 5, p. 236/f. 114 v°, r.
10, p. 236/f. 114 v°, r. 11), etc.
Forme ca di = «de» (p. 16/f. 7 v°, r. 5, p. 21/f. 10 r°, r. 15,
p. 52/f. 25 v°, r. 9, p. 66/f. 32 v°, r. 1, p. 159/f. 79 r°, r. 1), di-
catit = «decat» (p. 38/f. 18 v°, r. 3), sidzi = «§edzi» (p. 49 f. 21
r°, r. 9), isti = «esti» (p. 114/f. 48 v°, r. 1), dzist = «dzise» p.
137/f. 68 r°, r. 7), va dzici = «va dzice» (p. 219/f. 106 r°, r. 16,
amdri-si= «amki-se» (p. 21/f. 10 r°, r. 1, 4 si 6), dispre= «des-
pre» (p. 59/f. 28 v°, r. 15), dila = «dela» (p. 164/f. 81 v°, r. 9),
tri = «trei» (p. 154/f. 76 v°, r. 5), si Incit câteva, (v. 3, A, a, 0
sunt ori provincialisme de ale unui copist de mai tArziu, ori gre-
sell grafice.
cp) E neaccentuat. Nici e neaccentuat din prototipele latinesti
nu este schimbat totdeauna in i ca astki : AO, de pildä, gäsirn:
men'ciund- (p. 180/f. 74 v°, r. 16, p. 224/f. 108 v°, r. 14, 13.
231/f. 112 r°, r. 15), men'ciunos-, nzen'cinos- (p. 180/f. 89 v°,
r. 3-4, p. 223/f. 108 r°, r. 10-11) aläturea de min6unile (p. 217/f.
105 r°, r. 11), mine'unos- (p. 79/f. 39 r°, r. 2-3, p. 177/f. 88 r°,
r. 12-13); nemicd (p. 13/f. 6 r°, r. 12 si 16, p. 30/f. 64 v°, r.
14, p. 105/f. 60 r°, r. 3.-4, p. 133/f. 66 r°, r. 14, p. 188/f. 93 v°,
r. 12, p. 233/f. 113 v°, r. 15); atunce (p. 161/f. 80 r°, r. 8-9, p.
www.dacoromanica.ro
 103

201/f. 99 r°, r. 1, p. 213/f. 103 ro, r. 4), den'nainté (p. 228/1.110 v°,
r. 13), vent- (p. 37/f. 18 r°, r. 13-14, p. 68/f. 33 v°, r. 11, p.
106/f. 60 v°, r. 2, p. 140/f. 69 v°, r. 2, p. 162/f. 81 v°, r. 2 0 5)
alAturea de tini- (p. 30/f. 14 v°, r. 14, p. 31/f. 15 v°, r. 6-7,
p. 33/f. 16 r°, r. 7, p. 55/1. 27 r°, r. 8. p. 100/1. 37 vo. r. 7, p.
140/f. 69 v°, r. 2. p. 161/f. 80 r°, r. 14-15, p. 162/f. 80 v°, r. 3,
7, 9, 10 §i 11), cari sunt fAcute dupA analogia lui vine (p. 25/f.
12 r°, 1), vin etc.; e derivat din un I latin s'a pAstrat in dunze-
nem (p. 179/f. 89 ro, r. 13) si duminecci (p. 110/f. 46 v°, r. 12
13, p. 119/f. 51 r°, r. 3, p. 186/f. 92 v° r. 7-8), derep'tu (passim),
dar aflam §i direpl- (p. 40/f. 19 v", r. 16, p. 49/1. 24 r°, r. 10,
p. 50/f. 24 v°, r. 4, p. 132/f. 65 v°, r. 10, p. 160/f. 80 r°, r. 3
4...), oameni- (p. 83/f. 41 r°, r. 5-6, p. 279/f. 116 r°, r. 14...)
alAturea de oamini (p. 80/f. 39 v°, r. 1-2, p. 84/1. 41 v°, r, 2,
p. 116/f. 49 v°, r. 15-16, p. 117/f. 50 r°, r. 8-9, p. 121/f, 52
r°, r, 13-14, p. 127/f. 63 r°, r. 14, p.131/1. 65 r°, r. 10, p. 159 f.
79 r°, r. 1). CuvAntul inimet < anima, care a trecut la forma
aceasta prin formele inemd si inemd, de douA ori ne prezentrt
forma mijlocie: inema (p. 191/f. 94 r°, r. 2) §i inemile (p. 240 f.
116 v°, r. 3), cf. insA §i inintei si inimile (p. 42/f. 20 v°. r. 9, p.
116/f. 51 r°, r. 15, p. 183/f. 91 r°, r. 3, p. 138/f. 68 v°, r. 13),
Tot a§A e §i arepi (p. 83/f. 41 r°, r. 9), dar cf. aripi (p. 60 f.
29 v0, r. 8...).
Forme ca : ant (p. 72 f. 35 v°, r. 5), cruci = «cruce» (p. 72 1.
35 v°, r. 9). sirafim (p. 471 23 r°, r. 1), nicredin'6osylor (p. 32 1.
15 v°, r. 13-14), spovedesti = «spovedeste» (p. 186 1. 92 v°, r.
14-15), (délaltd) laturi . «lature» (p. 151/f. 75 r°, r. 9), (o)laturi
..-_- «lature)) (p. 152/f. 75 v°, r. 4), ivglie (p. 218/1. 105 v°, r, 8),
§i Inca cAtevA (v. 3, A, a, o) trebue considerate ori ca provin-
cialisme de ale vreunui copist de mai tArziu, ori ca gre§eli de
scrisoare.
n) 1 i q. Dupil cum se poate vedea. §i din putinele exemple
in§irate la 3, A, a, cp, litera t (é) nu insemnA numai diftongul
ea, precum nici literele A: §i rd nu insemnau numai diftongul
ia ori ie, ci toate trei, cAnd erau urmate de e, i ori o conso-
nanta irnmuiatA, trebue sii fi avut valoare de g (e deschis). Rosti-
rea cu g (e deschis) e obicinuitA §i astAzi la Românii din Unga-
ria i din vestul Moldovei. Cu g (e deschis) va trebui deci sil
cetim cuvAntul lege (p. 27/f. 13 r°, r. 15), cuvintele spare si ar4cle
din propozitia : cd pre alit sinaei cein'clet destin'se, pre to(i-i
www.dacoromanica.ro
 104

spare (qi la Coresi =-- spare), dereptil ce cet codrul tot arude (la
Coresi = arde) cu foci.; (p. 38/f. 18 v°, r. 9 si 10), pute din are
pule spune (p. 147/f. 73 r°, r. 13, cf. n-are pute esi la p. 76/f. 37
v°, 13), pune din fi pune (= pung, din Cod. Sturdz. lipse0e)
ne8te verici arise de fieru qi le arun'ca in mucd (p. 124/f. 53 v°,
r. 13), invie din nece sa ard cineva di'n morli invie, nu va aye
credinfd (p. 200/f. 98 v°, r. 9) vorif invie (p, 154/f. 76 v°, r. 9
§i 12), dzace din are &ace (p. 199/f. 74 r°, r. 11), vie din voru
vie (p. 175/f. 87 r°, r. 3), invierg (p. 111/f. 47 r°, r. 3, cf. inviiare
la p. 18/f. 8 v°, r. 16 i p. 34/f. 16 v°, r. 16), presvntaa (p. 79/f.
39 r°, r. 5), etc. Sue-se dela p. 44/f. 21. v°, r. 16 ins& se va ceti
sui-se (v. Coresi, ex. Ac. rom., p. 205, r. 4).
Dar avem urma §i de acel «sunet particular intre e deschis
si et, care nu se poate aräti exact in scris», obicinuit la verbele
cu ri la infinitiv in persoana a 11I-a sg. din prezent §i in termi-
natiile personale dela imperfect, despre care aminte§te M. Porn-
piliu vorbind despre graiul romanesc din Biharea (Cony. Lit.,
XX-1886, p. 1002) *i pe care 'noi 11 insemnäin cu e, in urg8te
dela p. 176/f. 87 v°, r. 16. Tot a§a va trebui sa cetim §i pe curd'
din qi le curd (= «cura», «nurgea») sangele de unglzi (p. 80/f.
39 v°, r. 3), precum i pe curgi din cu piéoarele curdi (p. 146/f.
72 v°, r. 12), cf. Vnainte-i cura Mafia incergsca (p. 46/f. 22 v°, r. 2).
Rostirea cu e se mai aude §i astAzi in Nordul Ardealului,
Bihor, Maramure si Moldova.
c) 0. Alternarea lui e cu o in cuvantul dostoinic destoinic
isi are explicarea in apropierea formei originale dostoinic < p.
sl. AOCTOHIIS (v. p. 131/f. 66 v°, r. 7-8, p. 138/f. 68 v, r. 10
11) de multele cuvinte compuse cu des- (v. destoinic la p. 129/f.
64 v°, r. 2-3, p. 178/f. 83 v°, r. 3, cf. destoinicie la p. 6/f. 2
v°, r. 13).
d) II final. Am spus a nominativul §i acuzativul singular la
declinatiunea a Il-a se terminä cand in u, calla in ii, care se
inlocue§te uneori cu paiericul, §i c n'afläm u on i, sau paieric
cand consonanta dela sfarqit e aruncata, deasupra cuvantului.
Aflam f}i un caz cand u, i sau paiericul lipseste, desi consonanta
nu e aruncatä deasupra cuvantului : ei-1 (p. 153/f. 76 r°. r. 15 ;
cf. ei-lii, ibid. r. 10), dar fusese aruncata, in manuscriptul de pe
care se copia, iar copistul nostru, scriindu-1 continuativ, a uitat
sa intregeascA pe u, I oH paiericul, care, in felul cum era scris
cuvantul, acolo lipsia. Cele mai multe cuvinte insa, Bunt scrise
www.dacoromanica.ro
 105

cu u final intreg. Despre forma l' din cerul l' vor inaili (p.
15T/f. 78 r°, r. 1) vorbim intr'alt loc (cf. sd-1' vortc lua la p. 153/f.
76 r°, r. 9 qi (AT purfil la p. 181/f. 90 r°, r. 8).
e) Diftongi. cc) Am amintit la 3, A, a, co a 6 latin accentuat
e redat in Codicele Todorescu and prin ie, and prin e : ',lieu
meu, fieruvier'uferulit, viermifier'miivermii, etc.
Dintre regiunile in cari banuim a s'a putut face traducerea
husitA, se aude numai e in Bihor, unde, cum ne spune M. Pam-
piliu (1. c., p. 1001), «i din ie, care a provenit din e deschis ac-
centuat al limbii latine populare, s'a pierduth (cf. Weigand, Ling-
vistischer Atlas, Obersichtskarte Nr. 7 (55).
p) Ce prive§te pastrarea lui o in pozitie accentuata netrecut
in oa in anumite cuvinte ca ploe (p. 179/f. 86 v°, r. 14), morule
(p. 18/f. 8 v°, r. 10; cf. moarte la p. 22/f. 10 v°, r. 5-6, moarle
la p. 21/f. 10 r°, r. 11-12...), sorele (p. 169/f. 81 r°, r. 11 ; cf.
soare la p. 174/f. 86 v", r. 15, soarele la p. 112/f. 97 v°, r. 13,
p. 167/f. 83 r°, r. 1, p. 169/f. 84 r°, r. 11, p. 172/f. 85 v°, r. 5-6,
p. 185/f. 92 r°, r. 15, soarelui la p. 129/f. 64 v°, r. 6-7, ottani-
(p. 116/f. 49 v°, r. 15-16, p. 159/f. 79 r°, r. 1... ; cf. oameni-,
oamini- (p. 80/f. 39 v°, r. 1-2, p. 83/f. 41 r°, r. 5-6, p. 84/f.
41 v°, r. 2, p. 121/f. 51 r°, r. 13-14, p. 127/f. 63 r°, r. 14, p.
131/f. 65 1.0, r. 10, p. 239/f. 116 r°, r. 1...), noo (p. 9/f. 4 r°, r. 16;
cf. noao la p. 18/f. 8 v°, r. 3; p. 11/f. 5 r°, r. 2, p. 24/f. 11 v°,
r. 8-9 §i 14-15, p. 38/f. 18 v°, r. 1, p. 43/f. 21 r°, r. 14...), etc.,
si a celui din pozitie neaccentuata netrecut in u, de pilda, in :
conund (p. 169/f. 84 r°, r. 16 ; cf. cununci, cununcl- la p. 50/f.
21 v°, r. 3, 6, 8, p. 53/f. 26 r°, r. 7...), ador'mi(ii (p. 61/f. 30 r°.
r. 5-6, neadormi(i (p. 92/f. 45 v°, r. 8-9, p. 211/f. 102 r°, r. 5,
p. 227/f. 110 r°, r. 4, p. 239/f. 116 r°, r. 3 ; cf. neadur'mi(i la
p. 84/f. 41 v°, r. 16. p. 91/f. 45 r°, r. 14), doifinedzeu (p. 38/f.
18 v°, r. 16) alaturea de dumnedzeu (passim) §. a., dupa, cum se
poate veda §i din exemplele in§irate la 3, A, a, s 0 0, nu cre-
dem ca trebue sa, o consideram de un fenomen fonetic, ci mai
mult de o particularitate ortografica a copistului Codicelui To-
tiorescu. In alternarea lui o cu oa poate sa fie vorba de redarea
in douit chipuri a pronuntarii specifice a sunetului 2 (o deschis),
asernanatoare cu sunetul lui a ungures; pronuntare ce se in-
tMnete §i astazi in tara saa§ului, in Ardeal, Bucovina §i Basa-
rabia. Nu §-Lim daa alternarea lui u cu o nu ne reda in don& chipuri
o singura rostire provinciala,mijlocie, a uneia din cele doua vocale.
www.dacoromanica.ro
 106

y) Diftongul iu incli nu e trecut la i in : men'ciunosi (p. 18011f.

89 v0, r. 3-4), min6unosii (p. 79/f. 39 r°, r. 2-3), min'ciunosilor
(p. 177/f. 88 r0, r. 12-13), dar gAsim si men'ciimilor (p. 2231f.
108 r°, r. 10-11); in iubi- ( p. sl. MOUTH (p. 14/f. 6 v°, r.
8, p. 15/f. 7 r0, r. 16, P. 42/f. 20 v0, r. 16, P. 123/f. 53 r°, r. 4,
p. 151 f. 75 r°, r. 1, p. 212/f. 102 v°, r. 11, p. 236/f. 111 v°, r.
11 §i 12...) dar e trecut in iboste = chiboste» < sl. MOROCTII p.
145/f. 72 r0, r. 9, p. 202/f. 99 r°, r. 15). Nici la i, nici la u nu
e trecut in hiqoare (p. 113/f. 48 r°, r. 9); in unele pârti adidt
se rosteste astazi usor, in altele isor.
GLIsim cimpoi (p. 178 f. 88 v0, r. 11 ; cf. ung. csimpolya), nu
ciumpoi, cum se aude in unele pArti.
I n'a trecut la iu in bucin < bficcina (p. 41/f. 20 r°, r. 14),
bucina- (p. 61 f. 30 r0, r. 3-4, p. 158/f. 78 v°, r. 4-5...).
8) Diftongul ea uneori trece la a. De.la copistul Codicelui To-
dorescu, ori dela altul dinaintea lui, trebue sa vin5. forme Ca :
omega (p. 1101f. 46 v°, r. 16), mcIrturysased (p. 199/f. 98 r°, r.
12), toc'mala (p. 233/f. 113 r°, r. 4 ; cf. toc'»u%la la p. 2201f. 106
v°, r. 4-5), clipala (p. 225/f. 109 r0, r. 4, P. 233/f. 111 r°, r. 6,
priimascd (p. 102/f. 58 v°, r. 1), etc. (cf. vacurile in «Crezul)) de
mai tarziu la p. 248 f. 120 v0, r. 7), al crtror fonetism e mai
inaintat cleat cum a putut sa fie cel obicinuit traduatorului husit.
N'am citat cazurile când pe a il gAsirn dupLt o consonantit
muiata caci atunci partea intAie a diftongului se poate consi-
dera, prezentil in ings consonanta : grijaste p. 5/f. 2 r°, r. 13
si 15), sap'tedzeóy (p. 172/f. 85 v0, r. 7-8), sarbei (p. 2291f. 111
r°, r. 10--11), s( se prie'apd (p. 218/f. 105 v°, r. 5) s. a.
Accidente generale.
a) Nazalizarea vocalei. Am constatat intr'alt loc (3, A, a, x).
cti consonantele in, §i u, mai ales inainte de mute, iar n i inainte
de vocale, uneori se pierd, altadatil nu. Aceast.i pierdere nu este
o simpla eliziune, ci cum a ariltat d-I Weigand (Jahresb. XI, p.
188 si 192) si d-I Al. Procopovici (1. c., p. 279 si urm.) se face
in urma nazalizärii vocalei care se OA inaintea acestor conso-
nante. Caderea lui n in anumite imprejurari este un fenomen
foarte vechiu; asa, d. e. inaintea lui 8 a cAzut n Inca in latipa.
vulgar& (masd<mensa, des< densus, cos< MEMO, etc.); inaintea
unei dentale a trebuit sä cada ind. in «strilromana», cAci o aflitm
in toate dialectele (quantum >dr. cat, ar. cit (cot), megl. cot, ir,
www.dacoromanica.ro
 107

cal, ece'tantum> dr. atat, ar. ahtintu, ahintu, ahit, ahatu, quando
ne-a dat insa dr. cand, ar. cindu, megl. con, ir. can(d), pastran-
du-se nazala poate in urma sonoritatii lui d). Ba in «straromana»
a ca'zut n poate i inaintea vocalei, desi acest caz, dupa cum se
vede din ramäsitele cuvintelor una, granum, frenum §i *branum
(?) ori *brenum (?), e cunoscut mai mult numai dialectului daco-
si istroroman, iar cel aroman si meglenitic poate nu 1-au cunos-
cut niciodata ori 1-au cunoscut numai in masura foarte mica.
In realitate adica numai cele dintai douit dialecte arata desvol-
tarea %fa', *grcru, *fra-u,*breu> daco-rom.*uei> gel> o, grew,
frau, brau, istro-rom. vet> o, *grau>greivu, *brau>bravu, in
vreme ce in celelalte doua dialecte n se pastreaza pana astazi :
ar. (u)na, gran, (gdrnu, geti-u), bran., fran (farnu, Wu) §i megl.
(ujna, gron, fron (1).
Caderea lui m in cuvintele de origine latina trebue sa ne-ch
expliciim prin trecerea la n a acestuia inaintea labialelor, cf.
um'bra (p. 212/f. 102 v°, r. 13, p. 228/f. 110 v01 r. 13)> unbra
(p. 28/f. 13 v0, r. 16)>ubra (p. 28/f. 13 v°, r. 16) upra (=ubra,
p. 145/f. 72 r°, r. 13). In cuvintele de origine slava acest m de
mai tarziu era la inceput n sau, mai bine, elementul naz al al
literei x, de pilda muca (p. 124/1. 153 v°, r. 15)=munca<p. sl-
mgv.ica, cf. AlZHKA (p. 109/f. 46 r°, r. 2) si ma61-e. ny6fil (p. 172 f-
85 v°, r. 9-10)<p. sl. Awin-micz =«mucenici».
M se pierde inainte de labiale in silabe intonate: liba (p. 146/f.
72 v°, r. 8), ubra (p. 28/f. 13 v0, r. 16), upra (=«ubra», p. 145 1.
72 r0, r. 13), strabd (p. 72/f. 35 v0, r. 13), str4b (p. 237/f. 115 r°,
r. 2); in silabe neintonate: intapina (p. 21/f. 10 r0, r. 1-2), tapi-
nard (p. 113/f. 48 r', r. 6, p. 117/f. 50 r°, r. 1, p. 135/f. 67 r°,
r. 16), cuplit (p. 210/f. 101 v°, r. 2), scupila (p. 22811. 110 v°, r. 3),
scupWrat (p. 4/f. 1 v°, r. 12).
N a cazut in silabil intonata in: naite (p. 60/1.29 v°, r. 13),
naitg (p. 153/f. 76 r°, r. 13), innaité (p. 159/f. 79 r°, r. 5), maite
(p. 169/f. 84 r°, r. 5 si p. 248/f. 120 v°, r. 6 din «Crezul» de mai
tarziu), vesmitc (p. 124/f. 53 v°, r. 11); nuin'cadu-i (p. 83/1. 41
r°, r. 6); muca (p. 124/f. 63 v°, r. 15); placeri (=plci[n]geri, p.
3/f. 1 r°, r. 7); in silaba neintonata in propozitie: u adus dragf
(p. 43/f. 21 r°, r. 1), intr-u anit (p. 142/f. 70 v°, r. 3), u om (p,
72/f. 35 v°, r. 16, p. 132/f. 65 v0, r. 8), m.-u om (p. 152/f. 75 v°,

1) Cf. Pwariu, o. c., p. 39.

www.dacoromanica.ro
 108

r. 11 §i 13), de rntunerec (p. 4/f. 1 v°, r. 10-11), qi le curd sdn-

,gele de (= «den»), ounghi (p. 80/f. 39 v°, r. 3), scoase ei de
(.«din») un'tunérecii si de unbra morliei (p. 28/f. 13 v°, r.
14-15); u pets[t]or (p. 159/f. 79 la, r. 14); u petril (p. 155/f. 77
03, r. 10), vru betég (p. 152/1. 75 v°, r. 14), u mai bairdnit (p.
41/f. 20 r°, r. 6); di vécii (p. 66/f. 32 v°, r. 1), di mifloc (p. 16/f.
7 v°, r. 5-6), u milostivii (p. 43/f. 21 r°, r. 11); u nuorit (p.
131/f. 65 r°, r. 4), din' dzi si di noapte (p. 155/f. 77 r°, r. 7);
u leu (p. 147/f. 73 r°, r. 11), u donenu (p. 214/f. 103 v°, r. 15).
intr-u kipit (p. 223/f. 108 r°, r. 3); uspreidzécele (p. 14/f. 6 v°, r.
16), prisoare (p. 152/f. 75 v°, r. 13-14), nestisu (p. 215/f. 104 r°, r.
14-15), deqtisei (p. 248/f. 120 v°, r. 12 in «Crezul» de mai tarziu).
La pag. 20/f. 9 v°, r. 9-10 aflam scris acum: qi néu izbeivilii
pre noi di(nk) scilnici[a] diiavolului, copistul adica scrisese mai
intaiu dinx, apoi a Oers pre fa.% §i a lasat numai di, de§i in felul
acesta e gre§it. In bletdzii (p. 183/f. 91 r°, r. 6), n a trebuit sa
cad& dupa analogia singularului. In mntr-dsii (p. 77/f. 38 r9, r. 9;
eL cdtr-dn'sul la p. 16/f. 7 v°, r. 2-3, cdtr-insii la p. 43/f. 21 ro,
r. 15-16, intr-dn'stt la p. 69/f. 34 r°, r. 1-2, di1ntr-dnsele la p.
81/f. 40 r°, r. 3-4, spr-insii la p. 91/f. 45 r°, r. 16, intr-insd la
p. 173/f. 86 r°, r. 14 kii cdtrei rn'si la p. 200/f. 98 v°, r. 4-5.
disparitia nazalei se explica prin disirnilare fata de nazala prece-
denta, dar poate sa fi can't §i in urma nazalizarii (cf. Al. Pro-
copovici, 1. c., p. 282).
Notam aici ca in Codicele Todorescu analogia singularului brdu
(p. 69/f. 34 v°, r. 12-13) n'a inrAurit pluralul bretne (p. 129/f.
64 r°, r. 8-9).
Fenomenul nazalizarii vocalei §i in urma acesteia a disparitiei
Iui m §i n trebue sa fi fost cunoscut §i traducatorului husit, caci
il aflarn in toate manuscriptele noastre vechi, precum §i in car-
iile lui Coresi, e obicinuit §i astazi in anumita masura in Mara-
mure§ (1).
Lui Hasdeu nu i-a ramas necunoscutA nazalizarea vocalei in
studiul facut asupra Codicelui sturdzan. El insa o numia vocali-
zarea nazalei. WA exemplele de nazalizarea vocalei gasite de
Hasdeu in partile Codicelui sturdzan, cani ne intereseaza §i pe
noi: u [mu/ (26), inctite (29), l'utru (29), di [Erupt] (27, 28);

(1) v. Candrea, Graitd din Tara Oafidui, p. 13-14; pentru numaralul isn
ti vi 6" v. vi p. 20.

www.dacoromanica.ro
 109

rnaitd (63, §i tot acolo: P4nainte), rnaitia (50, §i tot acolo rnainte),
enaite (33, 41, 42, 69), naite (41), mdndidu-i (51, dar 53: man-
cddu-i), muce.scu (34, pe aiuri: muncescu), infreisii (46), cistitd (61),
di (71); u [sfitocu] (84), u Icinq (112), (vr'Ju Ant,1 (81), ubra (78),
negddire (75), blcidzii (103), inaite (73, 103, 106), 'male (82, §i tot
acolo: rnainte). I-a scapat insä din vedere un cuvant, iar din
pricina aceasta ajunge sa faca o etimologie greOta, pe care fie-ne
iertat sa o indreptam la acest loc. .

In «Cuvdntu de inblare pre la munci» (Cod. Sturdz., p. 31;

Cuvente, II, p. 312) cetim : «Sfeinta si presldvitaa doamna ro-
ditoard nu aimitre ce a lu dumnezeu maica lu hristosu si tnerse
e vazd toate muncilia». La «nu aimitre ce», pe care-1 scrie «nu-
at-mitrece», Hasdeu (Cuvente, II, p. 380-1) face urmatoarea ob-
servare : «compozitiune lexica foarte remarcabila..., care la prima
vedere s'ar 'Area a fi literalmente : Cgenitrix non habes
matricea, unde mitrece = lat. matricem = it. matrice 'uterus'.
sa se observe insit ca mitrece presupune accentul pe prima si-
laba, caci altfel ar fi mcitrice, dupit cum pe §i gase§te in vechile
noastre tiparituri, de exemplu in Psaltirea cea versificata a mi-
tropolitului Dosofteiu, ps. XXI :
Din nultrice fi din salldiitoare
S'i din lap m'ai pus pre piCoare...

§i in toate limbile romanice de asemenea, ca §i in prototipul

latin matricem, accentul cade tot pe a doua silaba ; daca dark
in adevar, mitrece este = matricem, atunci schimbarea intona-
tiunii §i chiar a vocalismului (mi = ma) nu s'ar putea datori
decat doara influintei sinonimului mitrd = gr. p.tcpcc, adica mi-
trece = meitriee + mitrd». Lucrul insa este altfel §i foarte
simplu ; «nu-ai-mitrece» nu este altceva cleat «nu aimintrd ce»
= «nu altmintrea, ci»... Copistul Codicelui sturdzan adica §i
aici a facut ce se obicinuià sa faca in enaite» = «nainte», din
care n a cazut inaintea dentalei, paha cand copistul Codicelui
Todorescu a scris : «Sfntaa si préstdvitaa doamna roditoard, nu.
aimintrd, ce a lui dumnedzeu maica lui hs si mérse sd va(tz i
toate muncile».
b) Epentezd. Intre i §i n se introduce un i, dadt in silaba ur-
matoare aflam un e ori i, in cuvantul aline (p. 192/f. 94 vo, r.
14-15) §i in pluralul.cuvantului meinet : mdinyle, mclinite (p. 10/f.
4 vo, r. 4, p. 99/f. 57 ro, r. 12), mainilorti (p. 101/f. 58 r°, r. 5-6),
www.dacoromanica.ro
 110

mdiniloro (p. 108/f. 61 v°, r. 11); dar gäsim §i cánii (p. 197 T.
87 r°, r. 10), cdnillo]r (p. 71/f. 35 r°, r. 9), many (p. 171/f. 85
r°, r. 8), mcinile (p. 118/f. 50 v°, r. 11), meinyle (p. 171/f. 85 r°,
r. 8). N'avem exemplu pentru pane find rupth o foaie care ar
fi format p. 189-190 a Codicelui Todorescu, unde 1-am fi putut
intalni. Fenomenul epentezei in acestetrei cuvinte, obicinuit astAzi
in Muntenia §i in unele päri invecinate acesteia, trebue sa
ft fost cunoscut §i arturarului husit bihoreanmaramurqean,
chci se mai aude §i astAzi prin inutu1 Oräzii-mari (v. 1Veigand,
Lingvististher Atlas, Nr. 1 ; cf. apoi pentru extensiunea lui Nr.
9, 17, 25, 33, §i 41). 11 afläm §i in Codicele sturdzan, ce e drept,
aläturea de formele fAra, epenteza : mdini (94), mdinile (63, 112),
dinilor (65, 70), pdine (107) §i cdine (110), dar mcinile (24, 78)
§i candor (41). E natural ca la Coresi, care era. Muntean, la
locul corespunator pagine 10/f. 4 v°, r. 4 a Codicelui Todorescn
aflarn mdinile (1).
c) Asimila(le i disimila(ie. Relevam chteva cazuri mai inte-
resante. Asimilatie de consonante regresivii s'a produs in : frdm-
se = «frânse) (p. 22/f. 10 v°, r. 4), dem munca (p. 27/E 13 r°,
r. 2), sdmtu, schn'tu = «sant» (p. 26/f. 12 v°, r. 16, p. 49/f. 24 v°,
r. 13, p. 62/f. 30 v0, r. 3, p. 67/f. 33 r°, r. 3), simtem = «sintem»,
«shntem» (p. 32/f. 15 v°, r. 4), gice (p. 156/f. 77 v°, r. 15), cice =
«gice» (p. 50/f. 24 v°, r. 13 i p. 232/f. 112 v°, r. 15), gicemil
p. 18/f. 8 v°, r. 16) in loc de dzice, dzicemi bádg-ocorit (p. 164/1.
81 v°, r. 15, cf. batgocurd la p. 185/f. 92 r°, r. 3-4, bato-
curescu la p. 184/f. 91 v°, r. 16 p. 185/f. 92 r°, r. 1, batóocu-
ruai la p? 146/f. 72 v°, r, 8, bdt"gocuritii la p. 21/f. 10 r°, r. 5
§i p. 160/f. 79 v0, r. 5), seninii (p. 158/f. 78 v°, r. 14), apoi diz-
mierdziile (p. 228/f. 110 v°, r. 1), dizmiedaunile (p. 211/f. 102
r°, r. 15-16), z'bura (p. 45/f. 22 r°, r. 1-2), dezleg- (p. 80 f.

1) Fenomenul a fost explicat In deosebite chipuri, v. Cipariu, Gransa-

teca, 1, Buc. 1869, P. 23 ; Lambrior, Romania, IX, 100, 372 ; Miklosich, Bei-
trage, Vocalismus, I, Wien 1881, p. 7 ; Hasdeu, Principie de filologia com-
parativd ario-europed, Buc. 1875, p. 24 ei 28 ; Al. Philippide, Istoria lion-
Oil rorndne, I, p. 40-41; H. Tiktin, Rumanisches Elementarbuch, Heidelberg
1905, p. 341. T. Raica, Revista politica eiliterard,1V (19121, NI% 4, p. 115-6;
Slavici In un foileton din Impta" din Budapesta, e. a. D-1 N. Cartojan in
Alexandria in literatura romaneascd, Buc. 1910,p. 21,11 numeete gfenome-
nul rIsunärii lui i final In silaba precedent5....g gin cavintele cari au In si-
laba paroxitoanA a ei se sareesc In e sau ig.
www.dacoromanica.ro
 111

39 v°, r. 9-10 §i 10-11), zdrobes'cu (p. 82/f. 40, r. 9-10, zvdrli

(p. 165/f. 82 r°, 7); z'briaretele (p. 208/f. 108 v°, r. 9), etc.
Asimilatie avem si in formele punoi (p. 197/f. 97 r°, r. 6) si
punoile (p. 197/f. 97 r°, r. 11) ale cuvântului puroi (p. 193/f. 95
r°, r. 2) <*piiriinium din plis, forme tali sunt uzitate astazi
mai ales in nordul Ardealului i in Moldova (cf. miroase> mhi-
roase > nzfiinoase > Iiinoase > afiinoase). Nu stim insa daca
labiala initialä a provocat asimilatia, caci in afiinoase a trecut
in din miros mai intaiu la n §i apoi s'a intAmplat fenomenul a-
similatiei, ori trebue sä presupunem ea r s'a prefacut in n ina-
inte de caderea lui n inainte de i in sufixul oniu > Unium.
Nu s'a produs disirnilatia consonantica in veninul (p. 22/f. 10
v°, r. 8).
Asirnilatie vocalica regresiva avem in : nusul (p. 23/f. 11 r°, r.
9, p. 201/f. 99 r°, r. 8, pl. nusii) din nasza (cf. it's la p. 211/f.
102 r°,r. 7), nedejde (p. t28/f. 63 v°, r. 15, dar cf. nddejde la p.
202/f. 99 r°, r. 14) < p. sl. HAAVKAA. Nu s'a produs asimilatia
nicaieri in cuvintele ndrod, ndrod (p. 27/f. 13 r°, r. 8-9, p. 63/f.
31 v°, r. 13, p. 65/f. 32 r°, r. 6, p. 69/f. 34 r°, r. 2, p. 75/f. 37
r°, r. 8, p. 78/f. 38 v°, r. 9, p. 92/f. 45 v°, r. 2, p. 121/f. 53 v°,
r. 5), propaste (p. 199/f. 98 r. 3) si sdbor (p. 194 f. 95 v°, r. 10).
Asirnilatie vocalica progresiva gäsim and a, i precedati de
e, i i consonanta muiatil se prefac in e,i, a§a de pilda in : miii-
frmim (p. 7/f. 3 r°, r. 5, 6 si 9), mullemin'du (p. 13/f. 6 r°, r. 9),
mulfemite (p. 11/f. 5 r°, r. 9), cari deriva din mulldmesc < miii-
am < mul(i, ani, use < usa < ostla (p. 47/f. 23 r°, r. 2-3,
cf. usé la p. 46/f. 22 v°, r. 8, 'Oa la p. 48/f. 23 v°, r. 4), etc.,
precum §i cand dupä o, u §i oa (diftongat din o) se prefac a §i
I in o §i u (1): uo (p. 62/f. 30 v°, r. 4, p. 81/f. 41 v°, r. 13, p.
212/f. 102 v°, r. 1 §i 2, p. 228/f. 110 v°, r. 2), luo (p. 44/f. 21
v°, r. 15), luom (p. 9/f. 4 r°, r. 12, p. 143/f. 71 r°, r. 7, p. 151/f.
75 r°, r. 11), nuor (p. 35/f. 17 r°, r. 13, p. 37/f. 18 r°, r. 1, p.
44/f. 21 v°, r. 14, p. 75/f. 37 r°, r. 4 si 6, p. 131/f. 65 r°, r. 4...),
noo, noao (p. 9/1s. 4 r°, r. 6, p. 11/f. 5 r°, r. 2, p. 18/f. 8 v°, r. 3,
p. 24/f. 11 v°, r. 8-9 si 14-15, p. 38/f. 18 v°, r. 1, p. 13/1. 21
r°, r. 14...), voao (p. 44/f. 21 v°, r. 6, p. 110/f. 46 v°, r. 9, p. 138/f.
68 v°, r. 7, p. 139/f, 69 r°, r. 2, p. 176/f. 87 v°, r. 12, p. 179/f.
89 r°, r. 1...), doao (p. 83/f. 11 r°, r. 9), noaole (p. 13/f. 6 r°
(1) v. Philippide, 1st. j1,,bjj rom4ne, r, p. 26, cf. si Miklosich, Beitrolge.
Voc. I, p. 10.
www.dacoromanica.ro
 112

r. 15...), dzuoa (p. 192/f. 94 v°, r. 1, P. 237/f. 115 r°, r. 9-10...), etc.
Asimilatie vocalica reciproca, adica atat regresiva, cat si pro-
gresiva, aflam in cazul urmator. Din inletun'tru (p. 209/f. 101 r°,
r. 12) prin asimilatie regresiva s'a lacut lountrulti (p. 36/f. 17
r. 16), iar acesta prin asimilatie progresiva a dat inloontru,
din care prin contragere s'a nascut inton'tru (p. 225/f. 109 r°, r. 11).
d) Ontisiune disimilativci. Am amintit intr'alt loc ca cuvantul
intunerec are cand forma intuneric, eland untunerec. Astfel gasim :
1"ntundrec (p. 4/f. 1 v°, r. 10--11, p. 226/f. 109 v°, r. 13), intu-
nérecul (p. 95/f. 55 r°, r. 12, p. 236/f. 114 v°, r. 11), intundricii
(p. 63/f. 31 v°, r. 10, p. 210/f. 101 v°, r. 15), intundricul (p. 63/f.
31 v°, r. 16, p. 65 f. 32 r°, r. 3, p. 123/f. 53 r°, r. 7) si un'tu-
ndrecii (p. 28/f. 13 v°, r. 15), untundrecului (p. 26/f. 12 v°, r.
3-4, p. 27/f. 13 r°, r. 6-7), cu-ntundrece (p. 39/f. 10 r°, r. 1-2).
Alternarea lui In cu un se explica prin omisiunea disimilativa
a prepozitiunii in dela inceputul cuvantului intunérec i conto-
pirea acestuia cu vn, care se af,a inainte de el, in fraze de
felul celei urmatoare : si vddzu acolo nu rdu de foc si un'tn-
WHO. mare (n. 91/f. 45 r°, r. 12-13), undo s'ar putea scrie §i
un' tundrica <un finJtundriciti mare (cf. si Tiktin, Rum.- &IL-
tsches Wb., p. 843). A urznat apoi incercarea de a generaliLa
aceasta forma, Intrebuintandu-se i intre alte imprejurari, mai
ales dupa ce se poate rosti mai usor decat forma intundrec in
urma trecerii lui in la ten, deci a asimilarii regresive intampla-
toare a lui la u din silaba urmatoare. Omisiunea disimilativa a
lui in din intundrec dupa un in o gasim de pada in: dzacu In
tundricii acesta (p. 63/f. 31 v°, r. 13 14), cd semn in tundrica
(p. 94/f. 54 v°, r. 3-4) apoi : lepdda-i-vor inton'tru intru Iaf
si in tundreculd de afard (p. 225/f. 109 r°, r. 12) si sei fie in
focol nestinsu si in tundrecta de afard (p. 239/f. 116 r°, r. 1-2),
desi tundricit ar fi explicabil i ca cuvant simplu din lat. tene-
brleus,-a,-um. In aceste din urma doua exemple am putea sa
scrim i intundreculd, deoarece cuvântul e coordinat unui cu-
.\ Ant inaintea caruia se afla intru, respectiv in. Nu credem adica
ea in forma untunerec am putea s avern un fenomen analog
cu acela pe care il gasim in ambulo> imblu> umblu, impleo>
impl;c> u»tplu, inflo> influ> unflu, uncle I initial accentuat
inainte de nazala + labiala a trecut la u (1), cad in Codicele
11 II. Tjktin, Der Vocalisnius des runtanischen in Zeitschrift für roma
nische Phil. XII 1888', p. 236.
www.dacoromanica.ro
 113

Todorescu aceste verbe, ori de cAte ori le int Alnim, au numai

forma mai veche: imblu, implu, etc. si afara de aceea in din
intunerec se aflA intre alte conditiuni. .t initial insA trece la u
ei intre age imprejurAri. AO de pildA in unele regiuni din nor-
dul Ardealului se aude untreb <intreb, untru <intru (cf. ei
inlduntru> inlountru> inlontru), etc. Analogia acestor cuvinte
ar fi putut mai ueor A inrAureascA compusul intunerec, deei
nici acestea nu ocurA in Codicele Todorescu decAt in forma mai
veche, ei apoiei aceasta Inca trebue sA o accentuArn aicicu-
vAntul intunerec e substantiv, nu verb. Explicarea cea dintAie
insg, aceea pe care ne-o dau Inseei textele vechi, ni se pare cea
mai naturalA.
Omisiunea sau afereza disimilativA a lui in initial dupä un
in ori intru ne-a dat si forma pard(lie in loc de inpdrd(iie (din
impdrat <imperittor) in exemplele urmatoare: ce-su direplii
lui hs. in pdrd(iia lui (p. 106/f. 60 v°, r. 3 4), intru pardtie
cerului (p. 53/f. 26 r°, r. 2 3, lumina ca soarele intru pdrdtiia
ceriului (p. 220/1. 106 v°, r. 16), sta-vor Entru ptird(iia ceriului
(p. 233/f. 113 r°, r. 9), v. ei Hasdeu, Cuv. II, p. 379 ei 477. Dar
cf. cein'du veri veni di'ntru inpdrd(iia ta (p. 114/f. 48 vo, r.
4-5), apoi intre alte imprejurAri, cari nu puteau provocA disi-
milatia, in tot locul inpardfie, asà la p. 55/f. 27 r°, r. 14, p.
138/f. 68 v°, r. 11-12, p. 167/f. 83 to), r. 16, p. 184/f. 91 v°, r.
15), precum ei inpdratul (p. 161/f. 80 r°, r. 9-10, p. 176/f. 87 v°,
r. 11), inpara(ii (p. 140/f. 69 v°, r. 13, p. 155/f. 77 v°, r. 2-3)
ei inpdrd(ifi (p. 162/f. 80 v°, r. 12).
Tot omisiunea disimilativA a putut sii dea naetere ei formelor
blare din cuvdntu de blare (p. 57/f. 28 r°, r. 1), blatii din n-au
blatii (p. 103/f. 59 r°, r. 6), apoi imperativului bldm (p. 68/f. 33
v°, r. 10, p. 81/f. 40 r°, r. 9, p. 84/f. 41 v°, r. 12, p. 91/f. 45
r°, r. 1, p. 96/f. 55 v°, r. 5 ei 10, p. 144/f. 71 v°, r, 2), la nae-
terea caruia a contribuit ei nAzuinta spre scurtime in poruncrt,
in loc de inblare, inblalli, inbldm din lat. amb[ii]lare, cf. inbla
(p. 5/f. 2 r°, r. 16, p. 140/f. 69 v°, r. 9), sd inblam (p. 6/f. 2 vo,
r. 9, p. 41/f. 20 r°, r. 5). sd inblqi (p. 222/f. 107 v°, r. 3 ei
10-11), inblandri (p. 5/f. 2 r°, r. 9-10, p. 37/f. 18 r°, r. 5, p.
115/f. 49 r°, r. 2), etc.
Omisiune disimilativa mai gasim ei in forma vonic (p. 12/f. 5
.v0, r. 5, p. 98/f. 56 v°, r. 2, Ft. 140/C 69 v°, r. 14) alAturea de
voinyc (p. 181/f. 90 r°, r. 10) sl. HOIDDIKS.
Draganu, MIA, manuscript°. S
www.dacoromanica.ro
 114

Explicarea data de Ilasdeu (Cm. II, p. 373 pentru arci din :

8i arci sci legd limba bor (50), Ingerii trernunt Vnaile cruciei,
arci omenii o (ins (42), ca adica s'ar fi näscut din iarci «prin
disirnilatiune cu finalul i din cuvantul precedinte», nu se potri-
veste intocmai i pentru forma ardqi = iarclqi dela p. 101/f. 58
r°, r. 9-10 a Codicelui Todorescu : asé ardqi grdi. Poate sä fie si
numai o greseala grafica ori confundare de litere.
Din grupa tr ei =-pr uneori a cazut r, astfel gasim: rostulti
p. 22/f. 10 v°, r. 11-12, P. 43/f. 21 r°, r. 3, p. 118/f. 50 v°, r.
12 si 14), prespe (p. 40/f. 19 v°, r. 14, p. 131/f. 65 r°, r. 4-5) si
pespre (p. 199/1. 98 r°, r. 1), din cari s'au desvoltat modernele
preste, peste, dar. cf. prespre (p. 10/f. 4 v°, r. 7, p. 27/f. 13 r°,
r. 16p. 28/f. 13 v°, r. 1, p. 157/f. 78 r°, r. 8, p. 187/f. 93 r°, r.
1, p. 188/f. 93 v°, r. 12), pentru (p. 4/f. 1 v°, r. 7, 8 si 16, p.
7 1. 3 r°, r. 7, p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 16/f. 7 v°, r. 1, p. 18/f. 8 v°,
T. 15, p. 22/f. 10 v°, r. 5, p. 29/f. 14 r°, r. 3, p. 30/f. 14 v°, r.
5...), pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 28/f. 13 va,
r. 8...) alaturea de printru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 17/f. 8 r°, r.
9-10, p. 64/f. 33 r°, r. 7, 9, p. 94/f. 54 v°, r. 13, p. 110/f. 46
v°, r. 7-8, p. 185/f. 92 r°, r. 1), adica in cuvinte in cari mai
aflam un r inaintea vocalei intonate, deci avem a face cu un
fel de disimilacie. La acestea ar mai trebui sä adaogem pe nostu
<noster,-a,-um (p. 20/f. 9 v°, F. 7, P. 94/f. 54 v°, r. 5), alaturea
<le care intalnim altfel pretutindeni in alta parte nostru, vostru,
alt <alterfacum, alcaalt, etc.
e) Dispari(ict consonantelor n si r. Consonantele n i r uneori
cad inainte de '1 ori id-vocala, altadata nu. Astfel gasim ai

(p. 181/f. 90 r°, r. 14), desi. cu cAteva randuri mai nainte se scrisese
ani (p. 181/f. 90 r°, r. 11). La p. 226/1. 109 r°, ca sa ne oprim
la o singura pagina, gasim urmätoarele forme de viitor: yeti
sim(i (r. 2), veri audzi (r. 4), vii ingrodzi (r. 5) si vei atin'ge (r. 6),
iar la p. 210/f. 101 v°, r. 3: vane ce-i shn(i (r. 4), in r. 4 5 :
vane ce-i audzi. Aici trebue sa insiram i conjunctivele : sci
Tcisae<*re-saliat (dela nisaiu, rdsar din *re-salio,-ire=resilio,
p. 185/f. 92 r°, r. 15), ad vie<veniat (dela viu, yin din venio
-ire, p. 1991f. 98 r°, r. 7, 8, 13), ca si forme deverbale ca: (yitorulii
p. 20 f. 9 v°, r. 13) s. a., dupa can i dupa a caror pers. I iota-
cizata din prezentul indicativ s'a ivit pe baza de analogie spuiu
(p. 138/f. 68 v°, r. 6) in loc de spun<expiino, -ère, mai ales ca
analogia a fost ajutata si de persoana .a doua din prezentul in-
www.dacoromanica.ro
 115

.dicativ a insus verbului acestuia, fiind si ea cu r c&zut, cf. si

-sd met pue la p. 99/f. 57 r°, r. 4.
In legAtur& cu aceasta amintirn, c& constatarea d-lui Puscariu,
cä, dacä cercetam textele vecbi, avem impresia cl intr'un timp
oarecare s'a alcatuit in dialectul daco-romAn regula, ca dz (z), f
apartine conjunctivului (uncle la verbele de conjugarea a IV-a
apare peste tot : auz, auzi, auzcl, auzim, auziti, auzd), iar d, t
-din contra indicativului (o. c., p. 23), se potriveste intocmai §i
pentra Codicele Todorescu: sá vddzu (p. 64/f. 32 v°, r. 1, p. 65/f.
32 r°, r. 2), sd vadzd, (p. 57/f. 28 r°, r. 3 si 10-11), sd nu vadzd
(p. 64/f. 31 v°, r. 7), sei vá inghip (p. 237/f. 115 r°, r. 6-7, sci
def'kidza, (p. 46/f. 22 v°, r. 4-5), sd cadzd (p. 64/f. 33 v°, r. 2,
p. 181/f. 90 r°, r. 14-15), sd credzd (p. 231/f. 112 r°, r. 8-9).
Dupa analogia acestor conjunctive, precum si a vechei forme cu
dz-, z-, t- a persoanei I din prezentul indicativ a verbelor iotaci-
zate (audzauz <audio, vdazvdz <video, inghi(< [in]glfittio),
analogie ajutat& si de persoana a II-a din prezentul indicativ a
insesi verbelor, s'a ivit dz z, f si in indicativul verbelor neiotaci-
zate la persoana I sg. din prezent. Astfel gásim de pilda in Codi-
cele Todorescu: credzi <credo (p. 235/f. 114 r°, r. 14).
f) Apocopa. Cade c din acmu (p. 5/f. 2 r°, r. 5, 6, 9, p. 24/f.
11 v°, r. 5, p. 42/f. 20 v°, r. 6-7, p. 46/f. 22 v°, r. 13, p 92/f.
45 v°, r. 16, p. 105/f. 60 r°, r. 15, p. 111/f. 47 r°, r. 3, p. 143/f.
71 r°, r. 6, p. 147/f. 73 r°, r. 2, p. 160/f. 79 v°, r. 10, p. 212/f.
102 v°, r. 14 ...) pentru a ne da forma amu (p. 11/f. 5 r°, r. 2,
p. 96/f. 55 v°, r. 10, p. 99/f. 57 r°, r. 7, p. 199/f. 98 r°, r. 11,
p. 211/f. 102 r°, r. 16, p. 212/f. 102 v°, r. 2, p. 213/f. 103 r°, r.
3, p. 214/f. 103 v°, r. 10, p. 233/f. 113 r°, r. 13...), care si astki
se obicinueste in pärtile nordice ale dialectului daco-român.
A dzut d din Mad in : Dzise dom'nulti cdn va veny Mu!
oinenescu (p. 201/f. 99 r°, r. 4) intocmai cum cade i in graiul
actual al taranilor nostri.
In sfarsit i dela forma de gen.-dat. a articolului substantival
a disp&rut numai de dteva ori: lu dmnedzeu (p. 6/f. 2 v°, r. 14).
lu hs (p. 61/1. 30 r°, r. 11, p. 121/f. 52 r°, r. 7), iubitul lu dum-
nefdzelu (p. 102/f. 58 v°, r. 4).
g) Protezd. La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III singu-
lare si de acuz. p. III singular& si plural& (imi, i(i, fsi, ii, ft, if),
Inca nu s'a flcut nicäieri proteza lui I dela inceput. Lipsa acestui
-i de razim ins& o simteste copistul Codicelui Todorescu i cautä
www.dacoromanica.ro
 116

sä o suplineasa prin intrebuintarea paiericului scriind /' in ceruE

vor invdli (p. 157/f. 78 v°, r. 1).
h) Rotacism. Cum am amintit, toate textele Codicelui Todo-
rescu sunt Para rotacism.

B. Particularitäti murfologice.
a) Articolul final /, in urma pasträrii lui u, ü final ori a in-
locuirii acestora prin paieric, nu cazuse. Forme ca: si pdzlics
sufletu fijuS (p. 134/f. 66 v°, r. 2), si poate Inc& una ori douk
sunt de bun& seam4 greseli de copiare rezultate din aruncarea
deasupra a literei 1, precum si a imprejurarii cä dupä acest 1 mai
urma unul. Poate tot asã trebue sl expliam ei: ceia ce au sidlutu
i4naintd infricatului scaunu lui hs dela p. 82/f. 40 vo, r. 7-8, unde
ar puteà fi vorba de o dublgt post-articulare in constructiunea
substantivului cu adjectivul in urma alipirii articolului prono-
minal al ; infricatului scaunulluil sau scaunuflPui hs = «in-
fricatului scaun al lui hs», cf. In cinstitul capuld ei (p. 170/f.
84 v°, r. 1), destoinycii lunsinaViR fee'orii tea (p. 171/f. 85 r°,
r. 5-6), cinstitul sdn'yele lui (p. 82/f. 40 v°, r. 11), etc.
b) Articolul -dat. sing. de gen. fem.- ei de multe ori nu s'a
contras cu terminatia-e d) a substantivelor de declinarea I
ori cu terminatia- i (= e) a substantivelor de declinarea
vieiei (p. 6/f. 2 v°, r. 9), frdmse(iel (p. 6/f. 2 v°, r. 14), dulcefiei
(p. 6/f. 3 r°, r. 3), initnyiel (p. 9/f. 4 r°, r. 1), paceei (p. 19/f. 9.
r°, r. 16), dragosteei (p. 19/f. 9 r°, r. 16), lumiei (p. 20/f. 9 v°, r.
4, p. 49/f. 24 r°, r. 15, P. 59/f. 29 to, r. 6, P. 98/f. 56 v°, r. 9;
.p. 220/f. 106 v°, r. 2, p. 233/f. 113 r°, r. 4), lumiii (p. 113/f. 48-
r°, r. 15), mor(iel (p. 22/1. 10 v°, r. 8-9, p. 28/f. 13 v°, r. 3),
slaveei (p. 36/f. 17 v°, r. 11), Neel (p. 41/f. 20 r°, r. 4), derep'lateei
(p. 48/f. 23 v°, r. 5), fireel (p. 50/1. 24 v°, r. 12), cruciei (p. 72/f.
35 v°, r. 11, p. 97/f. 56 r°, r. 2), cetdtia (p. 168/f. 83 v°, r. 9, p.
196/f. 96 v°, r. 2), odyh'nialeei (p. 171/f. 85 r°, r. 12), aspideei (p.
193/f. 95 r°, r. 6), dar gásim si vsorii (p. 28/f. 13 v°, r. 3), morlei
(p. 149/f. 74 r°, r. 10), vie(ei (p. 138/f.68 v°, r. 5-6), crucei (p. 72/f..
35 v°, r. 11), slava (p. 168/f. 83 v°, r. 9), Mei (p. .159/f. 79 r",
r. 6), etc.
c) In loc de gen.-dat. se-intrebuinteaz& o forma de circumscriere
cu prepozitia a <ad: sufielele a OM omul (p. 29/f. 14 r°, r..
10- 11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f. 25 r°, r. 8), dumineca is
www.dacoromanica.ro
 117

ioti set(ii (p. 110/f. 46 v°, r. 11-12), imparatula a toatd lumia

4p. 176/f. 87 v°, r. 11), intru stire a Mate limbyle (p. 201/f. 99
r°, r. 8-9); mai multi de a cin'ci sute de frati iarqd-se (sic)
domnul (p. 34/f. 16 v°, r. 3-5), attura a mul(i (p. 110/f. 46 v°,
r. 10).
a) Ni se pastreaza forma latina a vocativului in: fiiu fadu-ti
amen'tel < fill, p. 198/f. 97 v°, r. 13, cf. i despuitoru la p. 105/f.
60 r°, r. 8, mihaile giudecdtoriu la p. 91/f. 45 r°, r. 1-2, deci
putem aye& a face §i cu o forma de nominativ intrebuintata
c a vocativ, apoi gasirn mai multe vocative in -e: misde ome
(p. 143, f. 71 r°, r. 12), suflete ome (p. 145/f. 72 r°, r. 5 0 p. 146/f.
72 yO r. 1), trupe (p. 211,/f. 102 r°, r. 13, p. 227/f. 110 r°, r. 13),
despuitoare (p. 100/f. 57 v°, r. 3 0 12), doam'ne (p. 48/f. 23 v°,
r. 12-13, p. 50/f. 24 v°, r. 15), proroce (p. 24/f. 11 y°, r. 61,
arhaggle (passim), etc. E interesant présvanta (sic, p. 68/f. 33
v., r. 6).
Pentru vocativul plural ne marginim s citam anacolutia:
fratilord ei soti(lo)i miei (p. 139/f. 69 r°, r. 12-13). In Molitve-
nicul original fusese scris : fratii i sotii (cf. textul reprodus
la p. 80).
e) Ca ram4ita din a patra declinare latineasca ne-au ramas
cateva forme mdnu- ale substantivului nuina (p. 109/f. 46 r°, r.
9): mdnule (p. 44/f. 21 v°, r. 10, p. 46/f. 72 v°, r. 11 §i p. 221/f.
107 r°, r. 15). Alaturea cu acestea gäsim qi: many (p. 171/f. 85
r. 8), manile, manyle (p. 118/f, 50 v°, r. 11, p. 195/f. 96 r°,
r. 1-2), mainyle, mdinile (p. 10/f. 4 v°, r. 4, p. 99/f. 57 r°, r.
12), mdinilorit, mdiniloro (p. 101/f. 58 r°, r. 5-6, p. 108/f. 61
v°, r. 11). Trebue sa notam Inca, cä la locurile corespunzatoare
din Coresi §i Codicele sturdzan nicaieri nu gäsim forme manu.
f) Nominativii pl. feminini in e dela singularul in a sunt cu
mult mai de0 in Codicele Todorescu decat astazi: sarcine (p.
117 1. 50 r°, r. 5-6, cf. sarcini la p. 113/f. 48 r°, r. 8-9, creq-
tinyle la p. 187/f. 93 r°, r. 15, sacéte (=«sägqi», p. 149/f. 74 r°,
r. 1-2), muncele (p. 149/f. 74 r°, r. 7), ciatere (p. 178/f. 88 v°,
r. 12), pohtele (p. 175/f. 87 r°, r. 9, cf. pohti la p. 9/f. 4 r°, r. 7),
taipe (p. 169/f. 84 r°, r. 7-8, p. 193/f. 95 r°, r. 13), etc. Aflam
plurale in -e chiar 0 dela singulare in -e: mdncdrele (p. 228/f.
110 v°, r. 3-4), puterele (p. 126/f. 62 v°, r. 13-14); in acestea
ins& e foarte probabil ca avem a face cu inlocuirea ortogra-
fica a lui i cu e. www.dacoromanica.ro
 118

Afar& de acestea afkim multe plurale de ale substantivelor

ambigene terminându-se in -ure <öra, ce e drept aláturea de
forme in -ur : darure (p. 7/f. 3 r°, r. 11, p. 8/f. 3 v°, r. 3, p.
113/f. 48 r°, r. 10-11, p. 195/f. 96 r°, r. 16), lucrure (p. 8/f. 3
v°, r. 13-14), cerlure (p. 106/f. 60 v°, r. 3), rodure (p. 173/f. 86
r°, r. 1), placure (p. 126/f. 62 v°, r. 16, p. 173/f. 86 r°, r. 15),
turnure (p. 173/f. 86 r°, r. 5-6), cornure p. 173/1. 86 r°, r. 6).
g) Substantivul suspin <suspirium are pluralul suspiny (p.
3/f. 1 r°, r. 6), nu suspine, cum am a§tepta.
hj Pronumele personal in dativul plural, in vremea cand s'a
serfs originalul de pe care s'a copiat Codicele Todorescu, avea.
inc& formele mai vechi nà, di, lei, c5.ci pe una din acestea trei
o gäsim la p. 13/f. 6 r°, r. 7: priimqi astddzi ce vi se cade-
plata.
i) Pronumele situ se intrebuinteaz5. §i la plural pentru bor
cdn'du fra(ii sdi si miseii mid n-au miluita (p. 101/t. 58 r°, r.
1), nu se postescu de pacatele sale (p. 119/f, 51 r°, r. 11), cinest
cu ale sale pdcate voric sta (p. 141/f. 70 r°, r. 2-4), ce-i scotu
arta de pre locurile sale (p. 184/f. 91 v°, r. 13), qi via(a sa intru
toatd lége lid dumnedzeu si-au svdesitit (p. 202/f. 99 r°, r. 10),
pdnd au visu frp voia sa (p. 216/f. 104 v°, r. 9-10), voia cu-
getelor sale (p. 202/f. 99 r°, r. 6), etc.
Tot asA §i cine in loc de cari : cine-1 vddzura. ser'bila (p. 42 f. 20
v°, r. 8), apoi : öyne se mun'cescu (p.. 63/f. 31 v°, r. 11), cyne
seimtu, santa (p. 67/f. 33 v°, r. 3, p. 72/f. 35 v°, r. 5-6, p. 75/E
37 r°, r. 13, p. 78/f. 38 v°, r. 13-14, p. 80/f. 39 v°, r. 12-13,
p. 82/f. 40 v°, r. 1, p. 125/f. 62 r°, r. 1, p. 128T. 63 v°, r. 2)..
j) AfIttm mai multe ama§ice din conjugarea tare a perfectului
(praesens perfeetum) indicativ. Astfel sunt urmätoarele perfect&
terminate in latine§te in i: dediu (p. 108/f. 61 v°,r. 5, p. 109/f.
46 r°, r. 13-14, p. 222/f. 107 v°, r. 16), dedu (p. 222/f. 107
v°, r. 6), ded (p. 221/f. 107 r°, r. 12), déde (p. 222/f. 107 v°, r.
14), déderd (p. 108/f. 61 v°, r. 8, p. 109/f. 46 r°, r. 7), (1) feefiul
(p. 108/f. 61 v°, r. 3), fjee (p. 22/f. 10 v°, r. 10) (2). Tare se con-
jug6. §i perfectele latine§ti terminate in-si, a cAror persoan5.

(I) In valea Hategului dupä mArturia lui Ar. Densufianu, existg Inca per-
feetul tare dedi, dedefi, &de, cledem, &dee, &fiord (Columna lui Traian,
p. 229, nota).
(2) Fece qi Pcefi se mai aude in Vidra, v, Weigand, Keirösch- und Ma-
rosch-Dialekte, p. 48.
www.dacoromanica.ro
 119

intaie singular n'are accentul pe ultima §i nici terminatia ana-

oaga de astazi -sei, ci era terminata in -vi, sau-qu,-1 neaccen-
tuat: invis (p. 109/f. 46 r°, r. 13), invyse (p. 11/f. 5 r°, r.
1, P. 22/f. 10 v°, r. 16, P. 23 f. 11 r0, r. 2, 3, 4, 6, 7, 8, 10, §i
in «Crezul» de mai tarziu, p. 249/f. 121 r0, r. 2-3), destin'si
p. 26ff. 12 v°, r. 10), pus (p. 108/f. 61 v°, r. 4), spits (p. 222/f.
107 v0, r. 6), mer"si (p. 109/f. 40 r°, r. 11), mersii (p. 122/f. 52
r. 12), pldn'su, pldn'su (p. 125/f. 62 r°, r. 11, p. 131/f. 65 r0,
r. 14), dzisu, dzisit (p. 125/f. 62 r0, r. 11-12, p. 131/f. 65 r0, r.
6 §i 14, p. 130/f. 64 va, F. 6).
k) Intaia persoana, sing. imperf. (praesens imperfeetum) nu
era terminata, in m, ci, in locul formei de analogie de astazi
grdiam, gasim forma greiiia : cá pelnd, asard alalta (sic) sard,
cu voi gráia si de ndprasnd-mi vini si-mi sosi 6asul de moa'rte
(p. 140/f. 69 v0, r. 1).
1) Tot ma nu era terminata in m nici pers. I sing. plsqupf.
(praeteritum perfeetum), ci, in locul formei de analogie de astazi
geitisem, gasim forma gdtise: doard ['Oise eu focul si giu-
de(ul voao,... ba nu gdlise e focul i munca voao, ce o geitise
dracului si Ingirilorñ lui (p. 236/f. 114 v°, r. 1, 3 §i 5).
m) Afara de forma plquperfectului de astazi (= plquperfectul
conjunctivului latinesc) se mai intrebuinteaza o formä perifrastica,
cornpusá din auxiliarul sant la timpul imperfect §i din partici-
piul trecut: participiul adeseori se acordeaza cu subiectul ori
cu obiectul drept al verbului: spre toti se era inpdrlit pdcatul
(p. 28/f. 13 v°, r. 1-2) = «se irnpartise pacatul», cunt audziiam
pawl nu eram mor(i (p. 194/f. 95 v°, r. 5-6) = «pana nu mu-
riseram» sau «pana nu am fost murit».
n) Persoanele I §i II plur. perf. indic. nu le gäsim, ca astazi,
cu forme analogice, alcatuite dupa persoana III plur., ci pastrau
formele latinqti : invisem (p. 23/f. 11 r°, r. 10), aaunsetil (p.
14/f. 6 v°, r. 4-5), Inice a(i ascultat eiDglia (sic) si scriptura,
nice] inferecafi lucinicii mei] (p. 163/f. 81 r0, r. 12), puset (p.
109/f. 46 r°, r. 10-11), depryn'set, deprinsetil (p. 207/f. 100 r°,.
r. 16, p. 236/f. 114 v0, r. 6 7), lepeldat (p. 208/f. 100 v0, r. 2
3), indurcit (p. 208/f. 100 v0, r. 3), vd dez'mie'rdat (p. 208/f. 100
v0, r. 5-6, p. 224/f. 108 v0, r. 4-5), iubit (p. 236/f. 114 v°, r.
11, p. 2361f. 114 v°, r. 12) (1).
(1) Forma feces se mai nude in Vidra, thgdetiff, intorsetti in Rosia, v. 'Wei-
gand, Korosch- uncl Marosch-Dialekte, p. 48.
www.dacoromanica.ro
 120

Poate tot a§a§i pers. I §i II plur. plqupf. nu erau, ca astazi, cu

forme de analogie Acute dupa persoanele corespunzatoare ale
perfectului, ci pastrau formele latine§ti. Intamplarea a facut sa
nu ni se pastreze exemple de acest fel.
o) lntaia persoana sing. perf. indic. conjug. I are terminatia
-ai, nu analogica -di obicinuita astazi in unele parti : cdntaiu
p. 132/f. 65 v0, r. 10-11), §i tot asemenea a doua pers. sing.
dela acela§ timp se terming. in -aqi, nu in -aqi, cum se aude
in unele locuri astazi dupa analogia pers. III sing. : cununaili]
(p. 50/f. 24 v°, r. 8).
p) Verbul auxiliar am in persoana III sg. a conditionalului are
forma are, am, ard: sd sere aprinde casa acelora (p. 76/f. 37
v°, r. 9), nare putd egi afard (p. 76/f. 37 v°, r. 13), ce are arde
(p. 76/f. 37 v°, r. 14), n-are ave pdcate (p. 76/f. 37 v°, r. 15),
cum ogre trage (p. 76/f. 37 v0, r. 16), ars vré set se bolddze (p.
79/f. 39 r°, r. 13), nu li sdrd da (p. 104/f. 59 v°, r. 5-6), are
pule spune (p. 147/f. 73 r°, r. 6), are dzeicé (p. 149/f. 74 r°, r. 11),
se are fi de fieri mdn"ca(i (p. 154/f. 76 v°, r. 10), arct fi (p. 181/L
90 r0, r. 10), ard slobodzi (p. 181/f. 90 r°, r. 13), ard prdvtili
(p. 181/f. 90 V) r. 11-12), de ard vria (p. 199/f. 98 r0, r. 4-5),
nice set ard ctneva diin mor7i invie, nu va ave crvdinld (p.
200/f. 98 v0, r. 8).
In Maramure§ se mai aude rar §i forma are in loc de ar : are
fura, are purta (1).
r) Afar& de forma conditionalului de astazi se intrebuinteaza
§i o alta forma perifrastica, compusa din imperfectul §i perfec-
tul auxiliarului voiu §i din infinitivul verbului: cu imperfectul
lui voiu se forma prezentul conditionalului, iar cu perfectul lui
voiu se forma perfectul conditionalului. Pentru perfectul condi-
tionalului (in acest chip format) dela auxiliarul sdist combinat
in mod perifrastic cu participiul trecut al verbului, n'avem co-
respondent in lirnba de astazi deeat in dialectele din sudul Du-
narii : bine a vrut fi set nu fie ndscut acesta om (p. 74/f. 36 v°,
r. 5-6) = «bine era sau ar fi lost sa nu se fi nascut acest om»,
qi aqa depreund noi n-am vrut peri (p. 215/f. 104 r0, r. 1 = «nu
periam» sau «n'am fi pierit», sett vrutit fl in tori vécii lumii a-
cegtila, Inca n-au trut pdreisi ndndravurile (sic) trupului cdle
rétele (p. 216/f. 104 v°, r. 14 §i 16 = adaca traiau» sau ((ar fi
1 I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 22.

www.dacoromanica.ro
 121

trait» «nu parasiau» sau «n'ar fi parasit», de-m[i] vrei spune

si tu mie, si noi nu vrefin/ peri (p. 229/f. 11 r°, r. 11-12).
«de-mi spuneai» sau «mi-ai fi spus» «si noi nu pieriamx
sau «n'am fi pierit».
s) Intelesul conjugarii perifrastice pasive latinesti, care pare a
se fi pastrat in: sd nu mai fim... dupd trup imbleindil (p. 5/f.
2 r°, r. 9), e redat prin niste ramasite de viitor format din verbul
auxiliar am si infinitivul verbului: cine infra inn a6asta Malta
n-are acela, a vedé lumingq in vecii (p. 95/f. 55 r°, r. 16)=«nu
trebue sa vadS» sau «nu va vedea» si derep'tu aceia n-am a vei
milui (p. 110/f. 46 v°, r. 3). (mu trebue sil va miluesc» sau «nu
va voiu milui», cari totus se deosebesc de: cum sci aibu eu a-i
milui (p. 100/f. 57 v°, r. 15-16) = «cum sa trebueasca sa-i
miluesc ».
1) Persoana a doua plur. imperativ negativ are forma lunga
alcatuitil din alipirea sufixului -(i, care se gaseste la toate per-
soanele II plurale, catre infinitiv: nu ldsareti pre ei (p. 116/f.
49 v", r. 3-4 ; la locul corespunzator acestuia in Cod. sturdz.,
p. 23 gasirn: nu ldsare), cf. ins& nu vedé la p. 177/f. 88 r°,
r. 8-9.
Imperativul -re( e des uzitat in Maramures: nu facere(, vu
lucraref, etc. Dupa analogia acestor forme s'a refacut chiar
o forma in -rein pentru pers. I pl.: nu facerem (=«sa nu
facem»), etc. (1)
u) Gasim dour', imperative cari astazi nu mai sunt uzitate pretu-
tindeni la Romanii de dincoace de Dunäre: bldm (p. 68/f. 33 v°,
r. 10, p. 81/f. 40 r°, r. 9, p. 144/f. 71 v°, r. 2), bldm (p. 96/f. 55
v°, r. 5), bldmii (p. 91/f. 45 r°, r. 1), bldmu (p. 84/f. 41 v°, r. 12,
p. 96/f. 55 v°, r. 10), care in forma blem, bldin= «s5. mergem»,
blea(i, bla(i, blema(i si bldmafi= csa, mergeti»<ambulemus so
mai aude si acum rar prin cateva sate din Ma.ramures (2) si la
Moti, si pasd <lat. v. passo,-iire din passus = mod. «paseste»,
«prt§i» (p. 87/f. 43 r°, r. 6, p. 122/f. 52 v°, r. 5 si p. 170/f. 84
r. 15).
Notam terminatiunea -o in pers. II sg. a imperativului vino
(p. 24/f. 11 v°, r. 5, p. 106/f. 60 vs, r. 6-7).
v) Infinitivul in unele fraze pastreaza forma intreaga: de nu
le puteré spune (p. 211/1. 102 r°, r. 8-9, p. 227/f. 110 r°, r. 8-9),
(1) v. I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 21.
(2) I. A. Candrea, ibid., p. 21 ei AI. Tiple, 1. c., p. 518.
www.dacoromanica.ro
 122

credzit iubires' eu sti fii to(i al miei (p. 235'f. 114 r°, r. 14-15).
x) Gtisim i participii neobicinuite astäzi, dar cunoscute in
veacul XVI, XVII: ce-i fapta (= «ce-i flicut6», p. 233/f. 113 r°, r.
11-12, cf. nu-i facuta la p. 238/f. 115 v°, r. 12 si 14-15, etc.) (1),
ai vis, al visu (p. 135/f. 67 r°, r. 11, p. 143/f. 71 r", r. 2), amu
visit, amu visu (p. 214/f. 103 v°, r. 1 si 12), au visu, au vis (p.
87/f. 43 r°, r 2, p. 132/f. 65 r°, r. 15, p. 191/f. 91 r°, r. 13, p.
216/f. 104 v°, r. 9, p. 231/f. 112 r°, r. 6).
y) Verbul am are pers. I sing. prez. conj. aibq: cum sci aibu
eu a-i milui (p. 100/f. 57 v°, r. 15-16).
z) Verbul a puteet are la pers. I sg. forma, altfel regulatil, pociu<
lat. *poteo, nu forma analogica pot : cã vadzitiu mun'ca de nu
o pocin rab'da (p. 100/f. 57 v°, r. 5).
aa) In locul i aläturea formelor de analogie de astitzi ale
verbului sant (-su, -s = «is») pers. I, II plur. prez. indic. simtem,
sin'temit (=«sAntem», p. 32/f. 15 v°, r. 4 i p. 56/f. 27 v°, r.
4-5), scintqi, san'teff, (= «santeti», p. 19/f. 9 r°, r. 2-3 si p.
239/f. 116 r°, r. 15) gäsim i formele: semu, sem (p. 94/f. 51 v°,
r. 3, p. 101/f. 59 v^, r. 16 si p 115/f. 49 r°, r. 7) si set,i (p. 115/f.
49 r°, r. 12), caH se mai aud si astäzi in Maramures (2).
bb) Forma ablativului gerundiu ni s'a piistrat in: curuntiu <
currendo (p. 185/f. 92 r°, r. 7 si p. 187/f. 93 r", r. 16).
cc) Nu se face deosebire intre formele auxiliarului voiu i infra
formele verhului voiesc. Astfel gAsim: veri bucinaa (p. 61 f. 30
r. 3-4), vcri destep'ta (p. 61/f. 30 r", r. 5), vent vent (p. 114/f.
48 v°, r. 4), veri merge (p. 136/f. 67 v", r. 3-4), yeti muri (p.
143/f. 71 r°, r. 11), veri griji (p. 144/f. 71 v°, r. 8), te very tthne
(p. 144/f. 71 v°, r. 10-11), te veri cutremura (p. 144/f. 71 v', r.
12), te very sfadi (p. 1851f. 92 r°, r. 12-13), te veal atin'ge (p.
210/f. 101 v°, r. 7), vent sim(i (p. 226/f. 109 v°, r. 2), vent «udzi
(p. 226/f. 109 v°, r. 4), dar si: incatro yeti se& nter'ci (p. 68/f. 33
v°, r. 5), i"neatro veri sa' esima (p. 74/f. 36 v°, r. 11-12), ce vrem
da lui dinnezeu (p. 6,f. 2 v°, r. 10) si yam da (p. 6/f. 2 v°, r.
12.-13 i p. 7/f. 3 r°, r. 1), vain fi (p. 47/f. 23 r°, r. 6), vom-
audzi (p. 48/f. 23 v°, r. 1-2), etc., dar si: yam (Melia del« tine.
set qtim (p. 25/f. 12 r°, r. 8-9), s. a.

(1) Acest participiu ii mai gfisim substantivizat: faptulti rnáinilorü p. 101/f.

58 r°, r. 5-6 §i p. 108/f. 61 vo, F. 10-11).
(2 I. A. Candrea, Graiul din Tara Oardui, p. 22.
www.dacoromanica.ro
 123

Toate formele auxiliarului vein si ale verbului voiesc pentru

prez. i imperf. indic., dup& ce in Codicele Todorescu nu sunt
atat de nuraroase ca astäzi, le putem rezula in urratoarele :
voiu, yen, vei, §i vrdi, va, -a, vain, vom, vrem, ve(i §i vreff,
vor; vrea (neatestat, dar vezi mai sus), ?meal, vrea, vream, vreati,
vrea.
dd) In Codicele Toclorescu gäsim unele verbe in forma re-
flexivä, dar astazi nu mai au aceastä forma, altele au, in loc de
forma reflexivä, o forma activa-intransitiva : s'au postit (p. 13/f.
6 r°, r. 1), se postescu (p. 119/1. 51 r°, r. 11), WI faxiduit noao
(p. 43/f. 21 r°, r. 13-14), m-am fdgeiduitti (p. 44/1. 21 v°, r. 6),
sdu, fcigdduita (p. 55/f. 27 r°, r. 13), se figaduescd (p. 109/f. 46
°, r. 15), se flarncindzescu (p. 114/f. 48 v°, r. 16, dar fldmin-
(izescu la p. 183/f. 91 r°, r. 9), se inseitosadzi (p. 115/f. 49 r°, r.
1, p. 183/f. 91 r°, r. 10), sit se prie"apd cu cuvdn'tul tut hs (p.
218/f. 105 v°, r. 5), sd va priciapeti (p. 232/f. 112 v°, r. 9-10),
dar cine-1 vdclzurd ,scr'biia (=-- use scr'bila», p. 42/f. 20 v°, r. 8),
jel'ut (= «se jenui:; p. 64/1. 31 v°, r. 12), jeluird (= «se jeluirA»,
p. 93/f. 54 r°, r. 12-13), soarele va intuneca (= «se va intuneca»,
p. 157/f. 78 r°, r. 1), niëjel vor mun'ci de. foame (=use vor
munci», p. 174/f. 86 v°, r. 15-16), cade-sd se mun6asca, (=«sa
se muaasca», p. 232/f. 112 v°, r. 4-5), cf. sd ma gi eu mun'cesu
la p. 97 f. 56 r°, r. 11.
ee) Trecerea dela o conjugare la alta. Verbul vivo, -ère, con-
siderandu-se ca derivat din viu<vivus,-a,-um §i land formele
viez §i inviez in loc de viu §i inviu, a trecut mai Intaiu la conju-
garea a II-a, apoi la tntâia. Trecerea la conjugarea a Ila o aratil
forrnele: voric invie (p. 151 f. 76 v°, r. 9, 12), voru vie (p. 175/f.
87 r°, r. 3), sd ard... invie (p. 200/f. 98 v°, r. 9), invieré (p. 111/f.
47 r°, r. 3), cari, cum am amintit intr'alt loc, se vor ceti cu e
deschis (f.) §i viemu-nle] (p. 23/f. 11 r°, r. 8), iar trecerea la conju-
garea I : viiard (p. 110/1. 46 v°, r. 10-11), invilare (p. 18/f. 8 v°,
r. 16, p. 34/f. 16 v°, r. 16), ceia ce vi1a in ceriure (p. 106/f.60 v°,
r. 3). Nu a trecut ins& in perfectele: invis, invise, invicern, au
vis, etc., despre cari am vorbit mai sus.
Verbul gdtedz (v. galéclzd la p. 123/f. 53 r°, r. 3, p. 191/f. 94
r°, r. 4), derivat din adjectivul nevariabil gala, are cand forme
de conj. IV, cAnd forme de conj. I, far5 vreo diferentiare sema-
siologica: e gdlyld (p. 131/f. 66 v°, r. 12), unde-i gdlit (p. 161/f.
81 v°, r. 11-12), laste gatitfdl (p. 220/f. 106 v°, r. 3 si 233/f.
www.dacoromanica.ro
 124

113 r°, r. 2-3), gdtise (p. 236/f. 114 v°, r. 1, 3 si 5) si vor gala
(p. 157/f. 78 r°, r. 15), f-au gdtat (p. 221/f. 107 r°, r. 10), etc.
Din adjectivul ferice < felix,-cem s'a derivat verbul de
conjugarea I ferica sau fereca, infereca<*Plicare, nu ferici de
conjugarea IV, cum se obicinueste astAzi: fnferecati (p. 163/f. 81
r°, r. 12), apoi participiul fericat, ferecat (p. 176/f. 87 v°, r. 2,
p. 182/1. 90 v°, r. 11-12, 14, p. 183/f. 91 r°, r. 1, 6, 8, 12, p.
184/f. 91 v°, r. 3, 6, 10, 15-16, p. 185/f. 92 r°, r. 5-6, 15-16,
p. 186/f. 92 v°, r. 6, p. 187/f. 93 r°, r. 6, 14, p. 188/f. 92 r°, r.
6, 13), § . a.

C. Particularitati sintactice.
a) Intrebuintarea articolului enclitic in genere este regulatil.
Taus afläm unele abateri. Asifel uneori lipseste articolul :
a) Inaintea atributului genitival, poate dupri, analogia dativu-
lui : bundlate acceii dzi (p. 3/f. 1 I.°, r. 13-14), omorire aces-
tui trupit (p. 9/f. 4 r°, r. 3), dragoste adeveritului duninedzeu
(ibid., r. 13-14), voinicame arvhagglilor (p. 35/f. 17 v°, r. 12), ndu
Idgaduitti inparcitie cerului (p. 55/f. 27 r°, r. 14), vedem tine
roditoare domnului (p. 93/f. 54 r°, r. 1), rodidoare (sic) domnu-
lui (ibid., r. 5), tl4covanie evgliei dela giuldeRii (p. 201/f. 99 r°, r. 2).
13) DupA o prepozitie : cu cruce (p 27/f. 13 r°, r. 7),
setm6r'gem qi noi fra(iloric la codrulti ilionului cu minte si sci
vedem (p. 33'f. 16 r°, r. 2), intrard... intru sod'nld cetate (p.
35/f. 17 r°, r. 1), cu postul, gi cu rugicHne (p. 182/f. 90 v°,
r. 7-8).
y) In constructiunea genitivului cu posesivul : aiasta inpdr-
fit-au pen'teu dobanda bucuria sa (= «bucuriei sale», p. 29/f.
14 r°, r. 3-4), prin analogie cu : mumd-sa, latei-sdu, etc., cari
se obicinuesc i astazi (cf. n-au ascultat de luta-I:Wu si de
mumel-sa la p, 69/1. 34 r°, r. 16, cumdtrd-sa la p. 95/f. 55 r°, r. 5).
8) Dupa, o prepozitie i Inaintea atributului genitival orr a unei
propozitii atributive : dela besérica lui dmnedzciu (p. 78/f. 38 v°,
r. 2-3), intru pdreitie ceriului (p. 53/f. 26 r°, r. 2-3), in bu-
curie domnului tdu (p. 170/f. 81 v°, r. 16 p. 171/f. 85 r°, r. 1),
intru stire a toate limbyle (p. 201/f. 99 r°, r. 8-9, in vecie vd-
cului (p. 233/f. 113, r. 12), sd se sature din fdrdme ce cddd din
masa bogatului (p. 197/f. 96 r°, r. 7-8).
s) In legatura cu pronumele demonstrativ acesta: bundlate a-
cegtii dzi (p. 3/f. 1 r°, r. 13-14; cf. prenii lountrulit aceii 140
www.dacoromanica.ro
 125

la p. 37/f. 18 r0, r. 1), dzacu in tunérial acesta (p. 63/f. v°, r.

13-14).
cp) Dup5. tot : in toate dzile (p. 135/f. 67 r°, r. 14, p. 143/f. 71
r0, r. 12-13, p. 197/f. 97 r°, r. 2), dar cf. in toate dzilele (p. 112/f.
47 v0, r. 11-12 i p. 135/f. 67 r°, r. 6-7).
71) Adjectivul a 'Amos nearticulat dinaintea substantivului ar-
ticulat : derep'tu sviitu cuveintul tdu (p. 16/f. 49 r°, r. 3-4, tot
a§A in Col. Sturdz., p. 22), unde Ins copistul a putut s uite
sä arunce un 1 deasupra lui u, sd-i faJudzirn dulce glas (p. 219/f.
106 r0, r. 15) cu tatdt si cu sviistula (sic) dulcelui si de via(ci
fdcatoriu duhului (p. 56/f. 27 v0, r. 11-12).
.5) Uneori se pierde articolul femenin din subiectul §i obiectul
singular, iar cel masculin din subiectul, obiectul ori vocativul
plural: moarte biruila (p. 22/f. 10 v°, r. 5-6), se oprird (sic)
rugdclune (p. 105/f. 60 r°, r. 9), cruce o thin (p. 118/f. 50 v°, r.
10), cdntd leturghte (p. 178/f. 88 v0, r. 14-15) ; preu(i (p. 12/f. 5
yo, r. 2), set intrdm.., impdra(ii si ar'hierei si dom'nii (p. 11/f.
5 r0, r. 15), ceia ce n-au fcicutii voia lui hs 0 i curvarii... i ne-
cure* (p. 89/f. 44 v°, r. 8) ; fit miei (p. 115/f. 49 r°, r. 15), fit
oamenilor (p. 121/f. 52 r°, r. 3 si 13), etc. Trebue s obser-
yam insa ca in cele mai multe cazuri, mai ales unde s'a pierdut
articolul femenin din un substantiv terminat in -0, oH mascu-
linul plural in -1, putem BA avem a face §i numai cu o par-
ticularitate ortografica : s'a scris e (e) hi loc de é (.k) §i s'a uitat
un 1, respective cel scris s'a considerat de lung.
b) Articolul pleonastic :
a) Adjectivul post- i pre-articulat in constructiune cu substan-
tivul post-articulat, deci o trip15. articulare : slugile celia bunele
st infeleple (p. 11/f. 5 r0, r. 13-14), piz'ma caa rdoa (p. 18/f. 8
v°, r. 14), loculit cela frumosulit (p. 29/f. 14 r0, r. 10-11), ceia
ce au slujitu dumnedzeului cela viul (p. 32/f. 15 v0, r. 9), pietrile
céle bunele (p. 50/f. 24 v°, r. 6-7), o despuetoard fliului tdu cela
blgovitul (p. 66/f. 32 v., r. 9-10), munca cdia mare (p. 89/f. 44
r0, r. 15-16), mun'gile céle marile (p. 91/f. 45 r°, r. 3-4), dar
muncile céle mari (p. 74/f. 36 v°, r. 9-0), Mut mifeju cela
praubitut (p. 107/f. 61 r°, r. 5-6), fit miei ceia prétubi(ii (p.
115/f. 49 r°, r. 16), iubiré oaminilorit (eta desarta (p. 131/f. 65
r°, r. 2-3), pdcatele méle, céte rélele (p. 142/f. 70 v°, r. 4-5),
bundtaté ei dad (sic) desarta (p. 207/f. 100 r°, r. 1-2, p. 235/f.
114 r0, r. 4-5), focul cela marele (p. 209/f. 101 r°, r. 10-11, p.
www.dacoromanica.ro
 126

225/f. 109 r°, r. 9-10, p. 235/f. 114 r°, r. 2 3), veseliile tale
cella tnarile (p. 212/f. 102 v°, r. 5-6), sotiia ta dad (sic) iubyta
(p. 212/f. 102 v°, r. 8-9), kinulii cela marele (p. 215/f. 104 r°,
r. 10-11, p. 216/f. 104 v°, r. 6-7, p. 230/f. 111 v°, r. 6-7),
tidravurile trupului ale rélele (p. 217/f. 105 r°, r. 2, p. 231/f. 112
r°, r. 9-10), cd tuturor oamenilor celor men'cinosilor tatd li-e
dracul (p. 223/f. 108 r°, r. 10), betiile cella rélele (p. 224/f. 108
-v°, r. 11-12), l'umia md cdia dulcia (p. 236/f. 114 v°, r. 12-13),
fap7ele voastre ciald rialele (p. 237/f. 115 r°, r. 7), maica inia
(Oa précurata (p. 237/f. 115 r°, r. 16 p. 238/f. 115 v°, r. 1).
§) Tripla articulare in constructiunea substantivului intre douii
adjective : marele g-udetti cela infricatul (p. 142/f. 70 v°, r. 14
15). In felul acesta adjectivul se articuleaza, de douä ori. Dubla
articulare a adjectivului se mai &este astazi in Muntenia. D-1
.Philippide (Intr. in ist. limbii si literaturii rom., p. 72) cireazä,
alara de cele aduse de Hasdeu (Cuvente, II, p. 623 si 627), inert
urrnatoarele exemple de acest fel : ochii dia marii, o inmor-
nuintare d'ale umpdrdtestile, lovituri d'ale indesatele, codrul a-
cela ndprasnicul, etc. (Legende sau basmele Romcinilor, adunate
din gura poporului de P. ispirescu, Bucuresti 1882, p. 20, 31,
39, 181, 188, etc). Prezedta acestui fenomen in textele maramu-
resene si in tipariturile lui Coresi trebue srt ne-o explictim prin
o extensiune mai mare a lui in trecutul limbii românesti. El a
trebuit sa se iveasca, ind, in «sträromana», eaci «este foarte fa-
miliar Macedo-Românilor» (v. Hasdeu, Cuvente, II, p. 623).
y) Tripla articulare in constructiunea determinatiunii cu sub-
stantivul : plingerd. clad (sic) cu amarul (p. 239/f. 116 r°, r. 5).
6) Dubla articulare in constructiunea adjectivului cu genitivul:
ndrodul a lui adam (p. 27/f. 13 r°, r. 8-9), precin'stitele ale
lui many (p. 171/f. 85 r°, r. 7-8). Dup& cum constati Hasdeu
(Cuvente, II, p. 629)). «In Transilvania aceastl constructiune ne-
contras& pare a se conserva, in popor pAna astazi, cel putin in
unele localitäti, de vreme ce Klein §i qincai o mentioneaza, a-
nume ca mai putin elegantrt decAt cea contrasä : «loco cauallul
a domnului elegantius dicitur cauallul donmului, quod idern sig-
nificat» (Ed. din 1780, p. 15. Acest pasaj este ins& modificat
in ed. din 1805, p. 24)».
e) Dubla post-articulare in constructiunea substantivului cu
adjectivul : zdrobi prei"ndltatul si trufasul vrdjmasulii nostru
diavolul (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), derep7ii necredinéosii jidovii
www.dacoromanica.ro
 127

(p. 100/f. 57 v°, r. 13-14), tori svnryi incerii (p. 103/f. 59 r°, r.
2), crestinii paccitosii (p. 103/f. 59 r°, r. 14-15), svntul botedzul
(p. 118/f. 50 v°, F. 15-16), marele patriarhul (p. 176/f. 87 v°,
r. 9-10), frarii miei prdiubirii (p. 138/f. 68 v°, r. 7-8), préiu-
bit ul fiha (p. 220/f. 106 v°, r. 8), apoi in urma alipirii articolului
pronominal al, a, ai, ale : cinstitul seingele lui (p. 82/f. 40 v°, F.
11), praznicele sviitele tale (p. 1191f. 51 r°, r. 1), in cinstitul ca-
pula, ei (p. 170/f. 84 v°, r. 1), destoinycii lumnarlip faorii tái (p.
171/f. 85 r°, r. 5-7). In doamna roditoaré (p. 57/f. 28 r°, r. 7.
8) é ar putea srt nu fie eatorit articolului.
c) Aflam §i cazuri and e pus articolul, de§i, dup5, cum am
a§tepta, noi astazi, n'ar trebui : si torii invyse (p. 10/f. 4 va, F.
16 p. 115/f. 5 r°, r. 1; tot a§h la Coresi, p. 134, r. 31), torii,
carii sdn'tu (p. 12/f. 5 v°, r. 1 ; la Coresi p. 135, r. 7 insA to(i), [sci
eetämti tory pintru inviiaré (p. 18/f. 8 v°, r. 16; tot a§a. §i Ia
Coresi p. 136, r. 20), cine se apropiia cdtrei codrula ela muriia
p. 38/f. 18 v°, r. 13-14; la Coresi, p. 203, r. 27 instt: codru),
toate cu man'drille au fost (p. 47/1. 23 r°, r. 10 ; la Coresi, p.
205, r. 20 tot a§a), spuserci a fiiului lui dmnedzeu tdrila si cin'sté
(p. 47/f. 23 r°, r. 4-5 ; tot a§5. la Coresi, p. 205, r. 18), unde
poate trebue sift cetim tclrfie i cin'ste cu e in loc de é, sci-i a-
ducem credint4 cu darurile (p. 52/1. 25 v°, F. 6-7 ; tot a§a §i
la Coresi, p. 206, r. 23-24), acela nuora (p. 131/f. 65 r°, r. 8
9 ; tot ma, §i in Cod. Sturdz. p. 26, alalta sant (p. 139/1. 69 r°,
r. 16; tot a.9. §i in Cod. Sturdz., p. 72), din a6asta lume (p.
132/f. 65 v°, r. 2-3; tot a§:a §i in Cod. Sturdz., p. 26), la acesta
Thou (p. 199/f. 98 r°, r. 14), acela om (p. 238/f. 115 v°, r. 15), etc.
d) Camd adjectivul se intrebuinteazA singur .subintelegAndu-se
substantivul, poate primi i articolul 1, nu numai articolul cel
ca astilzi : vorti invie... si micii si marii (p. 154/f. 76 v°, F. 15,
cf. §i blgoslovéste crestinii micii i marii la p. 55/f. 27 r°, F. 3),
fericari de blddzii (p. 183/f. 91 r°, r. 6), veri destep'ta adorlmi(ii
(p. 61/f. 30 r°, r. 5-6), etc.
e) Articolul cel se pune §i pe langa, substantiv, §i anume ina-
intea substantivului : 82-91 ude cela décet mai mica p. 198/f. 97
v°, r. 8-9).
f) Intrebuintarea articolului genitival sau pronominal Inc& este
in genere regulatä: al treile as (p. 13/f. 6 r°, r. 8), al treile
ceru (p. 35/f. 17 r°, r. 5-6), ala ceriului ierusalim (p. 45/f. 22
r°, r. 16), svn"tulii ala 8Ciii dha (p. 56/1. 27 v°, r. 3), al séptele

www.dacoromanica.ro
 128

ceriu (p. 98/f. 56 v°, r. 1), al sau tuturora imparte (p. 52/f. 25
v°, r. 12), al meu ndravii, (p. 208/f. 100 v°, r. 1), cin'stitul oi
stnitul trupit al doninului (p. 20/f. 9 v°, r. 15) ; ai paceei si ai
dragosteei fdcutu-néu fle'ori (p. 19/f. 9 r°, r. 15),inmultés1e ai bi-
sericei (p. 51/f. 26 v°, r. 8-9); a lui dumnedzeu maica (p. 57/f.
28 r°, r. 8-79), dila, r'ugdciune fu a svnfilor (p. 105/1. 60 r°,
r. 6-7), a lui hs. maicd (p. 91/f. 45 r°, r. 9); ale sale picate (p.
141/f. 70 r°, r. 3), précin'stitele ale lui many (p. 171/f. 85 r°, r.
7-8), etc.
De obiceiu gäsim ins5, a pentru ai : toti fngerii omenilor, a
bdrba(ilor qi a muerimor (sic, p. 112/f. 47 v°, r. 14-15), dracii
putérniciloru, a pamdneului fi a udecdtoriloru (p. 112/f. 63
v°, r. 4-7), doi ingeri ai lui hs (p. 151/f. 75 r°, r. 13-14), a
dracul'ui yeti hi (p. 236/f. 114 v°, r. 8), etc. A inlocue§te de
multe ori §i celelalte forme regulate, a§a pe al: in numele tatd-
lui... si, a svdntului (p. 58/f. 28 v°, r. 3), domnul ceriului si a
pdmantului (p. 100/f. 57 v°, r. 1), acela nuorii, de foc inste (sic)
a oaminilor nebunfil (p. 131/f. 65 r°, r. 9-10), i"n'tru numele
pdrintelui si a fiiului si a dhului stu (p. 221ff. 107 r°, r. 5-7);
pe ale: spur'caciunele trupului si a sufletului (p. 8/f. -3 v°, r.
12), sufletele direp(iloru si a pdcdtosilorii (p. 131/f. 65 r°, r. 16,
p. 132/f, 65 v°, r. 1), patru cornuri a pdmdn'tului (p. 154/f. 76
v°, r. 4), etc.
g) A cAzut articolul poate dup a. analogia dativului in: vddzu
preenta maica lui hs multe mun'ci rodului omenescu (p. 62/f.
30 v°, r. 12 ; cf. in Cod. Sturdz., p. 34 : $ i vddzu presfnta maica
lu hs. multe munci gintului omenescu) ; apoi in: acelora iaste
inpdrd(iia cerului (p. 184/f. 91 v°, r. 11-15), sit fi(i fii si svan-
tului Ail, (p. 223/f. 108 r°, r. 6-7), unde, ce e drept, poate sä
se inteleaga §i ca dativ, dar nu e neprobabil cä avem a face
cu un genitiv. Gre§ealii de copiare avem poate in: derep'tu Inge-
riloru rugdclune (p. 110/f. 46 v°, r. 5-6) §i in: minunata-si
freimsefe-le cetdeiei (p. 196/f. 96 v°, r. 1), unde s'a hitregit gre-
§it le in loc de articolul a, dându-ne astfel o anacolutie.
h) Numäralele ordinale de cele mai multe ori n'au amplifica-
tivul a la sfar§it : al treile 6as (p. 13/f. 6 r°, r. 8), al treile ceru
(p. 35/f. 17 r°, r. 5-6), al slasele 6as (p. 13/f. 6 r°, r. 15), aZ
noaole (p. 13/f. 6 r°, r. 15), usprddzécele (p. 14/f. 6 v°, r. 3),
unsprddzécele (p. 14/f. 6 v°, r. 16), al eptele (p. 98/f. 56 v°, r..
1), etc. ; dar cf. al' treile (p. 83,T. 41 r°, r. 10-11), etc.
www.dacoromanica.ro
 129

Lipseste a si din: aiave (p. 37/f. 18 r°, r. 4, p. 38/f. 18 v°, r. 6).

i) Acuzativul Mt, pre: zdrobi prdi"ndl(atul si trufasul vrdj-
tnasulii nostru diavolul (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), sci mdri(i dom-
nulic dumnedzdul inno.stru (p. 12/f. 5 v°, r. 11), sci eru Omit to(i
(p. 18/f, 8 v°, r. 15), au inpréunatil to(i (p. 19/f. 9 r°, r. 8), stri-
gai (=«stricai») icde (p. 26/f. 12 v°, r. 6), de-i puse ei (p. 28/f.
13 v°, r. 6), scoase ei de un'tun4rectl (p. 28/f. 13 v°, r. 14), prii-
nda.Ve cei de apoi ca si ceia dintalu (p. 14/f. 6 v°, r. 12-13),
rdporsci ceia ce au lucratii (p. 14/f. 6 v°, r. 14-15), tatdlti
astep'ia-1 cela ce eru-1 avó (p. 36/f. 17 v°, r. 5-6), nu Mac' nai
sdraci, céla céi iubitti (p. 43/f. 21 r°, r. 10-11), petrecdn'du-st
sine (p. 49/f. 24 r°, r. 1-2), puse-s' in scaund parintele (p. 50/f.
24 v°, r. 1-2), vddzcindu... dumnedzeu (p. 37/f. 18 r°, r. 3-5),
luard precinstita maica lui hs (p. 75/f. 37 r°, r. 1), unde s'ar
puteh ceti insa si: luard pre cinstita maica lu its, cf. si zdrobi
preindltatid (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), care s'ar putea despArti in pré
si inndltatul, inpreund amcindoi (p. 40/f. 19 v°, r. 10), sci nu po-
reclip voe (=«voi») ei lui dum'nedzeu (p. 47/f. 22 r°, r. 8-9),
imnultéste ai beséricei (p. 54/f. 26 v°, r. 8 9), vedem tine (p.
92/f. 53 v°, r. 16p. 93/f. 54 r°, r. 1), cdn'du fra(ii sdi si miseii
miei n-au miluitu (p. 101/f. 58 r°, r. 1-2), céia ce adam si evva
izbdvi (p. 102/f. 58 v°, r. 15-16), feófiul adam (p. 108/f. 61 v°,
r. 3) izbOviiu adamu (p. 109/f. 46 r°, r. 1-2), zidiiu omulu (p.
109/f. 46 r°, r. 9-10), blgoslovi(i dum'nedzdu (p. 112/f. 47 v°, r.
10-11), voiu giudeca ei (p. 121/f. 52 v°, r. 2), vcidzuiu dilavo-
lulit si ingerii lui (p. 126/f. 62 V', r. 11-12), cd aceia dmne-
dzeu priimescu intru ei (p. 188/f. 93 v°, r. 5-6), vddzu avraarnx
de departe si lazar' a in poala lui (p. 198/f. 97 v°, r. 2-3),
au moyseiu si prorocii (p. 199/f. 98 r°, r. 16), de moisyi si de
prorocii nu vor ascurta (p. 200/f. 98 v°, r. 6-7), e tine téu pd-
rasa tofi (p. 212/f. 102 v°, r. 15-16), stiin'du tu mene str"va
inputit (p. 214/f. 103 v°, r. 8), dracii vor apuca aceia ce au peritti
(p. 215/f. 101 r°, r. 2); dar cf. dat-au hs pre sine (p. 4/f. 1 v°, r.
7), ne-au adussti (sic) pre noi (p. 4/1. 1 v°, r. 9), néu scupfdlrat
pre noi (p. 4/f. 1 v°, r. 14), au iubyt pre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 6),
sd curei(im pre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 10), urciscu pre noi (p. 19/f.
9 ro. r. 1), qi pre ei $ i pre noi... facutu-neu (p. 19/f. 9 r°, r. 15),
ed néu spdsit pre noi hs (p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), néu izbeiviti t pre
noi (ibid. r. 9), inghiti pre cela ce nu-lti stiia moart-ité (p. 21/f. 10
r°, r. 11-12), fi cunoscu eld pre trupii (p. 21/f. 10 r°, r. 13),
www.dacoromanica.ro
Drdgatm, Doak manuscripte. 9
 130

sdu dat pre sine (p. 87/f. 43 r°, r. 3-4), si-i scope scu spre ei
(p. 114/f. 48 vo, r. 14), ce iubeste pre eta (p. 123/f. 53 ro, r. 4-5),
nice eu voiu milui pre voi (p. 163/f. 81 r°, r. 9-10), au lubit
pre dumnedzeu (p. 202/f. 99 r°, r. 4), set cunoascei pre dumnedzeu
(p. 216/f. 104 v°, r. 10-11), stiin'du tu pre mene (p. 229/f. 111
r°, r. 5), etc.
j) Propagingiunea pronumelui personal: Wu spásit pre noi .
he (p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), 11414 izbeivitg pre noi (p. 20/f. 9 vo, r. 9),
si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 14), sii va trimile ingerii
(p. 165/f. 82 r°,r. 10-11), Mt dat pre'sine (p. 87/f. 43 r°, r. 3-4),
iar et tatal astep'ta-1 cela ce el'u-1 ave mai de nain'te intru sine
(p. 36/f. 17 v°, r. 3-6); li se legct limba lor (p.81/f. 40 r°, r. 8),
un'de-fi sontu fie mán'driiale tale (p. 227/f. 110 ro, r. 14-15),
cd lor dhut svantg... ale lieu dzis (p. 32/i. 15 v°, r. 12-13),
dirCpt ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f. 111 ro, r. 3), set nu-mi tu
mie ogodesti p. 229/f. 111 r°, r. 7-8), etc.; dar cf. c-au dat noao
(p. 6/f. 2 v°, r. 1)1 au iubit pre noi (p. 8/f. 3 vo,r. 6), ed curáfim
pre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 10), celora ce urdecu pre noi (p. 19/f.
9 r°, r. 1), celuia ce iubdste pre e14 (p. 123/f. 53 r°, r. 4-5),
cela ce del noao viap (p. 55/f. 27 r°, r. 11-12), nu lcisarefi pre
ei (p. 116/f. 49 v°, r. 3-4), nice eu volu milui pre voi (p. 163/f.
81 r°, r. 10), ce Upset taste si nouci (p. 119/f. 51 r°, r. 16), etc.
k) Pronumele personal pleonastic :
a) La nominativ: cine se apropiia ceitra codrulit elu nturiia(p.
38/f. 18 v°, r. 12-14), acestia san'tu preutésele ale, ce dupci
moart-etla popirorg (sic) tale sdu meiritatg (p. 86/f. 42 v°, r. 7
10), el nu avurd ce mai rdspunde svnfii (p. 103/f. 59- r°,r. 11
12), ei aducu incerii in ceru (p. 121/1. 52 r°, r. 6), elu-mi grcii
ingerulit (p. 122/f. 52 v°, r. 3-4), ei sta dracii de departe (p.
136 f. 67 vo, r. 14-15), atun'ci direpfii ei se vorg lumina (p.
165/f. 82 r°, r. 13-14).
13) La acuzativ : cruce o (Ina (p. 116/f. 50 v°, r. 10), svfaul
botedzul nu-1 pdzescu (p. 118/f. 50 v°, r. 16), anii tell i-ai visu
(p. 143/f. 71 r°, r. 1), trupul fi-1 vor nidnea (p. 117/f. 73 r°, r.
3-4), cerul l' vor inveili (p. 157/f. 78 r°, r. 1-2), etc.; dar si far&
pleonasm: in locul cela ce n-al mai veidzu[t1 (p. 136/f. 67 v°,
E. 4-5), loate pacatellq tale ce ai fdcutg (p. 150/f. 74 r°, r.
4- 5), acesta cuvein'tg ddca va seivrasi (p. 209/f. 101 r°, r. 4-5),
dracii vor apuca aceia (p. 215/f. 104 r°, r. 2), etc.
r) la dativ: acelora tuturor le va deekide he (p. 167/f. 83 r°,
www.dacoromanica.ro
 131

r. 13-14), unora le va hifi (sic, p. 192/f. 94 v°, r. 8-9), artora

le va fi trupul (p. 192/f. 94 v°, r. 13-14), al'tora le va curd (p.
192/f. 94 v°, r. 16 p. 193/f. 95 r°, r. 1), petrectin'dwe sine (p.
49/f. 21 v°, r. 1-2), iuo fi-i.indn'driele tale (p. 211/f. 102 v°, r.
14-15), etc.; dar i fára pleonasm: acelora laste inpdratiia
cerului (p. 184/f. 91 v°, r. 14-15), sei fifi flu i smIntului Alt
fp. 223/f. 108 r°,r. 6-7), uncle ins 5. in amandouä cazurile pu-
tern aveá si genitiv nearticulat.
Pleonastice sunt i formele : mosiia-s (p. 29/f. 14
r°, r. 9), a sa-si /lumina, frdnise(dn'du-sil (p. 36/f. 17 v°, r. 12),
elu-s[i] (p. 31/f. 15 r°, r. 15), fiectirui-e (p. 30/f. 14 v°, r. 11-12),
eui-IN [cc lucrul sdul (p. 220/f. 106 v°, r. 10), cine-si ku ale
actle picate vorit sta./ (p. 141/f. 70 r°, r. 4), cine-s' Icu cinstd si
cu darul sdul (p. 169/f. 84 r°, r. 3), cine-s[il [cu meserlard lorl
(p. 233/f. 113 r°, r. 10-11), slobodzdste cine-si pre voia sa (p.
126/f. 62 v°, r. 7-8), cf. insä si -Para -si: vorit sta tori asdrnens
sine cu faptele sale (p. 155/f. 77 r°, r. 5), sit, dé reispunsu cine
de pdcatele sale (p. 201/f. 99 r°, r. 15). Tot asa s'au putut naste
§i: insusi (p. 84/f. 41 v°, r. 8), inqiqi(p. 186/f. 92 v°, r. 5), aciiasi
(p. 228/f. 110 v°, r. 12), etc.
1) Pronumele relativ pleonastic: preutésele cdtd, ce dupd moar'tia
popirorit (sic) iale séu meiritatit (p. 86/f. 42 v°, r. 8-9), direp(ii
cela ce au 'titbit (p. 202/f. 99 r°, r. 3-4), omul cela ce acialia
face (p. 209/f. 101 r°, r. 1), parin(ii nostri mks ce neat ndscut (p.
213/f. 103 r°, r. 10-11), etc.
nz) Pleonasticul dzise: rdspun'se sviita marlia si dzis[el (p.
68/f. 33 v°, r. 9-10), strigard cu glas si dzis[eIrd (p. 92/f. 45 v°,
a. 12-13), strigard pdattosii si dziserd (p. 94/f. 54 v°, r. 1-2),
strigard cu glas si grdird (p. 107/f. 61 r°, r. 13-14), si-mi rds-
pun'se incerul (p. 130/f. 61 v°, r. 2-3), si rclspunse
inccrul si-mi dzise (p. 132/f. 65 v°, r. 4-5).
n) Pronumele personale scurtate de genitiv-dativ se intrebuin-
leazA ca enclitice tot asà de bine in urma, ca si inaintea ver-
bului: Ilucrul lui7 cirestdste-i (p. 15/f. 7 r°, r. 10-11), frainse-
fdn'du-s1 (p. 36/f. 17 v°, r. 13), petrecdn'du-st sine (p. 49/f. 24 r°,
r. 1-2), puse-e (p. 50/f. 21 v°, r. 1 si 10), spune-mi (p. 61/f. 30
r°, r. 15), cunusti-ti (p. 134/f. 66 v°, r. 5-6), fi-fi-voliq (p. 136/f.
67 v°, r. 6), nu dd-i locit (p. 185/f. 92 r°, r. 8), adu-ti amen* (p.
198/f. 97 v°, r. 13), platiaste-fi-se (p. 213/f. 103 r°, r. 4); acestuia-i
dot(p. 15/f. 7 r°, r. 6), vrérd-i laudd (ibid., p. 13), cu dragu-i
www.dacoromanica.ro
 132

iubeste (ibid., r. 15), ce-si svdramci si-si frdmse (p. 22/f. 10 v°, r.
3-4), uncle+ e (p. 22/f. 10 v°, r. 14 si 15), innainte-i cura (p.
46/f. 22 v°, r. 1-2), cinste-i fdcu (p. 49/f. 21 r°, r. 4), sci-i aducem
(p. 52/f. 25 v°, r. 5), trupulu-e is. munci (p. 30/f. 14 v°, r. 9-101,
trupulu-Vi] (p. 52/f. 25 v°, r. 14), sei-mi spue (p. 58/f.
28 v°, r. 6), totu-dz voiu spune (p. 71/f. 35 r°, r. 5), s-au lepcida[tJ
(ibid. r. 8), asia-mi agiute (p. 75/f. 37 r°, r. 9-10), sd-ti ardtu
(p. 81/f. 40 r°, r. 10), s-au pier'clut (p. 97/f. 56 r°, r. 4), si-si tin' se
(p. 99/f. 57 141, r. 12), si-si rddicd (p. 99/f. 57 r°, r. 14), cele ce-mi
slpluse (p. 105/f. r°, r. 12), si-i dediu (p. 108/f. 61 v°, r. 4-5),
elu-mi grdi (p. 122/f. 52 v°, r. 3), sd-ti ardtu (p. 122/f. 52 v°, r.
6), si-mi rdspun'se (p. 126/f. 62 v°, r. 1, p. 130/f. 64 v°, r. 2),
si-mi spuse (p, 128/f. 63 v°, r. 3), si-mi dzise (p. 130/f. 64 v°,
r. 9-10, p. 131/f. 65 v°, r. 8), (i-e gdlytd, (p. 134/f. 66 v°, r. 11),
de ndprasnci-mi dvini (p. 140/f. 69 v°, r. 2), si-mi sosi (ibid.),
cunzu-ti va vi (p. 143/f. 71 r°, r. 10), fi-s (p. 145/f. 72 r°, r. 7)7
cumu-fi va plâti (p. 144/f. 71 v°, r. 13), uncle fi-i (p. 144/f. 71 vo
r. 15), unde-fi e (p. 145/f. 72 r°, r. 2), nu-(i potu (ibid., r. 6).
ce volosu-fi e (p. 146/f. 72 v°, r. 1-2), atunci-sii vorii vedd (p-
159/f. 79 r°, r. 1-2), mi-au ddruitil (p. 170/f. 84 v°, r. 5), si-i
va da (p. 170/f. 84 v°, r. 11), ce-slii face (p. 178/f. 88 v°, r. 1),
cumu-sli7 va ingrdsa (p, 179/f. 89 r°, r. 5), eel pilar'de (p-
179/f. 89 r°, r. 6), de-si vorii priimi (p. 188/f. 93 v°, r. 2), ce-gi
iar'td (p. 188If. 93 v°, r. 14), WI luatü (p. 198/f. 97 v°, r. 14),
sd-i faludzim (p. 219/f. 106 r°, r. 15), s-au gdtat (p. 221/f. 107
r°, r. 10), de-mi vréi spune (p. 229/f. 111 v°, r. 11), asé sd-mi
aciute (p. 237/f. 115 r°, r. 14), ce-s rod (p. 239/f. 116 r°, r. 4)..
o) Infinitivul far& a era obicinuit traducatorului maramuresean
husit i s'a pastrat in cateva locuri si in copia de pe care s'a
copiat Codicele Sturdzan §i Codicele Todorescu, caci in amandoua
aflam : nu avurd ce mai rdspunde (p. 103/f. 59 r°, r. 11-12 ;
cf. Cod. Sturdz., p. 67), nu cutedzard grad (p. 105/f. 60 r°, r. 4 ;
cf. Cod. Sturdz., p. 68). La acestea am mai putea adaoge a tot
de natura aceasta e si: eu amu duce dela p. 28 a Cod. Sturdz.,,
dupa care Hasdeu, nestiind cum sa-1 explice, pune semnul in-
trebärii (Cuv. II, p. 430). In Codicele Todorescu adica la p. 135/f.
67 r°, r. 12-13 gasim: eu am in toate dzilele a duce, uncle a
dinaintea lui duce a fost adaos deasupra ulterior din partea co-
pistului Codicelui Todorescu. Cf. Inca conditionalele: bine a vrut
fi (p. 74/f. 36 v°, r. 5-6), n'am vrut peri (p. 215/f. 104 r°, r. 1)),
www.dacoromanica.ro
 133

sett vrutü fi (p. 216/f. 104 v0, r. 14), de-m[il vréi spune gi tu
ode, ri noi nu vréfinl peri (p. 229/f. 111 ro, r. 11 §i 12).
p) Pentru a exprima, idea de ceva, superlativ se 'intrebuin-
teaz6, frazele mancciryle dale duptt céle (p. 212/f. 102 v°, r.
3-4), manceirele tale cglict intru celia (p. 228/f. 110 v°, r. 4),
dale intru atria veselii (p. 234/f. 113 v°, r. 2-3).
r) Unele prepozitiuni au in Codicele Todorescu roluri deosebite
de acelea pe caH le au in graiul de astäzi. Astfel:
a) In propozitii secundare finale se intrebuinteazA de in locul
conjunctiunii ca : ltuai uqg cerului, de sd intro inpdratultt slaveei
(p. 36/1 17 v°, r. 10-11), [de set merg47 la beséricd (p. 76/f. 37
v°, r. 2), bleim presviit4 de set-ti artitu (p. 81/f. 40 r°, r. 10), paset
de vedzi (p. 87/f. 43 r°, r. 6), ce lipsd taste qi noao, de sei slu-
firm's' noi lor (p. 120/1. 51 v°, r. 1), gi-mi arattt, de sci tii toVil
(p. 137/f. 68 r°, r. 14), o cdce nu ndm pocdit, de sci fie acmu
ertate peicatele (p. 160/f. 79 v°, r. 9 10), 84 NI fit $ i svantului dhit
de sei nu vd in.ge/a(N (p. 223 f. 108 r°, r. 8) (1). Tot a§h se in.
trebuinteazA §i pentru in: cid mita pentru set poatd cdlca rnieii
(p. 178/f. 88 v°, r. 3-4).
fi) De se intrebuinteaza in propozitii secundare consecutive in
locul conjunctiunii inc41: tu te cu nufii foar'te iubyiai, de pre dzeu
Uu peirdsit (p. 212/f. 102 v°, r. 10-11), c4 dracul taste meingelios
de vd ptizyffil (p. 223/f. 108 r°, r. 13), fi va pune un munte de
piatr4 pre gura iadului, de-1 va astupa (p. 191/f. 99 r0, r. 11).
CitAin Inca un exemplu, pe care din pricina imperfectiei sti
lului nu-1 putem inirà la nici una din grupele de mai nainte :
o fericafi de ceia ce set scoalei in svnta dunzinecd si praznicele
lui hs (p. 186/f. 92 v°, r. 10).
y) Chiar i derep Ill, care ca prepozitie are intelesul de pentru,
hie& se intrebuinteaza hi locul conjunctiei ca: ce v4 pdzyr voi
oanzenilor derepltj 54 fli gi svantului dM (p. 223/f. 108 r°, r. 6).
8) Ca prepozitie de se pune in loc de pentru: ce vrem da tut
dmnedzeu de toate aciastd, ciau dat elü noao (p. 6/f. 2 v°, r. 11),
nu de negandire qi de Mug vostrel set pier IdeJdzi (sic, p. 138/f.
68 v0, r. 15-16), e va veseli de ei (p. 161/f. 80 r°, r. 13), sei
plan'gu de pdcatele mete (p. 142/f. 70 r°, r. 3--4), sd v4 inghild
(1) Construit cu indicativul 11 gAsim in : av ct el4 domnul i sulletels
omenesti, de le sui la cer (p. 45/f. 22 r", r. 5), fnoi vinim dela ced (sic) ce
S414 ldsati ds duleafa de s rnunces'ci n pustii (p. 114/f. 42 vo,
r. 7-8).
www.dacoromanica.ro
 134

de fap'tele voastre dale raieie (p. 237/f. 115 ro, r. 6-7); in loc
de dela : sd delungdm de noi (p. 219/f. 106 1.0, r. 6) ; in loc de
din, dar in cazurile acestea e mai probabil c avetn a face
cu pierderea lui n in urma nazalizArii vocalei dinaintea lui: de
inntanerec (p. 4/f. 1 vo, r. 10-11), de untunérecu fi de umbra
moriiei (p. 28/f. 13 vo, r. 14-15), de ounghi (sic, p. 80/f. 39 vo,
r. 3). di miPloe (p. 16/f. 7 vo, r. 5-6), di vócii (p. 66/f. 32 v°, r.
1), di noapte (p. 155/f. 77 ro, r. 7).
s) Pe de cu sens partitiv ii gásim in: gi de céle refle nu aflard
nemicd-qa eli2 (p. 133/f. 66 ro, r. 13-14), nime de aceia (p. 145/1.
72 ro, r. 5 6).
C) In loc de pentru se mai intrebuinteazA inprotivd i pren:
ce vain da noi inprotivd si tocma pre'nmul(itului darului bui
(rt. 7/f. 3 r°, r. 1), cumu-r va pldti dumnedzeu pri'n «pre»?,
cf. pré in Cod. Sturdz., p. 76), vaptele tale (p. 144/f. 11 v°, r.
14), iar in loc de de pe s'a pus di1n in : vdd6 dimis masa boga-
tului (p. 197/f. 97 r°, r. 9).
s) Pe nu cu sensul latinescului no il dam in: nu de negdn-
dire si de lgne vostrd 8a pier[dejdzi (p. 138/f. 60 v°, r. 15-16),
cf. sec nu si acela sd vie (p. 199/f. 98 r°, r. 13).
t) Dup& comparativ in loc de decdt ori conjunctiunea ca se in-
trebuinteaz& prepoz4ia de, dându-ni-se astfel o constructiune a-
sernânátoare ablativului dupa comparativ din latineste : mai var'-
tos de alt [elle (p. 37 f. 18 r°, r. 12), mai vdetos de so(ii tdi (p.
51/1. 25 r°, r. 2), eci de toti e4ti tu mai sus (p. 61/f. 30 r°, r. 7),
mai luminos... de soarele (p. 64/f. 31 v°, r. 11 ; cf. mai lumi-
nata dicdtit codrii sinaiei la p. 38/f. 18 v°, r. 3), mai vdrtos de
toti (p. 86/f. 42 v°, r. 3), mai sus de toate silele (p. 106/f. 60 v°,
r. 8 9), au mai milostivil esti tu de dumnedzeu (p. 126/f. 62
v°, r. 4), mai luminate de soarele (p. 172/f. 85 v°, r. 5-6); etc.
u) Metatez5. sintactica: dat-au (p. 4/f. I v°, r. 6, p. 19/f. 9 r°,
r. 12), veselqi-vd (p. 17/f. 8 r°, r. 15, dar va luminati la p. 16/f.
7 v°, r. 3-4), idsat-au (p. 19/f. 9 r°, r. 14), slobodzimu-ne (p.
23/f. 11 r°, r. 7), dzise au fostii (p. 27/1. 13 r°, r. 4-5), kénui-se
(p. 27/f. 13 r°, r. 11 §i 14-15), impreunard-se (p. 37/f. 18 r°, r.
12), cinstitu fu (p. 37/f. 18 v°,r. 16), luminalfs fu (p. 38/f. 18 v°,
r. 3), asculfird-siel (sic, p. 39/f. 19 r°, r. 16), In'nefe-sci (p. 40/f.
19 v°, r. 6-7), dar sa se In'italle la p. 41/f. 20 r°, r. 12), savra-
félte-le (p. 41/f. 20 r°, r. 15-16), rndl"dza-se (p. 44/f. 21 v°, r.
12), inkinard-se (p. 44/f. 21 v°, r. 13-14), dusése-le (p. 45/f. 22
www.dacoromanica.ro
 135

r. 11), scoase-le (p. 45/f. 22 r°, r. 13-14), vedda-vor (p. 195/f.

96 r°, r. 9.10), fi-va (p. 1564. 77 v°, r. 4, p. 169/f. 84 r°, r. 10),
sta-vorru (p. 167/f. 83 r°, r. 10), stiiu-se (p. 130.f. 64 v°, r 8)
trecut-a (p. 202/1. 99 r°, r. 6), kémd-se (p. 209/f. 101 ro, r. 2), etc.
v) Constructiune incorporativa,: fdcutu-neu (p. 19/f. 9 ro, r. 16)
scumpdratu-ndu (p. 20/f. 9 v°, r. 12), sfesitu-sdu (p. 27/f. 13 r°,
r. 16), adundu-s-au (p. 33/f. 16 r°, r. 10), ivi-se-va (p. 192/f. 94
r. 5), scula-se-vor (p. 191/f. 94 r°, r. 16), giudeca-se-vor (p.
103/f. 59 r°, r. 10-11), kema-i-va (p. 1941f. 95 v°, r. 8), fl-ti-vollul
(p. 136/1. 67 v°, r. 6), rugatu-ndi (p. 135/f. 67 r°, r. 1),-biruitu-leu
(p. 202/f. 99 r°, r. 6), lepdda-se-vord, (p. 209/f. 101 r°, r. 11), pla-
tlaste-(i-se (p. 213/f. 103 r°, r. 4), cade-li-s[e] (p. 217/f. 105 r°, r.
15), giudeca-se-vord (p. 103/f. 59 ro, r. 10-11), ndscutusdu (p.
67/f. 33 ro, r. 9-10).
x) Disimilatiune sintactic5 sau un fel de chiasmus, remarcabil,
fiindcä reproduce graiul Wanului: eri eram in nes(s)kyt suflet,
lard astddzi i"n'tru sullet dulce (p. 3/f. 1 r°, r. 7--11), cd dei$7.14
(sic) si zdrobi prdi"ndl(atul si try fasui vrdjmasuld liostru diavo-
lul si moart'd cdtcd (p.10/1. 4 vo, r. 12-7-16), roagd-te si te i"nalfa
(p. 97/f. 56 r°, r. 15-16), dereplu mila maicei mdle si derep'tu [a]
ingerilorit rugdclune (p: 110/f. 46 v°, r. 5-6), si cu mare jela-
nie vor stryga # vor pldnge cu amar mare (p. 195/f. 96 r°, r..
11-12); forma viitorului disimilatA in direct& si metateticä: fi-va
atun'ci si va aprin'de lumd (p. 156/f. 77 °, r. 4-5), va lCda si
din'tru la slavd nespusd fl-va (p. 169/1. 84 r°, r. 8-10), ve-
clea-vor si vor asculta (p. 195/f. 96 r°, r. 9-10; pronumele di-
similat prin postpunere si prepunere : aduceti-vd lucrul i vd
priimi(i, pre(ul (p. 163/f. 81 to, r. 1);
y) Gasim o multime de asperititti sintactice i anacolutii, dintre
cari unele au putut sä fie si in originalul husit, altele sunt gre-
seli de-ale copistilor.
cz) Se schimbA numärul trecându-se dela singular la plural si invers:
si lucrut lul ciestdste-i st cu dragoRte priimictste-i st cu vréré-i
laudd i ruga le priimdste (p. 15/f. 7 r°, r. 10-15), acela au
cum'pdrattt aur strdm'bfi, derep'tii acéa si muneescu (p. 73/f.
36 r°, r. 5-8), acala laste céia cd-au, ascultat furis' dereplit
aceia se muteceseu (p. 73/f. 36 ro, r. 14 16 p. 74/f. 36 v°,
r. 1-3), nu putuiu rdbda faptul mdiniloro mdle sd-i mun6ascd
dilavolul (p. 108/f. 61 vo, r. 10-12), apd ciuru Val (= «cerui
lui») si-mi déderi qatu (p. 109/f. 46 r°, r. 6-7), faptele
www.dacoromanica.ro
 136

sta rinainté bra (p. 131/f. 65 vo. r. p. 133/f. 66 14, r. 1),

luo fi-1 man'drille tale (p. 211/f. 102 r°, r. 14-15); nulingelict-i
si grdila-i (p. 44/f. 21 v°, r. 1), se mun'cescit rodul creqtinescu
(p. 67/f. 28 r°, r. 4-5), limbile lor era legati in par(/' de foc
si nu puté greii (p. 80/f. 39 v°, r. 4), o ferica(i de cola ce sit
scoala in sviita duminecel gi praznicele liii hs, de sd scoalei de
noap'te de se roagd lui hs si se roagd saitlytor sel se rouge lui
hs dereptit elii qi mergu la besérica, qi se spovedesti (p. 186/f.
92 v°, r. 6-15), vor prin'de a fdpa din' mucd sufletul ccitrei
trupii (p. 211/f. 102 r°, r. 10-11), si 160 lui i poron'citele lui
sei, o (inem (p. 218/f. 105 v°, r. 11-12), era speindzuraffil nelrod
mul(u (p. 78/f. 38 v°, r. 8-9).
0) Se schimba cazul : cd in toate dzile vedéi cumu le 'taste si
bdtreinii si tinerii (= «si batranilor i tinerilor), p. 143/f. 71
r°, r. 12-13).
y) Pe baza de constructio ad synesim se schimba, genul : oa-
mina kemel-se toate limbile dereplii pdcatele bor surupati in
iad (p. 26/f. 12 v°, r. 15-16), si multe trupuri rdpdusate ale
svintilor sculard-se qi intrard dupei invilare ei intru sodn'td ce-
tate (p. 34/f. 16 vo, r. 13 si urm.), acolo amu inngerestile tdrii qi
voinicame aruhagglitor, unii... aduce..., al(ii gdtita (p. 35/f. 17 r°,
r. 11, 13 si p. 36/f. 17 v°, r. 12).
a) Se schimba persoana prin trecere din oratio obliqua in
reed: M(i din Casul dinteau au lucrat, priimiti asteldzi ce vet
se cade plata (p. 13/f. 6 ro, r. 5-6).
s) Infinitivul alterneaza cu conjunctivul : nu va lipsi a munci,
flak/ sa, sd, pea oumeny (p. 1751f. 87 r°, r. 12-13).
O Unui verb finit i se coordineaza' un gerundiu: apropia(i-v
si nemicet ruqine)ndu-vd (p. 13/f. 6 r°, r. 16 p. 14/f. 6 v°, r. 1).
7)) Gasim coordinare in loc de subordinare: def'kideti mie

nqia derep'td(eei si se intru preen Ia (p. 48/f. 24 v°, r. 4-6, =

ca sä intru))).
Alterneaza una cu alta doua forme, cari amandoua erau in
uz pe timpul cand se copia Codicele Todorescu: lard toti oa.
tnenii ceia ce de dumnedzdu nu s-a temut i cuventele lui hs
n-au socotit (p. 234/f. 113 v°, r. 6-10, = ts'-a[u] temut»), in-
cerii... a ceidzut si au peril (p. 180/f. 89 v°, r. 12, «a[u] cadzut»,
cf. ceia ce alit] giuratii pre ein'stita cruC' la p. 72/f. 35v°, r. 8-9).
L) 0 alta asperitate sau fenomen de discordant& uzual era in
limba veche' intrebuintarea relativului fárà prepozitie pentru tot
www.dacoromanica.ro
 137

felul de determinari circumstantiale. Fenomenul e nascut din

brachilogie. Aà gAsim : ce volosuqi e de dureata trupului tdu
edict ce te incin'ddi (p. 146/f. 72 v°, r. 1-4, = acu care te incin'-
We), nu iaste om pre pdmdn'tu cela ce in va kema sd /nu 1-lit
eu ascultu (p. 101/f. 58 is°, r. 13-15,-. «nu Taste om pre pamAnt,
pe cela ce sau pe care, daca ma va kema, sa nua ascultu)) ori
-enu Taste om pre parnant, care ma va kema, pe care sa nu-hi
ascultu»), apoi o amaric cela ce &dal (p. 177/f. 88 r°, r. 16), cela
ce-q[i] face fafd la domny (p. 178/f. 88 v°, r. 1-2), cela ce sci
Mize (ibid., r. 5-6), cela ce be (ibid., r. 10), o amar preutul cela
ce nu e destoinic (p. 178/f. 88 v°, r. 12-13), o amar cela ce
.hulefte (p. 179/f. 89 r°, r. 6), ceia ce nu niergu (ibid., r. 11-12),
eela ce nu pddzegte (ibid., r. 14-15), ceia ce s sfddescii (p.
180/f. 89 v°, r. 4-5), cela ce-si pod[o]biafte (ibid., r. 6-7), ceia
-ce nu se pocdescu (ibid., r. 13)= «o amar de cela ce» sau «celufa
ceD, cf. o amar celula ce nu ascultd (p. 177/f. 88 r°, r. 2), celuia
.ce clevetéste (ibid., r. 6-7), min'ciunoqilor (ibid., r. 12-13), celora
ce giurd (ibid., r. 13-14) foi Marnycilor (p. 178/f. 88 v°, r.
4-5), preiubitoritor (ibid., r. 9), voao curvariloru (p. 179/f. 89,
r°, r. 1), be(ivilor (ibid., r. 11).
Tocmai invers se intampla cu relativul dupa ferica(i: se pune
inainte de el prepozitia de, deI e de prisos. Aa gasim Feryca(i de
ceia ce pldn'gu (p. 182/f. 90 v°, r. 11-12 i 11), de ceia ce ilaman-
dzescu (p. 183/f. 91 r°, r. 8-9), de oda ce poarld (p. 184/f. 91 vo, r. 3),
de ceia ce-i baO'ocorescu (ibid., r. 16), de ceia ce d'iaca se sfa-
descu, gi curundu se inpacd, (p. 185/f. 92 r°, r. 5-7), de ceia ce
sd scoald (p. 186/f. 92 v°, r. 6), de Ma ce-si lasd (p. 187/f. 93
r°, r. 6-7), fericat de cela ce.oi (p. 188/f. 93 v°, r. 13-14),
la, caH se vor mai adaoge : ferecqi de biddzii (p. 183/f. 91 1.0,
r. 6), feryca(i de oarnenii ceia ce fac (p. 184/f. 91 v°, r. 6-7),
de pridddi(ii (ibid., r. 11), de postnici (p. 185/f. 92 r°, r. 16), de
so(ii (p. 187/f. 93 r°, r. 14), de oamenii (p. 188/f. 93 v°, r. 7).
Constructiunea aceasta s'a racut dupa analogia constructiunii:
«feHce de cela ce...», dar cf. §i : fereca(i miseii (p. 183/f. 91 r°,
r. 1-2).
Cate odata, pentra a incunjura confuziunea care s'ar putea
na§te din schimbul de subiect rezultat la aparenta, din acest fel
de intrebuintare a pronumelui relativ, se pune ulterior, in mod
pleonastic, §i prepozitia, care lipse§te, impreuna cu pronumele
personal ori demonstrativ: intunericu cela ce te poti Mdzatna
www.dacoromanica.ro
 138

di Ws (p. 211/f. 102 r°, r. 6-7), intunerec gros, ce te pofi rd-

dzima de insulit (p. 227/f. 110 r°, r. 5-6), vriame céki ce noi
intru Ia nérnii inpreupreunat (sic, p. 213/f. 103 r°, r. 7-8),
dzilele dale ce intru tale noi amu visi depreund (ibid., r. 16),.
vremile dale ce noi Intru lale amu visu (p. 214/f. 103 v°, r.
10-11), ceia ce tu te cu nusii foar'te Pubylai (p. 212/f. 102 vo
r. 10-10= «ace% cu cart tip (cf. ciala ce tuate foarte iubiiai
cu nusii, sic, la p. 228 f. 110 vo, r. 9-10).
Uneori topica e cu totul nenaturalA si contrath spiritufui
limbii romAnesti, priimi(i astddzi ce vd se cade plata (p. 13/1. 6
r°, r. 6-7), si intrard dupd invilare ei (p. 34/f. 16 v°, r. 15-16),
spuserd a fiiului lui dumnedzeu tdrfia si cinste (p. 47/f. 23 1.0,
r. 4-5), inpcirlin'dil ucinicilor a susului celate scilasuri (p. 53/f.
26 r°, r. 3-5), précinstita a lui hs maicd, (p. 91/f. 45 r°, r. 8-9),
sd tna, i eu mun'cescu (p. 97/f. 56 r°, r. 11), nu 'taste om pre
pcimein'tu cela ce ma va kerna sd Inusl-la eu ascultu (p. 101/f. 58
r°, r. 13-15), nu dd-i locit indniei sale (p. 185/f. 92 r°, r. 8), sd,
nu si aceia sd vie (p. 199/f. 98 r°, r. 13), si va asa dzice (p. 207/f.
100 r°, r. 5), cela ce acialia face (p. 209/f. 101, ro r. 1), tu te cu
nusii foar'te lubykti (p. 212/f. 102 v°, r. 10-11), ce amu ain'te
spus (p. 101 r°, r. 5-6), cum au el dzis noao (p. 218/f. 105 v°,
r. 15), ce isle (sic) gcititd voao inpdrelffiJia dinii loc'inala lurnief
(p. 233/1. 113 r°, r. 2-4), dirdp't ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f.
111 r°, r. 3), sd nu-mi tu mie ogodelti (p. 229/f. 111 r°, r.
7-8), etc.
Topica se schimbA in urma anticipatiei vddzuiu omuli cá cu
toatd, duléa(a ingerii socotila si pcizfia sufietuly lid (p. 133/f. 66
r°, r. 15-16 p. 134 f. 66 v°, r. 1-2).
z) De incheiere citam câtevA fraze caracteristice pentru frazeo-
logia traducAtoruhti maramuresean : dá rdzbolu de stolulii lui
(p. 25/f. 12 r°, r. 2-3), ccitei eugdciune fu a svii(ilor (p. 105/f.
60 r°, r. 6), vddzu présviita neste oameni mein' cd In du-i neste fiermi
(sic, p. 83/f. 41 r°, r. 5-7), vddeindii spIrle eki aiave dumne-
dzeu 1nblãndi (p. 37/f. 18 r°, r. 4-5), vddzu mdn'cdn'du-i vier-
mii neadur'initi (p. 83/f. 41 v°, r. 15-16), sd nu mai fim... dupd
trup inbkindit (p. 5/f. 2 r°, r. 9), slujitorii cerului s-au audzitu
(p. 85/f. 42 v°, r. 7-8), face fatel la domny (p. 178/f. 88 v°, r.
1-2), poarld gan'du bun cdtra,.. (p. 1844. 91 1°, r. 4 5), nu
cld-i locu mdniei sale (p. 185/f. 92 r°, r. 8-9), ce numai ce te
veri teme (p. 144/f. 71 v°, r. 9-10), numai ce dziserd (p. 103/f.
www.dacoromanica.ro
 139

59 r°, r. 13), numai ce iubescu (p. 120/f. 51 v°, r. 2), sd ne si

indulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5 r°, r. 7-10), sd vet
acestii bogdfii dulce (p. 17/f. 8 r°, r. 7--8 ; cf. si c(i
inndulucitit ndravul dracului la p. 224 f. 108 v°, r. 7), sd cddem,
domnului (p. 7/f. 3 r°, r. 9-10; cf. sd cddem4 Pnain'td lui hs
la p. 106/f. 60 v°, r. 11-12 si cddzurd de se-nkinard la p. 48/f-
23 v°, r. 10-11), au cddzutit insdldclunei sérpelui (p. 30/f. 14
v°, r. 7-8), rdnitut taste dragostei tale (p. 42/f. 20 v°, r. 11-12),
veniti th ne bucurdmic domnului, Pnalfatidui la cerulii ceriure,-
Mr (p. 51/f. 25 r°, r. 12-14), ai fos[t7 sd nu ogodesti (p. 214/f.
103 v°, r. 13), sofu si rdpausii diavolullui (sic, p. 209/f. 101 r°,
r. 2-3), de ndprasnd, cdt4 clipesti cu okiul (p. 209/f. 101 r°, r.
13-14), de ndprasna, cáti2 va fi clipala okZului (p. 225/f. 109
r°, r. 13-14), intuniarecur de afard (p. 209 f. 101 r°, r. 16), in-
tunéricit cela ce te pofi rdelzdma di n"s (p. 211/f. 102 r°, r. 6-7,
cam tot as& la p. 227 f. 110 0, r. 5-6), MOO se vor ucide pre
sine unde (--= «cand») vorit yea slava son4ilor (p. 195/f. 96 v°,
r. 15-16), cd locit de veselie aicé taste acelora tuturor (p. 116/f.
49 v°, r. 4-6, .«au aceia toti»), ce lipsd 'taste si mud (p. 119/f.
51 r°, r. 16 . «ce lips& avemn), numele-i era lazar (p. 197/f. 97
r°, r. 4), ce volosu fi-e de dulóata trupului tdu (p. 146/f. 72 v°, r.
1-2,. ace volosu ai»), etc. Din frazele citate unele sunt evident
slavonisme, bunnoarn constructia unor verbe cu dativul, allele
maghiarisme, de pilda, constructia verbului a fi cu dativul pen-
tru a exprim& intelesul verbului a aced, desi aceastn constructie
o gasim si in latineste.
D. Particularitati lexice.
a) Elemente latinesti. Ne vom ocupa, mai intaiu de elementele
latinesti caracteristice pentru vechimea Codicelui Todorescu.
Natural aici nu vom tract& formele, cnci despre ele am vor-
bit intr'alt loc.
cz) Intre elementele latinesti ale Codicelui Todorescu gasirn
cuvinte latinesti, cari astazi nu mai sunt intrebuintate, ori,
dac& sunt, se intrebuinteaz& inteo form& mai noun ori numai ca
provincialisme in o mica parte a limbii românesti.
Substantive: arame < *aramen asimilat din aeramen, dar
pute& s& rezulte din ae- e-, i dup& analogia lui ariciu < eri-
eius (p. 216/f. 104 v°, r. 4, p. 231/f. 112 r°, r. 1); gude, care
are dou& intelesuri, i anume : 1) .udef,-fe <judleium «Jude-
www.dacoromanica.ro
 140

cata»: de-1 vddescu rainle domnilonl si innainté gucleklorli (p.

71/f. 35 r°, r. 15-16), dzua de giudep (p. 134/f. 66 r°, r. 10-11,
p. 166/f. 82 vo, r. 5, p. 191;f. 91 r°, r. 7, p. 192/f. 94 v°, r. 1,
p. 201/f. 99 r°, r. 10), scaunul de gudet (p. 157/f. 78 r°, r. 15),
va esi mare Vrtain'té gudefului (p. 161/f. 80 r°, r. 2-3), se vor
cutremura de frica giude(ului (p. 161/f. 80 r°, r. 16 p. 162/f. 80
v°, r. 1), nece vor avia fried de moarte, nee fel de dude( (p.
175/f. 87 r°, r. 7-8), cdlugdrii la giudep kerna-i-va (p. 194/f.
95 v°, r. 7), tl"covanie eiYgliei dela glu[dri(ii (p. 201/f. 99 r°, r.
2), voao foculi i giudetulii (p. 207 If. 100 r°, r. 12), §i 2) j'udef,
pl. -ci < jiidex on chiar judicium, dar la aceast& insemnare
«darfte viell. altserb. sudici, neuserb. sudac, nslov. sôdec=ksl.
sa"dici beteiligt sein» (Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 878):
dulce 'taste si vale cd laste ciudera (p. 126/f. 62 v°, r. 6), neu
&As nzarele gudeta cela infricatul (p. 142/f. 70 v°, r. 4-5), in-
pdratul gudet (p. 161/f. 80 r°, r. 9-10), gudecii (p. 11/f. 5 r°,
r. 16, p. 88/f. 43 v°, r. 15-16, p. 1551f. 77 r°, r. 1-2); serbulii
<FOrvus (p. 214/i. 103 v°, r. 15-16), sarbei <sèrvacam (p.
229,f. 111 r°, r. 10-11), sterc <stiircus (p. 177/f. 88 r°, r. 9);
tun= «Donner» <tönus, um (p. 38/f. 18 v°, r. 2, cf. tunete la
p. 39/f. 19 r°, r. 9); cuvAntul simplu dzeu < dens in formula
de juramant pre dzeu (p. 212/f. 102 v°, r. 12), vr4tute = «Kraft»
< virtus, tiitem (p. 221/f. 107 r°, r.14); derivate Bunt meseriare
(p. 233/f. 113, r. 11) §i tneserdtate (p. 18/1. 8 v°, r. 4) din miser
<miserfa,-um (p. 55/f. 7 r°, r. 3-4); ferecaciune sdreiciei pi
a fiérdlor < fiibricAtio,-onem, cf. ferec <fibrin, caci e mai
pucin probabil cit acesta ar veni din derivatul lui fe'rrum, nea-
testatul *ferricocare; er'teiciund (p. 18/f. 8 v°, r. 7-8) din iert
<*1iberto,-are derivat din libertus; frdmsek, frdmsete, cum se
mai aude astAzi prin Maramure§, in loc de frumsek din frumos
<formiisus (p. 6/f. 2 v°, r. 14, p. 23/f. 11 r°, r. 15, p. 50jf. 24
v°, r. 9-10, p. 129/f. 64 r°, r. 15, p. 166/f. 82 v°, r. 3, p. 196/f.
96 v°, r. 1-2, p. 222/f. 107 v°, r. 4-5), de-aici tramse(dn'du-si
(p. 36/f. 17 v°, r. 11) §i infrelmseleze (p. 37/f. 18 r°, r. 6-7),
supdrdturile = «suparariles (p. 208/f. 100 v°, r. 14) din supdr <
silpero,-are; = «salzkiturile=xsariturile» (p. 217/f. 105 r°, r. 6),
din salt < salto,-are ; insdluturile in loc de inselldturile (p. 217/f.
105 r°, r. 13) din insel, despre care d-1 Tiktin ne spune: «Nicht
zu ksl. inieiu «schimpflicher Gewinn, Wucher», sondern mit
insela (= usatteln)» < sellol-are identisch. Man hat an die
www.dacoromanica.ro
 141

Kunstgriffe zu denken, die angevendet werden massen, um

einem Pferde, ehe es vollig zahm ist, den Sattel anzulegen.
Man vgl. die gleichbedeutenden a potcovi pe cineva, a pune
cuiva mantaua, ipingeaua u. ft.», dar gasim i insdldciunile (p.
232/f. 112 vo, r. 1-2); trdsurile= «intrecerile» (p.217/1.105 r°,
r. 5) din trag < *trap, ère = traho,-6rep; dezmierdziile (p.
228/1. 114 v°, r. 1) si dimtir'ddciunile (p. 211/f. 102 r°, r. 15
16) din desmierd, dezmierd < sdis-m6rdo,-are din me'rda (v.
vci dez'mier'dat la p. 208/f. 100 v°, r. 5-6 si p. 221if. loa
r. 4-5) ; din fecioard, < *Ptiola,-am = «vergura» (v .
feorii la p. 248/1. 120 v°, r. 14) s'a derivat fióorifel = «vergura»
(p. 93/f. 54 r°, r. 6, p. 108/f. 61 v°, r. 15) si feciorid = «starea
de vergura» (p. 125/1. 62 r°, r. 6),
Gasim apoi unele participii intrebuintate ca substantive
intr'o forma neobicinuitä astazi. Uneori traducerea din sla-
voneste e evidentä, Asa sunt urmätoarele participii prezente:
giudecdtorile (p. 3/f. 1 ro, r. 1) = «judecatile» (Coresi, o. c.
p. 133, r. 1), cf. giudecdtoriu (p. 41/f, 20 r°, r. 2, p. 92/f. 45
v°, r. 6-7); despoitor = stäpAn» (p. 7/f. 3 r°, r. 15, p. 60/f.
29 vo, r. 13-14, p. 100/f. 57 v°, r. 3 si 12, p. 105/f. 60 r°, r.
8), despuetoare = astapAna» (p. 66/f. 32 v°, r. 8); naNcatoar6
tdornnutuil = cmaica» (p. 67/f. 33 r°, r. 7-8, cf. maica la p.
57/f, 28 r°, r. 9-10), roditoare [domnului] = amaica» (p. 57/f.
28 vo, r. 7-8, p. 93/f, 54 r°, r. 1 si 5); prederegdtorii (p. 12/f.
5 v°, r. 2). Altfel participiul prezent, daca ne putem in-
drepta dupa traducerile slugarnice din slavoneste ale textelor
despre cari vorbim, pare a fi fost mult mai uzitat odini-
oath deal astazi, caci 11 gasim si in raporturi sintactice
in cari acum nu 1-am putea intrebuinta : rugdtoriul de-
rep'tu sufletele tuturor (p. 93/f. 54 ro, r. 10), agiundtorii (p. 185/f.
92 ro, r. 16 p. 186/f. 92 v°, r. 1), fdcdtori de cuvdn'td (p. 32/f,
15 vo, r. 4-5), fdcdtori rdi (p. 236/f. 114 v°, r. 13-14), svddi-
torii (p. 88/f. 43 v°, r. 7-8), clevetitorii (p. 237/f. 115 r°, r. 2-3).
Dintre participiile trecute intrebuintate ca substantive remar-
cam urmatoarele unt < unctum din ungo eunsoare)) in ge-
nere nu numai «Butter» ca astazi : un'se-te cu untul fireei dum-
nedzeesti (p. 50/f. 24 v°, r. 12), un'se-te... cu un'tul bucuriei (p.
51/f. 25 r°, r. 1) ; fapt < factum = «lucru»: i catd pre lap-
lulu mdinilord tale (p. 101/1. 58 1.0, r. 5-6), nu putuiu rdbdct
faptul mdiniloro me,le sd-i munéascd diavolul (p. 108/f. 61 v°,
www.dacoromanica.ro
 142

r. 10-11), iar din pluralul acestuia s'a desvoltat faptd, pl. fapte
< facts (p. 121/f. 52 r°, r. 9-10, p. 132/f. 65 v°, r. 11 si 16,
p. 237/f. 111 r°, r. 7) si s'a derivat fdpturd, pl. fdpturile < fac-
tfira = «creaturile», cum se va ceti si fapturile dela p. 51/f.
25 14, r. 8--9, despre care am vorbit i intealt loc ; dzisa = el.
flogfAIIHIE «mandatum» (p. 37/f. 18 r°, r. 11, p. 60/f. 29 v°, r.
5) din dzic < dico, -ore ; ascuns, pl. -urite = «secret» din as-
fund <abscondo,-ore (p. 121/f. 52 ro r. 11-12, p. 155,f. 77 r°,
r. 9, p. 159/f. 79 r°, r. 4-5), adus = «oaspe» din aduc < ad-
duce, -Ore : ca u adus dragu strig (p. 43/f. 21 r°, r. 1).
Dupti cuin erode d-I Pericle Papahagi (Notite etimologice in
An. Acad. Rom., Seria II, T. XXIX, 1906-7, Mem. Sect. Lit., p.
233-235) de origine latina ar fi i Ind'gurd = «colina», «munte»
< magulum «das Maul», Georges, Lat. -Deutsches Wb., cu in-
semnare de : gena, bucca, graecobarbaris = p4youXov «genam,
buccam», Duc., cf. ar. «dzeanci,, care inseamna i «colina»,
.0cleal». In ar. are forma mdgu'rd (Muzachia, Albania), mdgu'ld
(Epir Tesalia), in alb. ma'gurs, ngr. itayoacc (1). Tiktin in
.Runt.-Deutsches Wb., p. 940 zice : Vgl. alb. ma'guljd. Desselben
Ursprunges scheint ksl. tnogyla (rum. movild), id. u. ngr. pkotaov
4(Wange» zu sein». In Codicele Todorescu II gasim cu intelesul
do «munte», «colinä», «deal» : 1 mer4se in mdgura elemului (p.
.57/f. 28 r°, r. 12), de sd munces'cu in pasta si in maguri (p.
114/f. 48 v°, r. 9), ar'de tot pamintuld i toti mun'tii i toate
magurile (p. 156/f. 77 v°, r. 8).
Cu intelesul de «munte» gasim si cuvantul codru (p. 25/f. 12
r°, r. 6, p. 31/f. 15 r°, r. 1, p. 33/f. 16 r°, r. 1, p. 34/f. 16 r°, r.
7, p. 35/f. 17 r°, r. 9, p. 37/f. 18 r°, r. 8, P. 38/f. 18 v°, r. 1-2,
p. 38/f. 18 v°, r. 3 si 10), care e considerat de unii de element
latin < *quodrum = clas. quadrum (Densusianu, cf. I. A. Can-
drea si Ou. Densusianu, .Dic(. elimologic al limbii romane, Buc.
1907, p. 58-59), de altii de albanez, aci in limba albaneza
se &este kodre = Hugel» (cf. Puscariu, El. Wb., p. 34).
'Pentru discutiunile asupra acestui cuvânt v. afar& de cele doua
.dictionare citate, unde se insira amanuntit diferitele päreri, si
Tiktin, Rum. Deutsches TI b., p. 387.

(1) D-1 W. Meyer-Litbke, In Romanisches Etymololisches Wörterbuch, p.

.379 referitor la aceastg, parere zice: aRum. meigurcl «Berg* A. A. Rom.
XXIX, 33 (sic) gehort kaum hierhera.
www.dacoromanica.ro
 143

Adjective: méserii (p. 55/f. 27 r°, r. 3-4) < miser, -a, -um;
iusoare (p. 113/f. 48 r°, r. 9) < levis, -e [u]sor, care astazi
se aude numai in formele uqor §i isor ; pucios < 'pate-to-sus,
-a, -um, dar numai in legatura cu peatrá: pilatrd pu6oasd astin-
iiger Stein» (p. 216/f. 104 v°, r. 1, p. 230/f. 111 v°, r. 13- -14).
Dintre adjective 4i pastreaza vechiul fonetism drept, caci II ga-
sim numai in formele : derept, dirept.
Pronume: Ca pronume personal de a treia persoana, se intre-
buinteaza insul, pl. insii < Ipsum i nds, nusul, pl. nusii, care
s'a nascut pe baza unei etimologii populare din cun insul,
< cum + ipsum respective Ipso in urma nazalizärii vocalei :
.cun insul > cun + isul a fost adica desracut in cu 4- ncisul,
iar acesta, dupil asimilarea lui I la u, a dat: cu + nusul. Nusul
apoi a fost coasiderat ca un cuvint nou, de sine statätor. Co-
rectitatea acestei explicari ne-o dovedWe §i imprejurarea c pe
nusul, nusii II aflam de obiceiu in legatura cu prepozitia cu
4cf. i Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 548). Atat forma insul
Multi, cat i nds, nusul, nusii se intrebuinteaza nu numai in le-
gatura en prepozitia de (clansul) ori cu (cu + nusul), ci §i sin-
gura, dar de obiceiu dupa prepozitii : intundrec pros, ce te poti
rddzima de insul (p. 227/f. 110 r°, r. 6), puse-s' pr-insulit (p.
50/f. 24 vo, r. 10), spr-insii (p. 91/f. 45 r°, r. 16), intr-dsii (p.
77/f. 38 r°, r. 9), intr-in's4 (p. 69/f. 34 r°, r. 1-2), dfntr-din-
sae (p. 81/f. 40 r°, r. 3-4), intr-insit (p. 173/f. 86 r°, r. 14), ccitr-
.dn'sul (p. 16/f. 7 v°, r. 2-3), cdtr-insii (p. 43/f. 21 r°, r. 15-16),
.cdtrá Pn'si (p. 200/f. 98 v°, r. 4-5); intundricii cela ce te pop
rddzcima di n"s (p. 211/f. 102 r°, r. 7), si noi cu nusul invisem
,(p. 23/f. 11 r°, r. 9), si tori svntii Pn'peri cu nusul (p. 201/f- 99
r°, r. 8), cu nusii (p. 43/f. 21 r°, r. 3), tu- te cu nusii foar'te
(p. 212/f. 102 v°, r. 10-11). cu nusii (p. 228/f. 110 v°, r. 10).
Forma aferezata (cest Ara a la inceput) a pronumelui demon-
strativ acest<eccu[m]-11stum find caracteristica pentru limba
veche, citam aici dou5, exemple din Codicele Todorescu: sotiia
.ta ciala iubita de cdstd Pume desartd (p. 228/f. 110 v°, r. 8), au
vis pre 6astd l'ume (p. 231/1. 112 r°, r. 6).
Nurnai in limba veche era intirebuintat §i pronumele nehotärit
4nesi= e(ein) Jeder, Jeglicher»: cinesfil cu ale sale pdcate vorit
,sta (p. 141/f. 70 r°, r. 7-8), de vor priimi... tori cinesi cu cinsté
si cu darul sdu (p. 169/f. 81 r°, r. 3), slobodzéste cinesi pre
vola so (p. 126/f. 62 v°, r. 7-8), cinesiil Cu flucrul sdul (p.
www.dacoromanica.ro
 144

2201'f. 106 vo, r. 10), cines[i] cu meseriard bor (p. 233/f. 11 1'0,
r. 10-11), dar cf. ei fara : cord sta loft asdmene cine cw
faptele sale (p. 155/f. 77 r°, r. 5), sd dé rdspunsu cine de pdcatellef
sale (p. 201 f 99 r°, r. 15).
Pronumele determinativ alalt <illum+alterum obicinuit astazi
numai in adverbele alaltderi, alaltdmdne, alaltdseard §i, mai rar,.
alaltddiminea(d (= alalta-ieri-dimineata), era odinioara mult mai
intrebuintat unul dela alaltii (p. 181f. 8 v°, r. 13), alalta sard
(p. 139/f. 69 r°, r. 16), &Yalta laturi (p. 151/f. 75 r°, r. 12-13),
détalutd, laturi (p. 1521f. 75 v°, r. 4), unii cu &arta (p. 174/f..
86 v°, r. 7), mdn'tu unii cdtrd (p. 118/f. 50 v°, r. 1-2),.
vor grdi unii cdlra, alaqi (p. 194/f. 95 v°, r. 1).
Formele caa (p. 187/f. 93 r°, r. 12), atha (p. 44/f. 21 v°, r..
13, p. 76/f. 37 v°, r. 14), caasta (p. 29/f. 14 r°, r. 2) ale pronu-
melor demonstrative au colorit local ei de bunä seamit yin dela.
vreun copist.
Numerale. Remarcabil e numeralul nederminat neskyt <neseio,
quantus=«cAtvA», «putin» : eri eram in neskyt sullet (p. 3/f. 1
r°, r. 9).
Terbe: a curd sau cure, cum se mai aude i astazi in unele-
parti,< eurro,-6re-,-- «a curge» : pi le curd; sdngele de unghi (p.
80/f. 39 v°, r. 3), le va curd den'tru oky smrad cu puroi (p..
193/f. 95 r°, r. 1), dar §i «a fugi», «a merge»: i"nainte-i curd
Idrila (p. 46/E 22 v°, r. 2), cu piöoarele cura (p. 146/f. 72 v°,.
r. 13); a delunga din lung < longus =«a del:arta», care astazi se-
intrebuinteaza aproape numai in forma compusa indelung : sd
o deluingdm de noi (p. 219/f. 106 r°, r. 5-6); a deqtin'ge <
desekdo,-6re=«cobor»: destin'ge (p. 107/f. 61 r°, r. 7), deqtin'si
(p. 26/f. 12 v°, r. 10), sd deqtin'gd, (p. 42/f. 20 v°, r. 2, p. 58,f-
28 v°, r. 4-5), deOin'se (p. 384. 18 v°, r. 5 §i 8, p. 39/f. 19 r°,.
r. 3, p. 1071f. 61 r°, r. 9), deltisd (p. 248/f. 120 v°, r. 12 in «Cre-
zul» de mai tarziu), céU destin'sic (p. 42/f. 20 v°, r. 3), destin-
gdn'dnit (sic, p. 481f. 23 v°, r. 3-4); a despune< dispono,-6re=
«stapanesc»: ce ai foszt] sd ma despui .(p. 214/f. 103 v°, r. 15),.
ce ai [osit] sã mId] despoi (p. 229/f. 111 r°, r. 9), despuse (p..
229/f. 111 r°, r. 10); a incinde<inandor_ere= «a aprinde»: céia
ce te incin'déi (p. 146/f. 72 v°, r. 3-4); a invita < invitorare-
.prov. «a ingita» adica «a indemna» Meted omul (p. 239/f..
116 r°, r. 7); a rdpausa <repausol-are : rdpaosd (p. 14/f. 6 v°,.
r. 14, p. 15/f. 7 r°, r. 2-3), multe trupuri rdpdusate (p. 34/f. 16.
www.dacoromanica.ro
 145

v°, r. 14), de aici substantivul postverbal reipaos (p, 30/f. 14 v°,

r. 4-5, p. 42/f. 20 v°, r. 15-16), rdpausit (p. 209/f. 101 r°, r.
2-3), reipaus (p. 225/f. 109 r°, r. 4); a scumpdra<ex-eomPa
rare .«rascumpär» néu scup Id] rat (p. 4/f. 1 v°, r. 14), ngu
scumpdratii (p. 18/f. 8 v°, r. 8), scumpdratu-ndu (p. 20/f, 9 v°,
r. 12), de aici scumpdrare (p. 4/f. 1 v°, r. 12); a infereca, compus
din in d-fereca <*fdicare = «a ferici» (cf. p. si. oys,maarra):
nice inferecafi ucinicii mei (p. 163 f. 81 r°, r. 12 ; cf. in Ps. sch
ps. 124, 4 : Inferieadzet dile dulcilora pi derep(ilor cu rnema);
din verbul simplu ferica, fereca ni s'a pastrat in Codicele Todo-
rescu numai participiul perfect cu intelesul de Mice, fericit:
fericat (p. 182/f. 90 v°, r. 11 ei 14, p. 183,f. 91 r°, r. 8, p. 184/f.
91 v°, r. 3, 6, 10 ei 15-16, p. 185/f. 92 r°, r. 2, 5-6 ei 15-16,
p. 1861f. 92 v°, r. 6, p. 187,f. 93 r°, r. 6 ei 14), ferecat (p. 176/f.
87 v°, r. 2, p. 183/f. 91 r°, r. 6, p. 188/f. 93 v°, r. 13); a inframsa
<*infrumufa din frumos<formiisus ori chiar *Informoslare=
mod. «infrumuseta» din «frumsete», pe care in Codicele Todo-
rescu ii gäsim in forma infreimseta: infrdmsate (p. 1731f. 86 r°,
r. 2 ei 3 ei p. 174/E 86 v°, r. 2-3); forma simpla, a verbului a
inneca obicinuit astitzi : a neca<ne-co,-are.«a sugruma», «a
ucide»: si-au necat fi6ori mici (p. 95/f. 55 r°, r. 8).; forma simpla
a finds< tendo,-gre in loc de a intinde, cum se obicinueete
astazi : si-si tinse ia mdinile sale (p. 99/f. 57 r°, r. 12), de aici
participiul perfect tinsu: un nuor de focu tinsu (p. 75/f. 37
r°, r. 5).
Ni s'au pilstrat apoi rAinAeite din forma simplä a verbului lati-
nesc vivo,-ère = «traesc», deei trecut mai intaiu la conj. II, apoi
la I-a, in : viemu-n[el (p. 23/f. 11 r°, r. 8), voru vie (p. 175/f. 87
r°, r. 3), rei ce viia in ceriure (p. 106/f. 60 v°, r. 3), de aici
vilarg (p. 110/f. 46 v°, r. 10-11); il gasim insä i netrecut in
perfectele compuse : ai vis, ai visu (p. 135/f. 67 ro, r. 11, p.
143/f. 71 ro, r. 2), amu visit, amu visu (p. 214/f. 103 v°, r. 1 ei
12), au visu, au vis (p. 87/f. 43 r°, r. 2, p. 132/f. 65 r°, r. 15, p.
191/f. 94 r°, r. 13, P. 216/f. 104 v°, r. 9, p. 231/f. 112 r°, r. 6).
Imperativul pasci= mod. «pa,eeete», «pA§i» (p. 87/f. 43 r°, r.
6, p. 122/f. 52 v°, r. 5 ei p. 170/f. 84 v°, r. 15) Inc& e o ramb.eitA
pretioas5, din verbul a /Asa <lat. v. passo,-are, care astAzi nu
se mai aude decAt in unele parti ei numai in imperativ.
Interesante mai sunt ca putin uzitate: se afun'da (p. 92/f. 45
r. 4) din afund, depryn'set (p. 207/f. 100 r°, r. 16, p. 236/f.
www.dacoromanica.ro
Drdganu, Dour+. manuscripte. 10
 116

114 v°, r. 6-7) < depre[he]ndo,-6re i sd inpcliftf = «se intrup5.»

(p. 248/f. 120 v°, r. 13 din ((Crezul» de mai tArziu) din pelikl
«carne», «trup».
FArA de a ne pronunta pentru vreuna din multele etimologii
propuse pentru verbul a scuipi amintim di in Codicele Todo-
rescu acest verb are forma: scopescu (p. 114/f. 48 v°, r. 14), cf.
Cod. Sturd., p. 22 scuepescu).
Despre d din scdr'éca (p. 92/f. 45 v°, r. 9; cf scir`scare la p.
123/f. 53 r°, r. 16, p. 165/f. 82 r°, r. 5-6), care trebue adus in
leghtura cu p. sl. CKIMKTATII, CKpINAWTATH, a fog vorba la parti_
zularitAtile fonetice.
La acest loc amintim cA participiul perfect compus cu ne- pe
vremea când s'a scris Codicele Todorescu, mai ales ca atribut,
-aye& de multe ori un inteles potential (= «care nu se poate...)),
«care nu poate...»): sdntu... neaciunse cardrile lui (p. 3/f. 1 r°,
r. 2-3) ; adevdrii nespus iaste (p. 31f. 1 r°, r. 12), sd inple(i
denft nescdzutulii qi nedesertatutit izvoro (p. 17/f. 8 r", r. 12),
ingefrifi scin'tu negreqiff (p. 161/f. 80 r°, r. 6), perire netrecutd
(p. 211/f. 102 r°, r. 1-2), geru nespus (p. 211if. 102 r°, r. 3),
putoare nerdbdatd (p. 211/f. 102 r°, r. 4), vierniii neadoerniti
(p. 92/f. 45 v°, r. 8-9, p. 2111f. 102 r°, r. 5, p. 227/f. 110 r°, r.
4), viermii neadurmqi (p. 84,f. 41 v°, r. 16, p. 91/f. 45 r°, r. 14),
védi netreculi si neslobodziti (p. 218/f. 105 v°, r. 2-3, p. 232,f.
112 v°, r. 5-6), vedia netrecutd (p. 221/f. 107 r°, r. 11), durére
nespusa (p. 226/f. 109 v°, r. 1), intunérecit neluminat (p. 2101f.
101 v°, r. 16, p. 226/f. 109 v°, r. 13), perire netrecutd (p. 226/f.
109 v°, r. 14-15), ger réce nespus (p. 227/f. 110 r°, r. 2), putoare
neinblatd (p. 227/f. 110 r°, r. 3), bucurie ne[sffrdqild (p. 233/f.
113 r°, r. 14), netrecuri véci (p. 234/f. 113 v°, r. 4), etc. Dintre
participiile citaie aici numai putine se mai pot intrebuinta astAzi
in aceastä form& ei cu acest inteles.
Adverbe luo <fibi=«unde, (p. 62/f. 30 v°, r. 4, p. 81/f. 41
r. 13, p. 211/f. 102 r°, r. 14, p. 212/f. 102 v°, r. 1 si 2, p.
228/f. 110 v°, r. 2 ; cf. unde la p. 102/f. 58 v°, r. 12, p. 227/f.
110 r°, r. 14, etc.) ; acmu < eccum-modo=mod. «acuin», «acuma»
(p. 5/f. 2 r°, r. 5, 6, 9, p. 21/f. 11 v°, r. 5, p. 42/f. 20 v°, r. 6-7,
p. 46/f. 22 v°, r. 13, p 92/f. 45 v°, r. 16, p. 105/f. 60 r°, r. 15,
p. 111/f. 47 ro, r. 3 p. 143/f.71 r°, r. 6, p. 147/f. 73r°, r. 2, p. 160 f. 79 v°,
r. 10, p. 212/f.102 v°, r. 14...), alAturea de care gAsim si forma pro-
vincialA de astAzi anzu (cor. p. sl. o i ovso, (p. 11/f. 5 r°, r. 2, p.
www.dacoromanica.ro
 147

96/f. 55 v°, r. 10, p. 99/f. 57 r°, r. 7, p. 199/f. 98 r°, r. 11, p.

211/f. 102 r°, r. 13 *i 16, p. 212/f. 102 vo, r. 2, p. 213/f.- 103
r", r. 3, 214/f. 103 v°, r. 10, p. 228/f. 110 v°, r. 1-2, p. 233 f.
113 r°, r. 13...); asupra <add-supra-=«peste»: asuprd de tot (p.
202,T. 99 v°, r. 4 5); ainte <ad +ante ori ad+abante (cf. apoi
<ad-t-post), (p. 215/f. 104 r°, r. 5-6), alAturea de care aflAm ei
formele compuse inainte, inane, nainte, naite (passim), apoi
mainte=mat-Fainte» (p. 47/f. 23 r', r. 1), maite=«mainte» (p.
169/f. 84 r°, r. 5 *i p. 248/f. 120 v°, r. 6), ddinte din de+ainte
=ode mai nainte» (p. 68/f. 33 v°, r. 3); cid (p. 198/f. 97 v°, r
16), forma aferezatä a lui acid <eeeumlifeee (p. 461f. 22 v°,
r. 10), ded din de+aci (Geecumbie)-=«apoi», «dup& aceea»
(p. 239/f. 116 r°, r. 8, 10, 11 *i 12, cf. «dupA aciaA», ibid., r. 13),
din care s'a nAscut prin adaogerea unui -a in urma legAturilor
sintactice ddciia (p. 22/f. 10 v°, r. 8, p. 230/f. 111 v°, r. 6, p.
233/f. 113 r°, r. 13 *i 15), depreund, < de-per-unam-,---«impreunk
dimpreunA» (p. 209/f. 101 r°, r. 9-10, p. 2141f. 103 v°, r. 1 *i
12, p. 214 f. 103 v°, r. 16 p. 215/f. 104 r°, r. 1, p. 219/f. 106 r°,
r. 14-15, p. 225/1. 109 r°, r. 9), dinioarci <de-(ii)na-1i6ra=mod.
«odinioarA», diniord (p. 102/f. 58 v°, r. 8. p, 116/f. 49 v°, r. 3, p.
176/f. 87 v°, r. 5-6, p. 218/f. 105 v°, r. 3), dinioard (p. 136 T. 67
r. 5-6), crindoarci (p. 209/f. 101 e, r. 7--8), ddn4oard (p. 226/f.
109 v°, r. 14), ddndoard, (p. 2321f. 112 v°, r. 8), dandoard (p. 225/f.
109 r°, r. 7-8 §i p. 234/f. 113 v°, r. 5-6), adethr <ad-de-v erns
sau ad-de vero ori ad-Ead-viirum> avverum=«amin» (p. 111/f.
47 r°, r. 9-10, p. 139 f. 69 r°, r. 8, p. 240/f. 116 v°, r. 9-10.
spoi la p 250/f. 121 v°, r. 5 in «Orezul» *i la p. 251/f. 122 r°,
r. 6 in k Taal nostru» de mai tArziu, cf. amin la p. 24/f. 11 v°,
cr. 2, p. 56,f. 27 v°, r. 15, p. 196 f. 96 v°, r. 12--13, p. 220/f.
106 v°, r. 16), desupra <de+supra «de-asupra» (p. 158/f. 78
r. 13-14 *i p. 215/f. 104 r°, r. 6), unde putem sá avem a
face *i numai cu o particularitate ortografidt.
Este interesant din punct de vedere fonetic curundu (p. 185/f.
92 r°, r. 7, p. 187/f. 93.r°, r. 16), cum se aude i astAzi in unele
pArti in loc de curand <eurrendo, precum i furls' (p. 73/f. 36
T°, r. 5) intrebuintat fara prepozitie.
Prepozitii: a <ad se intrebuinteazA nu numai in adverbe
-ca : asarci (p. 139/f. 69 r°, r. 15), amen'te (p. 198/f. 97 v°, r. 13),
.concind (p. 72/f. 35 v°, r. 12), etc., *i nu numai in legAtura cu
de in determinatiuni adverbiale, ca.: cid stanga (p. 159/f. 79 r°,
www.dacoromanica.ro
 148

r. 13, p. 162/f. 80 v°, r. 15-16, p. 195/f. 56 r°, r. 9, p. 234/f.

113 v°, r. 14-15), dd derépla (p. 49/f. 24 r°, r. 10, p. 194/f. 95
r. 9, p. 159/f. 79 r°, r. 11--12, p. 167/f. 83 r°, r. 11-12),
ci i singura: seelzdndit eta' a dirép'ta (p. 51/f. 25 r°, r. 15), ia
a stanga (p. 91/f. 45 r°, r. 10), apoi uneori, cum am vazut, pen-
tru a a1catui o forma de gen.-dat circumscrisa: sufletele a tofu
omul (p. 29/f. 14 r°, r. 10-11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f.
25 r°, r. 8), dumineca a tori sOntii (p. 110/f. 46 v°, r. 11 -- 12)
impdratulit a toatet luntia (p. 176/f. 87 v°, r. 11), intru stire a
toate limbyte (p. 201/f. 99 r°, r. 8--9); si mai multi, de a cin'ci
sute de frati iar"td-se (sic) domnul (p. 34/f. 16 v°, r. 3 5),
artura a mulli (p. 110/f. 46 v°, r. 10); spre < super se intrebu-
inteaza si in raporturi, in cari noi am intrebuinta pe, pre <per ori
peste, asupra, despre cari vom vorbi mai Incolo: &t spre acela
amu nevdzutit destin'se (p. 38/f. 18 v°, r. 4, cf. a pre alit sinaei
cdn'dit destin'se (p. 38/f. 18 v°, r. 8), 'lard spre .acesta, aiave
se aratd (p. 38/f. 18 v°, r. 6), spre late dzdcé ndrod multu (p.
75/f. 37 r°, r. 8), si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 14),
ha va sedé spre scaunulii slavei sale (p. 168/f. 83 v°, r. 13), spre
sila dumnedzdului nostru set inblati (p. 222/f. 107 v°, r. 1-2),
ce-i pre suptu cer qi spre fata pdmdntului (p. 222/f. 107 v°, r.
8) spftle elit Wave dfitnedzeu inblndü (p. 37/f. 18 r°, r. 4),
prespre, prespe, pespre <per-l-siiper=rnod. «preste», «pesteD:
prespre (p. 10/f. 4 v°, r. 7, p. 271f. 13 r°, r. 16p. 28/f. 13 v°,
r. 1, p. 157/f. 78 r°, r. 8, p. 187/f. 93 r°, r. 1, p. 188/f. 93 v°,
r. 12), prespe (p. 40/f. 19 v°, r. 14, p. 131/f. 65 ;r°, r. 1-5) si
pespre (p. 199/f. 98 r°, r. 1); printru din pre-(i)ntru <per+Intro
(p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 17/f. 8 r°, r. 9 10. p. 70/f. 34 v°, r. 14-15,
p. 110/f. 46 v°, r. 7-8, p. 185,f. 92 r°, r. 1...), cf. si pentru (p.
4/f. 1 v°, r. 7, 8 si 16, p. 7/f. 3 r°, r. 7, p. 8/f, 3 v°, r. 7, p.
16/f. 7 v°, r. 1, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 29/f. 14 r°, r. 3, p. 30/f.
14 v°, r. 5...) i pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p.
28/f. 13 v°, r. 8...); preéur <perd-gyrus Inca e prepozitiune
propriu zisa, cad se construeste cu acuzativul, nu cu genitivul,
ori cu de + acuzativul: pre6ur ia (p. 157/f. 78 r°, r. 10-11).
Dereptii <dire-eta adv. din direetus-a-um se Intrebuinteaza
ca prepozitie cu Inte1esu1 de «in dreptulo («vis-a-vis») si «pen-
tru»: dereptit ierusalimit (p. 25/f. 12 r°, r. 7); derep'tit pdcatele
/or (p. 27/f. 13 r°, r. 12), dereptit pdcdtosii (p. 98/f. 56 v°, r, 3
si 15-16, p. 106/f. 60 v°, r. 5), derep'tu mila ntaicei me% si de-
www.dacoromanica.ro
 149

eplu [al ingerilor rugdclune (p. 110/f. 46 v°, r. 4), derep'tu necre-
dinèosii (p 100/f. 57 v°, r. 12-13), dereptu curvie (p. 177/f. 88r °, r.
15-16), dereptu sfutu cuvdntul teiu (p. 115/f. 49 r°, r. 3...); apoi
in legAturl cu ce si ac42a: derep ce, dereptil ce, dereptu ce, direp't
ce (p. 21/f. 10 r°, r. 3, p. 38/f. 18 v°, r. 9-10, p. 214/f. 103
v°, r. 5, p. 222/f. 107 v°, r. 9, p. 229/f. 111 r°, r. 3-4); dereptu
aceia, derep'tii acéla, dirip'tit acjia (p. 11/f. 5 r°, r. 6-7, p.
14/f. 6 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 10-11, p. 37/f. 18 r°, r. 14, p.
70/f. 31 v°, r. 2 3 si 9-10, p. 72/f. 35 v°, r. 13-14, p. 76/f.
37 v°, r. 3-4, p. 78/f. 38 v°, r. 3-4, p. 83/f. 41 r°, r. 3, p. 86/f.
42 v°, r. 11, p. 110/f. 46 v°, r. 2-3, p. 217/f. 105 r°, r. 14-15,
p. 218/f. 105 v°, r. 4, p. 2321'f. 112 vo, r. 3, etc.In formele dere..
4n dreptu, («vis-aviN)), dipt si dip----«pentru», deirce, etc. se mai
aude si astki prin Maramures, Bihor si nordul Ardealului.
In legaturä cu conjunctivul prepozitia derept are rol de con-
junctie: ce vd, pdze voi oamenilor, derep[tJ sti fi(i fii si svdn-
iului dhil (p. 223/f. 108 r°, r. 6).
Conjunctiuni: au < lat. aut (p. 100/f. 57 v°, r. 10, p. 121/f. 52
ro, r. 11-12); ce <prob. quId=---mod. «ciD (p. 7/f. 3 r°, r. 4,
p. 17/f. 8 r°, r. 6, p. 22/f. 10 v°, r. 6, p. 27/f. 13 r°, r. 16, p.
46./f. 22 vo, r. 6, p. 52/f. 28 r°, r. 9, p. 144/f. 71 v°, r. 9, p. 175/f.
87 r°, r. 1 si 15, p. 177/f. 88 r°, r. 10, p. 179/f. 89 r°, r. 9, p.
200/f. 98 v°, r. 3, p. 207/f. 100 ro, r. 16, p. 223/f. 108 r°, r. 5,
p. 236/f. 111 vo, r. 6, 10 si 14, etc.), cdce=«caci» (p. 14/f. 6 v°,
r. 6, p. 160/f. 79 v°, r. 7, 8, 9, etc.) ; e < et=«0», «iar» (cores-
punde la p. sl. a, ie; gr. Si) : e inainte-i cura teiriia incerescd
<p. 46/f. 22 v°, r. 1), unde-i senta duminecd e lauda crestini-
lor (p. 102/f. 58 vo, r. 13), e dhlii si'intu lase dela hs (p. 113/f.
48 r°, r. 4), e inerugu tan'guindu-s[el p. 116/f. 49 v°, r. 13), e
al mieu naravfi l-0 urdtu (p. 208/f. 100 v°, r. 1); sci, se <se
in loc de si=«daca,» : sd s4 (sic) si ca mai sdrdcesti si mai miali/
sdn'tu darurele noastre (p. 8/f. 3 v°, 1), set sére aprinde casa
acelora (p. 76/f. 37 v°, r. 9), s6u feicutu rdu reli sdn'tu (p. 104/f.
b9 v°, r. 4), sei-l' vorit lua inge[rili lui dumnedzeu (p. 153/f. 76
T., r. 9), se-1 voril Pita ingerii dilavolului (p. 153/f. 76 r°, r. 15),
se are fi de fieri mcin`ca(i (p. 154/f. 76 v°, r. 10), set te very
sfddi dzua (p. 185/f. 92 r°, r. 12), nece sci ard einem diin mor'fi
invie, nu va cod credinfd (p. 200/f. 98 v°, r. 8), seu vruiti fi (p.
216/f. 104 v°, r. 13); vari <*viiles, vane <*völet (pentru cade-
rea lui o din diftongul oa cf. afard <ad-föras) = mod. aori»,
www.dacoromanica.ro
 150

care e identic cu veri, pers. a 2-a sg. a verbului vrea < *vole,
-i7re in loc de cl. voile (cf. lat. vet, quivis) : vari ce .veri simti
(p. 226/f. 109 v°, r. 2), vari ce veri audzi (p. 226/f. 109 v°, r.
3-4), vare ce-i simti (p. 210/f. 101 v°, r. 3), vare ce-i audzi (p.
210/f. 101 v°, r. 4-5), vare de ce te veri atin'ge (p. 210/f. 101
v°, r. 6) ; pe völet cu v cazul, inainte de o (cf. o'iu=volu, etc.),
dar cu o pästrat in diftongul oa II glisim in forma oare=«ori»
(cf. Tiklin, Rum.-Deutsches Wb., p. 1068): oare dzua, oare noap-
tia, oare bine, oare rãu (p. 240/f. 116 v°, r. 4-6).
1nterjectinni. Dintre interjectiuni vom studià aici nuniai pe
una, pe care o gäsim in mai multe forme §i prezenta, oarecare
interes. E vorba de rni, iani, lane si ni= «Tata»: inni (Ann) ansu
trupe (p. 211,f. 102 r°, r. 13), lani (Anti) czmu (p. 211/f. 102 r°,
r. 16), kitty (Aim) amu (p. 212/f. 102 v°, r. 2), lane (Am) amu
trupe (p. 228/f. 110 v°, r. 1), ni amu suflete (p. 147/f. 73 r°, r.
5), ni sd-lii luom (p. 151/f. 75 r°, r. 11). Hasdeu (Guy. II, p. 112
§i 235 vedeà in formele i"ni si iani pe latinul en (cf. gr. 7'1%4, pol.
ano, anu, nordsrb. ano, slay. na, ung. ne, ni, germ. nu, no, cari
toate aunt inrudite in privinta fonetia §i a intelesului). Astazi
se aude in, Ian sau laza i ni. In ar putea, corespunde latines-
cului en, ni e unguresc, iar iani i lane e mult mai probabil
cä sunt compuse din ia «Wohl nicht lat. eja, sondern alb., bulg.
ja», Tiktin-Rum.-Deutsches Wb., p. 746) cu ungurescul ni, ne
ia+ni, lad-ne (cf. §i Tiktin, ibid., p. 748). Ini poate sa fie insil
ei numai o simp1 gre§eala, ortografica, ntiscutä din confunda-
rea literei At din AIM ell .t, ceeace am vázut ca se intampla.
adeseori.
b) Gäsim elemente latine§ti, cari se intrebuinteaza, §i astazi,
dar in Codicele Todorescu au un inteles deosebit de acela pe
care-1 aflarn in graiul de toate zilele: crestinyle in loc de cresti-
nele din crestin< ehristianus, -a, -um = «nevestele»: fericati de
so(ii bdrbafi si crestinyle (p. 187 f. 93 r°, r. 15); domn, doamnd
<domnus,-um, domna,-am in loc de dominns, domina = «boier»,
«stäpAn»: slugile amu i cu domnii inpreund stau (p. 140/f. 69
v°, r. 12), ce ai fosfil sei ma despui ca u donz'nu serbuld sdu
(p. 2141f. 103 v°, r. 15), cuniu-s[i] despuse o doamnd sarbei sale
(p. 2291f. 111 r°, r. 10), apoi «stäpan» -_--.«Dumnezeu» : pasd sada
maica mkt in bucurie domnului tau (p. 1711f. 85 r°, r. 1); fecior
<*f6tiolus,-um are doua, intelesuri deosebite de.ce1 actual, mai
intaiu = «copil»: sdn'ta vjtele si muerile cde ce I-au lepaclafil
www.dacoromanica.ro
 151

fieorii eanillojr (p. 71/f. 35 14, r. 8), qi-au necat fidori mid (p.
951f. 55 r°, r. 8-9), sullete atunici (sic) nu vet. griji [Wei] de
fiaori, nice de muiare (p. 144/f. 71 v°, r. 8-9), fee'orii de'ntdi
(p. 188/f. 93 v°, r. 3-4), cf. si ai paceei qi ai dragosteei facutu-neu
fiãori (p. 20/f. 9 v°, r. 1) ; al doilea inteles e cel de «flu al bise-
ricii» i ni-1 1amureste insus scriitorul in propozitia : oaminii
kéntd-se toate limbile dereplii pdcatele lor surupct(i in lad, 'lard,
fieorii kémd-se carii i"ntru lege sfraqitu-seu (p. 271f. 13 r°, r. 14);
asa, va trebui sä intelegem pe fecior in: sei fint feeori (p. 5/f.
2 r°, r. 2), ace[ial sdmtu feóorii miei (p. 27/f. 13 r°, r. 1), fle'orii
besericii (p. 43 f. 21 r°, r. 7), fe6orii tai (p. 171/f. 85 r°, r. 6) ;
grqd <*grevitia,-am din *grevis= cl. grads se intrebuinteazA
astazi numai cu intelesul de «Ubelkeit», adic5, «Schwere des'
Magens», in Codicele Todorescu ins& mai are sensul de «greu-
tate» («Gewicht»): bucura-se-vor, i deciia nenticd grqa, nu vor
ave (p. 2341f. 113 vo, r. 1); bitnha <lingua are si intelesul de
«neam», «popor» (cf. p. sl. fatissikx-,- gr. yAitT i gavoq, in vreme
ce norod=m*Az Xoc6 g sau momn6 )cco( homines): mosiia-s[i] lint-
bilorfi (p. 271f. 13 r°, r. 10), ca oaminii kentd-se toate limbile (p.
27/f. 13 r°, r. 12), toate striga(i (p. 41 f. 20 r°, r. 9),
dar cf. li-se legd lintba tor (p. 811f. 40 r°, r. 8), cu liba bat6o-
coriiai (p. 146/f. 72 v°, r. 8), etc.; preKpretiurn = «Preis» in
Codicele Tcdorescu are mai mult intelesul de «Lohn»: aduce(i-vd
lucrul i vd priimiti pretul (p. 163 f. 81 r°, r. 2); prisoare in loc
de pri[nlsoare din prind < pre[h]endo,-ére are intelesul de
temni(d: sau ai miluil vr-u omit in prisoare (p. 152, f. 75 v°,
r. 13-14), in vreme ce astAzi are mai mult sensul de «Indato-
rire mutuala,», «rarnAsag»; rost<rCistrum Ii plistreazil Inca vechiul
inteles de «gull»: nice se afid hitlenqugic intru rostold, lui (p.
43/f. 21 r°, r. 3), pard de foe eqiia din rostul lor (p. 85 f. 42 r°,
r. 15), iard den rostulii loru graiaste diiavolulfi (p. 118/f. 50 v°,
r. 12, cf. si r. 14, unde s'a sters) ; scripturd < scriptiira din scriu
<scribo,-ère inseamnä «scrisoare», «insernnare» : pre tot/4 va
vi scrip'tura, eine u (e au slujit (p. 167/f. 83 r°, r. 7 8), a
amar cela ce ltuleste carte pi scryp'tura (p. 179 f. 89 r°, r. 3-4),
$ i, cu rugaciune poate sparge scriplura pacatelor sale (p. 182/f,
90 v°, r. 8-9), dar cf. si : Ca lor dhul svan'td intru scrip 'tur
aqg lieu dzis (p. 321f. 15 v°, r. 11), audzilai toata invddzatura
scripturei (p. 143/f. 71 r°, r. 9-10), unde scripturd = «vechiul
noul testament», spatd<spatha,- am (p. 1471f. 73 r°,r. 14) are inte-
www.dacoromanica.ro
 152

lesul de «sabie», «Schwert», nu acel de «Kamm an-i Webstuhl»

ori «Schulterbkitter, Rticken»: cu toate aemele, cu spatd si cutit
(p. 147/f. 73 r°, r. 14), cf. mod. spadd din it. spada <spatha ;
suflet din suflu <sfifflo,-are (pentru derivare cf. crestet(t din
crescofere la p. 70/f. 30 v°, r. 13) are intelesul de «suflare)),
«Hauch» in: liqede(i-md ford glas, si feird suflet dzdcandu (p.
139/f. 69 r°, r. 10), altfel in tot locul inseamnti «Seele»; pelitd,
a carui etimologie e Inca dubie («Der Herleitung von piele steht
die Form entgegen (es war pielild zu erwarten); ebenso dem
Zshg. mit ksl. pliUü (nslov. poll, pelt, serb. put, czech. pltj, pletj,
etc.) das jedoch sicherlich auf die Bedtg. eingewirkt hat, vgl.
z. B. nslov. serb. (Fleisch, Leib, Haut, Hautfarbe», Tiktin, Wb., p.
1143), are intelesul de trup sau came, nu cel de «Huutchen, dtinne
Schale», ori «Haut, Hautfarbe» obicinuit acum : au priimitfi peli(ci
(p. 67/f. 33 ro, r. 11), luaiu peli(d (p. 108/f. 61 v°, r. 13-14), am
luatia pelitd (p. 170/f. 81 v°,r. 11), cf. sd inpelitd (p. 248/f. 120
r. 13 in «Crezul» de mai tarziu) si di marie fióord omeni-sd=
«se fácit 0111» (ibid., p. 15).
Dintre substantivele derivate interesante mai stint: mark =
«ingamfare» '(cf. mdret, mdre(ie) in mdriile si trufele (p. 208/f.
100 v°, r. 7-8), dar cf. p. 3/f. 1 r°, r. 3 si 13 si 10/f. 4 v°,
r. 9, unde.«pomp5.», «stri-ducire»; mandrie=aingamfare» ori chiar
«podoabe» in : iuo ri-i mdn'driele tale si dizmieddóunile tale (p.
211/1 102 14, r. 11) ; tdrie= «putere» (p. 10/f. 4 v°, r. 11, p.
22/f. 10 v°, r. 15, p. 26 f. 12 v°, r. 13, P. 39/f. 19 r°, r. 13, p.
47/1. 23 r°, r. 5), de aici «ceatil» in : tOriile drOeesti (p. 26/1. 12
v°, r. 1-2) si ingerestile tarii (p. 35/f. 17 r°, r. 11), dar tarie
mai insemneaza si «firmament') : toate tariile cerului (p. 48/1.23
v°, r. 9), tdriia ceriurui (p. 59/f. 29 r°, r. 9).
Adjective : misel, care astazi se intrebuinteaz 5. cu sensul de
«ticAlos» si «las», in Codicele Todorescu are in tot locul intele-
sul de «srtrac», «särman»: niel (p. 143 1. 71 r°, r. 12, p. 152/f.
75 v°, r. 12, p. 153/f. 76 r°, r. 5-6, p. 197 f. 97 r°, r. 3, p. 197/f.
97 r°, r. 12), misei, miseii (p. 12 f. 5 v°, r. 8, p. 16/f. 7 v°, r. 10,
p. 101/f. 58 r°, r. 1, p. 119/f. 51 r°, r. 8, p. 140 f. 69 v°, r. 14,
p. 155/f. 77 r°, r. 4. p. 160/f. 79 v°, r. 8, p. 163/f. 81 r°, r. 9,
p. 176 f. 87 v°, r. 15, p. 178/f. 88 v°, r. 4, p. 183/f. 91 r°, r. 2),
de aici miqelie= «nlicaz», «sArAcie» (p. 175/f. 87 r°, r. 1, p. 185/f.
92 r°, r. 2); strOmb = «falsw sau «neadevarat», iar cand se vor-
beste despre oameni «nedrept» sau «mincinos»: strdmb-, strdb-
www.dacoromanica.ro
 153

(p. 72/f. 35 v°, r. 13, p. 73/f. 36 r°, r. 6-7, p. 894. 44 r°, r.

7-8, p. 155/f. 77 r°, r. 2, p. 177/f. 88 r°, r. 14-15--a1tfel qters-,
p. 192/f. 94 v°, r. 3, p. 237/f. 115 r°, r. 1 §i 2); cf. strdmbdtd(i
(p. 116/f. 49 v°, r. 14-15. Interesante Mai sunt: dulce= «Indu-
rtitor» (p. 126/f. 62 v°, r. 5) §i bun= «scump» in pietrile cdle
bunele (p. 50/f. 24 v°, r. 6-7).
Dintre participiile perfecte intrebuintate ca adjective relevärn
urmatoarele : infricat din fried <cpptxn, cf. alb Mks= einfrico-
sat» (p. 10/f. 4 v°, r. 5, p. 82/f. 40 v°, r. 7; p. 142/f. 70 v°, r. 15
p. 144/f. 71 v°, r. 7 i 11, p. 219/f. 106 r°, r. 10), Inganfat<con-
flo,-are = «haflat» : le va curd den'tru oky smrad cu puroi si
vor fi ingdn'fati (p. 193/f. 95 r°, r. 3).
Yerbe: a apdra < apparo,-iire = impiedec»: vré sd des'-
kidzd us4 cerului, ce usérii de sus apdrard strigdn'du (p. 46/f.
22 v°, r. 5-6); a cununa = mod. «a incununa.»: cu a sa di-
direpld (sic) cununcl-lii (p. 50 f. 24 v°, r. 3), pus-ai in capul lui
cunund, de pietrile erste bunele, cu slav4 i cu cin'ste cununw,1
cid (p. 50/f. 24 v°, r. 8), ounundndii ceia ce s-au muncit4 (p. 53/f.
26 r°, r. 7); fu din a fi < *fire, cl. fieri= «se intAmpla*: fu de
muri rnLelul (p. 197 f. 97 ro, r. 1 I) ; a indulci din dulce < dulcis,
-em = «a se indulci de ceva (mai inthiu ce e oprit in post, apoi
ceva pliicut)»: cdfi ndravul dracului (p. 224/f. 108
v., r. 7), cf. sd ne si indulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5
r°, r. 7-8), sd vd finklurcili acestii bogd(ii dulce (p. 17/f. 8 r°,
r. 7 8) ; a se inpärti < impartio,- ire = «a se impArtä§i» : se
au inpdrtitu de via(a inpdrdfiii ceriului (p. 196/f. 96 v°, F. 5-6).
se va inpdrti dela pdrintele din cer (p. 224/f. 108 v°, r. 1), dar
cf. ce prespre tori se era inpde(it pdcatul (p. 28/f. 13 v°, r. 1-2),
inpar'tit-au (p. 29/f. 14 r°, r. 2), etc.; a inplea < impleo,- -6re are
Ii intelesul de «a se implea» ori chiar pe cel de «a savAr§i», «a
Implini», «erfallen», alliturea de cel de (a face plin», «a impleà»,
«fallen» : cri ati inplut ndravurile draculni p. 235/f. 114 ro, r.
12-131, dar cf. tq inplut plin de amarulti iadului (p. 213/f. 103
r°, r. 1 §i p. 228 f. 110 v°, r. 15), etc.; a inpreuna din inpre-
und < intdel-per-unam = cc.a uni», «a impäcã» : inpdcat-au si
au inpréunatit tofi intru o inpreunare (p. 19/f. 9 r°, r. 8-9),
unde inpreunare = «unire, intelegere*, i in: c-au dat noao...
cu direp'tate a kicui, cu dragoste qi, cu inpreunare (p. 6/f. 2
v°, r. 1), dar cf. bMstematd fie vriamé eta ce noi intru ia nenvii
inpreunat (p. 213 f. 103 r°, r. 8-9), unde e vorba despre trup
www.dacoromanica.ro
 154

§i suflet; a leisa < laxocare calm odata = ea ierta» : qi /as&

pdc«tosilorft pdcatele (p. 53/f. 26 r°, r. 14), ceia ce curuu'du se
vor ldsa si se voru er'ta (p. 187/f. 93 r°, r. 16 p. 188/f. 93
r. 1), de aici ldsare pacatelor (p. 250 f. 121 v°, r. 2-3 in
«Crezul de mai tarziu))); a prinde < pre[h]endo,-ère = va in-
cepe» : vor (sic) prin'de a tdpa din' muca su/letul cdtrd trupu
(p. 211 f. 102 r°, r. 10) ; a sdruta < saliito,-are are nu nu-
mai intelesul de «luissen» : set ma sdrute da'n sdrutare rosin-
lui lui (p. 43 f. 21 r°, r. 1-2), si luard aufletul deia (sic) trupd
044 thrutard (p. 134/f. 66 v°, r. 15), sdrutati-md sdrutaré dépoi
(p. 140/f. 69 v°, r. 6-7), 11 va sdruta precin'stitele ale lui many
(p. 171/f. 85 r°, r. 7), ci §i pe cel de «grassen», «a saluta» : fn-
(enelep'ciund (sic) lui sdrutd (p. 15,T. 7 r°, r. 9), aPtci sut[eil despre
mézcinoaple si sdrutard presviita maica lui hs i dzisard bocu-
rd-te... (p. 59/f. 29 r°, r. 3); a sparge < spargoriire = nu nu-
mai «zerbrechen», ci i «auseinanderstreuen», a impra§tia», ca
risipi»: ca vumul seu spartu (p. 145/f. 72 rb, r. 14-15), ca pra-
hul de vdn'tu 3-au spartu (p. 145/f. 72 r°, r. 15-16), sd-i bat(t
spOrgdndu-i si rumbdndu-i cu Icinul cela Imalrele (p. 215 f. 104
r°, r. 10); ucig in loc de ucid < occidorère n'are numai in-
telesul de «a omori», ci §i pe cel de «a lovi», «a bate» : pi-i
hulescu py-i ucigu pi-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 13),
pi sdn'tu ucisi si dzua i noapté (p. 115/f. 49 r°, r. 5), cu nuinule
uciddi sdracii si sdracele (p. 146 f. 72 v°, r: 11), hs va
Cu toiag ful] de vocu de-i va ucide si-i va rumpe (p. 165T. 82
r°, r. 9), insisi se vor udde pre sine (p. 195/f. 96 r°, r. 14), §i
pre sine se vor ucide (p. 196/f. 96 v°, r. 9), ucigdn'du-i cu uci-
dere de eau ce n-are moarte (p. 215/f. 101 r°, r. 11), ucigandu-i...
ru bite de foe (p. 230/f. 111 vo, r. 9), de aici : ucidere de ciaia
ce *are moarte (p. 215/f. 104 v°, r. 12 si p. 230 f. 111 v°, r. 9);
poate ca insemneaza <a omori» in a celora ce poaruld hintlesugu
(sic); sd se ucigd (p. 127 f. 63 r°, r. 12-13), sau ai ucis, sau ai fu-
rata, (p. 150/f. 74 v°, r. 10), apoi de aici : uciderile (p. 208 f. 100
r. 12, p. 224 f. 108 v°, r. 16, p. 225/f. 109 r°, r. 1, p. 2311. 112
r°, r. 12). Ucid= «bat», «lovesc» §i acum pe valea Somesului.
C) Slavisme mai neobicinuite. cc) Nume imprumutate dea-
dreptul din limba slava veche, dintre cari unele sunt vrednice
de remarcat pentru fonetismul strain pastrat : bisorure = «perle»,
«pietri scumpe» < sockpx (p. 173/f. 86 r°, r. 8, iar metateza a-
cestuia : birosu la p. 172/f. 85 v°, r. 1), ii,so CAM, cit. otce bla-
www.dacoromanica.ro
 155

goslovi= «parinte binecuvânteaza.» (p. 57/f. 28 r°, r. 5), Volgoslov=

«teolog» < sorocnom (p. 181/f. 90 r°, r. 6), brateisii < oval.»
sau «fartat» din sl. &palm «Irate» (p. 181/f. 90 r°, r. 6), bunt =
«vifor» < swpra (p. 154/1. 76 v°, r. 6, p. 1581f. 78 r°, r. 6), cia
< 'MHZ (p. 33/f. 16 r°, r. 10-11, p. 39/f. 19 r°, r. 9, 13. 41/f.
20 r°, r. 7, p. 107/1. 61 r°, r. 2-3, p. 157/1. 78 r°, r. 11, p. 194/f.
95 v°, r. 10), 6gte(ei pl. dela cite( < ilkTklth (p. 83/f. 41 r°, r. 14),
ibostd < mosocrk (p. 145/f. 72 r°, r. 9, p. 202/f. 99 r°, r. 15),
iazer = «lac» < 130o (p. 961f. 55 v°, r. 7), miloste < IIIMOCTk
(p. 7/f. 3 r°, r. 7), milostenlia < ILtI5OCTIHM (p. 153 f. 76 r°, r.
4-5, p. 183/f. 92 v°, r. 14-15), nemilosteniile (p. 208/f. 100 v",
r. 15-16), ntdölelnyefil < MAVIEHHKS (p. 172/f. 85 v°, r. 9-10,
cf. si mdncci in loc de muncd < MXICa la p. 109/f. 46 r°, r. 2),
milâ < AMITO (p. 178/f. 88 v°, r. 3), ndrod = «norod» <HAPOAK-
(p. 27/f. 13 r°, r 8-9), p. 63/f. 31 v°, r. 13, p. 65/f. 32 r°, r. 6,.
p. 69 f 34 r°, r. 2, p. 75/f. 37 r°, r. 8, p. 78/f. 38 v°, r. 9, p.
92/f. 45 v°, r. 2, p. 124/1. 53 v°, r. 5), olovire < v. rus. OAOHlipk.
din lat. ho1ovii-rus (p. 196 1. 96 v°, r. 16 p. 197/1. 97 v°, r.1),.
ostii = ofurciv < ocTk ip. 230/f. 111 v°, r. 4), piste = «man-
care» < IUMITA : alu(ii in piftd (= pist1a) edemului (p. 29/f. 14
r°, r. 15), poala [hd Avraml < norm (p. 198/f. 97 v°, r. 2-3)
pohtd < rIOXOTIt (p. 9/1. 4 r°, r. 7, p. 175/f. 87 r°, r. 8 si 9, p. 234/f.
113 v°, r. 13, cf. si pohtiiai la p. 143/f. 71 r°, r. 3 din noro-rtTn),
ponoslul = orusine» < !WHOM, pentru -1- cf. flOHOCAHKS (p. 133/1.
68 r°, r. 1), pl"c, pl. pl"cure < rlimix (p. 1261f. 62 v°, r. 16, p.
173/f. 86 v°, r. 15, prahul < npari (p. 145 f. 72 r°, r. 15), pra-
vita < npaaHno (p. 1801f. 89 v°. r. 2), prdt6i, cit. prediteci =
oinainte-mergatorub) < no-km-mem (p. 238/f. 115 v°, r. 5), pré-
stol < nirlicTonz «thronus» (p. 107 1. 61 r°, r. 11), préote(i <
arkoTku,k (p. 33 f. 16 r°, r. 11), propaste < nponamk (p. 199/f.
98 r°, r. 3), prorocistviia < npopowerfto (p. 102 f. 58 v°, r. 4),
pustnicii < Flol(CMIHHICZpustinicii sic, p.162 f. 80 v°, r. 2-3,
rciv'nria < pmckm-ne (p. 239/f. 116 r°, r. 9), rod <p0,1 ,-.«neam
(P. 57 1. 28 r°, r. 4, p. 62/f. 30 v°, r. 4 si 11, p. 96 1. 55 v°, r. 8,
p. 125/1. 62 r°, r. 12.-13), dar si rod = ofruct» rodure (p. 173/f.
86 r", r. 1) §i roduri (p. 173/f. 86 r°, r. 3), sadurile < cal01 (FL
122/f. 52 v°, r. 13), sila < cum = «putere) (p. 72 f. 35 v°, r.
11, p. 106/f. 60 v°, r. 8-9, p. 137/f. 68 r°, r. 11 ; cf. sdl"nicifq
la p. 20/f. 9 v°, r. 10), sfitoc < CIITK = asul» (p. 157/f. 78
r°, r. 3), smrad < cmpso (p. 193/1. 95 r°, r. 2), sdbor < cznopi.
www.dacoromanica.ro
 156

(p. 33/f. 16 r", r. 9, p. 194/f. 95 v°, r.1.0), sfr"senie < CIBPSWEHHI

(p. 10/f. 4 v°, r. 10), spdslejnie < C81140111-116 (p. 32/f. 15 v°, r. 13,
p. 54/f. 26 v°, r. 6, v. si p. 248/f. 120 v , r. 11), sticipuri = era-
mull» < CTAZFIS (p. 78/f. 38 v°, r. 6-7 f}i 8), apoi: strpulit lui
mathei (p. 201/f. 99 r°, r. 2-3), 8tr4vii < rrpanz -,-- acadavru»
p. 214/f. 103 v°, r. 8, p. 229/f. 111 r°, r. 5), svréclel < bg-
ClijlEAM, cf p. sl. cicpw% (p. 149/f. 74 r°, T. 3-4), teslci <TECAA
. «slcure» (p. 149/f. 71 r°, r. 2), troi(ci < Tpamp (p. 174/f. 86
v., r. 6, p. 193/f. 96 r°, r. 3), tl"covanie < TASICORAHHI (p. 201/f.
99 r°, r. 1), vdznesenie < 883111CH1HW ---- a inaltare (p. 35/f. 17
r. 8), vonic < ROHHHICI= «militar» : voniici si prostii (p. 12/f.
5 v°, r. 5), vonicii inceresti (p. 98/f. 56 v°, r. 2), inpdratii cu
vonicii (p. 1401f, 69 v°, r. 14), unui voinyc (p. 181/f. 90 r°, r. 10),
zavistie < 3MilieTk (p. 118/f. 56 v°, r. 4, p. 127/f. 63 r°, r. 1-2),
zlataustit < BAATOOlreTk = aGurã-de-aur» (p. 176/f. 87 v°, r. 10);
cleveenic < KAEREThHHICS (p. 79/f. 39 r°, r. 2, p. 88/f. 43 v°, r.
6-7, p. 127/f. 63 r°, r. 8), alAturea de care gasim si clevetitorii
din cleveti < ICAERETATH (p. 237,f 115 r°, r. 2-3), precum qi de-
vete < KMMTA (passim), dostoinic < MC7'011111 (p. 134/f. 66 v°,
r. 7-8, p. 138/f. 68 v°, r. 10--11, destoinic la p. 129/f. 64 v°,
r. 2-3, p. 178/f. 88 v°, r. 3 si destoinicie la p. 6/f. 2 v°, r. 13),
iute < MOT!. = «nevus» (p. 123(f. 53 r°, r. 15, p. 149/f. 74 r°,
r. 5, p. 192/f. 94 v°, r. 5), milostiva < p.HAOCTHRS (p. 43/f. 21
r°, r. 11-12, p. 126/f. 62 v°, r. 4; cf. §i miloasd din lubm la p.
115 f. 45 r°, r. 7), de aici a se milostivi (p. 106/f. 60 v°, r. 13
14), nemilostivilor (p. 163/f. 81 r°, r. 7-8), ndprasnic < Harlo4C -
111-11S8 din uanpAcus (p. 127/f. 63 r°, r. 10), obiditii din a obidi <
olirlAHT11 (p. 153/f. 76 r°, r. 2), prépodobnic < niyhnoAoskuz =
«sfAnt» (p. 31/f. 15 r°, r. 13-14, p.40/1 19 v°, r. 12), pridddi4ii
(p. 184 f. 91 v°, r. 11) din a prick-0i = «a supune», care «co-
incide foneticeste cu forma slavia, reduplicatit nptAaAkI, np-k-
4Am np*AdAu dela nptAam «a tradAD, dar cu o remarcabilik
modificare a semnificaOunii» Hasdeu, Cuv. I, p. 442, cf. si Tiktin,
R.-D.Wb., p. 1251), ponositi = «rusinati» < nouocs, BOHOCIITH (p.
117/f. 50 r°, r. 7), l'unii in rai cu] rdzboiniculii < pa3LIOHHEIK%
(p. 29/f. 14 r°, r. 13-14) din rdzboi < passoil (p. 25/f. 12 r°, r.
2 si 10, p. 126/f. 62 v°, r. 5-6), scumbii in loc de scumpii =
«avarii», «sgArcitii», inteles pe care-1 are si astazi acest cuvAnt
pe valea Somesului, < citru. (p. 88/f. 43 v°, r. 14, dar cf. 1-pietril
scumpe (p. 173/f. 86 r°, r. 10 si poate si p. 172/f. 85 v°, r. 3),
www.dacoromanica.ro
 157

svanicii in Joa de svadnicii < MAAIIIIIIICS din MOM, nu czalyrk-

NHKS din CYgkT = «consilium» (p. 88/f. 43 v°, r. 4, cf. svddi-
torii la p. 88/f. 43 v°, r. 7-8 din svddi, sfddi), etc.
13) Nume derivate din cuvinte slave neobicinuite mylcuird (p.
9/f. 4 r°, r. 1, din milcui, cf. bg. MIIAKAIN CI, ceh. MIlAKOHATH din
min% = «miserabilis», dar mai adeseori gasim mita la p. 10/f.
46 v°, r. 4 i a milui : miquiaJscd la p. 119/f. 51 r°, r. 10-11,
milui la p. 100/f. 57 v°, r. 15-16, p. 163/f. 81 r°, r. 9,10,
miluiaste-md la p. 198/f. 97 v°, r. 6, etc.), Ifdrd del dodeire =
osup.arare» (p. 232/f. 112 v°, r. 7. p. 234/f. 113 v°, r. 5) din dodei-
<A0014TH = «molestum esse», odihneld (p. 146/f. 72 v°, r. 5-6,
p. 171/f. 85 r°, r. 12, p. 136/f. 67 v°, r. 9), din odihni < OTSAIX-
HAWN, clipala (p. 233/f. 113 r°, r. 6) din clipi (v. clipesti la p.
2091f. 101 r°, r. 2-3), tocméla, toomala Irumieif = «facerea»
(p. 220/f. 106 v°, r. 4-5, 233/f. 113 r°, r. 4) din tocmi (v. tocmia
la p. 41/f. 20 r°, r. 6 7)<TRKzmnTn, cf. bg. Tztcnui = «parare»,
srb. LITS141,11TH = «componere», voinicame (p. 35/f. 17 r°, r. 11-12
din voiniC<ROHHHISS, roditoare= «nhscatoare» p. 92/f. 53 v°, r.
16, p. 931f. 54 r°, r. 1 i p. 94/f. 51 v°, r. 5) din rodi <oomyril
cf. sl. potwrinkulma =7«genitrix», porun' citd (p. 220/f. 106 v°, r.
12) si poroncitele (p. 202/f. 99 r°, r. 8, p. 218/f. 105 v°, r. 11 12,
din porunci<nopyirrn, dar gasim i poron'ca (p. 59/f. 29 r°, r.
8). porun'ca (p. 108/f. 61 v°, r. 6), porunca (p. 84/f. 41 v°, r.
8-9), pentru cari cf. srb. nopyga = «mandatum», zdpodila gut
asafey = «vale» (p. 23511f. 114 r°, r. 1), tras din sl. 3i1f104k=
«ascunzatoare». scumpila = «sgArcenie», «avaritie»: unde ti-i a-
tunci avu(iia ta si bogqiia si scumpiia (p. 145/f. 72 r°, r. 1),
iuo i.i ldcomiia si scupiia (p. 212/f. 102 v°, r. 1-2, p. 2281f. 110 .
v°, r. 3) din scamp <ocx,nx, etc.
T) verbe: blagoslovi< snarocnowiTH (p. 361f. 17 v°, r. 14, p. 44/f. 21
v°, r. 11, p. 53/f. 27 r°, r. 1-2, p. 112/f. 42 v°, r. 10-11), de aici blgo-
vitul = ablagoslovitul» (p. 66/f. 32 v°, r. 9 10), blgsvi(ii. «blagoslo-
vitii» (p. 161/f. 80 r°, r., 15), dosddi < AocaAHTH (p. 146/f. 72 v°, r..
8-- 9) = ainjuria afficere», a se ciudi= «a se mira» < goirAwrn-cat
«mirari» (p. 136/f. 67 v°, r. 1-2, cf. set vd mira(i la p. 12/f. 5 v°, r..
15-16, ne mirdm la p. 115/f. 49 r°, r. 8), gloti din gloatd < MOT&
p. 26/f. 12 v°, r. 1), izbdvi- (p. 20/f. 9 v°, r. 3, p. 26/f. 12 v°, r. 14, p.
28/f. 13 v°, r. 12, p. 109/f. 46 r°, r. 1 i p. 251/f. 122 r°, r. 2 in
(cTatal nostru» de mai tarziu), de aici iz'bdvyre (p. 4/f. 1 v°, r.
6), a se ispovedi<HcnowkAtTu (p. 191/f. 94 r°, r. 15), dar spove-
www.dacoromanica.ro
 158

déscd (p. 1821f. 90 v°, r. 3), spovedesti (p. 1861f. 92 v°,sr. 14-15),
a jelui . «a se jelui», «a se plange» <NUAIITII = «laborare» ori
Alanou4TH adolere» (p. 64,f. 31 v°, r. 12, P. 93/f. 54 r°, r. 12-13,
cf. jelanie la p. 93/f. 51 r°, r. 14, darjeluiia = «doria»<MAAATH,
*MATH --= edesiderare» (p. 1971f. 97 r°, r. 6-7), a se leni<irkuwrn
v-ati lenit (p. 164 f. 81 v°, r. 16), obidi< OCHArITH, 06HAITH (p.
1501f. 74 v°, r. 9 10, p. 1531f. 76 r°, r. 2), obidui<osuma4TH,
ocHAoyA (p. 1761f. 87 v°, T. 14), obrici= «comperio»< ognipiwrn
= «accusare» (p. 421f. 20 v°, r. 5-6), ogodi= «placere» < OIrr0-
MTH (p. 214/f. 103 v°, r. 13, p. 229/f. 111 r°, r. 4 si 8), a porecli
= «a hull» (p. 47/f. 23 r°, r. 8, p. 185,f. 92 r°, r. 2-3 din porecid
< nopocno, pros/Ovi- <npocnatuiTH (p. 61f. 2 v°, r. 7, p. 7/f. 3
v°, r. 6-7, p. 111f. 5 r°, r. 6, p. 12/f. 5 v°, r. 10, p. 54,f. 26 v°,r.
13 14, p. 55 f. 27 r°, r. 12), rdedi in loc de rdgdi< pziraTu=
-uructari» cu intelesul de rcicni<pziKHN.TH (p. 147 f. 72 r°, r.
11-12), a se smeri< cziwkorrn= «humiliare» (p. 28 f . 13 v°, r.
9-10), spdsi- < CIIIICATH, CIDACTH din MACS (p. 20 f. 9 v°, T.
6), de aici sp"sitoriul (p. 9/f. 4 r°, r. 14-15) si ispdsitoriulil (p.
17/f. 8 r°, r. 14), spodobi- <czflommiTH (p. 137/f. 68 r°, r. 2,
p. 176,f. 87 v°, r, 2, dar podfolbiaqte la p. 180 f. 89 v°, r. 7), a
socoti-, «a lua in seamh» (p. 131 f. 66 v°, r. 1, p. 234 f. 113 v°,
r. 10) din sl. acom=«vita» si «bani», vitele find obiectul prin-
cipal de transactiune la popoarele pastorale, cum ne arata si cu-
vintele dobitocii §i marfd, cf. rut. socotyty = «a paste», si ung.
szokotatni = «a calculau (v. ,Fdineanu, Dice. univ., ed. II, 1908,
p. 685), scr'biia <citpm-kTu= «moerere» (p. 42/1. 20 v°, r. 8), apoi
vddescu = «prase» < BAAHTH (p. 71 f. 35 r°, 13), etc.
Nu cunoastem etimologia lui a pesti= «a intarzia» (p. 13 f. 6
r°, r. 14, p. 14/f. 6 v°, r. 4 si 6). Etimologia OflOBAHTH = «tar-
dare», «procrastinare» data de Cihac, Dict. d'ét. daco-ronz., II, p.
2-3 e neacceptabila.
Intre verbele de origine slava trebue sa insiram si pe pldsenz
(pr: 10/f. 4 v°, r. 3), pe care Cipariu (Crest.; p. 40) il crede identic
cu plaudamus, iar Aron Densuqianu (Istoria limbei qi literaturei
romdne, ed. II, Iasi 1891, p. 25) il deriva din plaudo, plausum.
Cuvantul de care vorbim se gase$te i in Cazania dela 1580-81
a lui Coresi la P. 134, r. 27 a exemplarului Academiei Romdne
(v. Cipariu. Crest., p. 36). Propozitia in care-I gasim are in
Codicele Todorescu forma urmatoare : qi to(i impreund sd cdn'tdm
lui gi [sdl pldsem cu mdinile .tri sd etragdm lui dnznedzeu in glas
www.dacoromanica.ro
 159

de yeslepie». Este invederat, ca aici se citeaza psalmul 46, al

carui inceput in Psaltirea scheiand (ed. Bianu, p. 146) e: Toate
limbile sd pldsddze en mdrule, strigati D-zeului cu glas bucurie»,
iar in cea dela 1577 a lui Coresi (ed. Hasdeu, p. 123) tot ask
numai cu schimbarile obicinuite lui : Toate limbile set pletsdze cu
-mdnile, strigati zeului cu glas bucurie». In Biblia din 1688 cores-
punde acestui text : «Toate limbile bateti cu nâinile, aim* lui
Dumnezeu, cu glas de bucurie», iar Vulgata are: «Omnes gentes,
plaudite manibus; jubilate Deo in voce exsultationis». Acestea
si mai ales aceasta din urma insa nu sunt hotaritoare pen-
tru noi, caci traducerea textelor husite, cum stim, nu s'a facut
din latineste, ci din slavoneste. *i de fapt insesi textele noastre
vechi ne lamuresc pe deplin cu privire la originea slava nu
Iatina a verbului a pletsa. Se mai afla adica acest cuvant in ps.
'97 al Psaltirii scheiane §i cea citata a lui Coresi, in cea dintaie
(o. C. p. 319): «Rdurele pldsa-voru cu nzdinile depreund», iar in
-adoua (o. c., p. 268): «Rdurele pldsa-voru cu miinile depreund».
Acestui text in Biblia din 1688 ii corespunde : R lurite bate-vor cu
Induct deodatd»,iar in Vulgata : «Flumina plaudent mann». In Esal-
Urea yoroneleand (0v. Densufianu, Studii de filologie romdnd,
p. 27) insa aflarn : «sldta-vor cu meirule depreund». Prin urmare a
pleisa. «a salta» §i deriva din sl. (srb., slov., ceh.) plesati = p.
sl. flilACATfi = cca salta», «a juca,», 6Ra:ram, osaltare». Aceasta
-etimologie, la care am ajuns astfel in urma comparatiei textelor
noastre vechi in vara anului 191.1, o .aflu acum si in fascicolul
19 al Rum. Deutsches Wb.-ului d-lui Tiktin (p. 1182). Pentru
Iamurirea intelesului cuvântului el adaoge : «vgl. zur Bedtg. poln.
plansac re"kanzi, czeh. plesati rukama «mit den Hamden klat-
-schen».
Dar ca sa mai aducem un exemplu chiar i Dosofteiu in
Psaltirea sa in versuri tradusä dupt cea polona a lui Kocha-
nowski (ed. Bianu, Buc. 1887, p. 153) Inca ne conduce la ori-
ginea slava a verbului a pldsa, citci psalmul 46 11 traduce :
Limbile sd salte
Cu cdntece nalte
Sd strige 'n &Iris
Glas de bucurie, etc.
Cuvantul a pldsa asadara trebue sa fie unul din multele sla-
visme ramose, in textele noastre vechi dela traducatorul mara-
xnuresean husit. Unii dintre copisti 1-au pastrat, altii 1-au inlocuit.
www.dacoromanica.ro
 160

Insu§ Coresi in cazul amintit II pastreaza, alai, data insa repro-

ducand acelas inceput al psalmului 46, in aceea§ Evanghelie cu
invafritura (p. 204, r. 12 a exemplarului Academiei), aerie: «toate
thane bate(i cu mantle, strigqi lu dumnezeu cu glasa de bucurieu.
Cat priveste forma /sal plasem in loc de scl plasam, cum am
astepta, e o greseala care a putut sà fi strabatut in o copie an-
terioarä Codicelui Todorescu ei cartii citate a lui Coresi ei care
s'a ivit nu numai fiindca copistul a putut sa nu inteleaga cuvan-
tul a plasa, iesit din uz pe timpul si in regiunea sa, i 1-a
schimbat dupa forma uzuala baton, ci i fiindca, dupa cum am
amintit, a in textele noastre vechi se confunda foarte adeseori
cu e, mai ales dupa s si dupa alte consonante inrudite cu acesta.
Asupra etimologiei latinesti a verbului a plasa a revenit d-1
Dr. Sexil Puscariu in Convorbiri Literare, XLVI-1912, Nr. 2, p.
143-4, derivandu din lat. *applausare in loc de applaudere, deci
din un verb derivat din forma participiala applausum. Aceast&
etimologie insa nu ni se pare de loc verosimila din punct de
vedere fonetic : *applausare ar fi trebuit sit ne dea romane§te
inainte de afereza lui a, *aplosa(re), ori o forma mai veche :
*apldusa(re), cf. rdposa(re), *rapausa(re)< repausare, nu *apla-
sa(re), ei din acesta in urma aferezei : pldsa(re). Las' ca 1nsesi
textele noastre vechi, dupa cum am vazut, ne dovedesc cit nii
corespunde nici din punct de vedere al intelesului (1).
8) Adverbe: lute (p. 125/f. 63 r°, r. 13, p. 160/f. 79 v°, r. 16,.
p. 194/f. 95 v°, r. 2) din adjectivul lute <Mom, de ndprasna
<uanpAcuz=«severus», «praeceps» (p. 1401f. 69 v°, r. 1-2, p..
209/f. 101 v°, r. 13, p. 225/f. 109 r°, r. 13, p. 233,f. 113 r°, r. 5),.
protiva < npomex (p. 104/f. 59 v°, r. 6), intoc'ma < TMICA10,
TRIMALI (p. 49/f. 24 r°, r. 2), si amandoua la un loc: inprotiva
(=-- «pentru», «in loc», «in schimb») ei tocma (= «asemenea»)
preinmul(itului darului lui (p. 7/f. 3 r°, r. 1).
s) Imitatii si traduceri dupa anumite cuvinte slave sunt corn-
pusele cu pré: presinita, présenta, présvdnta (p. 59/f. 29 r°, r.
16, p. 61/f. 30 r°, r. 13-14 si 15, p. 62/f. 30 v°, r. 2, 9-10 si
15, p. 63/f. 31 v°, r. 8, p. 64/f. 31 v°, r. 12-13, p. 65/f. 32 r°,
r. 10, p. 66/f. 32 v°, r. 15-16, p. 67/f. 33 r°, r. 1 si 11-12, p.
68/f. 33 v°, r. 6 si 13-14, p. 69/f. 34 r°, r. 8, p. 70/f. 34 v°, r_
11, p. 71/C 35 r°, r. 2, p. 72/f. 35 v°, r. 3, p. 74/f. 36 v°, r. 4,.

t1) v. §i Transiluania, LXIII-1912, Nr. III, p. 157 8.

www.dacoromanica.ro
 161

8 si 11, p. 75/f. 37 r°, r. 4 si 10-11, p. 76/f. 37 v°, r. 15, p.

77/f. 38 r°, r. 11, p. 781f. 38 v°, r. 5, p. 79/f. 39 r°, r. 5, 9 si 16,
p. 80/f. 39 v°, r. 7, p. 81/f. 40 r°, r. 6, 10, 12-13 si 16, p. 83/f.
41 r°, r. 5, p. 84/f. 41 v°, r. 1-2 si 12, p. 85/1. 42 r°, r. 1 si 12,
p. 86/f. 42 v°, r. 13, p. 89/f. 44 r°, r. 14 si 16, p. 94/1. 54 r°, r.
5, p. 95/f. 55 r°, r. 9-10, p. 96/f. 55 v°, r. 1 si 13-14, p. 97/f.
56 r°, r. 14, p. 99/f. 57 r°, r. 2 si 9, p. 105/f. 60 r°, r. 5), pH--
ntuhl (p. 220/f. 106 v°, r. 9), précinstila (p. 74/f. 36 v°, r. 13,
p. 75/f. 37 r°, r. 1-2, p. 91/f. 45 r°, r. 8, p. 93/f. 54 r°, r. 13-14,
p. 96/f. 55 v°, r. 5-6, p. 97/f. 56 r°, r. 7-8, p. 101/f. 58 r°, r.
10-11, p. 101/f. 59 v°, r. 3-4, p. 169/f. 81 r°, r. 6, p. 171/f.
85 r°, r. 7-8), précurata duph sl. précista (p. 89/f. 41 r°, r. 9,
p. 237/f. 115 r°, r. 16p. 238/f. 115 v°, r. 1), prélubire (p. 117/f.
50 r°, r. 15, p. 150/f. 74 v°, r. 14), praubit (p. 107/f. 61 r°, r.
6, p. 138/f. 68 r°, r. 7-8, p. 162/f. 80 v°, r. 13, p. 115/f. 49
r°, r. 16, p. 220/f. 106 v°, r. 8), prgiubitor (p. 178/f. 88 v°, r.
9-10), prébl[a7goslovita (p. 93/f. 51 r°, r. 4 5), prétnndl(atul (p.
10/f. 4 v°, r. 12-13), préeuviinld dupt sl. np-knomsme (p. 6/f.
2 v°, r. 1-2), préinmul(ime (p. 4/f. 1 v°, r. 2-3), prérnmulfitului
(p. 7/f. 3 r°, r. 2), prégOti(ii (p. 172/f. 85 v°, r. 10), duph prosldvi
s'a filcut: pr4s1dvi- (p. 39/f. 19 r°, r. 15, p. 141/f. 70 r°, r. 4),
de aici présldvita (p. 57/f. 28 r°, r. 6-7), preadvitele= «minu-
nile» (p. 33/f. 16 r°, r. 3-4), prélumi[nafia (p. 107/f. 61 r°, r.
4-5), apoi précOnta0 (p. 40/f. 19 v°, r. 3), pare a fi de alth
natura ins& : prederegdtorii (p. 12/f. 5 v°, r. 2) ; compusele cu
fdrd: faravundu=m3Akna duph gr. quacso;, (p. 45/f. 22 r°, r.
12), fOrdlegile (p. 28/f. 13 v°, r. 9), ford de lége (p. 118/f. 50 v°,
r. 6, iar ca adverb la p. 160/f. 79 v°, r. 12-13)=p. sl. S34KOHHI6
duph gr. &yoga, fdra, de stare=«ne'ncetat» dup. p. sl. C136 nwk-
CT41-11-1 (p. 112/f. 47 v°, r. 6-7, p. 120/f. 51 v°, r. 11-12, p. 174/f.

86 v°, r. 8-9), tot ash : fird sémd=«nenumärati» (p. 96/f. 55

a°, r. 12-13; cf. dzile cu samd la p. 2221f. 107 v°, r. 14) qi-.=
«fowl() mare» (p. 163/f. 81 r°, r. 6, p. 207/f. 100 r°, r. 4-5, p.
235/f. 114 r°, r. 7-8), fard de mdsurd.«foarte mare» (p.207/f.
100 r°, r. 4-5, p. 235/f. 111 r°, r. 7-8), fdrd de mdsurd =
«foarte mare» (p. 207/f. 100 r°, r. 4-5, p. 235/f. 114 r°, r. 7-8),
fOrknemicd=«nimic» (p. 221/f. 107 r°, r. 13-14); apoi bund-
mandrie (p. 7/f. 3 r°, r. 12-13), lun'gd-rdb'dare (p. 6/f. 2 v°, r.
6), dach cumvh trebue sh le consideram de compuse.
ldiklosich (o. c. Voc. 1, p. 13) vede o imitatie slava si in bajo-
Drdgatiu, Doua minuscripte. 11
www.dacoromanica.ro
 162

curi, batjocuri=«cavillari» («vgl. serb. galu zbijall, wruss. bajdy

bib), Puscariu ins& crede ca cuvântul MI se poate desparti de
ital. bajucca, bajucola, bazzecola «bagatella», sillano bahula,
lucca badiora «tafferia)? (v. Lat. n u. Kt, p. 78, Et. Wb., p. 15).
In Codicele Todorescu are in tot locul forma cu-t- ori chiar cu
-d- : batj%ocurd (p. 185/f. 92 r°, r. 3-4), bdiVocoritii, bd0o-
coritit (p. 21/f. 10 r°, r. 5, p. 160/f. 79 v", r. 5), bd,d4ocorit (p.
164/f. 81 v°, r. 15), bat4ocurescu (p. 181/f. 91 v°, r. 16p. 185/f.
92 r°, r. 1), batéocuriiai (p. 146/f. 72 v°, r. 8).
lnfluenta slay& e sigur n mul(emi- (p. 7/f. 3 r°, r. 5, 6 pi 9,
p. 13/f. 6 r°, F. 9) < (la) mulfi ani dupa p. sl. i bulg. (i) spa-
lovati, care se deriv 6. din gr. sk icoDa I-cn (v. Miklosich, o. c.,
Voc. III, Cons. I, p. 70), cf. megl. spulaidisi=«a multAmi».
Traducere din slavonepte e: (inutul (p. 139/f. 69 r°, r. 5),
(Mere (p. 23/f. 11 r", r. 13, p. 56/f. 27 v", r. 6, p. 210/f. 116 v°,
r. 8 pi p. 251/f. 122 r°, r. 5) = «putere» din p. sl. WILMA =
«tenere» (Hasdeu, Cuv. II, p. 431), dzisa (p. 37/f. 18 vo, r. 11,
p. 60/f. 29 v°, r. 5) din sl. F1011fAlitilite, etc.
c) Elemente grece0i. Prin slay& au putut sä se introduca si
cele mai multe din elementele grecepti pe cari le gasim in
Codicele Todorescu, mai ales terminii bisericepti: patriarh, pl.
patriarsi < p. SI. nArrpinaprk = gr. 7ccaptoipm (p. 176/f. 87 v°,
r. 9-10, p. 33/f. 16 r°, r. 13, p. 40/f. 19 vo, r. 4, p. 85/f. 42 r°,
r. 6, p. 89/f. 44 r°, r. 1), ar'hierei < gr. &pxcepet5c, cf. p. sl.
ninpilefuri (p. 11/f. 5 r°, r. 15), anathima < gr. civciklicc (p. 236/f.
114 v", r. 9), diavol < ScollioXo; (p. 101f. 4 v°, r. 15, p. 20/f. 9
v°, r. 5-6, p. 251f. 12 r°, r. 11-12), leturghie < p. sl. Awrotrprins,
srb. leturdjija = gr. Xemoupytce (p. 178/f. 88 v°, r. 14-15), ere-
surite < p. sl. EpEck din gr. arpeac (p. 217/f. 105 r°, r. 9-10),
aspideei < gr. clarci;, ac. darli3oc, cf. p. sl. Acnum (p. 193/f. 95
r°, r. 6), piz'ma < p. sl. 111-13111A = «Hass», gr. biz. gr. n. verolta
= «Trotz» (p. 181f. 8 v°, r. 14), fried < cpptxn, cf. alb. Mks (p.
7/f. 3 r°, r. 12, p. 461f. 21 v°, r. 3, p. 153/f. 76 v°, r. 5, p. 161/f.
80 r°, r. 4-5 pi 8, p. 175/f. 87 r°, r. 6), camete < p. sl. KA-
MAW = gr. xdreto; (p. 9/f. 4r°, r. 8), hárliia < gr. biz. xceptEcc,
dar cf. srb., rus. hartija (p. 167/f. 83 ro, r. 3), trufa = «dee-
fatare», «moliciune» (p. 1$0/f. 89 v°, r. 10, p. 208/f. 100 vo, r. 8,
p. 217/f. 105 r°, r. 3, p. 239/f. 116 r°, r. 8) pi trufie (p. 231/f.
112 r°, r. 10-11) < gr. biz. Tpucpil, din cari s'a fkut trufasul
(p. 10/f. 4 vo, r. 13), mecrgdriktru < vapiceptzw, dim. /tame-
www.dacoromanica.ro
 163

fmcipcov, gr. n. - (p. 172T. 85 v°, r. 2, p. 173/f. 86 r0, r. 7),

stol < aiciAog (p. 33/f. 16 r°, r. 13-14 §i 14-15, P. 25/f. 12 r°,
T. 2-3), poate scula < axnov = «Beute», apoi qfflistung» =
espolian, gr. mod. cncona ins& insemneaza «scul», (durubita»;
verbele: nuirturysascei < gr. p.apTup65, vOt..kcas, p. sl. mapTotr-
41MATH (p. 199/f. 98 r°, r. 12), pcircisi- < poate p. gr. Tcopeete.),
-via. =pia«) = a(voraber) gehen lassen», aaufgeben», de unde
-si srb. parasiti = «stehen lassen» (p. 212/f. 102 r°, r. 16, p.
202/f. 99 r°, r. 7, p. 216/f. 104 v°, r. 16, p. 231/f. 112 r°, r. 8-9),
ipsi < gr. biz. ?atm), viit. Xeic.pco (p. 175/f. 87 r°, r. 12 si 13
14), din care s'a fácut Upset' (p. 119/f. 51 r°, r. 16), sosi < Maw=
din ago) (p. 140/f. 69 y°, r. 13).
'Mai vechi sunt considerate de unii: urgie < lat. orgia, gr.
Zpril (p. 163/f. 81 r0, r. 5, p. 207/f. 100 r°, r. 4, p. 217/f. 105 r°,
r. 8, p. 231/f. 111 r°, r. 13, -p. 235/f. 114 r°, r. 2 si 7), §i cutez
< lat. *cottizo = aleam ludere» din gr. ori gr. biz. v.orgto:
.cutedzard (p. 105/f. 60 r°, r. 4).
Derivat din un cuvânt de origine greceascii e participiul per-
fect fnfricat = «infrico§at» din fricii (p. 10/f. 4 v°, r. 5, p.
82/f. 40 v°, r. 7, p. 142/f. 70 v0, r. 5, p. 144/f. 71 v0, r. 7 si p.
_219/f. 106 r°, r. 10) si verbul intcipina (p. 21/f. 10 r°, r. 1-2),
de aici timpinare (p. 48/f. 23 v°, r. 16 p. 49/f. 24 r0, r. 1),
idpinarg (p. 113/f. 48 r0, r. 6, p. 117/f. 50 r°, r. 1, p. 135/f. 67
r°, r. 16). Acest din urma se deriva adica din teimpcinci, tdnz-
_pend «Handpauke» -01.tatccvov. D-1 Philippide dovedeste corecti-
tatea acestei etimologii Acute de D-sa (Viata rom., 1910, Nr. 1,
p. 32) in chipul urmator: «Comparci luo Mariinm prorocita...
tAmpAnii in mâna ei" Biblia 1688, 501; BOA... intru timpinarea
lui Saul... cu Umpene si cu veselii" ibid. 2092. Mai intaiu s'a
intrebuintat cuva.ntul pentru procesiunile muzicale la primirea
principilor ori a altor personaje».
d) Elemente magliiare si germane. Maghiarisme sunt : badicit <
ling. Wog, sec. bcidik, bcidig (1) (p. 216/f. 104 v0, r. 3), gdn'dii
<ung. gond (p. 184/f. 91 v°, r. 4), de aici gándi- (p. 179/f. 89
r°, r. 4-5, p. 191/f. 94 r°, r. 3), apoi negándire (p. 38/f. 68 v°,
T. 15-16), kin<ung. kin. (p. 210/f. 101 v°, r. 1, p. 215/f. 104 r°,
r. 5, 6 0 10, p. 216/f. 104 v°, r. 6,p. 218/f. 105 v°, r. 1, P. 219/f.
(1) Originea cuvantului unguresc e necunoscuth, v. Mutatudny a kdszillô
Magyar Etymologiai Szótarba de Gomboez Z. §i Melia J. In Magyar
nyelv, VIII (1912), Nr. 6, p.242.
www.dacoromanica.ro
 164

106 r°, r. 3, p. 230/f. 111 v°, r. 5 si 6-7), de aici md kynuescii

(p. 198/f. 97 v°, r. 11), kip (p. 119,f. 74 r°, r. 6, p. 175 F. 87 r°,
r. 2, p. 193/f. 95 r°, r. 15-16, p. 2231f. 108 r°, r. 3), care poate
fi ins& si slay (cf. sl. !CHIN ung. kdp), marl/4 = «marfilD <ung.
marha = ((vita» (p. 89 f. 44 r°, r. 7), ceeace probeaz& ca comer-
tul de cApetenie al Rornanilor consist& in vite (Hasdeu, Cuv. II,
p. 383), pil'cla<ung. pada =germ. Bild (p. 24 f. 11 v°, r. 13),
sdlas <ung. szállds (p. 53,f. 26 r°, r. 5, p. 152,f. 75 v°, r. 15),
de aici sdldsui (p. 30,f. 14 v°, r. 5, p. 451f. 22 ro, r. 7), tOl"ha-
rilorit (p. 1761f. 87 v°, r. 12-13) dintr'un mai vechiu *tdlhaiu<
ung. tolvaj cu schimb de sufix; hitign<ung. hillen (p. 164 1.81
v°, r. 6-7, p. 1921f. 94 v°, r. 6 si p. 251 f. 122 r°, r. 2-3), din
care s'a niiscut hitlnugf (p. 22 f. 10 v°, r. 10-11), hintlelugu
(p. 127/f. 63 r°, r. 12), hirlesugurile (p. 1461f. 72 v°, r. 10-11),
hitlesug (p. 160/f. 79 v°, r. 6), hitlesuguryle (p. 1751f. 87 r", r.
10)< ung. hillensccg, samd<ung. szcim= «nurnilr» (p. 96 f. 55 v°,.
r. 12-13, p. 210/f. 101 v°, r. 13, p. 2261f. 109 v°, r. 10-11, p.
222 f. 107 v°, r. 14), be/ég<ung. beteg (p. 76 f. 37 v°, r. 6, p.
152 f. 75 v°, r. 14); birui-< ung. birni (p. 20,f. 9 v°, r. 2, p. 27/11
13 r°, r. 6, p. 202/f. 99 r°, r. 6), de aici biruire (p. 54/f. 26 v°,
r. 7, p. 26 f. 12 v", r. 9-10, p. 22 f. 10 vo, r. 16), feigddui- <
ung. fogadni (p. 44 1. 21 v°, r. 6, p. 109 f. 46 ro, r. 15, p. 55 f.
27 r°, r. 13), lcicui- <ung. lakni (p. 110/f. 46 v°, r. 14-15, p.
150,f. 76 vo, r. 13), de aici lcicuirei (p. 301f. 14 v°, r. 1-2) si
ldcuite (p. 29/f. 14 r°, r. 12), ingdduisi<ung. engedni (p. 214 f..
103 v°, r. 5-6, sdr'guiia-se (p. 47/f. 23 r, r. 2) din sdrg <ung..
szorog ; ni (p. 147/f. 73 r°, r. 5 si p. 151/f. 75 r°, r. 11, din
ung. ni, ne.
Amintim ci cuvantul oras ii gasim numai in fraza si se dual
in orase si cetd(i (p. 1141f. 48 v°, r. 10-11), care pare a fi o
g1oss i, dup& ce de fapt vieata oräseneascii nu era desvoltata la
Romani in acea vrenke, nu e cu neputint& ca in textul original
s& nu fi fost acest cuvant, ci I-a introdus un copist de mai tar-
ziu. In manuscriptul de pe care s'a copiat Codicele Todorescu §i
Codicele sturdzan, deja era, caci ii gasim in arnandourt aceste
clqi (v. Cod. Sturdz., p.22). Cu cateva randuri mai incolo ins&
aflärn numai lard, ei inbldndu in at* (Codicele Todo-
rescu, p. 115/f. 49 r°, r. 2 si Cod. Sturdz., p. 22).
Glosse de acestea mai gAsim. A$ a gloss& e si fraza : spre draculti
diiavolulii dela p. 25/f. 12 r°, r. 11-12 a Codicelui Todorescu,
www.dacoromanica.ro
 165

:apoi serbii i slugite dela p. 29 a Codicelui sturdzan, care in

Codicele Todorescu, p. 137/f. 68 r°, r. 16 a fost indreptata in
derep(ii si slugile, precum i cu ceteri si cu &elute dela p. 99
-tot a Codicelui sturdzan, din care fraza in Codicele Todorescu
(p.. 178 f. 88 v°, r. 12) atlam numai cuvintele cu ciatere. Cuvântul
.(ddutcl Inca a putut sa lipseasca din textul original find pro-
habil un germanism cevà mai nou, näscut prin proteza lui a- in
Laute<arabul al'ud, cf. gr. mod. Xczoincx, turc. lavut, lavutha,
port. alaud, laude, prov. taut (Hasdeu, Cuv., If, p. 267), cam de
aceea$ varsta cu clan( (v. dan(urile la p. 208/f. 100 v°, r. 9-10),
care in forma aceasta e o ciudata amestecatura a formei romane
(it. danza) §i a celei germano-slavice (Tanz, tanici).
Element maghiar e i sufixul -sag in furtusag (p. 118/f. 50
v0, r. 2-3, p. 217/f. 105 r°, r. 12, p. 231/f. 112 r°, r. 15 p.
232 f. 112 v0, r. 1).
e) Dintre elementele de alta origine meritä sa fie mentionate:
&hat (p. 230/f. 111 v°, r. 15), care astazi se mai aude in for-
mele cioaie §i acioaie mai mult in sens de bronz de clopote si
despre care Hasdeu (Cuv., I, p. 273) credea ca vine direct din
ital. acciajo = «otel» < medio-lat. : aciarium i azzaium (Du
Cange); apoi svárdindu (p. 92/f. 45 v°, r. 1 i p. 156/f. 77 v°, r.
2-3), dupa Hasdeu «expresiune onomatopoetica pentru sgomo-
tul valurilor rnärii, scaorapog»; «batranul Aristia care, in traduce-
rile sale homerice, a intrebuintatdaca ne aducem bine aminte
grecisitul «marea flisvainda», ar fi opus curat romAneste si mult
mai energic: marea sfdrecindeb (Hasdeu, Cuv. II, p. 382); dar
s( se compare gr. acpapnico (= crp.apayito): 1) in rnediu=olautem
Knalle zerplatzen, rauschen, prasseln, zischen», acpapayefivto Si. ci
7Cupi gat dcpacap.o5, Od. IX, 390= «es zischte die Wurzel des_
Auges von dem Feuer», adica ii : asfaraiau» Ciclopului radacinile
ochiului cand Odysseus i-1 arse cu parghia aprins(i, 2) ca si
cssopcycico, anapycio =«bis zum zerplatzen voll sein, strotzen, voll
sein», of5accrx o-r.papne5vso, Od. IX, 440.
In sfarsit vom aminti i cuvântul copaciu (p. 78 'f. 38 v°, r.
5-6)<alb. kopaé = «bustean».
O scurta reprivire asupra particularittitilor de limba ale Codi-
celui Todorescu, studiate mai sus, ne convinge ca limba acestui
codice e aceeaf$ cu a vechilor texte husite, in privinia sune-
telor 0 a formelor flexionarc o contaminatie a dialectului bi-
www.dacoromanica.ro
 166

horean-maramuresean, din punct de vedere lexic o impestri-

tare a gralului de toate zilele cu cuvinte striiine, mai ales
slave, cu intelesuri paleo-slave pentru multe din cuvintele de
origine latini, iar in ceeace priveste asezarea vorbelor in
propozitii, in cea mai mare parte o reproducere slugarnica a.
sintaxei paleo-slave, si aceasta o imitatie a Wei grecesti. Tex-
tele Codicelui Todorescu asadarit au trebuit sa se traduci in
acelas timp si in acelas loe cu textele Codicelui voronetean,
ale Psaltirii schelane, voroneteane si unele ale Codicelui stur-
dzan, ca sa nu mai vorbim de Evangheliarul lui Radul grama-
ticul si de cele mai multe din tipariturile lui Coresi, in cari co-
pi§tii au facut modificarile proprii graiului lor muntenesc.

5. CevA despre transcrierea codicelui.

Ne-ar ramanea numai sa publicam textul codicelui. *Aim ca.
o lucrare cu adev&rat §tiintifica numai a§a poate s& fie exacta,
daca va reproduce textele vechi cu felul de scriere al origina-
lului. Cu toate acestea, imprejurarea ca textul Codicelui sturdzan
este publicat intreg atat in copie cu litere cirilice, cat §i in tran-
scriere cu litere latine, precum §ii aceea ca predica de Dumineca
Pa§tilor e reprodus& cu litere cirilice in Crestomatia lui Cipariu
dup& Cazania dela 1581 a lui Coresi, apoi, ca dupa cat §tim
se pregate§te o editie critic& a Cazaniei lui Coresi, ne upreaz&
situatia in aceasta privinta §i ne vom margini numai la tran-
scrierea cu litere latine, pe care ins& o credem rieincunjurat de
lips& atat pentru a se putea face compararea cu textele publi-
cate mai nainte ,i intregirile lacunelor acestora, cat mai ales
pentru ca O. se vada insu§irile ortografice proprii numai acestui
manuscript românesc vechiu.
Ce prive§te transcrierea, tocmai faptul din urma ne indeamn&
s& nu urmam intru toate felul de transcriere al lui Hasdeu si-
al elevilor lui, dar nu vom urma nici pe cel exagerat fonetio
recomandat de D-1 llie Bdrbulescu in Fonetica alfabetului ciri-
lic in textele romdne, Bucure§ti 1904, pag. 490-1, ci ne vom
apropia de cele intrebuintate de d-nii N. lorga §i Ov. Densu-
sianu in textele romane ce tiparesc in transcriere cu litere
latine. Observam deci ca in transcrierea noastra:
t =--- é, care se va ceti ea ori e dupa valoarea ce o are,

www.dacoromanica.ro
 167

2. = a, dar cAnd are valoare de u vom tipari litera cirilicA,

k =11. la saga, iar in mijlocul cuvintelor = 4' , dup . valoarea
11;

ce o are, uneori find pus lAnga r §i / vocalis sonans, altadata.

inlocuind paiericul, etc.,
Ill = y cit. i, dar in cuvAntul Moysi y reprezenta pe v,
x.= i la inceput, iar la mijloc = a,
A, la = /a,
io = hi, cand are aceasta valoare fonetica, dar cAnd are
valoare de u -=-'u,
+= in, 1n ori I", dupa cum are valoare de in, n ori i,
r inainte de e, i= gh, altfel = g,
rr, care are valoare ng, = gg, iar inainte de e, i = ggh,
K inainte de e, i = k, altfel --=
u (inainte de a, o, u) = 4,
.1 (inainte de a, o, u) = 6,
s = clz,
3 = Z.
N'am facut nici o deosebire ortografica intre n si 1, o si w, s
i ov, precum nici intre formele m, T, etc. ale lui t, cAci este de
prisos avAnd aceea§ valoare foneticA.
Celelalte litere sunt transcrise in modul de scriere obicinuit.
Notam a semnele ci, i, a; e, 6, ia ; é, 4 ; dz, f ; p, b ; f, v, etc.,
le scriem cu acelas semn si cand isi schimba valoarea fonetica
imprumutat, caci in aceste cazuri nu putem sa ream in acelas
timp atAt valoarea fonetica, cat si pe cea ortografica, ci numai
pe cea din urma (I)
Intocmai ca si in celelalte texte vechi a!e noastre o inter-
punctiune in sensul de astazi al cuvantului nu existA in Codi-
cele Todoresca. Ca semne de interpunctiune gAsim numai vir-
gula, punctul si doua puncte, dupa cari de cele mai multe ori
urmeaza o linie carligata, curmata oH nu prin mijloc de alta
linie piezisa din dreapta in stanga ( :,: 8 ). La acestea
se adaug spiritele, accentele si paiericul. Interpunctiunea ori-
ginalului, inteleasa in acest chip, am pAstrat-o, cu exceptiunea
accentelor si a spiritelor, dar cuvintele scrise cu scriptio con-
tinua le-am despartit. Paiericul il insemnam cu : '. Intre paran-

(1) Pentru valoarea foneticit a literelor cirilice In cärtile române§ti vechi

alttel v. o. c. al d-lui Ilie Barbulescu, care insa are grepala a prea vrea
sä modernizeze.
www.dacoromanica.ro
 168

tezele H am completat lacunele §i omisiunile rämase neintre-

gite ori am Pi.cut unele coniecturi, intre < > am pus omisiu-
nile intregite de insu copistul nostru pe marginea foilor. iar
intre H literele respectiv cuvintele terse. Ste luta () va insemnà
locul unde se incep §i se sfAresc 'Agile cari lipsesc din Codi-
cele sturdzan.

www.dacoromanica.ro
 II. CODICELE MARTIAN.
1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el §i studiul lor.
Codicele Martian este un codex miscellaneus tri-, oridach
consideram deosebit textele slavice din el, cari par a fi scrise
pe alt fel de hartie chiar quadrigeminatus si contine 148 foi,
format in octavo mic de 15 cm., 5 mm. inältime $i 9 cm., 5 mm.
latime, deci cam ca $i Codicele Todorescu. Foile, ate au mai
rämas, sunt imphturite in 17 caiete, cari cuprind urmatorul nu-
mar de foi : I. 14, II. 16, III. 16, IV. 8, V. 6, VI. 8, VII. 5, VIII.
8, IX. 8, X. 9 (7 + 2), XI. 6, XII. 8, XIII. 7, XIV. 8, XV. 8,
XVI. 7 (1+6), XVII. 6.
Din caietul I lipsesc dour'. foi. Din caietul al VII-lea lipse$te
o foaie, care se vede cà s'a rupt ; din al X-lea s'a thiat foaia a
8-a, iar in locul ei s'au lipit alto doul; din al XIII-lea s'a rupt
o foaie cu text slavonesc.
Caietul al XVI-lea avea, la inceput 8 foi, din cari foaia inthia
$i a opta erau scrise slavone$te cu o cernealh foarte neagra $i
initiale cu un ro$u foarte pronuntat, amandoul colorile deosebite
de ale celorlalte foi, dar, dupa ce foaia a opta a ajuns sh fie
legatii, intre douh foi cu text romanesc, a fost thiath. Altfel intreg
caietul acesta e alchtuit numai din chrpituri, adica din rama$ite
de deosebite caiete rupte, ale chror foi s'au adunat fára mull&
socotealit, lipindu-se una -de alta cu cute o flisie de hArtie, $i e
foarte ciudat ea in vreme ce foile 2, 3 $i 4 r° (f. 139 r°) sunt
scrise slavone$te, pe foaia 4 v° (f. 139 v°) urmeaza continuarea unui
text românesoincepand cu «[cii]tra dumnedzau..,», a chruia
inceput astfel, durere, s'a pierdut, scris de aceea$ mama, cu acela$
fel de cernealh. Dap, caietul al XVII-lea, din ale caruia foi
invechite doua, de$i mai stau, sunt big' rupte, trebuia sh mai fie
vreunul, in care sa se continue textul, care in el nu se sfar$e$te.
Dintre caiete s'a numerotat numai caietul al patrulea $i al
$aselea. Caietul al patrulea adich are pe pagina ultimh litera ciri-
lich g (=1), iar pe pagina intaie a caietului al VI-lea ii (=2), semn
invederat ch cu aceste caiete era el sa inceapil o carte nourt.
www.dacoromanica.ro
 170

Mara de aceea caietul al saselea trebuia sa. formeze caietul

al cincilea si numai din greseala s'a legat dupa caietul care era
sa, fie al §aselea.
Manuscriptul altfel este cusut destul de bine si legat in doll&
scoarte de lemn invalite cu piele lipsita, de ornamentatii. Partea
din launtru a scoartelor era invä1it cu hartie.
Hartia scoartei dinainte, dupa cat se vede din o mica bucatica
ce a mai ramas i pe care se mai pastreaza cateva litere fâr
legatura, pare a fi fost rupta din un text vechiu ; pe a celei dela
sfarsit s'a facut incercarea de a scrie un titlu cu litere mari ei
infrumsetate cu anumite figuri intr'un mod cat se poate de ne-
tndamanatic, iar dedesubtul acestei incercari, din care o parte
s'a rupt, se pot observa cateva cuvinte romanesti («scris-am eu...)>
etc.) scrise aeb de rau, incat par indescifrabile i cari altfel, nes-
farsindu-se, nu cuprind nirnic deosebit, apoi mai jos niste incer-
cari de penita.
Scrisoarea peste tot e cirilica dreapta, putin totus mai plecath
ca in Codicele Todorescu. Cele dintai trei caiete sunt scrise de
o -singura Tirana, care se vede destul de stapana pe csrisoare cu
litere negre, iar titlurile cu un rosu nepronuntat care bate in negru
ei cu scrisoarea continua. Caietele 1VVII sunt scrise cu o seri-
soare mai putin frumoasa ei cu o cernealh spalacita, iar titlurile
cu rosu, pe hartie de calitate deosebita de a celora de mai nainte
si mai putin uzath. Si in aceste caiete scrisoarea este in genere
continua, dar totus uneori cuvintele par a fi despartite (1). Titlul
textului dela inceputul caietului aI IV-lea se stersese in urma
frecarii de olalta, a foilor, iar cineva, mai tarziu, a incercat sa-1
indrepte scriind peste el cu negru, dar intr'uu mod cat se poate
de nenorocit, caci el singur nu stia ce indrepta, ci punea literele
la intarnplare dandu-si silinta numai sa le faca sa samene cu
conturile celor sterse, dar nu cauta intelesul si ca in realitate
au fost acelea ori altele. Astfel s'a nascut titlul stalcit despre
care vom vorbi mai tarziu. Ca o trasura caracteristica a seri-
sorii acestor caiete amintim intrebuintarea foarte deasa, aproape
excluziva, a formei v a lui u i odata (f. 61 r°) r in forma r
(=r latinesc cursiv : «d[u]huriloru»). Poate ca tot de aceasta mama,
dar de sigur cu mai multa grip, sunt scrise i textele de ruga-
(1) uScrisoarea continua, neimpartirea In versete si capitole ne Intampina
In mai multe manuscripte slavone chiar din sec. XVH-leaD, Gr. Cretu, Co-
dicele voronefean, Bucure§ti 1886, p. 8.
www.dacoromanica.ro
 171

ciuni slavone ale caietelor IVXV (cerneala cel putin e aceeas),.

afar& de foile 84 v° ; 95 v° si 96 r° ; apoi foaia 136 (adica foaia
intaie a caietului al XIV-lea), cari sunt scrise de alte trei mani
deosebite cu alte feluri de cerneala. Cele din urma doua caiete
cariafara de foaia intaleInca cuprind texte romanesti, jude-
cand dupa ortografie sunt scrise iaras de alta mana, pe. hartie a
careia calitate se deosebeste de a caietelor de mai nainte si
care se infatiseaza mai intrebuintata chiar si decat a caietelor
dela inceput. Scrisoarea e continua si de o nuanta simtitor mai
neap% ca a caietelor 1V-VII, dar nu tocmai asa de neagra ca a
celor trei dintai. Aceste doua caiete au fost atinse si de ume-
zealä, de aceea foile lor sunt pline de pete.
Numarul randurilor in cele trei caiete dintai si in cele doua.
din urma, variaza Intre 13 si 17, In caietele IVVII aflam unele
pagine si numai cu 12 randuri, iar celelalte caiete (VIIIXV), cari
au text slavonesc, deci nu ne intereseaza as& de mult, cate ()data.
au chiar si numai 11 randuri pe o pagina. Si lungimea randurilor
variaza. Peste tot scriitorii se vede ca nu cautau o frumoasa forma.
externa si de aceea n'au Intrebuintat liniile oarbe obicinuite. Intro
astfel de imprejurari e invederat ca nu putem da nici masura
aproximativa a literelor, a randurilor si a departarii dintre ele.
Dintre insemnärile facute mai tarziu pe marginea codicelui
au inteles si merita atentiune numai urmatoarele trei.
Pe foaia 1 v° dedesubt e scris : «lui [*te]fanii Is...», iar pe
foaia 2 r° se continua : «emit data candz au murit popd Dodonss
2 husoqi». Aceasta insemnare trebue sa rie de data destul de
recenta, caci «husoqi» <ung. huszas (=esvan) au inceput sa
bata numai pe timpul Mariei Tereziei, iar pe cel din urma I-au
batut in Kormocbanya la 1856 (1).
In partea dedesubt a foii 15 r° e scris :
flomunoyfirula el HO, care separe ca explica pe nomi din Codicele
Todorescu, pag. 100 f. 57 v°, desi acesta din urma e scris cu 1.
Pe marginea dedesubt a foii 77 r° e scris : «Popa Simion Mi-
trofan din Feneed». Acest Fenefell (ung. Kisfenes), in care a
fost ordinat de popa Simion Mitro fan (Szimon Mitrofan) la-
1791 (2), se OA in apropiere de Soinesul-cald la granica nordica
a comitatului Turda-Ariel (Torda-Aranyos), a aceluias comitat
(1) A Pallas nagy lexikona, IX. köt., Budapest 1895, pag. 504.
(2) Transilvania, XLII, pag, 61 In Regulatio Diocesis Transilvanicae
www.dacoromanica.ro
Disunitae anno 1805" de Eugen Gagyi cle Eletl,
 172

in care aflam dela Fenedl spre sud-ost, in apropiere de granita

sudica, q;i Mdhaciul (ung. Mohdcs) popii Grigore, §i se pare ca
ne arata, desi inteo forma tarzie, drumul pe care au venit din-
spre nord textele bogomilice ale Codicelui sturdzan.
Mai amintim cä la mijlocul foii 85 r° gasim o figura care sta din
mai multe cercuri concentrice *i raze trase de o mama nedibace,
iar printre ele se \rad litere in cea mai mare parte nedescifrabile-
Manuscriptul Martian cuprinde :
1. Un fragment din «Cuvcintu de blare pre la munci : Sfiita
Maria vré sd vadzd cumu se muncescu rodul crestinescu.
Eiutu», care se incepe cu : «c 6. e dzisa svfitlui driti...» (v. Codi-
cele Todorescu, pag. 60/f. 29 v°, r. 5 §i urm. pana la pag. 111/f-
47 r°, cuprinzand §i foile 54 r°-61 v°, apoi cf. Codicele sturdzan,
pag. 32 la sfar§it : «ca e povelenia sfiitului pang, la pag.
73), ff. 1-24 r° la mijloc. Dupa cum se vede din comparatia
cu textul complet al Codicelui Todorescu, dela inceputul aces-
tei parti lipsesc cam doua foi, adica atata cat s'a pierdut din eaie-
tul I, care nu ne vine sa credem ca mai putea. cuprinde §i altceva.
Inainte de caietul I insa trebue ca au mai fost j alte caiete
cari s'au rupt, caci nu se poate explicà altcum locul gobdes-
tul de marivr dintre scoarta i caietul I.
2. 0CA0130 elllar0 dim/ rhIRMI W CICKOAt AWERWkL%k. Cuveintul
aintului Pavelü apostolii de e.7ird sufletelorit», ff. 21 v°---46 v°, (jos).
V. in Codicele Todorescu, pp. 96-139/ff. 47 v°-69 r°, iar in
Codicele sturdzan, pp. 21-30.
3. Doua rãnduri din «Cugeteiri in ora morfii» : «Vedeti-ma
fara glas §i/fara suflet dzacknd]», f. 46 v° (jos). Deci dupa.
caietul al treilea iara§ a fost rupta o parte din codice, cum se
vede §i din golul ce a ramas. Cf. Codicele Todorescu, p. 139/f. 69
r°p. 196/f. 96 v°, iar Codicele sturdzan, p. 73 113.
4. tito HOW (sic, = el-1011. 1-11 inud[(d1 turd de Herd (sic, ----=esdbo-
rul') si)(ilor inin(eri (sic, =eingeri') aaui (sic,=`a lui') arhighe
(sic, = earhggher) mnihail qi a lui gavril iti (sic,=
'0') a tuturor igerimni (sic,=`ingerilor') ilard (sic, = efdra') de
trupu». «Dmne[dze]u cela ce nice inceput nice savrasit n-are
carele Taste mai dinainte de cat toti vecii... Tara D. carele neu
spod[o]bit de am agunsil gasta dzi de astadzi, acela ne va da
§i-nparatiTa cerTului ca aceluTa sa cuvine cinstia si slava i"ntru
vécii de viaci netrecuti aming: », ff. 43 r°-54 v°, apoi 61 r0-68 v°
§i 55 r° §i v°. In Cartearomdné3c-i de invdfdturd a Mitropolitului
www.dacoromanica.ro
 173

Varlaam, tipAritS, in Iasi la 1643, aceastA predicA se aflA pe ff.

21 r° (tipArit gresit 29)-25 v° ale sArbAtorilor nemiscAtoare si
are titlul : «Luna .Noenzvrie opt zile. havelpturc, la seiborulic
sventilorti, Voivodzilorg ingeresti, Mihail siGavriita».
5. oilovtioffe cil'icog. ncero altiro. ii Eoro HOCHOPO 010
HellUEro. filS[p]hima Cfp1114 al311. (= olnvAtAtura dulce a
OtIED.
preasfAntului si de Dumnezeu purtatorului pArintele nostru Efrem
Sirul. BinecuvAnteazA pArinte!»). «Sosit-au postul maica curatiei,
si a inntelep'clunei intaTu, Adam inn raTu postul nu feri pentr-
aclaTa gresia..., «direptu acea luat[i] aminti cum grAescu svintele
caarti si sit nu vA rnselat[i] cu a6astA lume desartA, ascultati pre
sti Joan bogoslovil cum grATaste de dzici nu Tubiret lumea niö[ij
cella ce sAntu i"n lume cA toate cAte inntr-Ins . sAntu. i pohtele
céle trupeste. s i pohtele. okilori. cA aasta, lume va tréce i poh-
tele ei. larâ cela ce va face voTa [fu] dumnidzu. acela va petrCce
sau va custa, in véci adevArg», ff. 56 r° 60 v°, apoi 69 r°-77 vo.
6. Foile 78 r°-139 r° cuprind texte slavone scrise, cum am
vAzut, de diferite mAini.
7. Un fragment din «Pseudo-apocalipsul lui, _roan», care se
incepe cu: «...(cA]trA dumnedzAu. 6 i dzisu. doamne ig hristoase
pod[o]biaste-mA tAu. se fiu. si ma inva[A] de veniria ta...»,
si se sfarseste: « n[u]mai negatatii [ell] piile se voru scula...»,
ff. 139 v°-148 v°.
SA ne oprim cAte putin la fiecare din textele romAnesti Insi-
rate mai sus.
Cele dintal trei, fragmentul din «Calectoria Maicii Doncnului
la iad», «Cuveintul s5tului Pavelit apostolic de esird sufletelorii»
#i cele douà rAnduri din «Cugetdri in ora mor(ii» sunt copia
cat se poate de fidela a Codicelui Todorescu : s'au pA'strat In ea
toate particularitatile ortografice i aproape toate greselile aceluia,
ba uneori s'au mai adaos si altele nouA, dar ce e drept se
fac i unele indreptari. Ne vom mArgini numai la dou4 impre-
jurAri cari probeazA cat se poate de invederat adevArul acestor
afirmatiuni. Am fost amintit cA in adicele Todorescu s'a legat
din gresealA caietul al VIII-lea inainte de al VII-lea. Copistul Codi-
celui Martian le copiazá intocmai cum le-a aflat, fArA sAsi bat&
mult capul ca textul are inteles, ori nu; chiar i aruncarea lite-
relor deasupra cuvintelor (cf. literele tipArite cu cursiv) e aproape
identicA. Astfel f. 22 v° are urmatorul text :
www.dacoromanica.ro
 174

1. egi de munca gi stri-

2. gar& cu glas qi dzise-
3. ra. doamne milosti-
4. ye MI% tatMui.
5. nam vadzut lumina din
6. vécu. ce acmu vedem.
7. ma. botedzaiu. si
8. izbavilu adanau de-
9. 'n munca. gi ma ra-
10. stigniiu pre cruce.
11. vruiu sit vá slobodzes-
12. cu de blastamui
13. de1ntalu. apa ciuru (sic
14. l'ui gi-mi dédera 0-
15. tatu cu viare (sic) meme -e,
caci caietul al VI-lea al Codicelui Todorescu se sfarsia (p. 92/f.
45 vo, r. 10 si urm.) cu:
10. adinntii. si vadzura pa-
11. catogii dini muncfi.
12. gi strigara cu glas,
13.. gi dzis[e]ra. doamne mi-
14. lostive fliulu tata-
15. lui. n-am vadzut lumina
16. din vécu. ce acmu vedemD,
iar caietul al VH-lea In codicele legat cum 11 dam astäzi, dar
care in realitate trebuia, a fie in sir numai al VIII-lea, se incepe
(pag. 109/f. 46 r°, r. 1 i urm.) cu :
1. ma botedzaiu. gi izba-
2. vilu adamu de'n mama (sic).
3. gi ma rastignilu pre
4. cruce. vrdiu s va slobo-
5. dzescu de blastamul
6. de'ntaiu. apa ciuru Pui
7. si-mi dédera otatu-
8 t. (sic) eu viare mestecatuD, etc.
Pe f. 31 r° cetim :
1. cate on doa capete
2. gi vadzeiu (sic) acolo mu-
3. ltu narod. bar'ba-
4. ti (sic) mueri, Pn acelti
5. amara mare. gi mu-
6. lte mun'ci vadzuiu
7. altele. i vfidzulu
8. nests fete tnbraca-
www.dacoromanica.ro
 175

9. te In ves'mite (sic)
10. spur'cate. i va-
11. dzeuTu (sic) patru ingerii
12. Tuti. si pune ne-
13. $te verice ar'se. de
14. fieru. si le arun'-
15. ca. In munca,. sic,

iar pe pagina urmátoare (f. 31 vs):

1. alntrebaIu lngerulu
2. tine roditoare do-
3. mnului. si stri-
4. gârA, (sic) toti Ingerii.
5. cu glas. bucurit-te
6. preblgoslovit&
7. rodidoare (sic) domnului.
8. pururé fi6oriti.
9. bucurà-te luminA
10. nestinsé.. bucuré.
11. te i tu arhaggle.
12. Mihaile. rugAtorul.
13. derepta sufletele
14. tuturur. i vadzu-
15. ra, pa.catosii sip,

cilci in Codicele Todorescu caietul al VII-lea, care inst trebuié,

s. fie al VIII-lea, se sfArsia (p. 124,f. 53 v0, r. 12 si urm.)
12, a vadzuiu patru ingeri
13. TO. i pune neste ve-
14. rici ar'se. de fieru. oi
15. le arun'ca In mu[n]ca..
16. IntrebaILL IngerultiP,

iar caietul al VIII-lea, care trebuia, sri, fie al VII-lea, se incepe

(p. 93,1 54 r°, r. 1 si urm.) cu :
1. tine roditoare domnu-
2. lui i strigarii (sic) to-
3. ti ingerii cu glas. bucu-
4. ra-te preblgoslovi-
5. tà rodidoare (siclidominnului sic , etc.
Prin urmare copistul Codicelui Martian copiaza asà de or-
beste textul Codicelui Todorescu, ince.t nici nu bag5, de seamil
cI la rândurile 1-2 ale foii 31 v° amesteca doll& texte de-
osebite.

www.dacoromanica.ro
 176

A doua imprejurare care ne dovede§te in mod tot atal de

invederat cä textele amintite ale Codicelui Martian sunt co-
piate de pe Codicele Todorescu, e urmätoarea. Foaia 36 r° a
celui dintâi cuprinde urmätorul text :
1. gdzise presVnta marie mi-
2. luiate doamne cre§tini-
3. i. i cat& pre fa-
4. ptuld mAinilor6 ta-
5. le. ca. In toatA vrém-
6. é. s-au mAritu nutnele
7. tam. pre Oulu sic) a§é
8. ara §i grai précinsti-
9. ta. agiutA-rni doamne
10. §i [dzi]se (sic) dumnedzAu. cA-
11. tra, Ta. nu Taste con pre
12. pamAn'tu. cela ce-
13. la A sic) va kerna sA [nu]- lii eu a-
14. scultà sic) Tarà ei n-au vru-
15. tu ce pacAto0i
16. sAntu i dzise dumne-
17. dzAu. asculta pre-0,

unde intre «vrutu» §i «ce pacâto§ii» din rândul al 15-lea co-

pistul a sArit peste dota pagine (p. 102 §i 1031f. 58 v° §i 59 r0)
de-ale Codicelui Todorescu, deoarece, când a vrut sg, intoarcIt
foaia a 58-a, de aceasta s'a lipit §i cea urmatoare §i a intors doua
odatä. Din transcrierea textului Codicelui Todorescu ne putem
convinge cIt pag. 101/f. 58 r° in adevar se sfax§e§te cu:
12. 00 [dzi]se dumnedzau, ca-
13. tra Ia. nu Taste ons pre
14. pArnan'tu. cela ce ma
15. va kema st [nul.la eu ascul-
16. tu Tar& ei n-au vrutuD,
iar pag. 104/f. 59 v° se incepe cu :
1. ace pacAto0i san'tu.
2. §i dzise durnnedzAu. a-
3. scullA précin'sti-
4. ta. seu fAcutu ram», etc.
Pe urma acestor constatAri ni se pare de prisos sIt ne mai o-
cuparn de cele dour), respectiv trei texte dela inceputul Codi-
celui Martian §i nu le vom publicA nici in transcriere : ele
n'au decat meritul cA ridicIt jmportanta Codicelui Todorescu.
www.dacoromanica.ro
 177

N'avem de ce sä ne oprim mai mult nici la textul al caruia

titlu ii afläm subt Nr. 4. Acest titlu in forma sa originala, cum
am vazut, se pare ca a fost: «Aruoi HOB. IV. Kiva yaw& de set-
borul svfifilor ingeri a lui arhanyhel Mihail si a lui Gavril si
a tuturor ingerilor fard de trupu,. Cel putin a§a rezultä din
felul cum aflam titlul predicei in «Cartea romdneased de invei-
tclturcio a Mitropolitului Varlaam, de unde a fost copiata din
cuvant in cuvant, pgstrandu-se uneori chiar §i gre§elile de tipar
§i mai facandu-se pe langa acestea §i allele noua. Natural, intre
astfel de imprejurari n'avem nici de ce sa publican' textul.
De aceea maul cu «Inveiteitura de sdborul sviitilor ingeria
§i prin urmare dupa 1643 este copiata §i «1101PMENIt CANOt. FICIErPO
NH NAPO. 11 EOPO NOCNOPO CKA Haufiro. eils[pritiMil NOMA H AHN 04ES
sau pe romaneqte «Invatätura dulce a preasfantului §i de Durn-
nezeu purtatorului nostru Efrem Sirul. Binecuvanteaza. parinte !».
Aceasta predica, menita sa se tina la inceputul postului Maicii
Domnului, dupa cum arata titlul §i unele slavonisme din text,
ca zapovadd < p. sl. BAHOH*Ak, etc., este prelucrarea din sla-
vone§te in romane§te a uneia din minunatele cuvantari ale ma-
relui parinte bisericesc Efrem Sirul (1- 378), care s'a distins atat
ca orator, cat i ca poet, prin farmecul ideilor sale marete tur-
nate in propozitiuni scurte, inteun stil simplu §i totodata poetic.
E natural deci, ca, fiind cuvantarile sale de o elocventa atat de
simpla i aträgatoare, singuratice din ele se afla in cele mai
multe din Cazanii. In ce ne prive§te pe noi Românii in special,
in ne0e manuscripte din secolul al XVIII-lea ni s'a pastrat tra-
ducerea chiar a doua colectiuni de cuvantari de-ale lui Efrem
Sirul. Titlul celui dintaiu manuscript, care in Catalogul manu-
scriptelor romdnesti din biblioteca Academiei Romtine e descris
subt Nr. 107 (t. I, p. 237 sq.) este urmatorul : «Cuvinte §i inva-
taturi a cuviosului parintelui nostru Efrem Sirul, inpreuna §i cu
oarecare vieile sfintilor talmacite de pe grecie in limba ruma-
'Asa de Mihalcé céu fost Logofat de taina, deci gäsind eu acel
izvod m'am apucat de Lam scris cu cheltuTala §i cu ostenéla
me, find Domnu tarai Mold. Io Ioan Theodora Voevod, i pur-
thud carma pravoslaviei preosfirrtul parintele Mitropolit Kiriu
Kiriu Gavriil, frate cu Mari% sa, fiindu-m hrana in sfänta Ma-
nästiie a Saculul, 'uncle o ama §i scris, smeritul monah Rafail, la
anii de la Adam 7270, Tar de la Hs. 1762 August 13». Titlul ma-
Dreiga;tu. Dou manuscripte.
www.dacoromanica.ro 10
 178

nuscriptului al doilea descris subt Nr. 416 (t. II., f: I., p. 95 sq.)
din acela§ Catalog e : (Sf[Ar]tul Efrem Sirul, cuvinte in scurt»,
iar in fruntea foii 1 se aft& : «Alégere din cuvintele preacuvio-
sului si de DumnezAu purtAtorIuluT pArintelui nostru Efremg
SiriTanulg, pentru ocArirea de sines1, cu care sfAntului (sic) pre
sines1 depururea sA ocArAIa». Pe foaia 90 v. se al% data: «1792».
Predica despre care e vorba insA, cum am amintit, nu e tra-
ducere verbalA din slavoneste, ci numai prelucrare liberA. Ne-o
dovedesc aceasta unele interpolatii si explicAri de-ale traduc--
torului. MA de pildA la f. 57 v°, r. 11 §i urm. zice : «nice vom
puté Pntr-alt kipg curAti sufletel' nostre de pAcate, cum ne Pn-
vata §i précuviosul pArintele nostru Efrem Siring, cum O. cade
noao a posti cu inimi curate, cu milostenie si cu toate lucrurile
ciale bune, de ne kémA pre toti i ie Pnvaç .l. de dzice ase», etc.,
la f. 58 v°, r. 8 si urm. : «Pn (=--- tin dzice svintiIa sa (= Efrem
Siring) trag el cum sA adnn In trAgg de sA PfrAmsadzA cu
multime de oameni si cu negoatA in multe kipuri, cAndu-i de
cAtrA sala sA rA§kirA toti, cum nu sére hi fost niä[e] dAna.oara,
nemicA acolo, a§é numai locul a gol si tinos BA tunoa§te ; asé-i
si vinIata `viiIata) nostrA cAtu-i de scueta pentr'acIa EA nu
ne Ienirnü D, iar la 1. 173 v°, r. 6 si urm. : «ferice de cela ce
va asculta cuvintele svintii sale si le va face», etc.
Din lacunele, omisiunile si confundArile de litere, pe cari le
aflam in ea, este evident el e copie. In exemplarul cam defec-
tuos al Cazaniilor lui Varlaam din biblioteca Gimnaziului su-
perior fundational din NAsAud pe care I-am consultat, n'am
dar e foarte probabil cA se gAseste in vreuna din vechile
noastre Cazanii, pe cari nu le-am avut la indemAnA.
DupA ce insA copia e scrish de mama care a scris si predica
de praznicul Arhanghelilor, e invederat cä nu s'a putut face
decAt dupA 1643, data aparitiei «Cetr(ii românefti de invd(dturcl»
a Mitropolitului Varlaam. Textul pAstrat astfel in manuscript
avAnd. deci o forma relativ nouä, din vremea cAnd literatura
noastrA bisericeascA se imbogatise cu mai multe cArti tipArite
de valoare netAgAduitA, n'am aflat de lips& sA-1 tipArim in in-
tregime.
JudecAnd dupl limbA, fonetism §i ortografie, nu si dupA seri-
scare, care pare a fi mai nouà ea a celor dintAi trei texte, dad.
nu chiar contemporanl cu a celorlalte, cel mai vechiu text din
Codicele Martian e de bunA seamA cel din wink despre care
www.dacoromanica.ro
 179

ziceam c6. e un fragment din «Pseudo-apocalipsul lui loan&

Textul fragmentului adia e un dialog intre mantuitorul Isus
Hristos i evanghelistul loan si se deosebeste de cel obicinuit
al «Apocalipselor» grecesti i romãnesti admise de biserica.
Aceast5, afirmatie este altfel sprijinitä si de banuitea lui Irasdeu
.cA «Pseudo-apocalipsul lui loan» a trebuit BA le fie cunoscut
Românilor inainte de a se redact& textul <Cugetdrilor in ora
mor(ii», in care s'au compilat pärti din el. Ocupandu-se de ci-
tatiile compilatorului acesteia adicrt zice : «Citatiunile sale, afara de
-Noul Testament si afara. de Crisostom, se reduc la douA apocri-
furi bogomilice : Apocalipsul apostolului Paul in redactiunea cea
lung& i Pseudo-apocalipsul evangelistului loan.
Iatä pasagiul in chestiune :
.... cà spusä hristos lui ievagghelistu loans bogoslovs si spuse
ingerul lui Pavel apostolz, cA-1(1 portâ de-i arät5 toate muncile,
6. ar fi unii voinicu de tredzeci de ani de arm pavali o piatr'
si o ark. slobodzi in 6os s zboare in trei ani s cadzi acolo,
acolo este munca...
Aceasta naratiune, asa, cum este scrig : «spuse ingerul lu
Pavel apostolil cl...», se refer& mai mult, dacá nu unicamente,
la Apocalipsul lui Paul, in care insä, precum ne-am incredintat
mai sus la pag. 412 § 7, existä numai «svArlirea pietrei intiun
put foarte adAnc, incht st ajung5, la fund dupl mult timp», dar
nici o vorbä despre cel evoinic de treidzeci de ani» si despre
intervalul de «trei ani». Nemic de aceastä natura, ba nici macar
svkiirea pietrei» nu se &este in numeroasele redactiuni sla-
vice ale Pseudo-apocalipsului lui Joan, din care TichonraVov a
publicat un text din secolul XV i unul din secolul XVI, cel
dindin intitulat : GAM CIVAT4r0 IWAHH4 norocnointa w ['puffin,-
tau rOCHOAHH, KAKO X01.11ETS PPITH HA 3EANAIO (Cuvfintul sfA,ntului
Joan Teologul despre venirea Domnului, and va veni pe pa-
mant) (1).
Ce se intamplit insä? Tischendorf a dat la luminA textul gre-
cesc al acestui apocrif : 'AnoxciXuck to iyfou Icocivvou to soX6you
dup 6. vreo opt manuscrise, cari la un loc ne procurä din punct
in planet pasagiul românesc de mai sus, caci unele din ele zic :
(1) Tichonravov, Hamm= oTpeneneett pycaolt auTepaiypu, Mostova 1863,
t. 2 p. 174-192. Despre alte manuscrise ale acesthi apocrif, cfr. Nova-
koved, lipumepu mumnaemern H aceanua crapora u cpucuo-caoneucaora, Bielgrad 1877,
p. 433, unde este si Inceputul unei redactiuni sArbesti.
www.dacoromanica.ro
 180

... cA arz fi unit voinicil de tre- gaol" StIvatat 1(Ap Tptaxrpcativrjc

theci de ani, de ars prav5Ii-o qi o IcoXbat. Xia.ov %al eircoViam x&so, tic
ari sdrobi In 4os. 'thy f3oativ...

iar altele adaug :

s5. zboare In tre ani el cadza... ... iv« TFac trti TO./can... (1).

De aci se Invedereaza cä Romanii cunWeau in secolul XVI

o redactiune lung& a Apocalipsului lui Paul, diferit& de cele-
slavice existente, cel putin intru a-Ma Ca se furiara in ea ele-
mente din Pseudo-apocalipsul lui Ioan ; §i totodata, pe de alta
parte, cuno§teau Pseudo-apocalipsul lui loan intr'o redactiune
deosebita, mai apropiata de cele grece§ti cleat de cele sla-
vice)) (2).
Ins& redactiunea romaneasca, din care Codicele Martian ne-a
pastrat un fragment, dupa cum se poate constata din ins4 limba
ei, s'a tradus din limba slay& i e tot atat de veche ca §i textul
celor mai vechi manuscripte ale noastre.
Ar fi de deosebit interes descoperirea, dna nu a intregii tra-
duceri romane§ti, cel putin a redactiunii originale slave, din care
s'a facut aceasta §i in care, ca §i in cele grece§ti, a trebuit
se spun& cum «evangelistul se urea pe muntele Tabor, §i de
aci apoi se incepe intre el §i Mantuitorul un dialog asupra celor
qapte peceti, cari se vor deschide la sfar§itul lumii, ca §i'n
Apocalipsul cel admis de biseric& (3).
Ce prive§te trecutul «Pseudo-apocalipsului lui Joan», liasdem
ne spune urmatoarele. aDupa Tischendorf (4) prima mentiune a
Pseudo-apocalipsului lui Ioan ar fi din secolul IX. In cursul
veacului de mijloc, el se raspandise chiar afar& din Europa, pre-
cum probeazA existinta unor redactiuni arabe. La Bogomili a-
cest apocrif era atat de poporan, incat anume din Bulgaria, nu
de aiuri, 1-au capatat Albigensii din Occidinte. Redactiunea la-
Una manuscrisa din arhivul inchizitiunii dela Carcassone poart&
(1) Tischendorf, Apocalypses apocryphae, Leipzig 1866, p. 88-9.
In ce priveqte voinicul de atrei-dzeci de anii e de sigur interesant6 si
vrednic5. de amintire partea redactiunii roma.ne0i pástrate In Codicele Mar-
-tian, In care ni se spune c5.: itoate rAndurile oameniloru de 30 ani voru
Inviei (f. 148 r°, r. 11. sq.). (Nota noastra).
(2) Cuvente, H, p. 445-6.
(3) Hasdeu, Cuvente, II, pag. 447.
(4) Op. cit., Proleg., p. XVIII.
www.dacoromanica.ro
 181

rotita : kHoc est secretum Haereticorum de Concorezio, porta-

him de Bulgaria Nazario suo Episcopo, plenum erroribus (1).
2. Fragmentul 4Pseudo-apocalipsului lui loan) e copie
de pe un text mai vechiu.
Nici fragmentul «Pseudo-apocalipsului lui Ioan», in textul crt-
ruia mai aflarn, afarä de mai multe lacune mici pricinuite de
stricarea foilor, cum sunt cele urrnAtoare : invaiki] (f. 139 v°, r.
51, pre[s]pre (f. 141 r°, r. 5-6), pi6oru[1uii (f. 142 r°, r. 1), pci-
tnit[nitn. (f. 144 v°, r. 4), atu[n]ce (f. 145 v°, r. 2-3 si 8), pee[at]ict
(f. 147 v°, r. 2-3), edde- v[oru] (f. 147 v°, r. 3), d[e]schide (f.
147 v°, r. 4), paat[e] (f. 147 v°, r. 5), pdmdntu[lui] (f. 148 r°, f.
1-2), tru[p]urile (ibid., r. 3--4), [d]init (ibid., r. 4), [s]i (ibid., r.
5), ce[la] (ibid., r. 5-6), td[ria] (ibid., r. 6-7), rn[t]r-ain (1. 148
v°, r. 1). vor[u] (ibid., r. 3), p[ld]vosi (ibid., r. 4-5), n[e]gri (ibid.,
r. 5-6), ne[ce] (ibid., r. 7-8), Pn[t]r-o (ibid., r. 8-9), sc[u]la
(ibid., r. 9-10), [si] (ibid., r. 10), [cu] (ibid. r., 13), si douä mai
mari in urma pierderii a douh foi intregi (intre f. 142 si 143 si
intre f. 146 si 147), nu ni s'a phstrat in original, ci in o copie
relativ thrzie. Ne-o dovedesc aceasta:
a) Anumite omisiuni, din can unele sunt explicabile numai
ash c. copistul a uitat s scrie niste litere caH erau sh fie arun-
cate deasupra cuvintelor : ala[l]tu-i (p. 141 v°, r. 11), tre[i] (f.
142 v°, r. 6), pdmel[n]tu (f. 144 vo, r. 4), ma[i] (f. 148, v°, r. 6); altele
se pot explich din confundarea aceleias litere din douh silabe
deosebite ale unui cuvânt : fa[ra] (f. 143 r°, r. 2), pci[md]n'tu (f.
143 ro, r. 11), poate va [a]t.' de tolu rcindul (f. 144 v°, r. 3), care
Ina se poate ceti i var' de tolu rdndul. In sfarsit lacuna dela
f. 142 r°, r. 5-6 «lard pdnd fin iajdu deqtinse-sen a sävhrsit-o
copistul intr'un moment de distractie. Tot ash se pare di s'a ivit
si repetir ea lui si dela 1. 140 r°, r. 1-2 : si i vddzu.
b) In douh locuri se pare eh copistul n'a putut descifra ori-
ginalul, chci scrie cuvinte nei*lese, respectiv corupte, ash la
f. 146 v°, r. 4 si urm. cetim: i instru intunérecul nafatre-ne-
va» (= «den afarh tremete-ne-va?»), iar la f. 147 v°, r. 7 si urm. :
«chndu va descuta a treIa pecate i"neu-se-va (= Intuneca-se-va?)
lumina soarelui». Poate tot o coruptie e i cuvhntul kélfe(i dela
(1) Schmidt, Histoire et doctrine de la sects des Cathares, Paris 1848-9
(2 vol. in 8°), t. 2, p. 275, la Hasdea, Cuvente, II, p. 447.

www.dacoromanica.ro
 182

f. 148 v°, r. 7, al cAruia inteles nu-1 putem precizA de ajuns din

prinde a pastrat : astAzi zicem vdrosi -

cuvintele cu cari stA in legAtura, cAci varo[si] in care ne sur-
nu §tim anume cu ce
inteles se intrebuinteazA §i nici cri(i (= 'cretil nu e scris in
forma sa adevAratA. Nu e cu neputintA sA avem a face cu cu-
vAntul calfed (cu tonul pe a = palid §i puhav sau buged la
fatA" (v. Ar. Densusianu, Glosariu din Tara-Ha(egului in Re-
vista critied-literard, 111-1895, Nr. 3, p. 91)) care se mai aude
§i in formele : galfed, galled, gdlc'ed. D-1 Philippide crede c6.
in loc de (mice ma[i] varo[si] (?) nece kOfefi» trebue cetit
«nice mai pdrosi nece ke7esi».
c) Se confundA deosebite litere. NeluAnd in considerare anu-
mite cazuri dubii provenite probabil din lAtirea cernelii, amin-
tim ca sigure urmAtoarele : intd=eiatd' (f. 146 v°, r. 3), dad=
`daft' (f. 147 r0, r. 13), ineba=niarba (f. 148 r°, r. 1), mdsusd=
`masurA' (f. 140 v°-141 11, teate--=-Aoate' (f. 145 v0, r. 11-12),
scrise=escrisA' (f. 142 r0, r. 3).
d) G4sim acelea§i cuvinte scrise in diferite chipuri. AO, d. e.
a) CAnd cu a, cAnd cu e: dumnedzeiu (f. 139 v°, r. 11)dum-
nedzeu (f. 145 v°, r. 6-7), mdme (f. 139 v°, r. 14); sei dela.
conjunctiv se scrie cAnd se, cAnd sd (se nu lase la f. 142, r. 10,
se destengu la f. 145 v°, r. 1, se giudece la f. 146 v°, r. 3-4, dar
sd celdscd la f. 147 r°, r. 14).
13) Aflain cero (f. 146 v°, r. 8), dar ceriulu, ceriu, ceriului (f.
142 v° qi passim).
1') GAsim cuvinte scrise cAnd cu u, cAnd cu o: loru (f. 143.
v0, r. 15)luru (f. 140 r°, r. 5-6), duhurile (f. 145 v°, r. 12)
dohurile (f. 143 v°, r. 10-11), voru mori (f. 148 r°, r. 8), dar
muritu (ibid., r. 6), tropu (f. 143 r°, r. 2 3), dar tru[p]urile (f.
148 r°, r. 2-3).
a) Diftongul oa se variazA cu o, a§A gAsim: vorovd (f. 146
v., r. 14), aprope (f. 148 r°, r. 8), dar toate (passim), etc.
c) E (1) §i Ia (At) alterneazA cu e (i) : infinitivul invieinvila
(f. 148 r0, r. 10; 148 v°, r. 1 §i1), aceste (f. 140 r°, r. 11)aciaste
(f. 140 r°, r. 12-13), av6 (f. 140 r°, r. 8)avia (f. 147 r°, r. 6).
iovAirea intre e §i i este destul de deasA: atunce (passim),
necenice, dide, pripre (passim), se (f. 139 v°, r. 10) ti,
(passim), scresescris% (f. 140 r0), vere (f. 139 v°, r. 7) = cveri
vene (f. 139 v°, r. 7) = 'venr, slugeleslugile, puterele, dar
crucile, domnidoamne, crucicruce, firbul = *rbu1', cri(i II
www.dacoromanica.ro
 183

ecreti', piile peile'. - Grupul en alterneaza cu in: mene (f.

1:45 ro, r. 10), den (f. 146 v°, r. 8), dar [d]irca (f. 148 r°, r. 4),
mente"(f. 140 r°, r. 6), den(ii (F. 142 v°, r. 12), sven'tele (f. 143 r°,
r. 13), destengu (f. 145 v°, r. 1), dar destinge-va (ibid., r. 3), des-
tinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142 r°. r. 6), tinsu (f. 143 v°, r. 6),
aprinde (passim), etc. Pluralele in -ure alterneaza cu cele
in -uri: easure (f. 142 v°, r. 12 i 13), vdnture (f. 144 v°, r.
10-11), dar duhurile (f. 145 v°, r. 12), dohurile (f. 143 v°, r.
10-11), tru[plurile (f. 148 r°, r. 2-3). - Un caz de contami-
nare ortografica, provenit din inlocuirea lui e cu i este forma
triei (f. 142 v°, r. 4). Amintim Inca ca, la f. 141 r°, r. 1 se seri-
sese mai intaiu vEnu, iar prin adaogerea jumatatii a doua a lui
H. litera s s'a prefacut In H : VHHU.
7)) Pluralul femininelor prezenta ca vocala tonica cand primi-
tivul a, cand analogicul a*: carfi (ff. 140 r°, r. 11, 143 r°, r. 13,
147 r°, r, 7, 147 v°, r. 1), car(ile (ff. 140 r°, r. 2, 147 r°, r. 10 -
11), dar §i cdrfi (f. 140 r°, r. 13).
15) Consonanta n uneori se pierde, nazalizandu-se vocala pre-
cedenta, altadata nu: i"nit]r-uin kipu §i inntr-u obrazu (f. 148
v°, r. 1-3).
t) Vom compara Inca formele de genitiv : fdteei (f. 141 v°, r. 2 -
3), dar lumii (f. 148 r°, r. 4).
3. Particularitatile de limba ale fragmentului «Pseudo-
apocalipsului lui Ioan»; vechimea lui pe
baza acestora.
Copia, de§i cum am mai spus-o relativ tarziejudecand
dupa particularitatile de limba §i ortografie, trebue sa se ft fa.-
cut de pe un manuscript foarte vechiu.
Din punct de vedere fonetic, afara de imprejurarea ca formele
mai vechi cu e, fie acesta accentuat ori neaccentuat : mene (f.
145 r°, r. 10), den (f. 146 v°, r. 8), mente (1. 140 r°, r. 6), denfii
(f. 142 v°, r. 12), .sven'tele (f. 143 r°, r. 13), destengu (f. 145 v°,
r. 1); nece (1. 148 v°, r. 7), nefte (f. 141 v°, r. 15) ; atunce (ff.
141 r°, r. 10, 142 v°, r. 14, 143 v°, r. 10, 144 r°, r. 5-6, 145 v°,
r. 8, 146 r°, r. 5), 6asure (f. 142 v°, r. 12 §i 13), vdnture (f. 144
v°, r. 10-11), etc., fata de cele mai noua cu i, i cele cu vo-
cala tonica a la plural pastrata : cal*. (ff. 140 r°, r. 11, 143 r°,
r. 13, 147 r°, r. 7, 147 v°, r. 1), cartile (ff. 140 r°, r. 2, 147 r°
r. 10-11), fata de cele cu analogicul d, sunt cu mult mai frec-
www.dacoromanica.ro
 184

vente, mai amintim pentru a ne sprijini aceast& afirmatie, cl:

a) In tot locul s'a pastrat u final intreg, afar& de cazurile cand
anumite consonante dela sfArsit au fost aruncate deasupra cu-
vintelor, apoi afar& de unit (f. 139 v°, r. 12, 1. 142 r°, r. 2), si
Idlinii (f. 148 ro, r. 4), uncle ti poate fi considerat de inlocuito-
rul paiericului, mai ales dupa ce in Idfinil nici nu asteptam u
final, find compus din lat. de + in (cf. den la f. 146 v°, r. 8),
in sfarsit eel (f. 141 v°, r. 9), rdndul (f. 144 v°, r. 3-4), unde
u s'a omis probabil in original, pentrucA 1 fusese aruncat dea-
supra cuvintelor.
b) Intocmai ca si in Codicele vorone(ean, care e considerat de
cel mai vechiu 'dintre manuscriptele noastre, peste tot se scrie
numai cu d, un fenomen care ce e drept priveste numai
ortografia (1), dar totus nu trebue scApat din vedere.ExcepOune
fac numai cuvintele : .sceipa (f. 146 r°, r. 4) si bezdnd (ff. 140 v°,
r. 2, 143 v°, r. 13, 144 r°, r. 2).
c) / tonic precedat de r e pastrat intact: pogori (f. 144 r°, r.
2). Nu se schimba acest i nici cAnd in urma fiexiunii si-a pier-
dut accentul : va striga (f. 145 r°, r. 6), striga-voru (F. 146 r°, r.
8-9), care astazi in unele parti se rosteste strdga (< lat. *stri-
gare din strix,-igem). Tot ash se scrie si verbul postnominal
faritna (1. 144 r°, r. 11), cu toate c& in el i nu mai este tonic,
cum a fost in substantivul fdrimd (modern: farelmd) poate <
lat. *farrilnen, col. din far, considerat de singular, din care
se deriv&; cf. alb. 0.erime; .aermdn' «zermalme», pe care G.
Mayer, Alb. Wb. il derivA din lat. *fragminare, derivare com-
bAtut5, in Zeitschr. ffir. row Phil. XXVIII, 739; v. Puscariu,
Et. Wb. Nr. 582, p. 50 ; Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., pag. 610
si Meyer-Liibke, Romanisches Et. Wb., p. 241.
d) Se pitstreazit e §i i dup& consonantele s, dz, etc.: puse-md
f. 139 vo, r. 14), dzise-mi (f. 140 vo, r. 6), destinse-se (f. 142 r°,
r. 6), lase (f. 142 r°, r. 10), vasele (1. 143 v°, r. 1) s. a.
e) Gasim dou& cazuri de e primitiv netrecut in d dupa labi-
alA : rdpi-me (f. 139 v°, r. 14) si arame (f. 142 r°, r. 9 10),
earl astfel sunt mai aproape de radacina primitiv& decAt formele
de astazi.
f) Cuvantul innima (F. 145 r°, r. 4) si ddntdiu (f. 147 v°, r. 3)
prezentA un fonetism mai vechiu si mai aproape de forma lor
prirnitiva decAt formele desvoltate mai tArziu.
1) Gr. Crela. o. c., pag. 9.
www.dacoromanica.ro
 185

g) Verbul deschid prezentrt forma mai veche deskid. AO il

gasim la f. 147 v°, r. 4-5 §i 11.
h) Provenienta maramure§earA-bihoreanä a traducerii, precum
0 a copiei, e absolut sigura, din intrebuintarea excluzivA, a lui
dz (s) §i 4. (y) in cuvintele de origine latina,, apoi din forma dice
ff. 146 r°, r. 11 0 147 r°, r. 12).
i) Intocmai ca 0 din Codicele Tociorescu, rotacismul lipse§te
i din acest fragment, iar pe f niciodatä nu-1 aflarn trecut inainte
de palatalrt in h.
j) Nazalizarea vocalei o gäsim in : inntr-u obrazu (f. 184 v°, r. 3).
k) Interesante aunt urmatoarele cazuri de asimilatie: nuoru
(f. 139 v°, r. 13), 143 v°, r. 3, 148 r°, r. 8), incettruo (f. 146 r°,
r. 3-4); mold (f. 147 r°, r. 3-4), doao (f. 147 vo, r. 5); sdrntu
(f. 140 r°, r. 14, 141 v°, r. 8, 13, 14, 145 r°, r. 7), gice (f. 146
r°, r. 11 §i 147 r°, r. 12). Nu s'a produs asimilatie in rdsipi<'
paCSMATH (f. 147 v°, r. 12).
1) Copistul se pare a rostia Q (o deschis) in loc de oa, caci
gAsim forme ca: vorovd (f. 146 v°, r. 14), aprope (f. 148 ro, r. 8)
alriturea de toate (passim), etc. Presupunem adid, a pe acest Q,
neflind Inca fixatà ortografia de-ajuns i nefiind pentru el un
semn special, copistul il reda, cand intr'un chip, când intealtul.
m) Rostirea cu f (e deschis) a copistului ne-o dovedesc cu
sigurantA forme ca: [voru] invie (f. 148 r°, r. 10, 148 v°, r. 1,
cf. Ivorul inviia la f. 148 v°, r. 4), a cince pee'ate (f. 147 v°, r.
13), aceste (f. 140 r°, r.t:11; cf. jaciaste la f. 140 r°, r. 12-13),
ave (f. 140 r°, r. 8, dar cf. avia la f. 147 r°, r. 6).
n) Dela copist trebue sa vinã i rostirea sapte, cum gäsim
pretutindeni ; forma aceasta adicA, e mai tarzie decal seapte<
septe (<1at. Optem).
Din punct de vedere morfologic mentionam c6. gásim :
a) Forme de declinatiune neobicinuite astazi: indnule (f. 143
r. 7)<lat. mama,-us (=mod. indnile, rnainile), fjteei (f. 141
v°, r. 2-3,-= mod. fe(e1), eUsure (f. 142 v°, r. 12 §i 13), vdnture
(f. 144 v°, r. 10-11).
b) Forme de conjugare mai vechi deal cele analogice desvol-
tate mai tArziu : feciu (f. 139 v°, r. 10) <lat. fe-el (=mod. feicu,
dzisu (ft 139 v°, r. 2, 140 r°, r. 10, 140 v°, r. 3-4, 141_ r°, r.
7 0 13, 143 r°, r. 7, 141 V, r. 7) <lat. dixi (=---mod zisei).
c) Verbul auxiliar am in persoana HE sg. a conditionalului are
forma are: n-are gdndi (f. 140 r°, r. 7).
www.dacoromanica.ro
 1E6

d) Interesantä e forma de viitor, ori de conditional, in: candu

vere vrd a vene (f. 139 v°, r. /7) i ce va vrd a fi pre pcimcintu
(f. 139 v°, r. 9).
Din punct de vedere sintactic observäm, cA:
a) Pre dela acuzativ lipse§te : se giudece noi (f. 146 v", r.
3-4).
b) Formele articolului se ingramAdesc: cu putéré ciaia ne-
vcidzuta (f. 145 v0-146 r°), lauda ciaia luminata (f. 146 v°,
r. 1-2) (1).
c) Pronumele relativ §i personal se intrebuinteaza. pleonastic :
ceia ce pre ia mi-amu tinsu nednule (f. 143 v°, r. 5-6).
d) Metateza sintactica, §i constructiunea incorporativä sunt foarte
obicinuite: pod[o]biaste-mci (f. 139 v°, r. 3-4), rcipi-me (f. 139
r. 14), puse-mci (f. 139 v°, r. 14), dzise-mi (f. 140 v°, r. 6),
destinse-se (f. 142 r°, r. 6), esi-voru (f. 143 v°, r. 10), nafatre-ne-va.
(?, f. 146 v°, r. 5-6), destinge-ta (f. 145 v°, r. 3), inkina-se-voru
(i. 143 vo, r. 9), innpld-se-va (f. 145 r°, r. 12), rcisipi-se-va (f. 147
v°, r. 12), striga-voru (f. 146 r°, r. 8-9), etc.
e) Din punct de vedere al frazeologiei sunt interesante pro-
pozitiile : vcidzuiu car(ile dalcandu (f. 140 e, r. 2-3) §i veldzulu
unit mielu patru coarne avcindu (f. 147 r°; r. 6).
In lexic:
a) Ni se pästreaz 5. forme simple de-ale cuvintelor române§ti
de origine latinä rtimase astazi in limbä mai mult numai ca cu-
vinte compuse: tinsu (f. 143 v°, r. 6) < lat. tendère, sémend (f.
145 r°, r. 3)<1at. similisfe fat.ä de asémene (f. 140 r°, r. 3) <
lat. [as]-similis,-e.
b) Dintre cuvintele de origine latinä, cari nu se mai intre-
buinteaz5, astäzi ori se intrebuinteaza numai de o parte a Ro-
mânilor, relevam urmAtoarele : nea (f. 145 v°, r. 6) <nix, nivem,
giudeful <juditium (f. 140 v°, r. 2-3; cf. giudele <judex la
f 143 v°, r. 15), destengu < descendo,-6re: destengu (1. 145 v°,
r. 1), destinge-va (ibid., r. 3), dcstinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142
r°, r. 6), care e remarcabil §i pentru imprejurarea cä prezentä g
in Ice de d.

(1) In crate di ingerii si de arhaggli (f. 146 v°, r. 10 11) ni se pare a

avem un lapsus calami. Intrebuintarea articolului genitival e'regulaa;
forma a In Ice de al in: area anii aduce-voru biusigul. grdului. fi a vi-
nului (f. 140 v°, r. 9) vine de bunk seam6 dela copist.
www.dacoromanica.ro
 187

Forme mai vechi decal cele obicinuite astazi ni s'au pastrat,

afar& de arame (f. 142 r°, r. 9-10), despre care am vorbit
intr'alt loc, si in : cdagflu<111um+alterum (f. 142 r°, r. 11),
mainte= mod. «mai nainte D (f. 143 r°, r. 3), prelslpre= mod.
«preste», «peste) (f. 141 r°, r. 5--6), despre=mod. «de pre»,
«de pe» (f. 143 r°, r. 12 si 144 v°, r. 13).
c) Traducerea a trebuit sa se fax/ din slavoneste, caci intal-
nim in ea o multime de cuvinte de origine slava, dintre cari
citam cateva mai rare: bezdmi< p. sl. semia = «abyssus» (ff. 140
v°, r. 2, 143 v°, r. 13, 144 r°, r. 2), bldznisi <p. Si. El1A3H1=
«scandalum» (f. 146 r°, r. 13), &die <p. sl. upwra= «linea» (f.
142 v°, r. 14), dude< p. sl. gotrAo= «res mira» (f. 142 r°, r.
8), etc.
Tot slay este si pllcilvosi (f. 148 v°, r. 4-5)<p. sl. mum ---.
«albus», cf. pldvq, pldvdiu, pleivan, pe care 1-am intregit astfel,
fiindca se vede jumatatea In-tale a lui 1 (a), iar afar& de acesta
poate A lipseasca Inca numai o liter& ; si prin slavoneste a trebuit
sa ne vie si mirodenie (f. 145 r°, r. 14 ; cf. gr. m. uupaia, p.upoSia
= «bonne odeur», «parfum», «persil» si serb. mirodijni= «war-
zig», la Tiktin R.-D. Wb., p. 994), care si-a schimbat sufixul.
Forma veche prezenta vorovei (f. 146 v°, r. 14), care fifind identic
cu vorbei (cf. vechiul dvorbd= «curte domneasca» si «adunare
la sfat», unde se «vorbeste») vine din sl. Aeopksa= «curte», dar
poate printr'un intermediar rus, cf. rus. AsopoRkn1=«facand parte
dintr'o curte» (v. L. &iineanu, Dig. univ., ed. II, 1908, p.
801-2) (1).
d) Traducatorul pare a nu fi fost strain de limba ungureasca,
caci maghiarismul biusigul (f. 140 v°, r. 7-8)< ung. böseg ca
sa nu mai calm si cuvantul kipu (f. 148 v°, r. 2), a caruia eti-
mologie e dubie (cf. sl. Klink, ung. kjp)ne arata a era de
origine din un tinut, undo influenta ungureasca a trebuit sa fie
puternica.
Rezumand putem zice ca limba fragmentuld despre care
vorbim e aceeas cu a Psaltirii scheiane, voronekne, a Codice-
lui voronekan §i a celui sturdzan.
Fragmentul asadara, poate ca a fost tradus de acela§ popa
husit, care a facut si vechea traducere a Psaltirii, a Praxiului, a
(1) Pentru desvoltarea semasiologia cf. conventum> cutAnt, apoi taifas,
gr. &Topa> kopsino.

www.dacoromanica.ro
 188

Tetraevanghelului, a unor Cazanii pi a mai multor texte bogo-

milice, ori cel putin traducorea, precurn i copiarea lui, s'a facut
In adeeap manastire in care s'a facut i traducerea i copiarea
celorlalte manuscripte husite.
4. Datarea Codicelui Martian.
Ne-ar mai rarraneh sh 11)am timpul in care a fost scris Codi-
ale Martian. Am amintit la descrierea codicelui c textele ro-
mlnepti ale acestuia sunt scrise de trei maini deosebite, pe trei
feluri de I-Artie pi in diferite intervaluri de timp. Considerand
raportul in care stau aceste texte fata de Codicele Todorescu §i
Cartea romdneascci de invd(dturd a Mitropolitului Varlaam, putem
constath cä cele dintai trei s'an copiat dupi Codicele Todorescu,
deci dapiti 1581 respectiv 1583, Inviititura de saborul sfinti-
lor ingeri" i cea a hi Efrem Sind despre post diva, 1643, iar
fragmental Pseudo-apocalipsului ml Ion" cam intre 1580
§i 1643.
Intocmai ca pi la Codicele Todorescu, nici aici nu ne ajua marca
fabricilor de hârtie la o fixare pi mai precis& a datei. i aici, ca
pi acolo, marcile au fost taiate cu ocazia legarii codicelui, incht
ne este aproape cu neputina sh, le reconstruim, mai ales dupa
ce sunt destul de bine strânse i ascunse printre indoiturile foi-
lor. Cele dintai trei texte (f. 1-46) sunt scrise pe hârtie din o
singura. fabrica. Tipul marcii s'ar putea reconstrui cu aproxima.tie
din fragmentele de filigrane cari se pot vedeh pe foile 1 §i 12,
2 pi 11, 20 pi 25, 22 pi 23, 31 pi 46, 32 pi 44 in cel inf4i§at de
figura 1 din tabela II (1). Pe MITA aceastä figua in aceste trei
texte mai afläm numai pe foile 36 pi 41 framtura de march in-
fatipata de figura a 2-a a aceleiap tabele. Aceasta frtmtura trebue
sa se apeze deasupra figurii 1, pentru a capath astfel filigrana
in intregimea ei. Filigrana descrisä astfel, darce e dreptputin
mai mica deal cea reconstruita de noi cu mull& greutate in
figurile 1 pi 2 ale tabelei H, o gasim pi in hartia unui manus-
cript slavon ce se pastreaza in biblioteca dlui Martian. Nici
acest manuscript nu e datat ; se aflä ins& in el o insemnare mai
thrzie facuta in uvlétü 7180», adica anul 1672 dela Hristos. Daca.
ne gandim acum ca aceasa insemnare a trebuit s se faca cel

(1) NotAm c5. am pastrat pozitia mfircii din codice.

www.dacoromanica.ro
 189

putin cu 50 de ani dup 5. ce s'a scris manuscriptul, putem spune

a hirtia, pe care s'au copiat cele dintai trei texte ale Godicelui
Martian, se intrebuinth intro anii 1580-1620 d. Hr., când au
putut ele sA fie copiate de pe cele ale Codicelui Todorescu.
Marcile hArtiei pe care e scrisA «Invciptura» de praznicul
arhanghelilor Mihail si Gavril si cea a lui Efrem Sirul, precurn
si textele slavone, nu ne intereseazit, dupä ce ne-a reusit stt
fixam in mod absolut sigur data copierii celei dintAi.
HArtia pe care s'a scris fragmentul din uPseudo-apocaUpsul lui-
_roam are pe ff. 145 si 146 fragmentul de marcrt infAtisat de fig.
3 (cf. si ff. 139 si 140, pe caH aflärn un fragment de mam&
identic), iar pe f. 148 pe cel infátisat de fig. 4 a tabelei II.

www.dacoromanica.ro
 TEXTELE.
I. CODICELE TODORESCIL

[11001rIFFIII 111 TSIO HEIIIIKSIO HEA11110 IlAC)011. Invatatura, intru

sffita si mare dumineca pastilor scrisa e de sffitulu, ion zlato-
toustil. GI 0, if!.
Astazi e zi de bucurie, i de veselie fratilor. zioa veseliei gi
spaseniei. zioa lumineei si a curatiei. zioa pacelor si a impaca-
riei. zioa ce Tara va sa fie si innoire sufletelor noastre. zioa a-
deverita mare si luminata i minunata. acesta e praznicelor praz-
ei sarbatoare. aasta Taste cinstita i sfiita a purtatorTului
de 1umin zioa invierei lui Hs. intr-a6asta zi radica pre noi Hs.
carei eramt morti in pacate. intr-aeasta zi ralulii deskise sa ne
indulcim noi de celil pomil airi vietiei, cela ce Taste curatti
de vim& facatorTu a1i lui trupti si sange. ce pentru eli curati-
mu-ne i e 1uminmü i ne sfiltima i ne IoimC. dereptil
aceTa rogu-ma voao fratilor sa-s' ispitesca toti sine si asa tru-
pufil lu I-Is, s5 mana'nce i de'n sangele lui sa be. ca eine maa
and. si be, nedestoinicil fiindii pacatil Iuj.t, mánatuca si be, sa
nu osandésea trupulii i sangele domnului nostru Is. Hs. trig,
eine va spune titriile domnului. auzite face-va toate laudele lui.
sau eine ara pute spune de destulfi si a arata cumu sera eade
bunatate acestii zile. si a data si a se mira puteriei acestula
si mariei cit neispitite sant-] iJ tu gTudecatorile dom- I nului nostru. f. 1 0.
-s,i nea- I clause cararile lui. e ri eram Intunecati. Ta I IA astadzi
I

ruminat[i]. f eri inn'tr'u suspiny, si I in plâceri 1= plangeri). Tart

astadzi. I in'tru ves[e]lie si tn bucu- I rie. eri eram in nes(s)kyt
su- 1 flet. Tara astadzi ian'- I tru suflet dulce. cvi, ade- (ade) yard,
nespus Taste I fratilor manila. i bu- natate acestii dzi. ca I nyme
I

nu poate spune darul I acestii taine. cit Ind. II nu se poate spune f. I V'.
cu a- I devarat preinmultime I mariei lui difindzau. fisi I ce e catra
noi dragoste. I si mila lui. i esire I ca iz'bavyre dat-au j hs pre
sine pen'tru 1101 pentru tot[i]. si neau a- I dussii (sic) pre noi de'n
I

moarn- te la viatft. si de Pntu- I nerec la lumina. si de- I 'n robye

www.dacoromanica.ro
 192

la scumparare. I 0 de'n vrajba, la drago- j ste. ca ndu scup[A]rat

pre noi I de'n blastemul pacate- for ce au fostu pentru II
I

f. 2 r°. noi blastemul. ca, sa 1 fim fe6ori, ca de ac'mu I sa nu mai fim

roby, ce slobo- I dzi. i O. nu mai fim de I ac'mu in munca, ce
fare. de I munch. de ac'mu nu Why- tori de Phme. ce de Uri- I ne-
I

dzeu Tubytor[i]. §i de I ac'mu nu dupa, trup inbIAn- 1 dO. ce dupa.

dlid. ca dzid[e] I pavel asItl. cA eine inbla 1 dupa trup. ,trupO§te
(sa I §te) sa grijaste. Tara. ci- I ne nblâ dupa dhil. de dhu sA
grijaste. §i au dat no- I ao sufleteste [sa praznuimil, I i sufle-
f.2 vo. tO§te] a inbla. II c-au dat noao pre [cu] cuvi- I that& i cu direp'ta- t
te a lacui, cu drago- I ste i cu inpreunare I cu bland* cu pad[e].1
ca. (sic) lun'ga. rab'dare < i cu dulèata. ca I nOu sv[i]ntit > §i I

nOu proslavitil. pre I noi. cu dhul stir. ca rnoi- I re. vietiei sh

inblhm. dare, I noi ce vrem da lui dinnedze- I u de toate de
aciastO, J clau dat eld noao. ce yam I da noi cu destoinicie 1
framsetiei lu dihnedzeu. I 0 slavitei inpara.- tiei lui. (si slavite) II
I

f. 3 ro. ce yam da noi Inprotiv i tocma, préinmultitului daru- luiI

I

lui. i dulcetiei I lui. ce lui dihnedzeu I sa multemim Tubytilor. I

sa-i multemim. §i 0,-1 pro- 1 slavim. pentru [ace] miloste I mare,

ce are elO spre noi. sa-i multemim §i sa cadem do- I m'nului
I

< i sa ne inchi- I nam lui > i sa-i aducem lui I in loc de

mir darure de carte. I cu frich §i cu buna I mandrie. cA Tubytor
de I oameni taste. §i bun. I i dulce despoitorul dumne- I dzeu,
1 3 vo. §i toate le pri- II imegte. sA sa (sic) §i ca mai 1 sarace§ti, qi mai
mid[i] I san'tu darurele noastre. I dereptu acia sA lubym §i noi 1

fratilor, pre cele (sic) ce I (au) au lubyt pre noi cu duluctata, I 0

sA murim (pentru noi) <i noi. p[e]ntru acela... céu murit printru I

noi > I in cin'ste. qi sa mérgem I duph svfita Invatu-'I ra lui. sh

curatim pre noi. I de toate spur'caciune- I le trupului §i a sufletului_
M sa adu- I cern domnului nostru lu- I crure bune, credin'ta 1
1. 4 ro. dragoste. nadejda. IA- 1 b'dare. infran'cegere (sic) i- 11 nimyiei.
mylcuire. I
i lacrami. §i cu(ce) I get curat. §i omorire I a-
cestui trupil de pa- I mantu. de curvie. i 1 de toate Iucrurile I
ne- I curate de pohti rele. I 0 de camete. sa lucram I lui dffine-
[dze]u cu inteleptie 1 i cu bun& sluybh. cu I rab'darla. §i cu ru-
ghciu- I ne.§i sA luorn intru sA- nul nostru dragosteade- I veritului
1

durrinedzeu spa- 1 sitoriulO nostru. §i I sa can'tam lui cantece noo.

f. 4 v°. cum dzice §i dVdir pror[o]cii. i toti mnpreun sA ca.- 1
I

natain lui. §i [sa] plasem cu I mhinyle. i sA stragam I lui &fine-

dzeu in glas do ves[ellie. ca dom'nul de susti invri- I catu e,
I

www.dacoromanica.ro
 193

inparat prespre tot I pärnan'tul. cä mare-i dom- I nulil [si lau-

datti foarte. mare e dorn- nu]) i mariei lui nu e I sfrAsenie.
I

mare e domnul, I si mare e tariTa lTui. ca I deisarta. (sic) i zdrobi

pré- I innaltatul i trufasul I (si trufasul) vrajmasulii. I nostru dia-
volul. i mo- j ar'té carca, i totii tnvTse. i viata vécilor I noao f. 5 ro
darui. eri am[u] in gro- I apa pusera pre hs. Tara I astazi ne
radicam. en j ne rilstigneTam. Tara as- I edzi ne proslavim. de- I
reptu aceTa sa ne i indul- I cim top fratilor. cu bu- I ne mul'-
temite. acestui I praznic bun, si luminat. I si sa, intram bucu-
ran'du- I ne in bucuriTa domnului no- I stru. ca slugile celia bu-
nele. i inteleple. inparatii i ar'hierei. i dom'nii. i udecii II
I

totii carii san'tu I prederegktorii. preuti. si diTaconyi. calu- I f. 5 v°.

garyi. i mirénii. I vonicii, i prostii. ba- I tränii, cu tinerii. ba- I
rubatii. i muerile. bogatii. i miseii. robii. si slobodzii. to-
I I
I

p sa proslavit[i]. si s ma- I HP. domnulil dumnedzaul I 'nnos'tru

(sic). intru aasta. j dzi luminatä. si de I praznica. toti sá ca- I

ntati. i sa va mira ti. i sa cin'stip. II eine s-au postit. i

I f. 6 r°.
I

(0) (sic) s-au, ustenitti. vi- I nip bucuran'du-va I si priimip. arugintul I

cap din 6asul dintaTu. au I lucrat. priimip, asta- I dzi ce va se
se cade plata. ca- I p dupa al treile das. ati J vinit multemin'du.
si ye- [ selin'du-va sá praznuiti. cati dupa al siasele Cas I ati
I

aun'su. nemica I sa va sfiip. Tara carii ati pestitil. pa- I na inn

al noaole 6as. apro- I piTati-va. i nemica, II (si nemica) rusinan I f. 6 vo.
'ndu-vt. gi cati i pana I i'ln alfl unspradzecele I 6as. ati pestit,
Owl- I sail. sa nu va, téme- I p ca(ti) ce ati pestit. si I

acéTa. sa I nu va mahniti. ca, Yu- I bitor i cin'stito- I riu Taste

durnnedzeu. cä I e dulce i milosti- I ve. i priimiaste cei I de
apoi ca i ceia din- I Wu. i rapaosa I cela ce au lucratti. I de-1
I'll (sic) alu unspradzé- II cele 6as. ca i ceTa din I äasul dinutMu, f. 7 r°.
§i A,- poasä cela 6keau (sic) lucrat I cela dépoi milulaste-lii, si
I I

ä[e]la dinutaTu indul- I ceste-lil. acestuia-i. I (IA Tara cela daru- I

Taste-1. si interielep'ciu- I né (sic) lui. säruta. j i lucrul lui. cink I

stéste-i. i cu dra- I goste priirraaste-i. si cu vréré-i la- I uda.
I

gi ruga le I priiméste. si I cu dragu-i Tubéstel pen'tru acéTa va 1. 7 v°.

a- I propiTati. top ca- I tr-an'sulti i va I luminati. i cela I di'ntalu.
ceTa di I mifloc. i ceia de I apoi. toti inpreu- I na plata sa
prii- I miP. bogatii si I mieii. unii cu I artii. sa präz'nu- I iti.
neindurato- I rii. si léniii. I dzua, a6asta sa o cinsti. II cene f. 8 ro.
s-au postitC. si I cine nu s-au postai'. I veseliti-va astadzi. ca I

masa plina Taste. nime I (nime) sa nu lasa Mina- I n'dC. sau

Draganu, Dourt manuscriptS.
www.dacoromanica.ro
13
 194

satosri ce to- ti O. va(ntu) [in]durciti. I acestii bogatii dulce. I

I

ca pasti1e noastre. pri- I n'tru noi. se cTun'ghe hs. I toti sa inpleti

denii ne- I scazutulri, si nedeserta- I tuhl izvoro, ce inste (sic) I
dumnedzau. ispasitorulii I nostru. veseliti-va si I gustati si sa.
stiti. II

Ir.

f. 8 v°. câ e durce dumnedzau. i ca domnum'nul (sic) dumriedzeu ivi- I

s-a noao. nime O. nu se plan- I ga de meseratate. ea I se arata

inparatie depre- I una. nime sa nu [se] planga I de pacate, ca.
erutacTu I ne<pacatelor din mormän'tu au luminat. si I nime sa.
nu se tem& de moarte. ca I neu>u(sic) scumparatil man0- I tuito-
riul nostru de I in mor0te. dereptri ace I Ia fratilorri. sa ne dezle- I
Omit toate vrajbele I unuiti dela alaltil. si I piz'ma céTa reoa. si
f. 9 r°.sa I er0tamil WO pintru. I invilare. si sa gicemil. II celora ce urascu
pre noi. I ca fratii nostri sante- I ti. si acIast§té (sic) cu dra- I goste
sa-i cuprindemri. I ca hs Taste pacTa noastra. I cela ce (tine) Oman-
tul I cu cerTulii. inpacat-au I si au inpréuna (ta)tri to- I ti.intru o in-
preunare I si paretiei (sic) ceii 6atati I de vrajlasparq-au cu I trupul
sau.pace dat-au I apostolilorti (sai) <si uci- I nicilor sai.>pace I
lasat-au loril. si pre ei I si pr6 noi. ai paceei si ai I dragosteei. fa.-
f. 9 vo. cutu-néu. II fieori. dzice hs, indra- I zniti, ca eu biruiTu 1u- 1 mTa. qi
pre tyitoru1ri I lumiei. cela ce aduce ph- I catele in lume diTavo- I

lulii. ca, net' spasitit I pre noi hs. domnul nostru. I si di'n Tadu
neu scosu. I si lieu izbavitil pre i noi. di(na) sarnici[a] dila- I
volului.si di'n robiTa I lui scumparatu-néu. a- I mari-si (sic) Tadul, de
gusta I cin0stitul si s'Crntu1 I trupti al domnului. cum I isaria.proro-
céste. ama- II ri-se TaTadul (sic). ca, intapi- I na tinegos. amari-se a- I
f. 10ro. mu derep'ce se desar0- I ta. amari-si (sic) amu. ca- I ce baegocoritil
fu. I amara-si (sic) amu. ca legat I fu. ca pryimi trupti I si pre
dumnadzau afla. I ca pryimi ce vadzu. si I cadzu in ce nu vidzu.
Inghiti I pre cela ce nu-lri stiTa moa- I rate. inghiti-lil si cu- I
noscu(-1ri) elti. pre trupti. Inghiti viata, si car- I cat fu di viata.
1.10 v0.inghiti-1 I ca unolii de toti. si se II deseeta de toti. si I pre el sa-
san'guril (sic) rapi-la I ca u'n leu. ce-si svararnk I si-siframse dintii
sai. I ca pen'tru pacate moar- I te biruiTa. ce intru hs pa- I catii
nu aria. si sa de- I Fjaeta déciTa veninul I mortiei. ca pacate hs I
nu Mee. nice se dia. hi- I tlen- sugg inntru rosto- I (1ü)la lui. a
vremTa Ta- I ste acmu cumu se cade I a dzice. un'de-ti e rno-
www.dacoromanica.ro
 195

arte I tariTa. unde-ti_ e Tadule I birui(d)ré. invise hs. II Tara tu te f. 11 ro.

supusesi iunvise hs, si_ se bucura- I. inngerii invise hs,
I I

si I cadzur' dracii. invise hs I si morlii slobodzira,- I se. invise

hs. si de'n putre- I gTune slobodzimu-ne. invise I hs, si noi
?Lica viemu-n[e]. I invise hs. si noi cu nusul I invisem. invise
Is de'n moarfi- I te. incepatora mork I tiloril fu. câ a lui e
sla- I va, si tinéré, si cin- I ste. si i"nkinacTune. I si fram'seté
céla. I mare. ac'mu, si puru- II ré pana in veciTa ye- I cului aminfi :-- 1. 11 V°.

2.

CAW
BO HA B831.110E[11TE1 nu.w"" I 11POPOLIECKH 0111CA3ate1e. I Vino acmu cu
cluhulii, I luminate proroce I zaharie. inceputula I cuvantuni. dA,
no- I ao dentr-a ta proro- I cie. de suiré la cerii, a I domnului. si
man% I tuitorTulti nostru I ig hs. du piluda ce a- I Tay& dé ce ai
spus noao grain'du. adeca I dfrinedzeula nostru II vine intru slava. f. 12 ro.
(da) I da razbolu. de stolu- I lii lui. si tali sTrnstii (sic) lui cu I

nusultisi sta- I voril pidoarele lui spre I codrula ilionului. I dereptu.

ierusalima I spre rasaritil. \Tama I déciia dela tine O. stim. Tara de
I

razboae ce au fo- stil spre draculii dia- I volulti, dela isaiTa va- I za-
I

torulit de serafi- I mi, BA. inteléeema. I ca insq domnulO 1 nostru

ig 'Cis, singur II glotise spre toate ta- riile dracesti. si pu- I terile un- f. 12 0.
I

tunérecu- I lui surupa ca. caluca- I i dzice in manila me. si strigai I

(sic) Tale intru ma- I niTa mIa. si toate ye- I emintele. méle I in-
eruntai. cu biru- I ire. destin'si. si pa- I IA in vistérIulti vratj- I ma-
sului miieu. si I (0) cu toata tariTa I izbaviTu cu bratu- I hi meu.
dara nu ome- I nii miei ace(Tal samtu II fedorii miei. acésté I toate f. 13 It
dem mun'ca domnu- I lui. si de destinge- I ré lui intru(d) Tadu
dzi- I se au fosta. ca acolo I birui putéré untu- I néricului. cu eruce 1
si scoase totil naro- 1 dul a lui adam. eu toata I mosila limbilorii.
ca I oaminii kéma-se to- I ate limbile dereplii pa- I catele lor su-
rupati I in lad. Tara, fidorii lie- I ma-se carii i'ntru lege I sfrasitu-séu.
ce pre- II spre toti se era inpar'- I tit pacatul, cu putIa- I ré morIii f. 13 vo.
dela adam, pana la hs. surupa ei I intru fun'dult. Tadu[lu]i I de-i
puse ei. cu fere- I cacIune saraciei si a fiOrAlor. ea. pintru I faralegile.
loro sme- I rira-se. ce svarama I ase Tadul hs. si cli'n. I nevoTa
lora izbavi pre I ei. si legaturile I lor rup'se. scoase ei de I
un'tunérecii, si de I unbra morliei. si II de patruzeci de dzile. I f. 14 v°.
aTasta inpar'tit-au. I pen't'ru doban'da bu- I curia sa. bucurati- I va
www.dacoromanica.ro
 196

dzice cu mine. cA 1 aflai scula, céla per'- I dutaa.ce sä dzice. su- [

fletele a tail o- I mul, dui:4 mosiTa-s lim- I bilorI. si in loculti I
cela frumosull ale I lui läcuite baga-i. I unii in rai cu razboi- I ni-
cult'. lar aPtii cu I adam in pista edemului. I lar aPtii cu a.
f. 14 vo.vraam, i°- ff n'tru viata lacuire-i de I vecie. i toate lim'bile inntru I

a lui lumina., la apa de rapa- I os sAlAvi-i. pentru I toti carei cu

I

trupu- I lii au cadzutti, insa- I lAclunei serpelui. I derep'til acesté-

tru- I pulu-sl ig munci. lar' dupa, lucrulti flea.- I ruie, in dzioa de
I

apo- I i va plati. can'dil I va vini, sà giudece to- I ta lumé.- a-

f. 15 ro.césté 1 de ilingerti cAtrA apo- II stoli la codruld ili- I onului dzise
fura. ca. dzise, ba,rbatyi ga- I lelelului. ce stati I de cautati la
I

ceru. J i acesta Tara, va vi- (si)ni intru slava dom- I nedzeie[i]

;

sale sA. gludece I toata lumla i sa I platésca toata (sic) I (lull*

cuisi dupa j lucruld sau. iarv s'vi- I ntii prorokil i prepodo- I
bnid[i]. cu elus[n la ceriu. intru svan'ta cetate due[e]- ir
I I

f. 15 vo.i-va. si cern scosil clinU_ I tru a lui dirinedzeu ca- ete spu- I

nemii. ca. noi I nu simtem facatori de cu- I vân'ta ce dupA, al

proro- I cescului si aposto- lescului cuvan'tti me- I ecem. cela ce
I

au slujitti I dfilnedzeului cela viul. I ca lor (hr) dhul svân'ta I intru.

scriputur(a.] asé I lieu dzis. credindosi- I lor spre spás[e]nie. Tara, ni- I
credin'6osylor. spre j pier'dere. s mer'gem I i noi fratiloru. la II
f. 16 ro.codrulit ilionului I cu min'te. i sä vedem J toate preslavite- i
le, cate s-au facut spre e1i a spre acel co- I dru insusi hs
I

difinedze- I ubi nostru vinit-au astadzi. i toate 1 svrigele cinuri

1

aco- I lo adunetu-s-au (sic). sabo- I ruri de préoteti. mu- I l'ti. qi

murtime de I patrilar'sy. i sto- I luri de proroci. si sto- J luri
de apostol[i] i I credin6osi tari. (cu) II

f 16 vo.cu sepledzeci de uci- nici a lui hs. ca, de ei dzice pavehl

I I

mai mul- I i, de a cin'ci sute de I frati Targa-se (sic) domnul. I

a6asta s-au graitu ce I au fosté la codruhlt I ilionului. innaintla I
lord sui-se domnul. Tara, oe- la ce scoase la cer hs in ieru- 1
1

(ru) salimulil de sus. audzi mat- I thei (sic) ce gräiaste de acela I si

multe trupuri (ta- I pa) rOpausate ale svi- j ntilor sculara-se. si I
f. 17 ro. intrara dupä inviiare ei Il intru svan't& cetate. I ce se dzice, intru.
al ceru- I lui siontl invädzAtor' I acelora fost-au pavera. I candu
pana la al trei- I le ceru rapitil au fos[t]. f ce acélé s Iâsäm. ce
de I vaznesenie sä graim. si I de ce au fos[t] la codrulti ili-
www.dacoromanica.ro
I
 197

onului. acolo amu gerestile tarii. i vo- I inicame aehaa-

lilor. I unii n nuori cu aripi- I le vaietur[i] aduce. la A,- I dicare
de pre parnan'- I té a lui hs dfilnedzeul no- II stru. Tara altii
scaunul I de firovimil gatiTa. du- I mnedzeul nostu. Tara (a1°- I 1.71 00.
-tii) tatâlü astep'ta-1 I cela ce eru-1 aye mai de I nain'te intru
sine. cu I e1u1. Tara dhul svrité I dzice tuturoril ingeri- I lor lui.
ruati use ce- I rului. de sa intre inpa- I ratule slaveei. cerul I
sa se bucure, a sa-sT lu- I mink frarnsetan'du-e. I de se se bla-
goslovasca I de al sau facatore. cu I trupula prene lountrulC. II
aceii usi spre nuori I suindu. parnantuld I sa se bucure va- f. 18 r°.
dzande. J (pama) sp[r]e elC aiave ail- I nedzeu inblancle. i toata, I
lume sa se infram- I setéze. de ai eleonul[ui] codri, luminan'du-
I

se câ spre acela ingerii cu sviitii apostoli. pre I dzisa lui

I I

di-iinedzau ta- tale. inpreunara-se de I astap'tá (sic) al (sic) Maui

I

ve- I nire. derep'te acéla, a- I ceste praznicii mai va- r'tos de

I

art[e]le cinstite fu 1 noo(no)ao. i aces[t] co- I dru mai luminatil I f. 18 vo.

fu. dicate codrii I sinaei. c spre acela a- I mu nevazutil destin'se. I

Tara spre acesta, aTave I se arata. ea pre ale sina- ei che'dit des-
I

tin'se, pre I toti[i]-i spare. dereptit ce ca codrul tot aede I cu foce.

I

cu furgere I i cu tunuri. eine se I apropiTa catra co- I drule elC

muriTa. numa- I i cu unul singurri moi- I sii graila dolfinedzeuJI
lar spre al [e]leonului. cu- I ntunerece de svin'ti I destin'se hs.f. 19 r°.
toti svi- I nii, i pre toti ma- I 'ngaTa. cä se lumina e- I leonule
ca soarele. I sVntele cinui spre ei I hs (Ta) ave. si- ntr-acele I
tunete. i fulgerr. I glasurile prorocesti I audziTa-se. i cu bucu-
Tie I can'ta grain'dit. Irina- luti-te cu tariTa ta I doam'ne. cantam
I

si I preslavim slava ta, in- gerii. toti ascultira-s[e] (sic) II grain'duf 19 v°.
I

strigati lu dumn'nedzeu tot pama- I n'tul. can"tati < i pre-

I

cantati > nume[le] I lui. patriaesii in- I cepti can'tare. adeca

dumnedzeul nostru i"narte-sa, ca inpaca, aman'doi I i"n'tr-una. i I

inpreuna aman'doi. pa- I marital cu cerule. Tara I prépodobnicii

striga, I i naluta-te la ceru doam- -mne (sic). i prespe tote I paman'-
tul, slava ta I direp'tii cu mare glas. II striga. innarta-te gIude f. 20 r°.
(cate) catorTul I paman'tului. ca si noi [in] rumina feteei. tale sa.
I
I

inblam. Tara avid I ca u mai batrane to- I cm1aste. cinuri can'- I

tarile, cuvintele graTaste. toate limbil[e]. [bateti cu manile],
J I

strigati lui difinedzeu I cu glas de bucurie. ca I sä se i'narte intru

stri- I gari domnule. sigla- I suri de bucine(curie). toa- jteglasurile
save- I seste-le pavel grainde II eine sui la ceru pre hs. sa, des- f. 20 v°.
I

tin'ga. ce acesta I Taste cell destin'st. [si] Ta- I IA se sui desupra

www.dacoromanica.ro
 198

tutu- I ror cerTuriror (sic) <cA acolo era besérica limbi- I br> ce
se obri- I cise lui hs. i acela acu- I mu suinndu-se la ceriu. I cine-1
vadzurn scr'bila. ei suspina de la inima. I cu a lui solomon stri- I

gare. ranita Taste I dragostei tale gi- nere ahl cerului. nu I mit
I

ustenii dupa I tine si dzidele (sic) de IA- J paos n'u TubiTu. i ca II

f. 21 rn.0 adus drag(' strig, sä ma sa- I rute (Wu särutare I rostului
lui. cu nusii i apostolii, cati I cauta spre all lor invA- I tatorTu
I

domnului ca I fidorii beséricii. I cu jele graiTa. doa- rune- I

dum'nedzeul, nostru I nu lasa noi saraci. ce- I Ta cei iubitü. ca u

mi- bostivü. ce tremite cumu tei fa(cut)ga- I duit noao. pre
j I

air-nntul I all tau alill. catr-insi- I i. raspun'se ig cu mi1. II

f. 21 IP. ma'ngaTa-i i graiTa-i. sedeti 1 in ierslimil cã eu m duc I

catra parintelele (sic) me- I u. i domnulii vostru I si voTu trimito

cum I rn-am fagaduitil voao, I alai matngaitorTu dhul meu. i a I

pa(ma- I ntului)rin'terui. si radica manule.si I blgvi ei. i adasta

I
I

dzise, innM"dza-se la ce- I rIu, i aciTa inkinara- I se lui. i nuorti

lumi- I nat luo pre ela. dinti o- I ky lurtl. sue-se amu dzi- II
f. 22 7.0. ce spre hirovim[i]. i z'- bura spre aripile vantu- I lui. c ave
I

cu eltl dom- I nul i sufletele ome- I nesti. de le sui la cer<in

daril >pa- I rin'telui sau. si [in] ieru- salhnulti de sus säläsui-N.
I I

aceste de'n ale ieri- I miei inte1ege-vom gra- I in'du. sufletele

Me I ce dracula dusése-le in- I tru faravun'du. ace- I le domnul
la ceril scoa- se-le dzise. scolati-va sa ne suim la sionul de I
I

f. 22 O. sus acesta Taste ala II cerurui ierusalim e innai- nte-i cura tariia I
I

inceresca<cu frica> cu bu- I curie. vre sa desli- I dza use,

l
cerului. ce u- I Orli de sus. apara- ra strigan'du. adasta I e use-
I

domnului. ca I nime de pre pannantil I sa nu vie acice. ca pre I noi

au pus. dfilnedzeu, I ca sa nu(s) tréca. ni- I me prin Ta. Tara. ac'mu I ne
miram vadzandu om I spre scaunul. hirovi- I mescu sedzan'du.si II
f. 23 1.0. main'te de sirafimT I saeguTa-se. easta u- I se O. tréca. Tara.
inn% gerii spusera a fiTului I lui duifinedzeu tariTa. si cin'sté.
I I

cu trupü I omenescu inbracatti. si sa nu porecliti. vo- I e, ei lui

dum'nedzeu. to- I ate cu man'driile au I fos[t]. can'du au des-
tinsil i pre paman'til. dzisera I nemica n-am' simitti. I si adeca,
ca poarlä J kipti de robil de sa sue. I acela dzisera. nu yam fi II
f. 23 V. plecati. de nu vom au I dzi cuvan'tul lui &fine- I dzeu. atunci
striga I hs. des'kideti mie us% I derep'tateei. si se intru I prein
Ta. sa spulu parin'te- I lui meu, de cern' lucratii. I pre pa[majn'tti
(sic). [s-amil kinuitdd i cunoscu- j ra toate tariile ceru- I lui. glasul
domnului cadzu- I ra de se-nkinara, graira. I de nu temil vazutil
www.dacoromanica.ro
 199

do- 1 am'ne pre tine destrn- I gari'dnil (sic). acmu ne inki- I na.m
suindu tu la slava. si dhul Out& esi la tim- II pinare. petrecOrf- 1 f. 24 el.
I

du-sT sine intoc'ma I fiiTu[lui] lui dum'nedzeu. si cin'ste-i facu.

I

si gra.- I i sa, se in'kine rui toti I i"ngerii lui dum'nedzAu [Tara,

insus' dumnezeu] I tatälil striga, ce- I luTa ce viniTa cu trupil, I
fiTul meu esti tu. sidzi I de direp'ta me. ade- I ca, seaunulil tam
diiine- I dzau in veci de veoa. I ale tale sarn'tu ceruri- I le. si
alit tam e parna- I ntul. lurniei. si sfat- I situl ei tu zidisT. §i- II

lii puse-si in scaunil pa.- I rintele. si cu a sa di- direp'tã (sic) f. 24 v°.

I

cununa.-15. 0.- I n'tândil hirovimii as% I pus-ai (in ca) in capul

lui cununD. (te) de pietri- I le cele bunele. cu slava. I si cu cin'ste
cununas[i] elii. slava, si mare frAmse- I te puse-s' spr-insulil. du- I
pa. aceTa sAvraseste. un'- I se-te cu untul fireei du- I mnedzeesti
cum cice si slu- I jeste dc.rdil. dereptil a- I ceTa. un'se-te doam'ne I
dumnedzaal tau. cu II unt'ul bucuriei. ma- I i vax'tos de sotii tai. f. 25 vo. I

pre adevOril acestli pra- I znicil plinu e de bucu- I rie. si de veselie.

bucu- I rie Ia ceril suindu-se hs ca.- I trâ tatAhl. pre Oman- I til ye-
selie, a toate fa- p'turile. case innoira. I den' putreeune. asijde- I re si
I

noi fratilorO. ye- I niti sa, ne bucuramil dorn- nului. innaltatului la I

cerulti cerTurelor, la ra.-I grail. I sedthrldil elil a direpqa tatAlui, sa, II
ne inkinOrn. c-au priimit I toga, putere. In ce- rTu si pre f. 25 co.
I

parn[a]n'til. sa. I ne rugarn. inpOrAtitorTulu- I i eu tatal(ui). sa-i adu- I

cern credinlâ ca daruri- I le. A nu ne arktamil i°- nain'te lui I

deseiti, I in dzioa di praznicil. ca I sa. priimim duleata lui du- I

mnedzau. astAdzi amu hs I al situ tuturora inparte. I daruri dan'du
tatAlui I intru jralva, trupulu-s[i]. I trimitin'dii aposto- I lilor sn"-
tul dhil. du- II can'du sufletele sfiiti- lora prora[i] intru pOrAti- f. 26 r°.
I I

e cerTutui. inpOrutin'dti I ucinicilor a susu(su)lui I cetate salasuri.

deski- I dzan'dil direptilorilra- Tulg. (cu)cununancla,ce- I races-au
I

muncita, legu- I itorii. trirnitin'da rabudAtorilor0 de I mun'ca

I

du1ce(sca)ç. do- I nd0 aehiireiloril ce cere, I de al sufletului

folos. si lasa pOcAtosiloril pa,- catele miluIaste tot[i II carii facu f. 26 v°.
I I

voYa lui. si I pazescu invatatura I lui.trimete dorn'ni- lorii. nostri

I

sOnatate I trupuriloril. si sufle- I telor sf)senie. si spre vrOj- I mas

biruire. in tareste besericile. inmulte- I ste ai besericei. cin[s]te faceI

earii slujescu el.. si preutilorti, si di- I Taconi[lo]rii. Onleste I

I

mAnftstirile. si pro- I slaveste egumenii. si I intOreste spre rab'da- II

www.dacoromanica.ro
 200

1. 27 1°. re calugarii. blgo- I s1ov4te cre§tinii. (mi) I micii i marii.

me- I serii. cu bogatii. robi- I i. i slobodzii. 'Atli,- nii. i tine-I

rii. §i muerile. i fetele. sa, vinimii i noi fratilor inntru siinta

I

beséri- I ca. sä maxim pre hs domnul I nostru. cela ce da noao

viata < sa-lh proslavima > i dupa ace- I le. neu fagaduitti I

f. 27 2:°. inparAtie cerului s i"n- I nalutam numele lui in- II preuna. ca sa

trimeta I noao sViantulil I WI sau dhti, ca, a- I celula amu sin'te-
mu i acelu- I Ia e slava 0 tinere, I si cin'ste. i inriC- I kina-
dune sal tri- I mitemü cu tatal, i cu si-rnstulti (sic) dul- celui si
de viata facatorTu duhu- I lui. acmu 0 pu- I rure. §i in vécii
I

de vecti aminti ; II
3.
f. 28 20. CUVANTU DE BLARE I pre la munch sfiita ma- 1,ria. yré
sa vadzi cumu se mun'cescu redid cre- I stinescu. unrAan : I

Sffitaa i présla I vitaa doamna rodi- I toare, nu aimintre, ce j

a lui dumnedzeu mai- I ca lui hs [se scula?] (1) §i mer'se sa I

vadza toate muncile I 0 merüse in magura eleonului. §i se ruga
I !

f. 28 v".lui diTinedzeu fiiulTui (driinedze) sau. [lui]. i hs. i dzise I in

11

numele tatalui (sa- I u) i fiiului i a[1] svan- I tului dhti. sa de--

tin- ga, catra mine aeha- I agrglil (sic) mihailti. sa-mi I spue in
I

certu Si de pre pa- I mantu. §i (era) inn acela das I deOin'se ar'ha-
eghelil I mihailti, (cu patru) I cu patru sute de i°- n'ger[i]. cu el.
I

o suta de- I sprersaritua1taI suta despre apusti. aluta suta, dispre II

f. 29 r".amezazi. arta sut[5] I despre mezanoap'te I §i sarutara, pre st-nta I

maica lui hs. i dzi- sara bocura-te ein'- I sltilta lumiei. bu-
1

cura-t[e] I viata vituPui < bucura-te > ca, e I poron'ca sviitului

dhil. I bucura-te taxi% ce- I rItirui. i cerul sa I inkina tie. bu-
cura-te prorocistviei ce séu I prorocitti. bucura-te cä e de5'kis
I
I

tie pana I la scaunul lui dilinedze- I u. i dzise présvénta II

f. 29 v°.maica lui hs. ca- tra, ar'hanalit mi- I hailii. bucura-te ar'hagala
I 1

mihail. (bu) I ca e dzisa Ont[ullui dhil. I bucura-te arhagRle j ca

esti laudattl cu I cela cu] ate §ése aripi. I cu firovimii. 5i I cu se-
rafimii. bucu- I rage ar'haggle cal- catorTul mungilor' I i stai naité
I

de- I spuitorTuqui] tatalu- I i stai. bucurate I arhaale mihaile II

7'
f. 30 10. ca esti purure lumina (2) I nestin'sa. bucura-te I arhagRle, ca tu
(1) Lacuna, clack cumvà trebue s o considerilm de atare, o aflAm si in
Codex Sturcizanus, dar legaura aceastacoordinarea predicatului la subiect
cu conjunctiunea finu este neobicinuit6 in c5rci1e noastre vechi.
(2) Fusese mai Intaiu scris dar insus copistul a lndreptat In
tluminA'. www.dacoromanica.ro
 201

veri I bucinaa la kudetii. si I veri destepla adorilmi- I Ili. din vécii.

bucu- I rate ar'hagEle. ca de I toti esti tu mai sus I la scaurpl
lui dmiidzeu. I asé tot[i] ingerii lauda- I r pre mai<ca lu> Its.
si A ruga ma- I ica lui hs. dereptii pa- I catosii. si dzis[e] pre- I Onta
catra arhagRhel I mihailii. spune-mi ce e in cent'''. si pre parnan'tu II
I

si dzis[e] ar'haalti eu-dz' vo- I Yu spune tot. si dzise prO- f. 30 IP.

sviita. I cate munci sarn'tu. I Tim se mun'cescu roduri I omenesti.
si dzis[e] arha- I Oa mihail. mun'cile I n-au numaru. *i dee- I
kise ar"haedlil spre a- I pus ladul, si vadzu pre- I siFta maica
lui hs. mul- I te mun'ci nodului ome- I nes'cu. bar"bati si I mueri.
si era [in] Tad plan'- I gene mare vratoasa. §i I intreb a. prOsVnta
ma- I rib_ pre arhaglil. ci- II ne san'til acela si ce pa- I cate au. f. 31 vo.
§i dzise ar'ha- I aiil. acestO san'tu 1 ceia ce n-au credzut in ta- I
-Cal si in viTul si si in dhlil I sVntil. derep'til ace- I IA sä muncescu
[asa]. si vadzu I presvn'ta manila. [alütu intunerecu si mune& mare.]
si dzise cane arhaahl I ce intunOricti Taste aces'ta. §i dyne se
I I

mun'ce- I scu aice. si dzis[e] ar'ha- I geg15 multe<naroade>dzacu

in tu- I nO ricti acesta. si dzis[e] I prOsVnta manila [Ta] intu- I nO-
ricul acesta sa se IA- II dice, sa vadzu mun'ca I aasta. §i dzis[e[f. 31 vo.
arhagghel I nu poti vedO mun'ca I adasta. si dzise Inge- I iul cela
ce strajuiTa.[munca acela] I oprit-au tat'l neva- I dzut.sä nu vadza
acestO I lumina. pan& can'du I se va lumina viIul tau, detn cerTu.
I

[vr'tosu] mai luminos I de sOp'te ori de soa- I rele si jerui. prO- I

sVnta manila. si tit- I dica okyi ei catra I cerTu. si dzise, in nu-
me- I le tatalui si a flu- II lui si a siin'tului duh I sa vadzu a- f. 32 1.0.
Zasta mun'ca. I si se Filo intunOricul I de pre mun'ca. si aco- I peri.
sOp'te ceruri. I si dzacO acii narod mul- i UT. barbati si mueri. I
§i plan'gere mare esi- Ta drn ei. si lacrama I prOsVnta manila. §i
I I

dzise ce atilucratti I miseilonti. si ei nu I audzirä glasul ei. inge- I

rul cela ce strajuiTa mu- I n'ca. dzis[e[ ca. ce nu graiti I catra sVnta
maica II lui hs. ca di vectisa I mun'ciTa ei, §i nu pu- I tO vedO lumina. / 32 vo.
§i I nu putur'. cauta I in susu ca cadzusa, (dza)cOta, si smoala.
I

pre ei. si dzisera din' munca. o despuetoarO flu- I lui tau cela
1

blgovi- I tul. de mun'ca aasta. I nice nOu spus avraam mosu- I

lit nostru. nice ioanii I botedzatorul. nió[e] apo- I stol pavel ce
tOi i- I vita tu noao prOsva- I n'ta, cumu ne intrebi. II si dzise prO-f. 33 0.
sVnta manila I caul ar'hagglii miha- I il. eine sarn'tu acestO. [0] I

ce au gresitit si dzis[ei I anhaeglil. acestO n-au I credzut. in

sVta troita. si intru tine na[s]cato- ( are domnului. n-au cre-
I

dzut ca I din'tru tine nascutu-s6- I u ig hs. si au priimitO 1

www.dacoromanica.ro
 202

pelita. si lacrama pré- I sVnta mariTa, i dzis[e] mu- I n'ci[ti]lor

au n-ati credzut i I n-ati audzita.. ca, pri- I ntru numele meu
f. 33 v°.munci-se- I va totil cela ce nu va cré- II de. $i dzis[e] presVnta,
manila, sa cadza intu- néricul ca i (Mute. i cadzu pre ei.
I I

$i dzis[e] J arhVglii incatro veri I sa mer'ci. présiinta I maica lui

hs. spre apus I au spre amiadzadzi. si I raspun'se sCinta. mariTa I
si dzis[e]. blam spre amia- I dzadzi. i venira patru su- te de I

ingeri. firovim[i] i serafim[i]. i luara pre On"- I ta marie. si

I

o dusera I spre amiadzadzi. uncle era I un ram de vocü. i e$iTa. II

f. 34 r°. path de voca. $i era intr-i- I n'sa multu narod. Brim- si I

mueri. unii ar"- I dé pana in brau. altii ar- I dé pana in piepta.

aluti- i, pana in créstet al" I tii era acoperit[i] in foal. I $i sus-
I

pina prOsiInta I maica lui hs. i intre- I M, eine san'tu aceW I

té. i ce pacate au fa- cut. ceTa ce ardit pana in bra- I u i dzi-

I

s[e] arhagRla mi- I haila. acesté sasan'tu (sic) carii n-au ascul- I

f. 34 vo.tat. de tata-[sa]u. si de muma-sa ce au priimitil blaste- mul I

parintilor. derep'- I tit acéTa sit muncescu [asa]. $1 I intreba sVnta.

maria I dara ceTa ce arda pana in pie- [p]tu. dzis[e] arhVgla.
I

aceTa I ram au graita cum vore I cur"vi. si au facu- I tr curvie.

derep'ta a- I céTa sa Imun'cescu. i dzis[e] presiintaa marie. I
I

darn ceTa ce arda in focil I pana in crésteta.si I dzis[e] ar"haggla.

acela sa- I n'tti ominii. ceTa ce ma- I na'n[ca] car 'ne de om. dere-
1. 35 10. (iper) II p'tu acéTa sit muncescu $i dzis[e] présTinta mariTa. I au
I

doara poate man'ca om Tara car"ne de om. i dzis[e] I arhg1ü. eu

I

totu-dz vo- I Yu spune. th san'ta ye- I tele. si muerile célé. I ce $-au

lepada[t] fi6orii I canipolr. acéle san'tu. I si ceTa, ce van'du frate I pre
frate. i parinte I pre fieor. i sotii pre so- I tula sau.de-1 vadescu I
i"nain't6 domnilora. I $i innain'té gudete- I lora. aceia, mananIcal
f. 35 vo. caene II de omit. derep'tu ace- Ta. se mun'cescu. i dzis[e] presVnta
I
I

marie. I dara ceia ce san'ta [ingrupati] pa- I nã de tota in vocil

cini santti aceia. §i dzise I ar"hagahl. aceTa-s ceTa I ce a[u] iu-
ratit pre cin'sti- I ta crud'. $i au dzic (sic) a$Ta- I mi agiute difined-
zeu, I
i sila crucei. [atunce ingerii tremurainainte I cruciei,] Tara I
[omenii] o tina amana. si ciur[a] I pre straba. derepta I acTaTa sa mun-
cescu. i I vadzu présVnta mai- j ca lui hs.0 om span'- I dzurat II
f. 36 r°. de piCor. si-I manca vierumii. i dzis[e] pré- Onta cine-i
I
I

acesta I $i ce pacate are. $i dzis[e] ar"hagla. acela I au cum'-

I

Oran aur stra- I mIti. derep'ta acea sa muncescu. i Tara I

va- I dzu présVnta o muTare I spandzurata de ure- I ky. i in-

treba pro- I sifnta ce pacate au facuta. i dzis[e] arha- I gala
www.dacoromanica.ro I
 203

a6aTa Taste céTa I ce-au ascultat furi§'. I la vecinul sail. §i au II

puetatil clevetele I vecinului sau. dere- I Oil acela se mun'- f. 36 v°.
cescu. I §i lacrarna presvl- I n'ta. §i dzis[e], bine a vrut I fi sa nu
fie nascut. ace- I sta om. §i dzis[e] arhadlit I présiinta. Inn'ca
n-ai I vadzutii muncile céle I mari. §i dzis[e] arhagglii I presVnta
i'ncatro I yeti sa e§imn. §i dzis[e] I précinstita. sa e§im 1 spre
apus. §i sa apropi- I Tara hirovimii. §i se- I rafimii, §i patru su-te 0
[de] ingeri. i luara pre cin- I stita maica lui hs. I §i o dusara f. 37 r°.
spre apus. §i I vadzu preOnta un nuor I de foc tinsu. §i pre I
mijlocul nuoralui (sic). era 1 patue in pall de foc. §i spre Yale I

dzace narod I multu. barbadzi §i mu- I eri. §i vadzu prési-rn'- I

ta. §i suspina. §i intre- I ba pre arhaggiti miha- I HO. cine san'tu
ace§taa. §i ce pacate au avucut' (sic). §i dzis[e] arhagthl. a-
I I

ce§tYa I san'tti cda ce nu sett II sculaté sVnta dumi- I neca [dia 1.. 37 v°.
dimineta, de sil merga] la beserica. ce au dzadu- 1 tu ca §i mortil.
dere- I p'til ace% sa, muncescu. I §i dzis[e] présiinta. do- I ara au
fos[t] betegi a- I eel oameni. de n-au I avut ce se fa6[e]. §i
dzise I arhagglii sa sere aprin- I de casa.acelora de tu- I te patru
un'gurile. sa 1 o incungure focul. §i I n-are pute e§i afara I ce are
arde aciia. (aceia) I ace% numai n-are aye 1 pacate. Tara cum sere II
trage de suptu foc I sa Iasa, afara, a§é sa. se traga.<§i la sia I 38 1.° .
I

besérica.>§i vadzu pre- I cista. intr-anti (foe) 1 loc ne§te scaune

de foc. §i eclé pre Yale näro- I ade mune. baebati I §i mueri.
I

i park' de I foc inbla intr-4ii de-i I ar"de. §i-i mun'ciTa. II §i-ntrebet

présVnta I pre arhaelti mihailii. ci- I ne santu ace§té §i ce pa- I
cate au. §i dzis[e] arha- I goti. ace§té san'tu cep. I ce nu sett
sculata tuna- I inte H
g"
preutului. candu vi- I ne dela besérica. lui I difinedzau. de- f. 38 IP.
rep'tu a- I ea, sa mun'ce[s]cu. §ii va- I dzu presiinta un copa- I

du de fieru. §i stlapu- I rile lui de vieiu. §i de I stl'pur[i] era

spandzura(tu)c[i] (bar'bati) narod multu. bar'bati §i mueri de
I

limbi I §i lacrama presCrnta. §i instreba (sic) pro ar"ha- I gRltl.

I

cine san'tu ace- I §té. §i ce pacate au. §i dzis[e]arhagthi. ace-

I

OA I san'tu ocaritorii II i blastarnatorii I §i clevet'nicii. §i mi- I f. 39 r°.

auno§ii. i talharii. §i cela ce desparlil fra- I tn. [de frati.] §i
I

dzis[e] présVntaa I cine poate despar'ti I frate pre frate. §i dzis[e] I

ar0hagg.15. (asculta.) a- I sculla presVnta. de I va vini unit om

nebote- I zatu §i spurcat, §i va I veni Ma cre§tini. §i am I

www.dacoromanica.ro
 204

vré sa se boté- I dzé < Tara creptinul va dzi6[e] câ epti I

spurcat. de[i] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. I el va

intoarce. pi nu se va botedza > acela desparte I <frate pre
frate> de- I rep'tii aceTa s mun'cescu. I pi vadzu présnta- II
f. 39 v°.§i aPte mun'c' oami- I nii span'dzu[ra]t[i] de ounghii (sic). pi I

le cura sangele de I unghi. pi limbile (sic) lor era legata I in para

de foc. pi nu pu- I té grai. doam'ne mi- I luTapte-ne. i présiita 1

se (bucura) ru(b)ga lui I dilinedzau. se se dezlé- I ge limba lor. s[e]

dezle- gait, limbile lor. i intréba cine san'tu I acepté. i ce pacate I
I

au. pi dzise arhadla I acepté san'tu ceiace n-au facut voa lui Ur-in-
f. 40 io. dzeu i mul'til au hurtu I pre slujitorii besé- ricilora. Tara di'ntr-5,-
tnsele s-au adabatu slu- gile lui dum'nedzeu. i dzis[e] pres-
I
I

tn'ta. cum au fa(t)- cuttil (sic) apé sa, le fie. pi I 'Tara li-se lega.
I

limba lor. i dzise arhagRlii. blarn présVnta. de sa-ti aratu.

I I
I

unde sa muncescu pre- I utii. i vadzu présifn'- I ta preutii span'-

dzurati I de un'ghi. i focu epi- I Ia. ditn créptetul lor. si-i I ar'dé.
f. 40 vl.§i intreba prêsvnu-ta II cine san'tu acepté. pi I ce pacate au acepté.
pi I ce pacate au facutil. i dzis[e] ar'haalti, acepté I san'tu.popii
I

ceTa ce au I statutu Pnain'té I infricatului scaunu I lui hs. innainté

tata- lui nevadzut, can'du zdro- bes'cu trupul lui hs. i cin-
I
I I

stitul. san'gele I lui. i n-au pazitu I ce au cadzutu farame I kos,

ca stélele Pumi- I nate. pi de frica acéTa. I cerul se innalta suptu JJ

f. 41 7-0. piharele lui hs i se cu- I tremura. Tara ei n-au I inteles. de-

rep'tu acia I se muncescu. [apal pc, .(sa) NI- I dzu pzesTuta nepte
oa- I meni man'ca[n]du-i nepte fi- I ermi (sic) cu arepi(le) i cu
ca[te] trei capete. i cu I doao capete.
I ma- J n'ca de oky. cu
al treilé de gura cu para. I de foci'. i dzise ar'- I hagRla. acepté
sän'til I 6ytetei ceTa ce au ce- j tyt i n-au inteles. pi I n-au
1. 41 vo.fAcAt (sic) cumii dzice II synta i-Vglie i vadzu pré- I Onta
nepte oamini spa- n'dzurati. i intreba I pre ar'haelti, cene
I

atm- I tu (sic) acepté. i dzise ar'ha- I g1ü. acepté san'tu ce-

Ta. ce au invatata pre al'- ii. Tara, innsupi purun- I ca lui
I

hs n-au patitu (sic) I derep'tu aceTa se mun'ce- I scu. i [dzi]-

se aehagghl. J blamu presVnta de I vedzi Tuo se muncescu 1

cMugarii. merö- I se pi vadzu man'caddu-i. I viermii neadur'miti. II

1. 42 2.0.§i intreba, présVn'ta I ce pacate au facutil. pi dzis[e] arhaelti. I

santu LceTa ce au purtatu pre I parnan'tu obrazil inge- I rescu.

[si apslescu.] patriTarpii sla- vitii. i slujitorii cerului s-au au-
I
I

dzitu. i n-au facut cumu-i ingeré- I pte. i apostolépte. dereptil

I
I

acTaa se munce- I scu. i vadzu présVnta I nepte mueri span'-

www.dacoromanica.ro
 205

dzura- I te de unghi. si para de I foc esiTa din rostul lor. si le I

manca neste fieri. fi Yale striga miluiaste- I ne doamne cinoi ne I f. 42 v°.

muncim mai var'tos de I toti. si vadzu sir-nta I marii. si intrebh
ci- I ne san'tu ace& si I dzise arhaeglil. acéstia I san'tu- preutésele
c6- I 16, ce dup. moarqla I popirorti (sic). Yale séu ma- I ritatil.
dereplu acéTa I se muncescil. si va- I dzu pres.C*nta si alte I mueri
dzacand in foc. I si le man'ca viermii. I si dzise arhagOil. acést6 II
san'tu calugariite1[e] I ce au viisu in manasti- I ri. si in cu[r]vie f. 43 ro.
ski dat I pre sine. derep'tu ace- I la se mun'cescu. si dzis[e] I
arhaeglii pasa [prestlita] de vedzi I unne (sic) se muncescu fa- I
ra. de numaru naroador (sic), I de pacatosi. si mérse si vadzu
naro- ! ade. barbati. si muer[i] I si in rau de foc, si par& I esiTa
de'n ei. si-i ar0- I (16 si pre fats. Oman- I tului. si lacrama pré-
sVnta. si dzise. II eine santu acest6 si I ce pacate au. si dzis[e] F. 43 v°. I

arhaell acest6 sa- n'til svétnicii (sic) si hulitorii si oca- I ritorii.

I I

si cleve- I tnnicii. si svadi- I torii.si cu cleve- I tele sale. au s'parlu- I

tu case. si soti de I soti. au desparli- I tu. si a[u] sparlu po- I sturile
si betivi- j i si scum'bii. si nemlstivii. si du- I decii. (si scum'-
I

bii.) [si episcupii] II si patriarsii. si in- I paratii. ceia ce n-au fa- f. 44 r°.
I

cutti voIa lui its si curvarii. si fu- bitorii. de argin'- I tu. si cefa
I I

ce au cum- I paratil mar'ha, sth)tra- I m'bi. si necurati. si audzi I

precurata. I si lacrama, si dzis[e] I o vai de voi pad.- I tosiloril

si dzise I arhagglil. asculla I présVnta. i"n'ca n-a- i vadzutil I

munca céTa I mare. si dzise pre- II

f. 44 v°.
°Toala)
Onto.. blamti mi- I haile gIudecatoriu I sä vedem mun'gile f. 45 r°.
c616 I marile. si sosira hi- I rovimii si serafii- I mii. si patru
sute I de inn'geri. si radi- I cara, pré pr6binsti- I ta a lui hs. maica. I
si o dusera I"n a sta.- I 'nga. si vadzu acolo I un rau de foc. si
un' I tut-161'1dt mare. si viermi neadurmiti I si smoala clocoti- I

n'du ca focul spr-insii Il si ca mare svaraindu I si era acii naroade f. 45 vo..

mul- I te. si strigare. si I se afun'da pacatosii. I si nu pute dzice
milu- I Yaste-ne doam'ne &theca- I tort derep'til. si-i ma- I n'ca fie-
r'mii neador"- [ miti. si scar'dca cu I dinntii (sic). §i vadzura
pa- I catosii dial munca. I si strigara cu glas, si dzis[e]ra. doamne
I

mi- I lostive Multi tata- I lui. n-am vadzut lumina I din vécu. ce
acmu vedem II tine roditoare domnu- I lui. si strigara (sic) to- 1. 54 ro. I

ti ingerii cu glas. bucu- I ra-te prebigoslovi- I th rodidoare (sic)

dommnului (sic) I purur6 fi6orita. bu- I cura-te lumina nesti- I

www.dacoromanica.ro
 206

n'sà. bucura-te i tu I arhagEle mihaile. ru- I gatorul derep'til

sufle- I tele tuturor. i vadzu- I H. pacatosii i jelu- irk si vadzu
I

precinsti- I ta jelaniTa ingerilore. I prin'tru OW* I §i lacrama.

stri- II

(:4") n"
I. 54 u°. garb. (ma) pacatosii I si dzisera, bine ai venit I prin'tru noi. câ
semu in I tunericu detn vécu. j i dzise présVnta. o va- I i de voi
pacatosiIor. si intreba pre ar'haggle. I ce rau-i acesta. i eine I
I

Taste intru el. si dzise a- I rhaggle. Oasta Taste I smoala cu unde

de foce I si se mun'cescu intru-n' I nsa (sic) jidovii. ceTa ce au I
rastignitu pre domnul I nos'tu ig_hs. i toti I ceTa ce n-au cre-
f. 55 r° dzut. in tatal, II si in vilul, i dhla Onte. I si seu lepadat de
cink I stita cruce si de sVntul botedzu. si au facut cur- I vie.
I

cu curnatra-sa. t i cu vecinii säi. si cu a- I proapele Ban. i o-

i [tAlnharii = ceia carii?] si-au necat fi- I 6ori mici.
tilt- I vitorii.
$i dzise pre- I sVn'ta. dupa credinta loru sa (s5.) le fie asYa. si I se
1

acoperi intunérecul. I Tarasi. i dzise ar'haggla I AU% Onta marie.

ci- I ne intra inn adasta mun- I c n-are acela, a vede lu. I min[a]. II

1. 55 e. in vece. si dzisse (sic) presi-rnsta (sic) I o vai de voi pacatosi- I lor.

ca fad de savräsi- I re vä yeti munci. i [dzi]s[e] I arhaale. blärn
préci- I nstita sa-ti ar&tu. I une Tazere de foc. unde I se mun'cescu
roduri cre- stinesti. i dzise pre- Onta. blAmu amu sä I vedem.
I
I

si vAdzu unde ark I de. si se munciTa MIA I séma multi. i dzisese (sic)
pre- I s'crnta ce au gresitu I aceste. i dzise arha- I gglitace§té santu.
H

f. 56 r°. ceTa ce s-au botedzate. sis (sic) s-a- I u fagaduit crucie[i].

Tara I ei au fa[cu]te lucrul dila- I volului. i s-au pierk I dut -Wane,
de pocàin" a. dereptu acéTa se mu- I ncescu. si dzis[e] préci- I
I

n'stita maica lui hs I c[a]tra arhaggle. face- I voTu, [o] cérere dela
tine I sl ma i eu mun'cescu, I cu crestinii. ca seu gra- I Mit (sic) filu
lui dum'nedzau. - i Tara grad préOnta J catra arhaggle roa- gage si
f. 56 v°.te innalta II inn al séptele cerTu si co toti vonicii inceresti. I de te
maga direp'tu pa- I catosi doarA ne va ascu- I l'ta domnulfi nostru I
ig hs. sä miluTasca pa- I catosii. i dzise ar"- I haggle viu-i dum-
nedza- j u fie alti lumiei. mare I e numele lui. si-1 laud I de sep'te
ori in dzi. i I de sopte ori in noap- I te. can'du-i aducu ca- I

ntece. dumnedzeesti. I rogu-ma i dereptit I pacatosi. si nu ma. II

f. 57 r3.ascurta drrinedzeu. i dzi- I -Pe (sic) presir-nta WA. I arhaggla
dzi(se) ingeri- I lore, sa ma [la a ma] pue innainté I tatalui ne-
vadzutu. i dzis[e] arhagRle ingeri- I lore. si sosira amu hiro- I
www.dacoromanica.ro
 20 7

viimii. si serafimii. 1 si luara (pre) presnta 1 marie. de o puserâ

nai-1 n'té tatalui nevad.zut.1si-si tin'se Ta mainile1sale catra. scaunulill
infricat. si-si rädica. 1 okyi sai catra fiTul sail. domnul cerTului si 11
1

si (sic)a[lil] pamantului. si s[e] sä (sic) raga (sic). si grai milula- 1 f. 57 v°.

1

ste [doamne] despuitoare cresti- 1 nii. ca vadzuTu mun'ca 1 de nu

o pocTu rab'da. si si eu ma voTu munci 1 cu ei. si vini glas, si I
1

grai cumu-lu voTu mi- 1 lui. si dzis[e] presiinta 1 au nu ski bo-

tedzatil in numele tau. nu ma rogu despuitoare de- 1 reVtil necre-
1

din6osii 1 jidovii. si raspunsa 1 hs si dzise. cum sä aibu 1 eu a-i

milui. can'du 11 fratii sai si mi§eii 1 miei. n-au miluita. si 1 Tarâ dzise f. 58 r°.
présVnta marie 1 miluTaste doamne cre- 1 §tinii. si catapre fa-1 ptulti
mainiloril ta- 1 le câ in toata vrémé 1 s-au maritu numele ta- 1
u. pre pa[ma]n'tu. asé ara- 1 si grai. précin'sti- 1 ta. agTuta-mi
doamne. 1 si [dzi]se dumnedzau. ca,- 1 fa% Ta. nu Taste om pre Ipaman-
'tu. cela ce ma 1 va kema sa [nu]-Iii eu ascul- 1 tu Tara ei n-au vrutu 11
sa priimasca numele mie- 1 u. si se intoarse préci- 1 nstita. si f. 58 vo.
dzise. ue- 1 de Taste proroc'stviTa 1 lui moisei prorocii. 1 un'de-su
prorocii si parin'tii eela ce n-au gre- 1 situ. nici diniora 1 ne-
1

mica. unde e sva- 1 n'tul apostol pavelii, 1 Tubitul lu dumne[dze]u.

u- 1 nde-i sVnta dumineca 1 e lauda cre§tinilor. u- 1 n'de e pu-
téré cin[s]ti-1 tei cruel. céla ce adam 1 si evva izbavi di'n bla-1 stem. 11
atunci ar'hagRlit [mihail], si 1 toti. sir-ntyi incerii 1 strigara. si gra- f. 59 1.0.
ira 1 milulaste doamne. cre- stinii. si [dzi]s[e] dumnedzau. 1 n-au
1

blatil pre lége lui l moiseTu prorocti. si pre 1 ivan'gheliTamTa. si

pre I invatatura lui pavel. 1 aOlii, si aceTa gludeca- 1 se-vorti.
ei nu avura ce 1 mai raspun'de. sVntii 1 numai ce dzisera. mi- 1
rulaste crestinii paca- 1 tosii doamne. ca 1 lége o au pazitu, 11
ce pacato§ii san'tu. 1 si dzise dumnedzau. a- 1 scul'ta preciesti- 1 f. 59 v°.
fa. séu facutu rau 1 rad san'tu. nu li sera. 1 da dupa protiva loru 1
ce pre derep'tu le Taste, 1 ea pacatos[i] santu. 1 ca graiti ca in
lIa66 1 lui moisei s-au invatata. 1 si cuvan'tul evgliei 1 méle n-au
pazitu 1 ce sa li-se dé 'Au de- 1 reptu rail. ase A 1 graescu. ca
paca- 1 tos[i] san'tu. acmu.111i se dã dupa lucrulé lor. si sAintii 1. 60 0.
1

ascultara cu- 1 van'tul lui hs. si nemi- 1 ca nu cutedzara grai. 1

si vadzu présrita manila 1 cata rtugaclune fu a sV- 1 ntilor. si

dzis[e] Tata va- 1 dzu despuitoru. ca se 1 oprira (sic) rugaclune
si s[e] 1 intoa[r]se. catra s'crnf, si dzis[e]. unde Taste aruha- 1
I

/Oil. gavriil cela ce-mi 1 s[p]use bucurie. si dulce 1 véste. ca,

se va naste 1 fiTul tatalui. acmu 1 nu se groaga (sic) derep'tu 11
OW*. si dzise (sit- t) veniti toti incerii cola 1 ce [vita in f. 60 V.
1

www.dacoromanica.ro
 208

ceriure i toti dereptii cela ce]-su di- replii lui hs. in I paratiIa
lui. si au n'da- I rznire a se ruga dereptu I pacatoe. i dzise vi-
no si tu. ar"hagRle mi- I haile. cela ce esti mai sus I de toate
silele cerlu- lui. i dzi tuturoru I ca cademii innain'té I lui hs. gi
I

sa nu ne scu- I lam. pana nu se va milo- I stivi dmlnedzau (sic}

[si se asculte pre noi si] al.% I haelti [dzisa.] tuturortl i catu (sic)
f. 61 roinsusi pre fata sa si cu toti ingirii i cu to(tfiate cinu- I rile
II I

[sfntiloru] sVnte. i cu mi- I la mare. si dzis[e] prelu- mi[na]ta I

vilulTui sau. fiYul I mi[e]u. cela prélubitul destin'ge i yeti (sic),

J

r'uga- I dune dereptu pacato- i. i destin'se filul ; tatalui dom'-

I

nul hs. de- I la sVntul presto]. si vadzura mun'citii di- I 'n mun'ca.
si strigara I cu glas i graira. mi- I lulaste-ne Mut lui Urine- I
f. 61 vo.dzâu miluiaste-ne inparat II [ve]6nicii. i dzise hs asla ascultati I

toti oami- j nii. ca fe6[u] adam in kipul I mieu. si-16 pus in rain.
si-i I dedlu viata de vécii. Tara I el cal'ca porun'ca mia [ in pa-
catele sale. si I morlii sä dédera ladu- I luijara eu vadzulu si
nu putulu rabda faptul I maniloro méle sa-i mu- I neasca dilavolul.
si I venilu, i lualu pe- I li.ta di'n precinsti- ta fidorita maH- I la
I

f. 46 ro.si la iorManii II ma botedzalu, i izba- I vilu adamu. de'n mama

(sic) si ma rastignilu pre I cruce. vruiu sa, Ira slobo- dzescu de
I
J

blastamul de'ntaliu. apa ciuru rui (sic) §i-mi dédera otatu- t

I 1 II

(sic) cu viare mestecatu. I cu mana me ziditu omu- I hi Tara voi

in gro[apa] ma pu- I set. Taras[i] eu mer'si la lad. I vrajmasul calk
calu. ( pi aleph miei invis. de- I diu-le sa, se botedze. [si] in cu- I
van'tu se fagaduesca I numai. Tara lucru nu fac.
g'
f. 46 vo. acela sa intoar'nâ in mun- I ca a6as'ta. derep'tu I acéla n-am a
vä milui. ce I dereplu mila maicei méle. i derep'tu [a] in-
I I

gerilorü rugâclune, ca j mul'tu ma rugara pri- I n'tru pacatosi.

la- I ta da-volu voao si a- I l'tura a multi. dela vi- I Tare mia.
din dzua de pa- I sti pan& la dumine- I ca mare. dumineca I a
toti sVntii, sa lacu- I iti. in ralu. dupa aacla la[ra] sa mar5ga I

f. 47 ro.in munca II i sfitii toti slavi- I ra, in difinedzeu. si aste- I p'tara

inviere lui ha I slava tatalui. I si a filului. si a duhului snt, I
acmu, i puru- I re, in vécii ye- I cului aade- I vvarz: rz 11

4.
f. 47 vo. cnOko efdro AflAtrr (siC) HACIA & kVA* AW-E- Illartik: e I

Cuvantul sVtului I pavel5 apostol. de esi- 1.6 sufletelorti,fara

j I

www.dacoromanica.ro
 209

de stare va rugati [fratilor] ca- 1 tra hs. in toate dasu- I rile. si

dzua i nopté. I i blgosloviti dum'- I nedzau. ca(tra) in to- I ate
dzilele daca apu- 1 ne soarele. toti Inge- rii omeniloru, a ba- 1
1

rbatiloru. si a mu- 1 erirnoril (sic). mergu la domnul II s[a] se inkine. f. 48 ro.

§i ducu 1 lucrurile toate in- I nain(e)té lui. hs de[la] to- ti oaminii, 1

e dhlit 1 sVntu lase dela hs. in 1 tapipinaré (sic) loro. i I graTaste

de un'de vini- ti [ingerii mei] de aduceti acéle sa- rcini Tusoare,
! I

si ru- I gacTune curata daru- 1 re dulci. i cinstite J Tara, ei ras-

pun'du asTa. ; noi vinim dela cea (sic), ce I sett lasatti de dulda- ;
ta lumiii, derep'tu si-rntu I numele tau. si sa rog[A] I asé II tatal no- f. 48 vo.
stru [cela] co isti 1 in cerTu. aV.ntu-i nume- I le tau (curnu-i).
cân'slu 1 veri veni di'ntru in- paratila ta fie voa ta, I cumu-i in
I

cerTu. ase si pre parriantu. de sa, 1 munces'cu in pustii. si in

I

maguri. si in pe- I esteri. si se(t) duct' in ora- I se. si in cetati.

de- I i gonescu. bu- I lescu. sy-i ucigu. 1 si-i scopescu spre
ei. ei in toate 6asurile pla- 1 ngu. si se flarnandze- 1 scu. II
I

si se insatosadza. Ta- I râ ei inblandu in cetati. derep'tu sVntu f. 47 ro. 1

cuva- I ntul tau. si san'tu I ucii, i dzua si no- I apt& Tara, mama
loru. Taste miloasa noi sem I ingeri, Inca ne mirarn I de ráb'-
I

dadare (sic) loru. i 1 grai glas catra ei. i dzise. acela sä stiti
1
I

ca voi aice seti cu mi- ne. Tara dul6ata mia I Taste. acolo cu
P

ei. II ca, santu aceTa fii 1 miei cela préTubitii. I stati in toate 6asu- f. 49 vo. I

rile de slujiti loru. I nice diniora nu lasa- 1 reti pre ei. ca locti
de I veselie aicé Taste ace- 1 lora. tuturoru. Tara 1 se ducu ingerii.
si slu- 1 jes'cu loru. i Tara, 1 ingerii oaminiloru celora, ce n-au I

faprte 1 bune. mergü sa se inki- 1 ne la scaun9tatalui. I e merugrt

tan'guindu-s[e]. 1 ca ducu numai strain- batati. dela omi- 1 nii
!

sai. dhul Ontu II lase in tapinare ror (sic) si grâi glas catra I f. 50 r°.
I

ei. i dzis[e], de unde vini[ti] incerii mei. de I aduceti acéle sar-

ci- 1 ne grele. i veniti 1 ponositi. ei raspundu I noi vi(vi)nim dela
omi- ni botedzati in nume- 1 le tau. Tara ei facu 1 vola trupului
I

sau. I de gran-iadescu paca- 1 te pre pacate. de se I spuruca. cu

Male lu- 1 cruri. préTubire. i clevetescu. i 1 man'tu unii catra I f. 50
1 v°.
cu fur"tu- saguri. i cu curvie. i cu zavistie. gi- sl
! 1 1

varns[a] sangele. si-s I grabitori [in] fara-de- 1 lege. si calca po- I

(po)runca ta. i in to- I ate lucrurile se spu- 1 rca.cruce o tint' in I

marine sale. Tara di- 11n rostulil loru gra- I Taste diTavolohl (Iara I
dint] rostul loru gra- Taste diTavolulii.) Tara
I I ntul botedzul
si-r-
nu-I paze-I scu II i praznicele [s]ntele 1 tale. si a sep'té dzi sVnta du- f. 51 ro.
minenca (sic). e- I i nu o pazescu. (si nu)Isi *nu asculüta. Onte-Ile earl i
Drdganu, dour' manuscripte. www.dacoromanica.ro 14
 210

sfita eg1ie I cuvAntulil tau. si I nu kern& mise[ii in] I numele

ei
tatAqui si]a fiTului. sa-i mil[uTa]- I sea. si nu se postescu I de
I

pacatele sale. ei se roaga, TaM nice o 1 rugAcTune curata nu I

1

f. 51 v°. lase dintru inima lor. ce lipsa Taste si noao, II de sa slujimü noi
lor. I can'du ei numai ce Yu- I bescu pacatele. § i dzise duffinedzau.
I

toa- I te le vAdu I ac616 bi- I ne okii miei. si bi- 1 ne audu urekile

me- I [le in]ca in lung& vré- I [me] rabdati omeni- 1 Dor] miei. du-
ceti-va de 1 slujiti lorü far& I de stare. ei-i socoti- I ti pAna can'du
doa- 1 ra. se voiu intorece (sic). si se voru pocal. ca I intr-o dzi
I

f 52 r°. ei toti vor veni innaint6 me I si eYu voTu gudeca ei. 1 vedef fli
oamini- I loru. ca tot omul ce lu- I cra pre pámantu. I ei aducu incerii
in ce- I ru innain't6 lu fits. la I scaunulti tatalui I de ducu toate fap'--1
tele. si toate ascu- I n'surile. au bune au I réle. direptu acla I
sa $titi fii oamini- I loru. in toate 6asuri- I le BA aveti fapte bu- 1 ne
f. 52 v°. catra dumnedzeu. i grai, II pavelil apglé. eu intru I in (sic) 614
sCrntuas6 v6.- I dzuTu. Tara elu-mi grai 1 ingerulC. cela ce ma pur'ta.
pasa dupa. I mine pavele. I aratil loculti sir-nti- I loru. i sá cu-
nosti I locul direp'tiloru. si J unde se poarte (sic) sufle- 1 tele direp-
iboru. i I merC i vadzuTu aco- 1 lo sadurile raTului. 1 i po-
rnétele. raTului si era [a]colo viiatac6- I Ta, ce oki de om nu vAdu. II
1

f. 53 O. §i inima de om, nu poa- 1 te gandi cu gandu1i. I ce gatédza

dffinedzeu I celuTa, ce Tub6ste pre I curl, i inbla, pre porun'ca 1

lui. i Tara ma. duse ingertul, pree (sic) suptu I paman'tu. unde
1

era I intunériculu si I Tadul. acolo-mi ara- I ta sufletele (tele) I paca-

tosiloril. si I vadzuTu acolo. spurn- I cacTune inputita i lute. si I

f. 53 vo. mun'ca a- I mara. i scarnsca- I re. II de dinti. si-i manca I viermii

neadormiti 1 cate cu doa[o] capete I si vadzuTu acolo mu- 1 Hu narod.
barnbati mueri. in
I ama- I rümare.i mune I mun'civadzuTu
alte- le. si vadzulu neste I fete inbracate. in I ves'minte spur'-
I

cate. i I vadzuTu patru ingeri Tuti. i pune neste ye- I rici

!

ar'se. de fieru. si I le arun'ca in muca. i f intrebaTu ingerulti,

f. 62 9.9. domne eine santu a- 1 cest6 mueri. I gi-mi spuse ingerTulii. a- 1
cést6 mueri sAntu 1 vétele céle, ce s-au I spur'catti fi6oria (sic) I

main'te de nun'tà, in cu- I r'vie. i parin'tii lord nu 16-au maii

!

(sic) sti- 1 utu. Tara eu paveiC I apglii plan'su. i dzi- I su, o amarii
rodului I omenescu. o lute 1 voa[o] pAcatosilorti 1 dereptil ce va
nasteti I numai a va munci II
47.

f. 62 v°. el-rut raspun'se ingerul, 1 i dzise ce plAngi pa- vele. au maiI

milosti- I vu esti tu de dumne- I dzeu, dulce Taste si ve- I de ca

www.dacoromanica.ro
 211

Taste cludetit I si slobodzdste. eine- I si pre vola sa i"n ada- I sta

lume. si Tara. I ma duse pre sup'tu I ceriu, si acolo vAdzu- I Tu
diTavolulii. si in- gerii lui. si pute- I mks lui si batra- I nii lui.
I

si era rAzbo- I ae. si pl'cure. unii II Wt.& alalti aye za- I vistie. f. 63 ro.
era acolo I dracii. si duhurile I dracesti. i dracii I ominiloru.
celora I ce se s(t)vadescu si I se hulescu. si dra- I cii clevetni-
ciloru. si a maniosiloru. I si a nAprasniciloru. I si a celora ce
I

poar"ti I hintlésugu (sic). sA se I uciga. si dracii I ominilor ceTa

ce nu se I pocaeiscu de paca- I tele sale. pre Oman- I tu. II si intre- f. 63 r°.
balu ingeirul. I eine sAn'tu aceste. si-mi spuse ingerulti acesté
I I

sAn'tu dracii I puterniciloru. a I parnan'tului. si I a gudecatori-

loru. I parnan'tului. asè I ma trimése. dup. I sufletele oamini- Poet.
necredin'dosi I la &stn.' de moar'te. I dece cela ce n-are cre- I din'ta
lui dumnedze- I u. cine n-aare nedéjde I catra dumnedzeu. II
nice in numele lui. elti nu Taste desto[i]- I nicil lui ris. si f. 64 ro.
I

cau- I taTu pre cerTu. si va.. I dzui alti ingeri. si I acelora li-se
lumina I fata ca soarelui. si si (sic) era incinsi. cu bra- I ne de
I

&tat. si era ma- I re cin'ste pre ves'mi- I n'tele lorA. (si era I
mare cinste.) si era I scris numele *lui fis. I pre ei. si era in
toa- I ta. framsete si I milosi. si intrebaTu II ingeiul ce ingeri f. 64 vo.
santu ; acela. si-mi raspun'se I incerul. si dzis[e] acestla I sAn'tu
ingerii oami- niloril derepli. si I dzisa, catra ingeeu. I toti
I

direp'tii. si pacatosii, stiu-se I can'du moru. si-mi I dzise Inge-

I

rulti. cau- I ta pre paman'tu, I si cautaTu.si va,- I dzukt toatalumé. I

si fu ca o nemica I si dzise ingerulii cela I ce ma pueta.acolo. II
Taste manila. §i Yu- I hire oaminilorti céla I desarta. si vAdzulu I f. 65 ro.
u nuoril de foc. pre- I spe to(ti)tu pAtna- I n'tulii. si dzisii, ce I
inste (sic) doamne acela. I si-mi dzis[e] ingerulu. ace- I la nuoril
de foc inste (sic) I a oaminiloru nebun[i]. I ceia ce se mésteca I
§i se inpreuna in ruga- I dune peritiloru. eu I plAn'su si dzisu
0-- I tra ingerTu. volt' sA vAdzu sufletele[oamenilor,} di- I reptilorti
-si a plcatosilorti. I ip ce kipil esu din Oa- I sta lume. si-na[i] f. 65 120.

rAspun'- I se. si raspun'se (sic) incerul I si-midzise. cauta. I in gos,

si cautaiu in gus I pre paman'tu. si vA- I dzuTu u om. murindu.
si- I mi dzise ingerul. acela Taste direplu. si ca- I utaTu Isi va.-
-dzuiul fap'tele lui I ce au facutti in nurne- I le lui dum'nedzeu.
in to- I ata viata sa ceTa cTau I vis pre pAman'tü, si I toate fap'-
tele sta II innaintd loru. i°n ace- la das, si vAdzuiuca in I fapte bune f. 66 r°.
I

s-au svr0- I §it. §i §-au facutit I odihnela sufletu- I lui[s0u]. sicu(cu)

Tubire I si cu duldata. inna- I in"te-i sta incerii lui dumnedzau
www.dacoromanica.ro
I
 212

si de- I preuna cu ingerii dra- I cesti. i cautará to- I ate faptele

[omu]lui. si I de céle rele nu afla- I IA nemica la elti. si I vadzulu
f. (36 v°. omulti ca cu I toata dulóata ingerii. II socotiTa i paziTa I sufletun
lui Ora ca- n'du-lit luara di'n trup. si de trei ori grai- I th lui.
I

suflete cu- nusti-ti trupul tau de I uncle ai esit. dosto- inica esti. si I

Tara te vei intoar'ce in tru- I pul tau la dzua de gilt- I de[ta de] sa
I

priimesti ce ti-e gatyta. cu toçi direptii. i luara I sufletul dela

I I

(sic) truptt. si-la sarutarâ . si se cunoscura. i zese[ra] sufle- II

I

f. 67 r'. tul[ui] lui rugatu.nei I dupa acéTa ai facut voia lui dumne- I

dzau. pre I parnan'tu. i veniTa I ingerul i paziia pre pa- I man'tu

in toate dzi- lele. i dzise ingerul. I bucura te suflete, ca I eu
I

ma bucur de tine I cà ai facut voa (sic) lui I dfilnedzau. pana ai

vis I pre paman'tu. eu am I in toate dzile a duce fa- pt'e bune I

catra hs. I asTa Tara esi dhul sñtti in tapinare (lord) su- I fletu-
I

f. 67 v°. lui. [si dzise lui] II suflete .sa nu te chi- desti. nice(ce) sa te I

s'- fiesti. ca veri me- I rge in locul. cela ce n-a- I i mai va-
I

dzu[t]ni[e] dinioa- I
1.6, ase. si fi-ti-vo[Tu], I eu intr-agiutorTu. ca am
aflat eu intruti I ne odihnela. cat ama I fostu intru tine. I dhul
sVntu mér(s)ce i"- I nainte sufletului I in(gerescu) ceru Tara, intru.
I

duh[ul] sus ei sta dra- cii de departo. si se I tatnguia ei

I

f. 68 r°. o cu cata slava tei I spodobit suflete ade- yard ca fugiTai de I

noi. si diaca intrâ sufle- I tul pre poar"ta ceriu- I lui in lontru..
I

cu tit- I rie dzisi. i cu glas I mare raspun'se [loru i dzisej

aslaj de cararile vostre fu- j giTu eu.- i cu puté- I re si cu sila
lui hs ma in- I gradiTu. me ma poa- I etEt ingerul. si-mi a- rata. I

de sä stiti tot[i] I ca nu lag. dumnedzeu I (s)dereptii i slugile II

f. 68 0. sale in ponoslul necu- I ratilorti. cela ce slu- I jeste lui dum-
nedzeu dereptu sufletul sa- I u. in toate dzilele vie- tei sale .
I I

aceia spuTu I voao fratii miei. I preTubitii, ase si I voi sa, aratati
lu- cruri bune. dosto- I inici s fiti inpa- I ratiei cerTului. pu- I
neti intru inimile voastre frica lui I dumnedzau. nu de ne- I
I

1. 69 1-0. gandire si de léné II vostra sa (sa) pier[de]dzi (sic) dul- I 6ata clan
gatit voao domnul nostru i. hs. ace- I luia e slava. si inparatia..
I

(sic) I i (dz) tinutul cu ta- I taw, §i Ecu] duhlu sVntti i acmu

purure I in vécil adevaru:
5.
(Cugefari In ora mortii).
a.
[V]edeti-ma fara glas, si fara suflet dzaca.- I n'du planceti
I

(hip& I mine fratilora si soti(lo)i miei. i ru- J deniTa mla. i u-

I

www.dacoromanica.ro
 213

moscu- I tii miei. ca pana asara, alalta

I (sic) sara. cu voi li f. 69 v°.
gran. §i de !Apra- I sna-mi vini. F}i-mi I sosi 6asu1 de moar'te. I
ce veniti sa ne erritarn I ch eu acrnu dzacil in"nainté (t) voastraI

sarutati- I ma särutare dépoi. I ca cu voi de acmu nu I voTu mai

inbla. ca ma I duc eu acolo unde fa- I tarie nu Taste. slugi- I le
-amu 0 cu domnii inpre- I una stau. inparatii I cu vonicfi. mi-
eii I cu bogatii. IWO,- I nii cu tinerii. rili tot[i] II asemene unii cu f. 70 r°.
altii 1 yore sta. cine0 cu I ale sale phcate vorti I sta. unii se
vor présla- I vi. altii se vor rwina I ce va, rugati derep'tu I mine
rugati-va catre difinedzeu sa, nu ma gu- I dece inprotiva lu< crului
I

meu>i meu. (sic) I in locul cela de munch. I (ce sä ma duch.)

ce sa, ma, du- I ca unde Taste lumi- I nata. via* (stc) de veal: s
b.
[06 sa maga sufletul, I cu mare rugacTune. la- I sati-ma, in
gerii lui II defilnedzeu (sic) sa me poca- I escu. miluiti-ma, la-sati-ma, f. 70 v°.
intr-u anu. sa phi- I n'gu de phcatele méle, I Me relele, ce am
fa- I cutil. doara ma va mi- I lui dumnedzeu. dupa I ace ma yeti
lua. cum I v-au dzis dumnedzeu.atu- I n'ci graescu ingerii fa- I IA
mil& §i dzicti a§é I anii tai s-au svar§it I e0 sufrete (sic) dial trup. I
ca. neu dzas marele ku- I detil. cela infricatul. I sa te mutam
clan adasta lume II ca, toti anii tai 1-ai I visu in negandire ta I de f. 71 ro.
pobtiTai A bei §i I sa maanci. Tara de I moarete (sic) nu te ternei. I
acmu deca vedzi ch I te luom. tu pomene0i. I de po[ca]inta,
audziTai to- ata invadzatura scrip- I turei. r;ii cumu-t[i] (dza)
I

va I vi, déca veri muri. I mi§ele ome. câ in toate dzile veclei I

cumu le Taste. §i 135.- tranii. i tinerii. I cumti nu te pocai§i II
I

in vrérraa ta. acmu I blam catra domnula I tau. §i domnul f. 71 vu.

nostru I atun'ci se va trace. su- I fletul. din toate in- I keeturile
0-1 vord I lua infricatii ingeri. I suflete atunici (sic) < nu yen'
griji > [nici] de fi- 6ori.-. nice de muTare. ce I numai ce te
I

veri te- I me de [in] fricatul tilde- I C. §i te veri cutremu- I ra,

cumu-f va plati I dumnedzeu pri'n vapte- I le tale. unde ti-i
atu- I nci avutiTa ta. §i bo- II gatila. roi scumpiTa. I undeli e rodul f. 72 r°.
tau §i I fratii OA. §i pari- I ntii Mi. §i sotii tai. suflete ome, nime
I

de I aceTa nu-ti potu aguta I unde ti-s mésele cu be- I uturile. 0

fru] ma'nca- I rile 0 iboste ta. I 0 duldata ta. kii Tu- bird trupului
I

tau. I acélé toate spur"- I cate san'tu, ca upra (sic) a- I u trecut ca

vumulti seri I spartu. ca prahul de va.- n'tu. s-au spartu. su- II
I

flete Game. ce volosu I ti-e. de duleata trupu- I lui tau, céTa ce f. 72 vl.
www.dacoromanica.ro
 214

te inci- I n'dOi. qi dzua §i nop'- I té. in cur5vie §i odih- I nOIA. §i

te mânilai. I (§i te mAnilai) si cu I liba (sic) batdocorilai. §i do- I
sadiTai. si ascultai. I 0 lubilai hirle§ugu- I rile. cu mAnule uci-
ddi I saracii si säracele, la- I A. cu pidoarele curéi I si särilai. su
(sic) kucai in I glas[ure] de cimpoi. o vai I de tine suflete, multe II
f. 73 ro. lubilai inde§ertu. I acmu plan'ci. 0 te I cutremuri CA tru- I pul
li-1 vor mânca fierk I mii in gropa. ni amu su- I flete, eine are
putO I spune frica qi cutre- I miirulti. §i mun'ca da- I sului de
moar'te. ca I moartla fArâ de ye- I ste vine. ca u leu IA. J din'du
(sic). §i cu toa- I te aemele. (cu ta) cu I spatâ ,. si cutit. §i I cu sO-
cere. 0 cu pita. I 0 cu sAcure. 0 cu tap(a). II

f. 73 ve.
(goalci)

f. 74 ro. cu sOcere). §i cu sa- I cOte 0 cu tes1A. §i I cu bar'da. §i cu

(§i
svré-del. si cu groaza. mur I ta, §i lute, in toate I kipupurile
I

(sic) §i cu toate I muncele. §i cu toate-I I mun'cO§te, de-1 Olin-

ghe. §i- lii tae. ce se poate spu- I ne mun'ca morutei a- I §6
I

cum(' are dzacO gol I in parâ de focti sa se fri- ga,. atun'ci I

(adunci) a- I dug (sic) de Mu pârarulti (sic) [cela] I de moar'te

f. 74 vo amarii, a- I tunci lase sufletul. H afará atunci dracii I se adunA a-
proape de ti- I ne. de stau si aducti I scrise toate pAcatel(e) I tale ce
ai fAcutti. I din tinerOte pAnA I la moarte. de le punt'. I in cumpAnA.
au doara, ai obiditti vr-u'n om I miselti. sau ai ucis. I sau ai furatti.
I

sau do- I ara ai vandutu pre ci- I neva. sau (n) ai lâcuit I prO-
lubiré trupului I tau. sau doara, ai gra- I it men'clunk sau n-ai Il
f. 75 r°. Iubitti pre toti oa- I minii. unul Ca altul. I toate cAte ai gresi- I

tti, de can'du ai nAscut. I 0 vadzãn'du §i neva- I dza,n'du. si cu

voe §i fara, de voe. toate I san'tu scrise, si le a- I ducti. de o
I

laturi mul- I ti draci nevadzuti. si I dzicti a§O. ni sa-lti luom I

sa-la rApim. Malta I laturi stau doi ingeri I a lui hs. de vorti
f. 75 vo. astep-ta I dela tine. (si vor I astep'ta dela tene.) si II vorti aduce
toate fa- I p'tele bune. de le vo- I rti pune in cumpAna,. I (Marta
laturi. vorti cAuta ingerii I lui hs. au doara. ai I miluit. vr-unti
I

saraca (sic). I sau ai dat mân'care I flamân'dziloru. sau I ai adapatti

vr-un sâtos I sau ai inbracatti vr-u I om mi§elti. sau ai I miluitti
vr-u om in pri- soare. sau vr-u betegii. I sau ai (lath WW1 I
I

f. 76 ro. vr-unui calâtoru. II sau ai graft bine dereptu I vr-u'n om obidita.

do- : i aglutatil cu cuva- I n'tulti. sau cu miloste- I nila. dereplu
vr-utri mi- I selti. toate le vorti ca- I uta ingerii lui hs. de I le
www.dacoromanica.ro
 215

vora pune in cum'pAna sä-l' vorti lua inge[ri]i lui I dumnedzeu.

I

ei-la voru du- I ce in viata vécului. i"- nainte lui dumnedze- I u.

el naité ing[edilora. in veselie nes'varsita. I Tar a. se-1 vora Pua
I

ingerii di- I Tavolului. ei-1 vorora (sic) II duce in mun'ca vëcului: f. 76 vo.

C.

Iara, candu vora buci- I na. arhagglii spre patru I cornuri a

paman'tului I de tri ori cu vrica, si I cu bura mare, paman'- I

tul se Va cutremura. din I toate capetele. atu- I nci vora invie

morutii. I se are fi de fieri man' I cati. sau de pasari. [mancatu] (?)
sau I de pesti. [mancatii] toti vora invie I din' mare. si din toa- I

te adatncurile pama- I n'tului. i micii si ma- ! ri i. i dereptii.

pAcatosii. si elude- I cii strambi. i npà- I raii. i bogatii. si f. 77 ro.
I

miseii. i vorti sta toti asémene. eine cu fap'tele sale. si din' I

dzi si di noapte. si di- toate aasurile, [si] toa- te ascun'-
I
I

su[ri]le se vorti ivi. nice u Ora di'n Ca- I pula lora nu va fi

I

perita. I unii vora fi lumina- I ti. al'tii si mai lu- I minati. aPtii
vor fi I intunecati. atun'ci I vora vede toti pad.- II tosii mare de f. 77 vo.
foci' I clocodindu (sic), si sva,- I raindu. si manila lui I hs. fi-va
atun'ci si va aprin'de lume, de va I ar'de tot parnan'tula. I si
toti mun'tii. si toate magurile. i toata, spur'cacTune I ce séu
facut pre pa- I man'tu. atunci ma- I re de ap a. saca-va. si I toate
raurile. si toate izvoarale cum I gice hs in eVglie. stéle- le I

vorti axle. i soarelfej fi va intuneca. cerul vor invtli ingerii f. 78 ro.

j

arhagRlii I ca un sfitoc. si se va vi certi nou. ca soarele I atunci

se va ivi dinit ceru I rastignitul hs. cu ci- I nstita cruce, de va lu-I

mina. prespre toate Ca- petele parna'ntului. si vora can'ta pre-

I
I

our I Ta cinuri de ingeri. ark I hagIii. i firoviimii si serafimii.

I

Rojate pu- terile. cerlului, i vor I gâta scaunul de gudet. I atun'ci

se va deskide II

AI.

poarta cerului despre I rasaritii. si se va ivi I inpAratuirt hs. f. 78 O.-

cum gra.- I Taste proroculii. i va bu- I cina. si va aprin'de [focu]
(cu) cu mare burl si I cu mare tresneta. atu- J n'ci vora [cauta
de-1 voru] vede toti oa- I menii. i ;..toate fe- liurile<faptele
!

sale >atunci<va fi I (cum graTaste hs.)> cum I graTaste hs. ca.

va (v) cede I spre scaunul slavei sale. I atun'ci vorti sta desu-
pra in senina plinti de I ingeri. i pamantula I va fi indesatu
www.dacoromanica.ro
 216

f. 79 r°. p1ini j di omini. atunci-§a 1 vora yea toti, oami- I nii faptele sale. au
bun[e] I au rele. §i toate ascu- I n'surile sale. innaité I fetei tale.
atunci 1 va trimite hs. arbge- I lii cu foc. §i [tresnetu si] ful-
geril. §i cu patru vanturi,..1 de voru alege toti di- I reptii. de-i
I

vor pune de- 1 direpta lui hs. Tara pa- 1 catqii de [stalnga. cum I
alege u pas[t]or. oile din I capre. atun'ci paca- toui vorti plan'ge fl
f. 79 V. §i se vor ta'ngui §i vor I dzice o cum nu ném pocait. I o cum
nem peedulu vre- I me de pocain'ta de am I batgocorita. §i am
gu- I cat §i am sarit. [in] hitlevig. I o cace n-am postita, 0 I axe
n-am miluit mi§eii. 1 o cace nu nem pocait. de 1 sa ne fie acmu
ertate pa- I catele. ce am ras i am be- I ut. §i am ma'ncata
fara I de lege. §i nem veselit I WM] direp'tu. i acéTa I vréme au
f. 80 r°. trecut. o amara I noao i lute. atunci va ei mare de foc (innai-
11 I

n'té) i"nain'té gudetu- I lui. §i vora %rode paca,- I to0i céu lucrat.
o fri- I ca §i cutremurulfi mare. I inge[ri]i san'tu negreOti.
inn'ca, se vor cutremura de I frica gIudetului. atun- 1 ce va cauta
inparatul I gudet hs [s]pre direp'-ta. I §i va vede sCrntii lumi- I

nati. (si se va bucura.) I §i se va veseli de ei. §i I va grai cu

glas dulce. vi- I niti b1sii de tatal 1 mieu. de doban'diti II
f. 80 v°. inparatila (cerului) §i I viata de vec. veniti pu- I stinicii (sic)
mei. viniti J fiii (lu dumnedzeu) lumini- I i. veniti milos'tivii
miei. veniti lumina- I tii tatalui meu. vini- ti cela ce ati lasat
I

lumé 1 §i ati vinit dupâ mine viniti ceTa ce ati rabdat 1 in nu-
I

mele mieu. viniti I de inparatiti cu mine. I preTubitii mei. atunci I

va cauta inparatul (gu) I hs. catra ceTa de sta- I n'ga sa. §i va

f. 81 r°. dzice a§é II aduceti-va lucrul. §i vä I priimiti pretul. atunci I va vede
hs. pacato§ii j negri. i spurcati. [§i intunecati.] §i I va grai cu glas
de urcie. I fara de masura. duce- j ti-va dela mine nemilo- ; stivi-
bor. câ n-ati milu- I it mi§eii. nice eu voIu mi- I lui pre voi. nici
ati a- 1 scultat eiVglia- (sic) §i scriptu- ra. nice inferecati uci- I
I

nicii mei. nice eu voiu [a]scu- l'ta pläncere §i ta'n- guire voastra
I I

f. 81 e. ce ati I mancatil. §i ati Mut. II §i v-ati veselitil in dul- I data voastra.

varà de le- I ge duceti-va dela mine pacato§ilora. cur'va- I rilor.
[

§i necuratilor. ca-ntru ascunsu hale- I ni ati fos[t]. §i ráu ati I facutu.

(duceti-va) I duceti-va, dila mine I blastamatilor. in fo- cul vécului.I

unde-i ga- I t't diTavolului. §i in- I gerilor lui. cà ati fa- cuttit I

(sic) voba lui. ca. a- I ti badgocorit. §i ati clevetit. §i v-ati lenit. II

I

f. 82 r°. de catra rugadune. du- I ceti-va in lad, in cup'- I torTul de foc.

un'de vor I fi tipetele. §i pla- 'ngerile. 9 i scaere- 1 care (de)
I

din'tilor. atu- n'ciwww.dacoromanica.ro

I hs va zvbrli. cu I toTag[ul] de vocu. de-i va I
 217

ucide, ai-i va rurnpe. ai-i va trimite inge- I rii de-i vor arun'ca
J

in clo- cotela. in mare de foc I atun'ci direptii. ei I se vord. lu-

I

mina ca so- I arele, intru p6rati1a I tatalui. Tara paea- II to§ii in f. 82 v°.
munea ye- cului: s

d, e.
Darurile §i frarnsété I direptilor la dzua de I gTudetti. lumi-
na-va fata lord ea stele- I le in cerTu. unii vord I fi luminati
I

altii §i mai luminati. cum I graTa§te apostolulti I unora le va fi

I

(fi) fa- I ta ca lumina lunei. I alutii ca lumina dzi- lei. altii ca

I

feruld I aprin'su. can'du sar sea- I nteile dintru eld. II altii ca soa- 1. 83 r').
rele. al"- I tii vort fi (al"ti) [albi] ca I haetiTa. allçii ca I lana. artii
vo[r] fi ru- I meni artii vor fi (ru- I meni) eine cum va fi fos[t]
§i el. pre tot[i[ va vi seri- I p'tura, eine eu ce au I slujit. lui
dumnedzeu I sta-vor'u alese cinu- ri luminate. de direp- I ta lui
hs. multi fa- I ra de numard. acelo- I ra tuturor le va de§"- I

kide hs. comoarale I inparatiei cerTului J i le va darui vee I f. 83 v°.

min'te luminat e i I cununi inparate§ti. atun- I ci voru incepe a
canta I ingerii §i arhagglii. I
§i hirovimii. §i se- I rafimii. §i vor là- I

uda pre hs. §i vor de- I §'kide poar'ta cetatiei, I (lei.) §i vor ivi
como- arale. i darurile I inparatiei cerulu[i]. I hs. va §ede spre
sca- I unuld slavei sale. §i I va kema hs. toti sCrrOtii. de vorupriimi. II f. 84 ro.
din' mama lui hs. vee- I rnin'tele, §i daruri- I le toti cine-§` cu
ci- I nste §i cu darul säu. I §i maite va mTar'ge I precidistita.
ma- I ica lui hs. i detn tal- pele-i par& de foc I va lasa. §i din'-
I

tru Ta I slava nespusa fi-va. §i [fata ei s va lumina ca sorele

I

§i1 va mTar'ce de se va I inkina domnului hs. du- I pa acéTa-§i

va pleca J hs. capuld. WO. ma- I ica sa §i va lua sVnta I conuna.,
de o va pune in cinstitul capuld I ei. §i va dzice, prii- I mé§te f. 84 vo.
1

maica mia (§te) I aéasta slava. céTa I ce mi-au daruitd. ta- I talil
mieu. ca cu a- I 6asta arnd cal"ca- I qr. pre diTavold. ca I eu dintru
tine [sintu §i] m-am I nascut. §i am luatti I pelita. pi-i va da I

un ve§man'tu. mo- j horat inparates'cu. I dupa acéla va gra- I i a§e

pasa sVnta I maica mTa. in bucu- 1 rie domnului tau. I i cu tot[i] f. 85 r°.
eeTa ce teu I rugatu i a[u] slujitu (ti- i) [tie] dyreptil pre pa-
I

man'tu. I §i cu destoinycii lu- I minattili fedorii thi. i"i I va saruta

pre cin'sti- I tele ale lui many. cu I framsete mare va intra I in
sir-nta cetate. §i vor can- I ta ingerii intru slava I odyh'n1aleei
sale :
www.dacoromanica.ro
 218

Dupa ace% va kema 1 'cis doisprezéce apg1r. I si le va da, ves-

f. 85 v°. min'te I inparatesti. si. 12. II scaune de aur. [cu pietri scumpe. cu
birosul si 1 cu mar' garytaru. I dup. (apa) ace% [le] va da 1 cu-
nuny, in capul lor, I mai luminate de soa- I rele. dupa acéTa va I
kema difinedzeu sTap'- 1 tedze6y de apostoli. I si proro6y. si ma-
d[el- ny6[i] (sic). si prégati-tii lui ce(d)Ta ce s-au gatitu 1 dela
1 I

adam pana la sfra- situla vécului. 1 si-i va slubodzi hs in 1 po-

I

f. 86 r°. miatele raTului. 1 (cA raTului.) cA raTulA 0 plin Taste de rodure si 1

flori Inframsate. in to- 1 ate roduri inframsate I inn toate kipuryle.

s[iJ de- 1 tate Iui hs. si turnu- I re cu cornure, inpleti- 1 te cu mAr-
garitaru. si si (sic) cu bisorure. si I cu cin'stite lumina- 1 te pietri
I

scumpe. bo- 1 gAtie inpAratiei vécu- I lui plina si corabie I inpa-

ratTasca.si mul- Ili calugari intr-insa ; pl'cure. alature cu [ingerii
f. 86 v°. inpreuna. cu] I dhul sVntu in véca ne- 11 sversitu. cu cunu- 1
ny luminate. si in- I framsiate. si vor ca- I nta inpreunã cu
ingerii. I cu laud& in slava sven- I tei troite. in vécil ade- 1
vAr. unii cu alartii 1 se vor ves[e]li fara de sta- re. acolo.
I

nu va fi \rem I ned[e] anu. nice vrémia. I ned[e] 6as. nyce

dzi. neke] noap- I te. nece se va sti cAn'du I e numar. nece [va
trece vreme nici] se va ada- ! uce. [nice va lipsi ploe] nice cal-
dura de I soare. nike] vor mun'ci I de foame. nid[e] de séte. niä[e] II
f. 8? r°. arta miselie. ce nu- 1 mai intr-uin kypu pad[e] fa- 1 ra de grije
voru vie via- 1 ta de veal. nu vor avTa scr0- ba. nyd[e] durTare.
I

ned[e] sus- I spinare (sic), nece vor avia fri- I ca de moarte. ned[e]
de cIu- I dec. nyce va fi pohta de 1 trup. ce toate pohtele I si
hitlesuguryle dia- I volului vor pery. nu va I lipsi a munci. ned[e]
sA sa fa- 1 ca oarneny. nió[e] va lip- 1 si vara. ne6[e] toam'na,
[nece Tarnil ned[e] 1 primavara. ce numai lu- I mina si dur6ata in ye- II
f. 87 v°. cu se vor [veseli in dul'eata sA vor] indulci. si se I vor spod[o]bi.
o ferecati I ca volt fi ca ingerii I cerTului. si nu se vorti 1 mai
skim'ba nice dini- I ora. ce totil se voril ves[e]li [in vecul ye-
I

cului]: 8

f.

Iara graTaste de'n siitii oil marele patriTar- I hul Wand zla-
I

tausté, I inparatulti a toata lumia. I o amara voao tal"ha- rilorti.

I

o amarg celo- I ra ce obiduescu pre 1 misei. o amarii celu- 1 Ta

f. 88 r°. ce[-si] uréste (0) pre fra- II tele sAu. si vecinul I sAu, o amar celuTa
ce nu I asculta. si nu cink I sthste parinlii sAi si duhov'niculil
www.dacoromanica.ro
I
 219

sau, I o amarti celda ce cle- I vetéste. si huléste I pre a1ii. dzice

hs. nu I vede sterculii in oldulti I alu(til)tuTa. ce vedzi I barna in
okTulti tau I o amaril min'cTunosi- I lor. o amarti celora. (ce- lora) I

ce gIu(de)ra pre stram- I bu). in cruce dereptu cu- ] rvie. o amarti

cela ce codcá II cruce. o amar cola ce-s[i] fa- I ce fat& la domny. f. 88 v°.
§i da, I mita, pentru sa poata J calca myseii. o amar I fatarnyciloru.
o amar I cela ce s tome de domnyi I parnan'tului. Tara I de in-
paratul ceru[lu]i nu se 0-- I me. o [a]mar préTubyto- rilor. I

o amar cela ce be- I si mana'ncà cu cimpoi, I si cu datere. (si

cu alaute.] o [a]mar pre- I utul cela ce nu e desto- I inic, i can'ta
letur- I ghie cum nu se pocaTaste ce I se lasa focului do veal II
o [a]mar voao curvarilo- I ru. o amar cela ce hulé- I ste carte. f. 89 r°.
§i scryp'tu- To. o amar cela ce gande- I ste cumu-s[i] va ingrasa
I

trupul I sau. o amar cela ce-s[i] piTar'- I de vréme de pocain'ta,

inn a- I 6asta fume. ca in céTa lu- I me nu se va mai poicai
(sic).ce se I va munci in vTaci de vTaci. I o [almar betivilor. o
amar I cda ce nu mergu, in sviita I dumeneca, la besereca I la
casa lui hs. o amar I cela nu padzeste pra- I znycile si posturile, II
ca curatie, cum graTa- I ste pravila Ontilur. I ca aceTa santu f 89 v°.
men'cTuno- I i botedzului. o amar ceTa ce sá sfildescri. si I mor
neerlati. o amar cela ce-si pod[o]bTaste trupul, si se lauda intru
I

sine. I nu numai oamenii pie- I ru cu aceTa cu trufa i cu lauda. I

ce si incerii I de'n cerTu a[u] caclzut si au perit. I o amar cda

ce nu se pocae- J scu de pacatele sale. I ca aceTa toti se ducu I in
focul nestin'su. si II in vaermii (sic) neadurmyti. I si in [ta]rtarTu. f. 90 r°.
o munca i I amarulti mar'e. i o- I amenii nu pricepur
g.
CO spuse hs lui ievglestil I ioanii bgslov. (0) spuse ince-
I
i
ger'ul (sic) lui I pavelii apgla. ca-1' pur(r)ta I de-i arata toa[te]
muncile. I cat ar fi unü voinyc I de treidzeci de ani. de a- I ra,
pravali o piatra, i o arã slobodzi in kos I sa, z'boare in trei ai
sa cadza acolo. acolo-i mun- I ca pacatosilor. dere- II p'tu ace f. 90 v°.
I

toti crestinii. si batranii, i ti- nerii, s5. se spovedésca I de

I

toate pacatele sa- I 1e. sa se pocaTasca cu Ilacramile sale. si Icupostul,

cu ruga-- I dune. poate sparge seri- I p'tura pacateloril sa- I le: :4
h.
Cum graTaste fis in s- I Vnta Feryca- J ti de ceTa
ce p1an'gu. ca, I ace% man'gaTati vor fi. ferycat[i] de ceTa [ce]
www.dacoromanica.ro I
 220

plangu §e se tan'guescu aida. ca. acolo vor rade Si se II

I I

f. 91 ro. vor ves[e]li. o ferecati I my§eii cu sufletul I §i cu inyma.... de-

reptii, §i plecati, ca acelo- I ra Taste inparati[a] lii (sic) hs.
I I

o ferecati de bladzii. I ca acela vor doban'di dul- I data vécu-

PO. o sferycati (sic) I de cela ce flamandzescu, I §i se inseto-
§adza. ca a- I celora se va da satiul in viac. I o ferycati de oa-
menu milostivi (ca aceTa mi- I lustivi) ca, aceTa milu- I itT vor
I

f.91 2)0. fi in viac. ca milo- I stenila o duc ingerii in ce- II rill pana la
sTintulti pre(s)- I stol, innain'tTa Pui hs. I o ferycati de ceTa ce I
poaita, gan'du bun catra I hs. ca aceTa cu dumnedze[u] I se
vachi. o ferycati I de oamenii cela ce fac pa- I cile, si inpaca,
sfadi- tii, ca ace(in)Ta-su Iii lui dflinedzeu. o ferycati I de pri-
I I

'Willi [ceTal ce-i sco- I tu aPtii de pre locuri- I le sale prin'-

tru derep'ta- I te ca acelora Taste I inparatila cerului. o fe- I
f. 92 2-0. rycati de ceTa ce-i batko- II curescu (sic), aPtii prin'tru I my§eliia
de-i poricle- I scu, de le graescu in bat- j gocura. ca acela ma-
ri-s 1 inn'inté Pui hs. o fer'- I cati de ceia ce diaca se sfa- I

descu, §i curundu se I inpaca. §i 1111 da-i locti I maniei .sale. 0,

aceTa I cal'ca pré capul diavolu- I lui. cum grAla§te pave!' I aflIu,
Fli dzice a§Ta sa I te very sfadi dzua, sä I nu §adza soa[rele] in

manyTa I ta nice sa rasae. o fe- rycat[i] de postnici §i a- II

I

f. 92 v°. glunalorii cu curatie. I ca ageTa sue in cerTu pre I o scara.

§i n-au liée la poaeta raTului. ace- I 'fa in§i0 intra in raTu, o I
I

fericati de cela ce sa sco- I ala. in sVnta dumine- I ca. §i praz-

nicele lui I hs. de sa, scoala de no- I ap'te de se roaga lui hs. )1
§i se roaga svnutylor I sa se roage lui hs. dere- I ptil elil. §i
mergu la I besérica. §i se spo- I vede§ti de toate paca- I tele céu
f. 93 r°. gra§itri. II prespre saptamana. I ace% purure se spala de I paca-
tele sale i se lu- I minédza i"nain'tla Pui I hs. §i innain'té in-
geri- I lor o ferycati de ceTa I ce-§i lasa parin'tii §i fratii, §i
I

surorile, I §i brata§ii sai. §i I toga du16ata de pre pa- I mantu

derep'tu dumnedzeu. I ca aTa-s fli Pui dliine[dze]u. §i I asémene
cu ingerii, o I fericati de sotii bar- I bati §i cre§tinyle. I eel'a ce
f. 93 v°. curun'du se vor la- II sa §i se voru er'ta de I voTa sa de-§i vorti
prii- I mi curatiTa, §i fe- I dorii de'nthi. ca ace- I Ta dffinedzeu
priimescu I intru ei. o ferecati I de oamenii ceTa ce se ro- I aga
(a) §i dzua §i noap'- I O. ca aceTa gonescu I dinainté sa dure-
ryle ré- le. nu numai innainté I loi ce §i prespre elu I intru
I

dhil. o fericat I de cela ce-§i Tar'ta vi- I novatul' sau, §i nemi- I

ca nu la dela el ti. ca a- Il
www.dacoromanica.ro
 221

fa.
[cela nu-I va kudeca hs. la gIudetu. cum gr'este pavel apos-
tol. sa Ta fl'm5ndu vejmasul t5u e tu-1K milueste si-i da, paine
de-lx satura. deci se yeti face asa carbuni aprinsi de focu aprin-
dzi in capul lui, o fericat de cela ce-si portâ trupul in cuOtie.
lath cu inima roaga dumnedzeu. ca dhul sffitu spe acela odih-
neste i sCaunul lu hs. intr'inima acelue Taste. ca acela trupu
kema-sa besereca o fericati de omenii ceTa ce frangu voTa sa
in toata viata sa. i noapte lucrurele sale. ca aceTa facu voe lu
dumnedzeu. asa graeste hs. in sffita evglie acelora. bucurati-va
si va veseliti ca multu prétu Taste voao inp'ratiei cerului. ca
intru p'rätie tatalui miu mare viata Taste i mergu eu ma[i]
multu sa gatedzu. sffltul pavel apgrlul (sic) lu hs. a-) sia
graTaste. oky de I om nu vad, ny[e] inema de I om nu poate f. 94 r°.
gandi. ce I gatedza dumnedzau o- J amenilor sai. cela ce fac I
voTa lui : 8
1.

bra la dzua I de P;udetu déca va giu- I deca pacatosii. i.j I

va arunca in Tadu. i va pu- I ne un munte de piatra pre I

gura Taclului. de-1 va a- I stupa : 8

J.
Oame(ar)nii bo-.I tedzati ceTa ce au visu I in pante, si nu I
sTau I ispoveditu, si nu séu I pocaitri. scula-se-vor II la dzuoa de 1. 94 v°.
giudetu, go- I Ii i negri i"ntune- I cati. strámby si I grozavy.
necurat[i], si Tuti. i amar[a]. ivi-se-va fata lor hitlTana. cum I
I I

nu se poate spune spur- I caclunTa lor. unora le I va hifi (sic) fata,

ca tarar na pamantului. alli- i ca tina spurcata di- I tn ulita.
I I

artii ca go- I nolul. al'tora le va fi tru- I pul pu(d)treditil. ca un

cai- I ne morté cAn'dil sar vier'- I mii din'tru eIii. al'to- 11 ra le f. 95 ro.
va curâ den'tru I oky smrad cu puroi. I i vor fi ingan'fati, a- I

Ptii vor fi negri ca in- I sus[i] diavolul. al'tii vor J fl ca piTalé

aspideei. I aiii [ca pielale asenului. altin ca fumul ver'- dzi. I

artii vor fi sail% 1 gerati. al'tii ca piia- I ha porcilorru (sic). artii

[aspumati. a1iiJ I vor fi gunoiti. altii I vor fi cu toata spur- I
cacTuné. de'n talpe pa- I nil in capii. grozavy i I inpatiti (sic) in
toate kypu- I ryle. aceTa toti vor gra- i unii catra alarti, I o f. 95 v°.
amar noao i Tute. I ca aasta Taste dzua de apoi venyré lui
I

hs. I cum audziTam pánA nu I eramu morti : 8

www.dacoromanica.ro
 222

k, 1.

lath alugarii la giudetti. I kema-i- va dumnedzeu. [ d6 derepqa

sa. unii I cinti de sAbor mare, de I vor fi cAlugAryi cela I ce sell
pocAitu. cu I po[cA]in'ta adevArata, si 1 vorti intra in sVnta ce- I
f. 96 ro. tate cu multa bucu- I rie 0 cu mare slava. 0 ei-si vor rAdica
ma- I nyle sale si vor slavi I in sVnta tro[i]ta intru ta- I tal si
fiTul si dbulti [ sVntil:*i vor fi mul- I ti peryti de'n cinul I
cArugarescu, cAdzu- I ti in pacate si vor sta I dia sta,n'ga rui hs.
ye- I dea-vor si vor asculta. I 0 cu mare jelanie I vor stryga si
vor plan- I ge cu amar mare. insi- si se vor ucide pre si- I ne.
I

f. 96 v°. unde voril vedé sla- I va si-rntilor si darure- I le II si rninunata-si

fram- I sete-le cetatiei. si I dul6ata si bunAtate I Iui hs. aea vor
vedTa c-a- I u perit. si se au inpAr- I titu de viata inparA- I tiii ce-
riului. si cu a- I marti ,mare vor plAn'ge si I pre sine se vor
ucide. 0 I vor dzice o vai de noi cum I vom fi despArliti de I
hs. in veciTa vécului. a- I mina :

6.

Dzis[e] domnul in pilda ada- I sta. u'n orn era bogatti. I si se inbraca
f. 97 r°. in olovi- I re. si in firur[e] veseliTa-se in toate dzile luminate. I len
misel era grad'. si I numele-i era lazar. ce dza- I cé innainté usei
lui I plina de punoi. si je- I luiTa sA se sature din fa- I 'lane ce We
ditn masa I (celui) bogatului. ce si I canii mer5gla. si lince I punoile
lui. fu de muri I miselul. si-I duserl Inge- I rii la poala lui afraam (
muri si bogatul. si I ingropatil fu. si intru I Tad des'kise okii lui. II
1 97 V°. acesta dy'n mun'ca I vAdzu avraams de depar- j te. si lazarli
in poala I lui. si (ap) acesta strip I ga si dzise. pArin'te I avrame
miluiaste-ma. I si treméte lazaril I A-0 ude celti décet I mai midi
intr-apa. si I sa ra6asca limba me. I a ma kynuescil in 6a- I sta
vapae. dzise avraam I fiTu adu-ti amen'te. I ca, tei Puatti dul'êata !
ta in viata ta. si lazar I asiejderla rAu. [acmu cicé mngae-sel tu II
f. 98 r°. te muncesti. si pespre I toate acTalTa. intre I noi si intre voi pro-
paste I mare(r) Taste. cA de a- I ra vrTa sA vie deicTa cA- tra voi.
I

nu pota. neè[e] I de acolo dill% noi sA I vie. [0] elil dzis[e], rogu-te .

a- I mu pArin'te. 's5, trimit[i] I pre el in casa taialui mi- I eu. amti

amu cinci frat[i] I ca se le mArlurysa- I scA. sA nu si aceTa sA vie I
la acesta loci' cu mun- I ca. gra[i] lui avraam. a- I u moyseTu si pro-
f. 98 v°. rocii sA Il asculte de ei. Tarl el dzise ba pArin'te avraa- me. ce de ar
www.dacoromanica.ro
 223

miarge eine- I va di'n moiti catra in- n'si pocai-sTar. i dzis[ j

I

lui. de moisyi si de proro- I cii nu vor ascul'ta. ne- I ce sä ail

cineva din I morli invie, nu va aye I credin't& : 14

7.

TVCOVANIE E GLIE- i dela gth[de]til. de'n stlk I pulü f. 99 ro.

I

lui mathei. 3, 106. I Dzise dom'nulti. can I va veny Multi ome- I

nescu, Intru slava sa. i toti Oath inn'ge- I ri cu nusul. intru
I

sti- I re a toate limbyle in- I tru dzua de eudet. I Atu(alTu)nce

cu trupul i cu sufletul sana- I tosi sta-vor i"nain'- té lui hs.
1
I

sa dé raspun- I su. cine de pacate[le] sale II de c616 6-au lu- f. 99 v°.

crat I pan& au fos[tl intr-dasta lurne. direptii ceTa ce au I
I

Tubit pre duainedzeu. asu- I pr.& de tot. si voia cuge- I telor sale
biruitu-16u intru sine. si au pitrasit I tot raul. i poroncitele
I 1

lui dullinedzeu. tare 16- I u tanut. i viata sa intru I toata 160

lui dumne- I dzeu. si-au svar'sitil, I si credin'ta curati. I si na-
d6jde dirép'tA, i iboste desvesie I trecut-au dintru a6asta II
[lume, aceTa vor sta toti déderepta lu hs. deci zice c vor sta
cine cum au estigatil. cui c-ati(?) data"' cu porancita intru dhu.
acelora va zice hs. veniti blsvitii tatalui mieu, de dobanditi c611a,
ce-s etite voao. inp'rätiTa cerTului. tnc di'n tocmTala lumiei. ei
aciisa intru clipitul okTului. toti dereptii cu sufletull i tru[pu]lii
sta-voré. intru inp'ratiTa cerTului. toti vorti sta. cinesi cu meser6r6
sa. ce Taste gatie lor in vecia vécului. i amu décia cu bucurie
t;

nesfesita. bucura-se-vorii, i amu décia greta de nimenilia nu

voril ave. nece o mahnire. ce numai cella intre celia bucurii ai
veselii. intru netrecutii véci' Pra de durére. nece d'naoara. Tara
toti ceia ce intr-acésta lume de dumnezeu nu séu temuté. ei]
porancitele lui dumnedzeu n'au socotitii. urite 1-au (= urite le-au?)
fostri. si a le asculta. si 14.6 lu dumnezeu n-au Yubitü in césta
lume. fArâ credin ta. curata. i far& nad6jde derepta i toate pohtele
trupului n-au parasitil. acela toti cu sufletul. i cu trupuld sta-vor
de statnga lu hs. aceTa zacé-voril josti. inttu locul cela de pla'ngere.
in foculli cela marele cela ce va arde acésta lume. cu toad bu-1
nitaté ei. ciaa (sic) de- I saeta. acelora tutu- I roru va dzice hs f. 100r°.
cu glas I de ur'gie, far% de ma,- I aura. si va asa dzice. I duceti-va
dela mene I blastematii de ta- tal mieu. in focul vécu- I lui. cela
I

[cel Taste giititu diavo(v)Iului i ageri- I riloru (sic) lui. voao fo-
I 1

culd si gTudetulti, ba- I nui-P-veti. ca focolti I nu 1-am gatitii eu

www.dacoromanica.ro
 224

voao. I ce 1-a[mil gOitti diavolului. I ce voi depryn'set naravo(e)- II

f. 100 0.ryle lui. e al mieu na- I ravii 1-ati urAtu si-1 le- I pdat. ce in-
dul'cit nara- I vuryle diavolului. si intru elu vá dez'tnie- I r'dat.
I

carile sant [n]ara- I vuryle lui. san'tu m5.- riile. si trufele. si

I I

z'biTaretele. si da- I n'turile. se betiile, I si curvii. si lAcomi- I ile.

si ucideryle. I si vrajbele. si proMe. I si fatAriile. si sup.- I raturile.
f. /0/ i °. si nemi losteniile. di tot o- II mul cela ce adalla face. I kérnA-se
I

sotu si rapa- usti diavolullui (sic). (0 I si agerilor (sic) lui. a-

I

cesta I cuvan'til dem va sa- I vesi hs. aceTa toti I diPoarA, cu

tru- I pul (si cu sufletulti) si cu sufletula de- I preuna fi-vor. in
I

focul I cela marele lepda-se- I vorii, inlAun'tru inn'- I tru Tadu de

naprasn.A. c5.- tit clipesti cu okTul. I duce-i-va acolo in Iadu si
I

f. 1010.1n- I tru intunTarecul' de a- II farA. fi-va kynu (ne)- I cuplit si [durere]

nespusa. ca I acolo vare ce-i simti to- I tu ti-i urité. si va- I re
ce-i audzi de toate te I ingrozesti. si vare de I ce te yeti atin'ge.
sau I se va atin'ge de tine. I de totu te vatArni. I ca. Tadul Taste plinti
de I amaru. si de mare vie- I r'bin"tél5.. si de du- I reri fara serna.
si I acolo Taste toata I munca. si intuneric I mare neluminat. (si) II
f. 102r°. si perire netrecu- I ta in vecila de véci. si I geru nespus. si puto-
are nerAbdata. si I viermii neadoemiti. I si intunéricti cela I ce to
poti radzitma di n's I si tipetele de nu le pu- I téré spune. atun'ci I
vor (sic) prin'de a tApa din' mu[n]. I ca sufletul PIO. I trupii, si
va dzice. ase. inni amu trupe. asta- I dzi Tuo ti-i mam'driele I
I

f. 102 v°. tale. si dizmir"da- I eunile tale. Tani amu. II Tuo ti-e lacomila si s- I

cumpiTa. Tany amu. Tuo I ti-e betiTa cu mancAry- I le dale dup.

eel& si ves[e]liile tale cella ma- I rile. si toate pro]doa- I bele
I

tale, si comoarã- I le tale. si sotila ta I ciaa (sic) Tubyta, de aasta, ;

flume ceTa ce tu te cu nu- I sii foar'te TubyTai. de 1 pre dzeu tell
prAsit. I s-au trecut ca um'bra. I si Tat 6. ac'mu aceTa de I sinesi
f. 103r°. stau. e ti- I ne tett prAsit toti. II si tei inplut plin de I amarult1
Tadului. si I amu du[0] lucrurile [tale] platTaste-ti-se atunce I va
I

raspun'de sufletul I chtrA truptl. blaste- I math, fie vrTame céla I

ce noi intru Ta némii inpre- I upreunat (sic). blAstema- I ti sa fie
si printii nostri cela ce nett nascut. I cum ei pre noi spre buna- I
I

tate Pui dum'nedzeu nu I nett invatatu. blt- I stemate fie toate

f. 103 ve. dzile- I le dale ce intru Yale noi II amu visa depreuna.. 1 atun'ce
va dzice trupul I sufletului. blitste- I matu fii si tu sufle- to I

derep't' ce tu mie inga- I duisi a face r5.u. sti- I in'du tu mene

stevii inputit. si putregiu- I ni. blastemate fie I amu toate vre-
I

mile I dale ce noi intru Tale I amu visu de[pre]unâ. ca I ai fos[t],

www.dacoromanica.ro
 225

sti nu ogodesti I mie tu. ce ai fos[t] sä ma I despui ca u dom'nu

ser- J bule sau. i asa depre- JJ una noi n-am vrut peri. atun- I n'ci f. 104e.
(sic) dracii vor apuca ace- I Ta ce au perite cu stri- gare mare. si cu
acele kinuru. ce amu ain'te I spus desupra [cu] kinulu Ta- I dului cu
tot. dzica- I ndu cu multu arnar. sa-i I bat& spargan'du-i, si I rum-
bandu-i cu kinul ce- I la [makele. ucigan'du-i cu I ucidere [de]
claTa ce n-are mo- I arte. i arzdzandu-i cu carbuni de foc ne- I I

stinsu. mestecan'du-i I in rasina cu pilatra II pudoasa. topin'du-i I f. 104 c".

in argintu. cu aura I si badice. si plum- ( bu. i arame. adaban- I
du-i cu acélé in loci' I de beutura. intru ki- I nule cela marele.
mun- I cindu-i fara mila. ] ea !Ana au visu in voTa IJ sa [n-a]u vrut
sa cunoasca I pre dumnedzeu. a (sic) la I lege lui leu fos[t]
urit sa se intoar'ca. si se- I u vrutil ti in toti ye- cii lumii
I

acestiTa, in- I ca n-au vrut parasi na- IJ naravurile (sic) trupului I f. 105 r".
célé relele. carele I san'tu trufele. ma- I niile. uciderile. cu- I rviile.
träsurile gro- I zave. salztaturile. can'tecele. betiile. si ur'gille.
I
I

clevete- I le. i toate eresuri- I le descan'tecele. i vrajile. min-

6unile. furntusagurile. insaluturile (sic).fata- rifle dereple aceia. I
I
I

derepte acTa (sic) cade-li-s[e] I 0, sä munëasca. cu II mare kine. in f. 10.3v).

vécii I netrecuIi. i neslo- I bodziti nice diniora. I derep'tu acia tot
cresti- nul, sa se pri6apa cu I cuvan'tul lui hs, ce so dzice intru
I

sVnta I ivglie.*§i BA se intoar- I ca. catre dumnedzeu. I tot omul.si

lege I lui. i poron'cite- I le lui. s o tinem. si I sa ne invadzam.
si sa ne I veghemu de tot raule. I cum au el dzis noao. i i"- I

n ace s ne svrasim. II Tart tot Multi si to- I ate pacatele sa (g)f. 106r0.
le parasim cum kinul Tadu- I lui. i mun'ca ye- I cilor. sa o delu'ngam I
de noi.. i cu toti direptii. sa fun. si I sa putem s stam de, I
I

direp'ta lui hs. de- I ce sa fim la infricatul I giudete inpreunaii. I

sa puteme doban'di slava de vece, cu to-I i sntii, lui depre- una. I

veni[i] blgvitii tatalu[i] f. 106 v".

stt-i [a]udzim dulce j glas candu va dzici. II
I

mieu. de doban'dici I ceTa ce Taste &Ka] voao inparatiTa de'n I

toc'me- I la lumiei, se ne nevoim a I dobandi aciaa (sic) inpa-

raVe. I ce va da noao tattle. si preTubyt'ul fiTul. si presVntule
I
I

dile. to- i vor sta cinesji] cu [lucrul....sau?] in sla- va sa, cui

I

ca[re?] Taste data I porun'cita intru dhti. I acelora va dzice hs.

du[ce]- I si-va dela rnene. in focul vecilor. Tara direptii I intru
I

par4iTa ceriului. I amine: s * II

8.
CilORO A notk Axe tz Irli Hit- iii. i
I c. Asia graTa- I ste dfidzau f. 107 r°.
botedzatilor. I ceia [ce] san'tu botedzati. I i"ntru nurnPle parinte- I
Drefganu, Doult manuscripte.
www.dacoromanica.ro 15
 226

lui. si a faului. si a I -dhului s. acela vor J sta dé derép'ta lui

hs. I dzice ca vor' sta, eine I cum s-au &at. intru I veciTa ne-
trecuta. Tara I dzice hs. eu va ded oame- I nilor trup. de'ntru
f. 107 v°. fark I nemica. i vr6tute. I si ohi. i manule. II i pidoarele. i spre I
sila dumnedzaului nostru sa inblati. i toate I podoabele. si
I

fr6mseti- I le. si darurile. eu acla- I 16 vd dedu voao. si spus I

voao. ce-i pre suptu cer. i spre fata pilmantului. I catu-i tot.
I

dereptu ce va dedIu. dereptil sá inbla- I ti. in lécIa lTui dum-

I

n'dzau. si sa cunoasteti pre hs. ca, dumn'dzilu vt déde viTata

I I I

f. 108 r°. j dzile cu sama. si I 6as de moarte. i innai- n'tó lui durimdzau II

sä stat[i] I cu trupulti i cu sufle- J tulu vostru. i niqe] intr-u I

kipii nu putet[i] tréce. décla- I Ta ce va pazytl. voi oame- I nilor.

derep[t] st fiti fii si svantului dhil de sa nu va I inselat[il cumva
I

sa slujit[i] dra- I cului. ca tutoror oa- I menilor. celor men'cino- I

silor tata li-e dracul. I ca dracul Taste mangai- I os. de va pazyt[i] ca
omul I cela [ce] va inbla. in cuvente- I le dracului. i omul. II
f. 108 0. cola ce sit va inparti dela I parintele din cer. duce- I sa-va cu
dracul. intr-un loc. I ca intru elu va dezmier'- I dat. Tara naravulu.
lui hs. voi-1 uriti. i va lepa- I dao céti iundurcitit naravol
I !

dracului. Tara I dzice hs ce Taste naravul dracului. intalu. ma- I

I

ndriile si betiile cella I rOlele. i cur'viile. i lacomiile. i vraj-I 1

f. 10010. bele. si menclunile. I si fa(r)tariile. i uci- II derile. ea tot omol

(cela) I cela ce faqe] asTa k6m6.-sa. si Taste sot dracului. si
I I

rapaus._ dracului. i I incerilor lui. acesta cu- I v5ntu déca-1 va

dzice hs. I acela toti. danaoa- I râ. cu sufletul, i cu I trupul.
depreuna. in fo- I cul cela. marele. lepAda-i- I vor, inlon'tru, intru
Tad. I si intunér eculti. de afa- I ra, de naprasna. catil I va fi clipala
1. 109 v°.okluPui. si acolo va hi kinil. cumplit. II i cu durére nespusa.
I

ca I acolo. vari ce veri. simti. I totu ti-i. urit. i va- ri ce veri I

audzi. de totil I te vii. ingrodzi. si de ce I te vei atin'ge, sau sa, I

va atince de tine. de i tot te vatami. ca Ta- I dul Taste plin. de

mare fer- I bente. i durTare. fart I milk ca, acolo stin'tu I toate
mun'cile. i I intunérech neluminat. I niqel dan'oara. i pe- I rire
f. 1101°. netre(n)cuta. II in vecila vTacului. i aco- I lo Taste ger réce. nes-
pus. I i putoare. neinblata. I i vier'mii neadormiti. I si intunérec
gros..-ce te po- I ti radzima. de insulé. J si tivlete. i tipete I de oa-
meni. dé nu le pu- i tCrla. spune. atun'ci I va.prin'de a tipa sufle- I
tulii. detn mun'ca. spre I trupula lui. i va dzi- I ce sufletul.
amu trupe. I astadzi. un'de-ti santu I tie man'driTale tale. §i II
f. novo. dezmierdziile tale, lane a- I mu trupe. Tuo ti-i lacomila. I si scupila.
www.dacoromanica.ro
 227

mancare- I le tale. cella intru celTa. I mii bune. i veseliile ta- I

la (sic). i cu (sic,= cornorile-ti) si cu sotiYa ta, dais.

I

Yu- bita. de cesta Fume I desart& dala ce tuate (sic). I foarte

I

TubiTai. cu nuii. I si ac'mu te parasira. I aci1.4 trecura toti. I ea

umbra nurului. den'- I nain'te soarelui. i tei inplut plin. de
I

ama- II rul Yadului. i va dzice tru- I pul. catra [su]flet. sufle- I f ill r°.
te direp't ce-mi. tu mie I ogodisy, a face ran. I si stiin'du tu pre
mene u I str"vil inputit. i putre- I &lune. c-ai fos[t] s nu-mi I
tu mie ogpdesti. a face ra,- I u, ce ai fos[t] sa m[ä] despoi
cu- I mu-s[i] despuse o doam'nk sar- bei s[ale], de-m[i] vrei
I

spune. i tu I mie. i noi nu vre[m] peri. atunci. candu va I

grai su- I fletul cate trup. dracii vor I apuca, pre cola oameny. i II
i vor duce cu multti amar. I ca-i vor prin'de cu undite I de nan f. 111 v°.
§i-i vor inpunce I cu ostii. cu trii col- I i. si cu kynul ladului. I

gi deciia-i vor goni. cu ki- I nul cela marele. i uci- gandu-i. I

cu bice de foc. si I ucidere. eels, ce n-are mo- I arute. i ardzandu-i

cu I car'buni de foc. vii nesti- n'5i. i vor mesteca ra- I sink cu
I

pliatra pudo- I ask i vor topi argin- I tu si aunt. si 6ohai II

gi plumbu. si arame. cu I acialé cu toate-i vor ada- I pa. in loc f. 112 e.
de bauturk intru I kynti, mare de fara mi- I la.-i vor mun'ci. ca
"Ana I au vis. pre dasta Prime. n-au vrut. sa crédza. in du- I m'nedzau.
gi sa', phrase- I SCA. naravurile. tru- pului, 0CW Melo. tru- I fiile. si man-
driile, gi I màniile, i uciderile. i (c)urgiile, sicleve[te]1e, I si deschnte-
cite, i vraji- ile, i menciunile, si fur- II tusagurile, i inâIit- I f. 112 v".
I

ciunile, i fatariile. I dereptu aciaa (sic) oamenii I cola ce fac asia.

cade-sa s' I muneasca. in vélAi netre- I cuti. i neslobodziti I I'M
de dodeire. nici I danaoara. derep'tu a- claYa crestinilor. s va
I

pridapeti, a va. ruga lui I ii hs. ca crestinii. ceTa ce I credu intru

numele Ea- I rin'tel'ui. si in cuve- I n'tele dhului svantu. I acelora
va cice hs. ye- II nit[i] blgvitii, de parin"- I tele mieu. [de dobanditi f. 113 e.
ceIa] ce iste (sic) gati- I tâ voao. inpara[ti]Ia. ding I toc'mala rumiei.
si a- I ceia vor veni de naprasna. I catit va hi. clipala oki- I kilor
(sic). toti dereplii cu I sufletul. i cu trupul. I sta-vor, intru prâ-
iia ce- I riului dzice ca vor sta ci- I nes[i] cu meserTare lor. ce-i I

fapta. in vecie vécului. i amu déciTa. cu bucu- rie ne[sJfesita. I

bucura- I se-vor. i déciia nemica II gretk nu vor aye. nice I mahnire. f. 113 vo.
ce numai dale. I intru clalia veselii. i bu- I curie. intru netrecuti.
ye- ci, fara dodeire nice da- I naoaM. Tara toti oa- I menii. ceia
I

ce de dumne- I dzau nu s-a temut. i cu- ventele lui hs. n-au

soco- I tit. si légia rui. n au I Yuba. i toate pohtele. I trupului.

www.dacoromanica.ro
 228

n-au parasit. f ace% toti cu sufletul. i cu trupul sta-vor. de I

f. 1 1-!r". stAnga lui hs. colo aos intru II zapodiTa. lui asafet. in loc I de urgio.
in focul cela mare- I le. ce va ar'de acTasta Pu- Lme toata. gi
bunata- I tia ei cIaTa desarta, ace- I lora (f) va grad hs. cu glas
mare de uecie. Ewa de I masura duceti-va, dela I mene blasta-
matilor de I voi. in [f]ocul de viac. cela ce Ta- I ste gatit draci-
lor. i I ingerilor lui. ca ati inplut. I naravurile dracului. I credzil
1. 114 v°.lubirq. eu sä I fiti toti ai miei. au do- II oara gatise cu focul. I

gIudetul voao. Tara I dzise hs. ba nu gatise eu J focul. si munca

ei
voao. ce o gatise dracului, I si tflgeriboril lui. ce de- I prinseta
naravarile (sic) dra- cului. a dracurui ye- I ti hi. anathima-va
I

bla- stamatii de voi. ce voi I lubit intunerecul. dracu- I lu[i]. nu

I

Iubyt PumIa me. céTa, dulda, facatori J rai. ce nu vedeti, cum I

I 1150.faceti, curvarilor. si 1 str'mbilor. i ceTa ce aura- I (ra)ti. in cruce
str9). cle- I vetitorilor. uritilor. orbylor. dracilora. cum I nu sa
I

prapadeste pama- I n'tul supta voi. s. vâ inghi- I ta. de fap'tele.

voastre. I dale rialele. ce derepta- I te(Ia) n-aveti sa dati la dzu- I

oa de cIudet. sa nu fiti LbIastamai. de Orin- I tele di'n cera. la

svan'tul. J ciudeta. dzice hs voao o- I amenilor. ase sa-mi aclute I

f 115 v°. mie maica mia. céTa pre- II curata. i serafimii I miei. cei cu sTas[e]
arepi. se- I huvimii (sic) miei. cei cu I vedIare multa. i na.- J nasul
mieu. prdte. cum I 0as-fa car'te nu-i gra: I it A. de men'te de om.
de I pre parnantu. ce-i seri- Idela hs din cer. dupa I acla
sa.
omula. cela ce sa va I alla. de va dzice. cit nu-i J facuta. de
dumnedzau. I ce va dzice ca-i de mente de I om de pre pamantu
f 116 r°. facu- ta. Acela om. sa fie in II focol nestinsu. si in tu- I nerecul
de afara. si n I vermii. neado"miti. cob. I ce-sT rod dintii. si in
plangere. I cIaa (sic) cu amarul. ei cu to- I ata munca. muncilor. I
cit dracul. invita omul. J intaTu cu trufa. deci I cu beiba. ei cu
rav'niTa. deci cu lacomiIa. si cu I curviTa. deci cu mitnila. deci
I I

cu gan'dul trupului. dupa. aciaa (sic). avan'du voi. I acTale. came-

I

/. 116v°. nilor toate. I Inca nu san'teti [destoinici ?] a va ru- II ga, parin'terui

de'n ceru. ca elTu vA preveghe. intru I inemile voastre. oare I
I

dam._ care noaptla. o- I are bine, oare rau ce I cugetati. totiitii

(sic) hs. ca aceluTa. Taste la[u]da. si putIare. i inérIa. I intru
I I

vécii de veal ade- I vIrti:

10.
f. 120v°. Credzu intru dumnadzau. I tatul a toti fackl- I turii. cerfului se I
parnatului. tu- J turura vadzaturi- I lora. maite de to- I te vacurile.
bumf- I na de lumina. de du- I mnadzau adeverite I ce derep(to)te
www.dacoromanica.ro
 229

furl. ale. I nostrA sf)senie. i desti[n]sia di[n] ceriu. i sti inpe-

I I

lita in duhul su. j i difn] marie Eldora o- I meni-sä. rastigni- I

sla derep noi. la pila- I tu. si de ponte kinuit i ingropatu. i 1. 121 :°
I

era in- vise, a treia dzi. du- I pa scriptura i sui I in ceriu. si

I

sedzu de- I n a direpta tatu- I lui. d-a veni cu sla- I va mare._de

va ciudeca I vii i morti, c'a lui I inparatie svrasit mare, I dhul
stu domnul in bu- I na vieça ca este. si I cu tatälu. i cu hi- I
Tula. intr-una sa ne in- I kinam. i sa ne slavim I cum au graitu
proroci I pre noi. in svinte sabo- ra U apostolesti <in beserica> f 121v°.
I

spoi (sic) du (sic) I botedzul. in lasare paca- I telor. asteptamu

scu- I lare mortilor. di veci- I e vecului. adeväru:
11.
Taal nostru ce esti in ceriu. svitesca-sa mime- I le tau cumu
I

e in ceriu ase I si pre pamatu<hi[e] voe ta>da pa- I ne nostril

ceia satios[a] I da-o nott astadzi si I ne erta. greselia no- I stria.
cum sa putem erzta i noi a gresitilor I nostri. si no ne du- II
ce in napaste. ce ce I izbaveste. de hitle- I nul de ghevolul. c-a f. 1220.
ta e- I potere. si slava I si tinere. i ye- I cie vécu[lu]i adevar:

II. CODICELE MARTIAN.

7.
(Fragment din rseudo-apocalipsul lui loan).
[cajtra dumnedzau. I si dzisu. doamne ig hristoase pod[o]biaste- I 1 139c.
ma siibul tau. se I fiu. si ma invaRa] I de veniria ta. ea- I ndu
vere vre a vene. I pre parnantu. ce I va vre a fi pre pama- I ntu
ee feciu in I sapte dzile rugaciu- ni. dupa acia uni ; nuoru lu-
minosu I rapi-me i puse-Ma I i"naintia scaunu- I lui domnului i 1. 140
I

§i (sic) vadzuiu cartile J dzacandu.asemene catu sapte. mu- I nli.

I

lungimia lu- ru. cum mente de o- I mu n'are. gandi i I aye saple

I

peceti. si dzisu spune-mi I doamne ce laste. seri- I sz i"n aceste

I

carti. I si-mi grai. i"n acia- I ste carti ce vedzi so I rese samtu. ce-i i"n
ce- Hu. si pre pama[n]tu si in bezdna giude- I tul. dereptu. dzi- I 1. 140 v°.
I

§u doamne. ce vor[u] I aduce vremile a[ia]- I le. dzise-mi. acela. I

anii aduce-voru bi- I usigul. graulu- i. i a vinului. I snopul va

I

da o masue I de grail %tit vita de I vie. da-va o suta de I struguri.

Tara stru- I gurulu da-va o ma- II susa (sic) de va v(e)inu. lará la f. 1411°.
ye- niria altoru anii. nu I so va afla o gale- I ta de grau. nice I
www.dacoromanica.ro
 230

o cupt de vinu. pre- I [s]pre toatt lumia. I si dzisu. dart dupt I

acia ce va fi. dzis[e] a- I scultt dereptule I ioane. atunce se va I

f. 141 0.arAta lepadatul I ce se grMaste anti- I hristu. i dzisu I doamne
cum Taste a- II cela. dzis[e]. ascultt. I ioane. vedIarTa fê- I teei lui.
Taste né- I gra. intunecatt si pArul capului I lui Taste ascuti[t]
I

ca sagetile. gianele I lui stmtu. ca de ur- I su. okTul lui cel de- I

reptu. Taste ca o J ste. ala[I]tu-i Taste I ca de leu. dentii lu- i

f. 142r°. stmtu de o palm& I dCgetele lui sämtu I ca neste séceri. ta- II
lpa pi6oru[1u]i va fi de I unti cotu. Tart in fa- ta, lui scrise va
I

fi. ant- I ihristu Onä in cern' I PnAltt-se, Tart pant I [in Ta](du)
destinse-se. i j faceva putëre. si J elude. atunce fa- I ce-voTu cerTulu
de ara- I me. se nu lase roao. I pre pAnnantu. i voTu incul'a putere I

f. /42 v°. vAntului. si II dzisu. doamne cAti anii. de acela voru fi I ascultt
I

ioane. triei. anii. 1i va I fi. anul. cAtdo I lunt. Tart tre[i] lu- ni voru I

tin& cttu I trei saptamani I Tart trei stptamtni cätu trei dzile.
I
I

Tart trei dzile. et- I tu trei 6asure. trei j asure cAtu trei I

1. 143 r°. drate. atunce [... II ...] i negri. se voru I scula. ca i ft[rt] tro- I
pu. cum mainte i dzi- I se. nice se vor mari- I ta. nice se voru
insu I ra. ce fi-voru ca i"n'- gerii. i dzisu. da- ra dupt acia
I

doamne I i dzise. atunce volu J tremCte i"ngerii. I pre pt[mil]n'tu.

de voru J lua. despre Oman% j tu. sven'tele car'ti. i crucile. I

1143 1;°.§i to- II ate vasele besérecilo- I ru. i i"nAlta-le-voru. I in nuoru.

dupt a- I da i"ntrta-voTu svan'- I ta cruci. ciaTa ce I pre Ta mi-amu
tinsu. I mAnule rnële. si to- I ate ciatele i"n'geresti I inkina-se-voru
ei. i I atunce esi-voru do- I hurile Hale dela rasa- I ritu pan"
intru I apus. toli in bezdnt. J si se voru alttura. catra. kludele I

f 144 r°. loru. catrt antihristu i voru pogori in bezdnt. si dzisu dart
II

dupt I acTa doamne. ce va fi. I asoultit ioane. atu- I nce volt' tre-
mete i''n'- gerii. i voru apri- J nde pArnAntul. de I va ar'de LA-
I

mantul. I trei. sute de coti. si se voru farirna codrii. i muntii.

I
I

f. 1440. §i pietrile. §i to- I ate dltimele. i voru fi. i va fi totu I pulbere.

ei cenuse. I
i va [a]ede totu rt- ndul despre plmt[n]tu. J si nu
I

va fi hernia. I viu pre pama[n]tu. si I dzisu dart dupt a- cIa I

doamne ce va fi. I dupt acla descuTa- I volu patru vAntu- I re.

despre rasaritu. i voru sufla. 8.7 crAntviile. despre I fata p5.-
I
I

1. 145e. mantului II si cu pacatele i va I ri ptmAntul. albu. I si sèmenC

ca o mas[t]. si I se va aprinde nima I ptmantului. si va striga I

catrt dumne- I dzeu. fedoart sAmtu. I innaintia ta doamne. si nu I

amu scramtvii I inntru mene. dart du- I pt acTa doamne ce va

f- I i dupt acia i"npl6-se- va pruntntul. de dul- ce miroclenie.
www.dacoromanica.ro
I
I
 231

cA voiu fi vré se destengu pri I pämäntu. atu[n]- I ce destinge-va f. 145 v°

di- I n cerTu curata J cruce i voru de- I stinge dupä nea I Pngeri.
innain- te-i. atu[n]ce duce- I se-va lucratorTul. I nedereptu cu
I

slu- I gele sale. si tea- I te (sic) duhurile. ne- I curate in focul

de I de (sic) vécu. cu pu- II téré data nevAdzu I ta tinuti voru f. .146 )°.
fi. §i nu voru avia i"- I catruo scapa. I atunce toate slu- I gile
I

lui. antihrist- I u. i toate duhu- I rile. necurate. st- I riga-voru

ciitra antihristu. i voru gice. unde ti-i I putéré ta. cu- I mu
ne blaznisi I de pasimu dela II rändul si de[la] Iauda I data lu.f. 146 vo.
minata. i I Ina (sic) cA vine se. gTude- J ce noi. si innsstru I inntu-
nérecul nafa- I tre-ne-va (?). dup5, acia voTu treméte. inngeri- Ii den
cero. i toate j puterele cerTului cl6- j ti-se-voru. date de I i"ngerii.
si de arha- I gli. cu multi oki I heruvim[i] i serafim[i]. i fi-va
vorov6.[... ..] [cu[rati de pacate. darä dupl acla doamne.f. 147 0
I

as- I culta ioane i cao ta. Tara, eu vadzuTu I unü mielu. patru
J
I

coarne avändu. avTa I sapte carti cAtu sapte munti lar'gul

I

mielul va sta Tanainte- le. (sic) si pune-voru ca: etile. innaintTa

I I

mielu- lui. i voru k ice to- I ti cIaa multime de I inngeri. sä

I

cetésa. II mielul acTale carti can- I du va descuTa. pe6[et]- Ta f. 147v°. I

däntaTu cadé-v[oru] I stélele. candu va d[e]- I skide a doao pe6at[e] I

asculnde-se-va (sic) luna. a- i nu va Ii. canclu va descuTa a
I
I

treTa pe- date. inncu-se-va

I intuneca-se-va?) lu- I mina soarelui.
de- I scuTa-va a patra pe6a- I te rasipi-se-va cerTulu I deskide-va.
a cince pe6ate. deskide [... II ...1 [ca]ta inr'ba (sic) pamäntu- I [lui]. f. 148 r".
I

§i toate tru- I [p]urile oameniloru. I [d]inil capetele lumii. [si] I

dzisu doamni. ce- [la] ce a muritu in O.- [ria] vécului. altii

J I

voru mori aprope de I savräsire. depreu- I nä voru invie. asculta I

ioane. toate ran- I durilele (sic) oamenilo- I ru. de. 30 de anii vo- II
ru nvie. toti inn[t]- I r-utn kipu. i inn- J tr-u obrazu vor[u] I in- f. 148 v°.
vita. acolo nu e p[la]- I vosi. nice mai n[e]gri nice ma[i] varo[si]
(?) I nece kélfeti(?) ne[ce](?) I mai criti. ce tun[t]- r-o vedere se voru
I

so[u]- la. si di mari. [si] I de frumosi. n[u]- I mai negatatii j [cu]

I

piile se voru scula .

www.dacoromanica.ro
 INDICE(1).
A.
a, prep.: T, 25 r0/15, 45 r0/10; 14
1.'710-11, 25 r0/8, 46 v°/11-12, 87
v°/11, 99 r°/8- 9; apoi in compo-
zi0e: 69 r0/15, 97 v0/13, 35 v0/12;
79 r°/13, 80 v°/15-16, 56 019, 113
v°/14 - 15, 24 1.0/10, 95 v0/9, 79
r°/11-12, 83 roll, etc.
acid, adv.= eaicio : T, 22 v0/10.
acmu, adv.=aacum): T, 2 r°/5,
6, 9, 11 v0/5, 20 v0/6-7, 22 v°/13,
45 v0/16, 60 r°/15, 47 r73, 71 r°/6,
73 r°/2, 79 v°/10, 102 v°/14, etc.
aaunsetit, v. p. 2 pL din pf.
d ajunseratio : T, 6 v°/4-5.
adevar, adv.--=aatninv : T,47 r°/9-10,
69 e/8, 116 v°/9-10, 121 v0/5, 122
.016 .
adus, s.=_- aoaspeo: T, 21 roll.
afun'da (a sec.)), v.: T, 45 v°/4.
ai, s.= aanin: T, 90 1.0/14; cf. ani
da T, 90 r°/11.
aibu (sacv) v.--asa amp: T, 57
v°/15-16 .
ata, pr.=«aceeao: T, 93 r°/12.
alasta, pr. = eaceastao: T, 14 1'0/2.
ainte, adv. = «mai nainte) : T,
104 0/5-6.
alalt, pr. = acelalalto: T, 8 v°/13,
69 14/16, 75 r0/12-13, 75 v0/4, 86
v017, 50 v0/1-2, 95 v°/1.
alaturff, adv.= oalaturio, oalatu-
reap : T, 86 r°115.
amttri-se, v.= amirl-seo : T, 9
v0/12-13, 10 r0/1; cf. amtirise la
T, 10 r°/2, 4 ei 6.
amente, adv. = g amintei : T, 97
v°/13.
amu, adv.= «dar, deci,aourno : T,
5 r°/2, 55 v°/10, 57 r°/17, 98 0/11, 102
r°/13 ei 16, 102 v°/2, 103 r°/3, 103
v°/10, 110 v0/1-2, 113 r°/13, etc.
anathima, s. T, 114 v0/9.
apara, v. = almpiedeca) : T, 22
v0/5-6.
arame, s.==garamao: T, 104 v0/4,
112 r°/1; M, 142 r°/9-10.
are, arl, ard, V. a.= carp : 37 vo/9,
13, 14, 15, 16, 39 r0/13, 59 v0/5-6,
73 r°/6, 74 r°/11, 76 v°/10, 90 r°/10,
11-12, 13, 98 r0/5, 98 v°/7; M,
140 r0/7.
ardsi,adv.=aiara.8ip: T, 58 r°/9-10,
arepi, s., pl. dela aripc1= caripio:
T, 41 r°/9; of. aripi: T, 29 v0/8.

(1) In acest indice vom cuprinde numai cuvintele a caror radacin a. ori
inteles sunt deosebite de cele actuale, precum i unele rämleite vechi de
conjugare i declinare. Dintre fenomenele fonetice vor fi luate In conside-
care numai acelea cari schimba radficina cuvintelor ori au deosebit interes,
pentru datarea i fixarea locului scrierii i copierii codicelui. Citatele aunt acute,
pentru scurtime, numai dupà foi i rand; T= Codicele Todorescu, U =-- Codi-
.cele Martian.
www.dacoromanica.ro
Draganu, Dou& manuscripte. 16
 234
ascultird-s[e/, V. = aascultar5.-seD,
g alnia-seD T, 19 r0/16.
ascun's pl. -art, 8.-= asecreta: T,
62 ern-12, 77 r°/9, 79 r°/4-5.
afii, pr. = a1nOia, ada.nsiia : T,
38 r°/9.
aspideei, s. ((sups)) : 7', 95 r°/6.
B.
badica, s. = afier turnata,
cheào: 7; 104 v0/3.
bat'gocori-, v.: T, 10 r°/5, 72 v°/8,
79 v0/5, (bdgocorit) 81 v°/15, 91
vo/16-92 r0/1.
bat4ocur4, s.: 7', 92 0/3-4.
bezdnd, s. = gabyssusa : M, 140
v0/2, 143 v°/13, 144 r0/2.
birosu, s. = aperliko, «plata scum-
: T, 85 v°/1.
bisoru, pl. -ure, s. = Oper15.2 , (pia-
tr scumprta: 7; 86 r°/8.
biusigul, s. = cabundentiti : M,
140 v°/7-8.
blagoslovi-, v.: T. 17 v°/14, 21
C.
cdce, conj.= tad): T, 6v0/6, 79
v0/7, 8, 9...
oath adv. si conj.= canda: 7;
99 r°/4.
Caine, 8.= eines : T, 94 v0/14 15;
of. cdni: T, 97 r°/10, 36 r0/9.
carts; s.= acirtio: M, 140 r°/2 pi
11, 143 r°/13, 147 r0/7 si 10-11,
147 v0/1.
&sure, s., pl. dela aas in boo de
east** M, 142 v0/12 si 13.
cene, pr.= (coiner): 7', 8 r0/1, 41 vo/4.
vest, cdsta, pr.= tomato , aceastao :
T, 110 v°/8, 112 r°/5.
ce, conj.= ado: T, 3 r°/4, 8 r°/6,
10 v°/6, 13 r°/16, 22 v0/6, 28 r°/9,
71 v0/9, 87 r°/1 si 15, 88 ro/10, 89
r°/9, 98 v°/3, 100 r°/16, 108 r°15,114
v°/6, 10 si 14...
www.dacoromanica.ro
asuprd [de tot], adv.= (Tester):
7', 99 v0/4-5.
atunce, adv.: T, 80 r°/8 9, 991
roll, 103 r0/4; M, 141 r0/10, 142 v°/14,
143 v0/10, 144 1.0/5-6, 145 v°/8,
146 r0/5.
au, conj. -= T, 67 v0/10.
62 r0/11-12.
v°/11, 27 r0/1-2, 32 v0/9-10, 42
v°/10-11, 80 r°/15.
blazni-, v. din p. sl. satI9HE =
a scandalump: M, 145 r°/13.
bladzii, adj.= ablAnzii : T, 91 r°/6.
bla, -are, v.= aa nnabIe, T, 28-
OP, 59 r°/6, imper. barn: T, 83 v°/10,.
40 0/9, 41 v0/12, 45 r0/1, 55 vo/5 gi
10, 71 v°/2.
b[o]goslov, s.=ateologa: T, 90 r°/6.
brataf,s. = aváro sau fartato : T,.
90 r°/6.
bund-mdndrie, s.: T, 3 r°/12-13..
bun, adj.= ascumpa : T,24 v0/6-7.
burd=avifors: T, 76 v0/6, 78 r°/6..
edit, art.: T, 97 v°, 8-9.
ceriure, s., pl. dela ceriu: T, 60 v°/3:_
cetdfiei, s., gen. sg. dela estate:.
T', 83 v°/9, 96 v°/2.
&titers, s., pl. dela cetera: T, 88.
v°/12.
vice, v.= agicea in loc de dzice:_
T, 24 v°/13, 112 v°/16.
cid, adv. In loc de acicd: T, 97.
v°/16.
vine, pr.=1. afiecareo:T, 77 r°/6,.
99 r°/15; 2.= acarea: 7', 20 v°/8, 31
v°/11, 33 v0/3, 35 v°/5-6, 37 r°/13,
38 v0/13-14, 39 v0/12-13, 40 v°/1,
62 ro, 1, 63 v°, 2.
cinefi, pr. = afiecarea : 7, 70-,
0/7-8, 84 0/3, 62 v0/7-8, 106 v°/10,.
113 r0, 10-11.
ctin, s.= a ordino, astare socialita.
 235
7', 16 1.0/10-11, 19 r0/9, 20 r0/7, 61
,r°/2-3, 78 r"/11, 95 v°/10.
e'ytefei, s., pl. dela citet In loc
de ecitetiie = eanagnosto, acetitor
in bisericie: 7', 41 r°/14.
dude, s., pl. dela cludd=ami-
nuneD: M, 142 r°/8.
johai, s.= «bronz de clopotes: T,
111 v0/15.
arate, s., pl. dela &did= alinies,
apoi «interval de timps:M, 142 v0/14.
clipald, s.: T, 109 r0/4, 111 r°, 6.
codru, s.: amunteD: T, 12 r°, 6,
15 r°, 1, 16 r°/1, 16 v0/7, 17 0/9, 18
r°/8, 18 v"/1-2, 3 si 10.
cornure, s., pl. dela corn= ecor-
nuris: 7', 86 r°/6.
D,
daca, conj..= edacle :!1,71, 47 v°/12,
apoi dfaca: 7', 68 r°/4, ddca: 7', 71
r°16 si 11.
deindoard, adv.= lodinioarge: 7',
112 v0/8, ddndoard: T, 109 v°/7--8
si 113 v95-6, ddn'oard: 7', 109
v°/14, dindoard: T, 101 r°/7-8,dini-
or4: 7', 58 v°/8, 49 v0/3,87 v°/5-6,
105 v0/3, dinioard : T, 67 v°/5-6.
dantdfu, num.: M, 147 v°/3.
darure, s., pl. dela dar: 3 r°/11,
3 v0/3, 48 0/10-11, 96 r°/16.
de, prep.= 1. apentru«: T, 2 v°/11,
68 v°/15-16, 80 r°/13, 70 r°/3-4,
115 r0/6-7; 2.= adela.D: T, 106 r°/6;
3.=a dins ::7', 1 v0/10 -11,13,v°/14-15,
39 v°13, (di) 7 v°/5-6, 9 v°/9-10,
32 v°/1, 77 r°/7; 4. = adins cu sena
partitiv: 7', 66 r°/13-14, 7214/5-6;
5.=«decAts: 7, 18 r°/12, 25 r012, 30
r°/7, 31 170/11, 42 v0/3, 60 0/8-9,
62 v°/4, 85 v0/5-6.
de, conj. = 1. elncits ; T, 102
v0/10-11, 108 e/13, 99 r°/11; 2.=
ems: 7', 17 170/10-11, 37 v0/2, 40
r°/10, 43 r°/6, 51 v0/1, 68 r0/14, 79
v°/9-10, 108 r°/8, 22 r°/5, 48 v°/7-8.
www.dacoromanica.ro
creetingle, s., pl. dela creftind=
enevastio: 7', 93 r0/15.
cruciei, s., dat. dela cruce: 7', 35
v°/1I, 56 r°12.
cununa, v..«Incununis: 7', 24
v°/3, 24 v°/8, 26 r0/7; cf. cunund, s.
la 7', 24 v0/6 si 84 r0/16.
cuplit, adj.: T, 101 v°/2; cf. cum-
plit: T, 109 r°/15.
curd, cure, v.--= 1. ea curges: T,
39 v°/3, 95 roll; 2.= ea fugle, ea
merges: 7', 22 v°/2, 72 v°/13.
curundu, adv.= acurânde:-7, 92
r0/7, 93 r0/16.
cuvente, s., pl. dela cuvdnt: 7',
108 r°/14-15, 112 v°/13-14, 113
v0/8-9.
dedru, v., pf. lui a da: 7, 61 v°/5,
46 r°/13-14, 107 v°/10, dedu: T,
107 v°/6, ded: 7', 107 14/12, ddde:
T, 107 v0/14, d4derd: 7', 61 v0/6,
46 r°/7.
deci, adv.= eapoie, eduplaceeas
7, 116 r0/8, 10, 11 si 12.
&vita, adv.: = T, 10 170/8, 111
v0/6, 113 r0/13 si 15.
deinte, adv.:. ede mai naintes:
7', 33 v73.
delunga, v.= ea depirae: 7, 106
14/5- 6.
dens, prep.= edins: 7', 13 r°/2.
den, prep. = dins T, 25 r°/10, M,
146 v0/8, den: 7', 11 r°/6, 22 r0/8,
46 r0/2.
dents': 8 r°/11.
den'naintd, prep.: T, 110 v0/13.
dentii, s.= sdin/11.: M,142 v°/12.
dentru,prep.:=gdintru,:T,11v°/9.
depreund, adv.= elmpreuni, dim-
preunis: T, 101 1.0/9-10, 103 IPA.
si 12, 103 v0/16, 104 r0/1, 106
r0/14-15, 109 r0/9.
deprineet, v.,p. 2 pl. din pf. dela
a deprinde: 7', 100 r0/16, 114 v0/6-7.
 236
derept, dirept, adj. : T, 65 r716, 82
0/13-14-, a.= «dreptate, :79 v°/14.
derept, «in dreptulo,vis-à-
viss T, 12 roil; 2.= gpentrus: T,
13 r0112, 56 vo/3 si 15-16, 60 vo/5,
59 v°/13-14, 46 v°/4, 57 v°/12-13,
88 1.0/15-16, 49 r°/3...;
derep'ce, dereptii ce, dereptu ce,
direp't ce: T, 10 r0/3, 18 v0/9-10,
103 v0/5, 107 v0/9, 111 ro/3 -4; de-
reptu acea, dereplit acéla,
data: T, 5 0/6-7, 6 v77, 8 v°/10-11,
18 r°/14, 34 v0/2-3 si 9-40, 35
v0/13-14, 37 v°/3-4, 38 v°/3-4, 41
r°/3, 42 v0/11, 46 v0/2-3, 105ro/14-15,
105 v°/4, 112 v0/3, etc.
derep[t], conj.=«eas, apentru can:
T, 108 r0/6.
dereptate, dirept ate, s . : 7', 2 v°/2 -3,
(derepla(eei, gen. sg.) 23 v°/5.
despre, prep.= «de pre), ide pep:
M, 143 r0/12 si 144 v°/13.
deschide, v.= ea deschides T, 78
r'/15, 83 vo/8-9, 84 r°/14-15, 23
v°/4, 97 r0/13, 22 v0/4-5, 26 0/5-6.
despune, v.= ea stApAnis: T, 103
v°/15, 111 r°/9, 111 r"/10.
despuitor, s.=astapans : 7', 3 r°/15,
29 v°/13-14, despuitoare, voe.: T,
57 v0/3 si 12, 60 r°/8; despuetoard,
s.= ustfirdnai: 7', 32 v0/8.
destinge, v.= ea coborls: 7', (des-
p. 1 sg. din pf.) 12 v°/10, apoi
18 v75 si 8, 19 r°, 20 vo, 2 si 3, 28
v0/4-5, 23 v°/3-4, 61 r0/7 si 9, (desti-
E.
e, conj. =e0., ciarz: 7; 22 vq11,
58 v0/13, 48 r°/4, 49 v0/13, 100 v0/1.
F.
Marto'', nume v. Intr. ea subst.:
factitori rdi= s rfiu-fleätori : 7', 114
v°/13-14, fdedtorti de cuvdn'til: T,
15 v0/4-5.
www.dacoromanica.ro
.4120 v0/12, M, 145 v011, 3, 5, 142 r76.
desupra, adv. = ede-asupras T,
78 v°/13-14, 104 r0/6.
dezmierdat (vd cv), p. 2 pl. din pf.
dela a desmierda, v.: T,100 v°/5 -6,
108 v°14-5.
dizmiedaunile, s., pl. dela di-
znziedtVune : T, 102 r°/15-16.
dizmierdziite, s., pl. dela dizmier-
dzie: 7', 110 v0/1.
di'n, prep.= «de pep: T, 97 0/9.
dzeu, s.: T, 102 v0/12.
dzisa, s.: T, 18 14/11, 29 0/5.
dzisu, dzisil, v., pf. dela a dzice:
T, 62 0/11-12, 64 v'/6, 65 r°/6 pi
14, M,139 v3/2, 140 0/10, 110 v°/3-4,
141 r0/7 si 13, 143 ro/7, 144 von.
dodeire, s.= «supArarep: T, 112
v°/7, 113 v0/5.
donsn, s.= astkpAns: 7', 69 v°/12,
103 v0/15; 85 1.71; doamnd, s.=
cst5.0.n5.0: T, 111 ro/10.
dosddi, v.= «injuria afficere*: T,
72 v°/8-9.
dostoinic, adj.: 7, 66 v°/7-8, 68
v0/10-11; cf. destoinic: T, 64 v0/2-3,
88 v°/3 si destoinicie: 7', 2 v°/13.
dragosteei, s., gen. sg. dela dra-
goste: 7', 9 r°/15.
duke, adj..«indurätors : T, 62 v0/5.
dulcetiei, s., gen. dela dulceafd:
7', 3 v"/3.
dumeneca, s..«duminecas: 7', 89
r°/13; cf. dumineca: T, 46 v°/11,
51 r°/3, 92 v°/7-8.
eresurile, s., pl. dela eres: T, 105
r°/9-10.
erldclune, s. = eiertares : T, 8
vo/7 -8.
fisigeldui a se cv), v. r.: T, 21
0/13-14,21 v0 6, 27 r°/13, 46 r0/15.
fapt, part. dela a face: 7', 113
0/11-12.
 237
fapt, s.= ducrua; 7', 58 r°/5-6,
61 v°/10-11.
fapturile, s., pl. dela fdpturd: T,
25 r°/8-9.
fdrdlegile, s., pl. dela fard lege :
T, 13 vn/9.
fdr4-de-l4ge, s.: 7', 50 v')/6; adv.,
7', 79 v°/12-13.
fare& de masurd =...- afoarte mare':
T, 100 r0/4-5, 111 r°/7-8.
fde-nemicd, s.= animicD: 7 , 107
r°/13-14.
fart% thud =1. a nenum5.ratin: T,
55 v0/12-13, cf. dzile cu samd la
107 v°/14; 2. = afoarte marea : T, 81
14/6, 100 r°/4-5, 114 r°/7-8.
fetiâ de stare = ane'ncetata : T,
47 v0/6-7, 51 v°/11-12, 86 v°/8-9.
fdra- vundu in loc de fard- fund,
s.: T, 22 r°/12.
fdrima, v.: M, 144 e/11.
ferbente, adj. = aferbintea : T,
19019-10.
fecior, s. = 1. acopila: 7', 35 0/8,
55 r0/8-9, 71 v0/8-9, 93 v0/3-4 ;
9 v"/1; 2.= afiu al bisericiia: 7; 13
14/14, 2 r°/2, 13 r°/1, 21 0/7,85 r°/6.
feciorid, s.= astarea de vergur5A:
T, 62 0/6.
feellul, pf. dela a face: 7', 61 v0/3,
Mee: 7; 10 v°/I0, feciu: M, 139
v°/10.
G.
gdteded, v., p. 3 sg. pr. dela a
Ott: T, 53 r°/3, 94 r°/4.
glitise, v., p. 1 sg. plqupf.= agl-
tisema: T, 114 v°/1, 3 si 5.
ghevolul, s. = adiavolula: T, 122
r°/3.
gice= adzicea : 7', 77 vo/15, M,
146 r°/11 si 147 r°/12, vice =gice =
adziceD: 7', 24 v0/13, 112 v0/15, fli-
cemd= adzicemAD: T, 8 v°/16.
grudecdtorile, s., pl. dela //tucked-
toare = ajudecattta: 7', 1 r°/1.
4udet, pl.-te, s.= ajudecatb : T,
35 r0/15-16, 66 r"/10-11, 82 v0/5,
www.dacoromanica.ro
Poritd, S. --= avergurb : 7, 61
v°/15, 54 r°/6.
ferbente, adj. = a fie rbi n te, : T, 109
v0/9-10.
ferecdclune, s. = aferecare» : T,
13 v°/6-7.
ferecat..-- afericea, afericita: T, 87
v°/2, 91 r°/6, 93 v°/13, fericat: 7', 90
v°/11 si 14, 91 r°/8, 91 v°/3, 6, 10
si 15-16, 92 r°/5-6 si 15-16, 92
v°/6, 93 r°,6 si 14.
feted, s., gen. sg. dela /44=
afeeia: 7', 20 r°/4, M, 141 v°12-3.
fitu, s., voc.: 7', 97 v°/13.
fireei, s., gen. sg. dela fire : T,
21 v°/12.
firurfel, pl. dela fir: 7', 97 r°/1.
fidmdndzescu (se cv) dela a se
fldmelndet, V. r. : 7 , 48 v°/16; cf-
Ildmotndzescu la 7; 91 r°/9.
frdmse, v.= aframsea: 7, 10 v°/4.
frdmage, framsete, s.: 2',11 r°/15,
24 v°/9-10, 64 r°/15, 82 v°/3, 96
v°/1-2, 107 v°/4-5, framsetieti: 7',
2 v°/9.
frdmsetcr, v.: T, 17 v°/14.
fit., v., pf. dela a fi=ase intamplaa:
T, 97 r°/11.
furls', adv.= ape furisa : T, 36
r°/15.
furtusag, s. : 7', 50 v0/2-3, 105.
r°/12, 112 r°/15, 112 v°/1.
94 r°/7, 94 van, 99 r°/10, 78 r0/15;
80 r°/2-3, 80 ern, 87 r°/7-8,
95 v0/7, 99 r°/2, 100 r°/12 M, 140
v°/2-3.
g met, pl.-ci, s.= ajudeatora :
7, 62 v0/6, 70 v0/4-5, 80 r°/9,
5 r°/16, 43 v0/15-.16, 77 r°/1-2..
gloti, v.: T, 12 v0/1.
graila, v., p. 1 impf. in loc de-
au-Miami.: 7', 69 v0/1.
grctfi, v.= agresia : 7', 56 r°/13,
92 v°/16, altundeva glisim grefi.
grgO, s. .,-- a greutate . a Gewichta :
7 , 113 v0/1.
 238
H.
hi, v. a.= all.: 7', 109 ro/15, 113
r4/6, 114 v°/8-9, (hifi) 94 09.
haul, s. = iuiu1s : T, 121 0/13-14.
I.
lane, interj. = (data): T, 110 v°/1.
fani, interj.= dates: T, 102 r"/2
si 16.
iazer, a.= alacg: 7, 55 v0/7.
iboste, s.= aiubireg : T, 72 r°/9,
99 r°/15.
i"naild, prep.=ainainte.: 7; 79 r°/5.
inelltruo, adv. =-- atncitroi : M,
146 ro, 3-4.
inein'ai, v., impf. dela a n-
cinde== ea aprindeg: T, 72 v0/3-4.
fnduki, v. si a se induki de ma
ga-i pláoeà ouivh cevhg, aa iubio:
7', 8 r"/7-8, 108 v0/7, (indalcit, p.
2 pl. din V..= atndulcirátig) : 7',
100 vo/3.
inferecafi, p. 2 pl. pf.= ginfere-
carMig dela a trefereca= ea fericig:
7', 81 r°/12.
inframsat, part. dela a Inframsa:
7, 86 r°/2 si 3, 86 v0/2-3.
infra:meta, v.= aa infrumsetis:
1, 18 r°/6-7.
infricat, part. dela a infrica
einfricosate : T, 4 v°/5, 40 v0/7, 70
v°/15, 71 v0/7 si 11, 106 r°/10.
inganfat, part. dela a se inganfa
ga se Wag: T, 95 r°/3.
interj. = giathg : T, 102 0/13.
Priin,a, s. = ginimao: M, 145 /4/4;
inema: 7', 94 r°/2, inetnae: 7', 116
v0/3; in imyei, gen. sg: 7', 4 r°/1;
altundeva gäsim inina si inimile.
inpar'fit-au, v. ----- dnpärtit-aug :
T, 14 r°/2; cf. era inpeir'fit: 7, 13
v0/1-2.
inparli (a se rN..)), v. r.=ga se In-
plartftsig : 7', 96 v°/5-6, 108 v0/1.
www.dacoromanica.ro
hitl4n, adj.: T, 81 v° 6-7, 94 v°16
122 r0/2-3.
leitidresteg,hitlesu2,s.: 7,10 v°/10- 11,
63 r°/12, 72 vo 10-11, 79 v0/6, 87
r°/10.
inpelifa (a se c , v. r. = ga se In-
truphg : 7', 120 v°/13.
inplea, v.=-- ga Inplinig, ga si-
vArsio, gerffilleng: T, 114 r°/12-13;
dar cf.= ga se lnplehg: T, 103 r°/1,
110 v°/15.
inpreuna, v. = ga unig, ga In-
paca: 7', 9 1.178-9, dar cf.: 7', 103
r°/8-9.
Inpreunare, 8.= gunire), aintele-
geres: 7', 2 v°/4.
Inprotivd, adv..= gpentrug, gln
loog, &in schimbb: T, 8 r°11.
insul, pr.= cciansulo: T, 110ro 6,
24 v°/10, 45 r°/16, (41i) 38 r°/9, 34
r°/1-2, 40 ro/3-4, 86 r°/14, 7 v°/2 3,
21 r°/15-16, 98 v0/4-5.
tessetosa (a se cob v. r.: T, 49 ro/1, 91
r0/10.
insaluturile In boo de insalaturile,
s.= alnseláciunileg : 7', 105 r"/13.
intapina, V. = ca Intimpinig : 7',
10 r°/1-2.
intuneca, v.= ga se Intunechg:
T, 78 r°/1.
invie, v.: (invis, p. 1 sg. pf.) T, 46
r°/13, (incise) T, 5 r°/1, 10 v°/16,11
r4/2, 3, 4, 6, 7, 8, (invisene) 10, 121
r°/2-3.
invita,v.=aaindemnb.o :T,116 /7 .
ispasitorrulii : T, 8 r°/14.
ispovedi (a se cv), v.r.: 7,94 r" 15, cf.
a se spovedi: T, 90 v°/3, 93 v°/14-15.
iubit, v., p. 2 pl. din pf. =
biráti': T, 114 v°/11 si 12.
lubirde=aas'iubig: T, 114 r°/14-15.
Itto, adv.: T, 30 v0/4, 41 v°/13,
102 r4/14, 102 v° 1 0 2, 110 v0/2.

NM', adj.= awor», aipra T,
48 r°/9.
lute, adj.= asaevusD: T, 53 10)/15,
74 r°/5, 94 v0/5; adv.: T, 63 1'0/13,
79 v°/16, 95 v0/2.
J.
jelui, V. = aa se jeluiD : T, 31
v°/12, 54 r°/12-13.
L.
Idcui:v.=aa locule:T,46vV14--15,
'76 v0/13.
ldcuire, s., pl. dela Mcuitd= 415-
cap, alocuintä: 7', 14 0/12.
Idsa, v.= ea leek,: T, 26 r°/14,
93 r0/16-93 v°/1.
Ware= aiertareD: T, 121 v°/2 3.
lasareti, v., imper.= alAsatis In
tnu ldeareft: T, 49 v°/3-4.
leni la se (N.) 1, v. r.: T, 81 v*/16.
kpddat, V., p. 2 pl. din pf.= de-
pädaräti D: T, 100 v°/3-4.
M.
utda/eJnyafil, s. = a muceni ci ), pl.
dela amucenicD: T, 85 v0/9-10.
nogurd, a.= amonteD, acoliniD,
adealD: T, 28 r0/12, 48 v°/9, 77 v°/8.
main'te, adv. = amai Write),
«mai nainteD: T, 23 r°/1, M, 143
r°/3, matte: T, 84 r°/5, 120 v°/3.
mdnat, s.=arnunciD: T, 46 r°/2.
manedrele, pl. dela end:ware: T,
110 v°/3-4.
mdn'caclu-i, V. = aminoindu-h:
7', 41 0/6.
nedn'driele, s., pl. dela mdndrie
aingfinfaret ori chiar apodoabeb:
T, 102 v°/14.
mdnule, s., pl. dela mind = 01nA.-
nilev, amAinileD : T, 21 v°/10, 72
v0/11, 107 r0/15, M, 143 v°/7; tank-
www.dacoromanica.ro
239
icbdvi, v.= aa mfintuix : T, 9 v°/3,
12 v0/14, 13 v°/12, 46 roll ei 122 r0/2.
iz'bdvyre, s. = amAntuireD : T,
1 v°/6.
I jelui, v.= aa. dorlD: T, 97 r°/6-7.
jelanie, s.=apla.ngereD: 7', 541.0/14.
liba, s.= alimbax: T, 72 v°/8.
Umbel, s.= enearne, apoporD: T,
13 r°/10, 13 r°/12, 20 r0/9; dar cf.
limM = elimbese: 7, 40 r°/8, 72 v0/8 .
lu, art.= (club) : T, 2 v0/14, 30
r°/11, 62 r077, 58 v°/4.
lucrure, s., pl. dela lucru= alu-
crnrix: T, 3 v°/13-14.
tumid, s., gen. sg. dela lunge: T,
9 v°/4, 24 vG/15, 29 0/6, 56 vom.
106 v°/5, 113r°/5, (lumiii) 48 r°/15.
lun'gd-rdb'dare, s.= aInde1ung5.-
abdareD: T, 2 v0/6.
nile: T, 4 v0/4, 57 r°/12, 58 r°/5-6,
61 v°/11; máni: T, 85 r°/8, 50 v°/11.
marhet, s.= a marfiD: T, 44 r°/7.
marls, s. = 1. einginfare: T, 100
v°/7-8; 2. = apompb, astrAlucireD:
7, 1 r0/3 i 13, 4 v0/9.
me, pr.= (ma): T, 70 v°/1, M,
139 v0/14.
men'clund, s. = a minciunla : T, 74
v°/16, 108 v°/14, 112 r°/15; of. minau-
nite: T, 105 r°/11.
men'thenos. adj. = amincinos) :
T, 89 v°/3-4, men'cinos : 7', 108
r°/10-11; of. mMCunoa:T, 39 r°/2-3,
88 1.0/12-13.
mene, pr.= (mine): T, 100 r°/6,
103 v0/8, 106 v°/14, 111 r°/5, 114 0(9
M, 145 0/10.
 240
mente, s....-- eminteb : T, 115 v°17
si 13, M, 140 r°/6.
meesi, v., p. 1 sg. pf. -__ emersein:
T, 40 r°/11, mersd: 7; 52 v°/12; of.
si mergu: T, 47 v°/16, 49 v°/11, 92
v0/13, maegd: 7', 46 v°/16.
meserii, adj., pl. lui nurser : 11,
27 re/3-4. .
meserIare, s.: T, 11, 113 r°/11.
mesereitate, s.: T, 8 v°/4.
mylcuire, s.: T, 4 re/1.
miloste, 8.: 7, 3 r°/7.
mitostenile, s.: T, 76 r°/4-5, 92
ve/14-15.
mirodenie, s.: M, 145 r°/14.
misel, adj.= es5.rac o, ((Annan) :
T, 71 1.0/12, 75 v°/12, 76 re/5-6, 97
N.
naite, prep.=enainteo: T,29 v°/13,
76 r°/13.
n4praen4 (decv . adv.: T, 69 0/1-2,
101 r°/13, 109 r°/13, 113 r°/5.
naprasnic, adj.; T, 63 r°/10.
nari, s., pl. dela nare= enlrie:
7', 111 v°/3.
n4rod, s.= enorodo: 7',13 r°/8-9,
31 v°/13, 32 r°/6, 34 r°/2, 37 r°/8,
38 v°/9, 45 v°/2, 63 v°/5.
n's, pr.: T, 102 re/7; nusul: 7;
11 r°/9, 99 r°, 8; nusii: T, 21 r°/3,
102 v°/10-11, 110 v0/10.
n4felc4toard, S. = maim): T, 28
v°/7-8.
nea, s.= azapadIe, eom5.to: M,
145 v0/6.
neca, v.= aa omortu: T, 55 r°/8.
nece, conj.: T, 86 v°/10, 11, 12 si
13, 87 re/6, 7, 12 si 14, 98 re/6, 98
v0/7-8, M, 148 v°/7.
nedejde, s. = enklijdeo : T, 63
ve/15; tuldejde: 7', 99 r°/14.
nemicd, n.: T, 66 r0/14,113 r°/15,
6 r°/12 si 16, 64 ve114, 60 0/3-4,
93 v0/12.
nemilosteniile, 8., pl. dela nemi-
lostenie: T, 100 v°/15-16.
note, pr. = enisteu: 7', 38 r°/5, 41
www.dacoromanica.ro
r°/3 si 12; 5 v0/8, 7 v°/10, 58 r°/1,
51 r°/8, 69 v°/14, 77 r°/4, 79 v°/8,
81 r°/9, 87 v0/15, 88 v°/4, 91 r°/2.
nt4elie, s.= anAcazo, asárAcie D :
T, 87 r°/1, 92 r°/2.
mita, 8.: 7; 88 v0/3.
Moiseiu, Moisii, n. pr.: T, 98
r°/16, 98 v°/6.
mortiet, s., gen. sg. dela moarte;
T, 10 v°/8-9, 13 ve/3; cf. morlei :
7; 74 r°/10, mor'tii: 7', 13 ve/3.
muncele, pl. dela muncd: 7', 74 r°/7.
munci, v. --= ea se muncin: T, 86
v°/15-16, 112 v0/4-5; cf. md mun'-
cescu: T, 56 r^/11.
mu* s.= «muncie: T, 53 v°/15.
v0/2, 13 si 16, 54 v°, 9 si 13, M,
141 v915.
neskyt, n. = «MO.», epu0ne :
1 r°/9.
neactuns, = a neajuns e : 7', 1
r°/2-3.
neadormit: 7', 45 v°/8-9, 102 r°/5,
110 r°/4, neadurmit: 7', 41 v0/16,
45 re/14.
nedoertat: 7', 8 re/12.
negroit: T, 80 r°/6.
neinbiat: 7',110 re/3.
neluminat: T, 101 v°/16, 109 v°/13.
nerabdat: 7', 102 r°/4.
nesfrasit: T, 113 r°/14.
nesc4zut: T, 8 re/12.
nestobodzit:T, 105 v°/2 8,112 v°/6,
re/14-15.
nespus; 7', 109 v0/1, 1 re/12, 102
re/3, 110 r°/2.
nestieu =-- enestinsub : T, 104.
netrecut: 7', 102 r°/1-2,107 re/11,
109 v°/14-15, 113 v°/4, 105 v°/2,
112 ve/5-6.
ni, interj.: T, 73 re/5, 75 e/11.
nostu, pr.= enostruo: T, 9 v°/7,
54 v°/5; altundeva nostru.
nuor, s.: 7', 17 r°/13, 18 r°/1, 21
v°/14, 37 re/4 si 6, 65 r°/4...
 241
o.
oars,- oare, conj.= Gori... oriD:
T, 116 v°/4-6.
obidi, v.= Ga Intristào : 7', 74
V/9-10, 76 r°/2.
obidui, v.= aa IntristaD: T, 87
v°/14.
obrici, v. = Geomperioo: T, 20
v0/5-6.
odihneld, s.: T, 67 v°/9, 72 v°/5-6,
(odyh'nfaleei) 85 r°/12.
P.
paceei, s., gen. sg. dela pace=
apkiio: 7', 9 r°/16.
pacile, 8., pl. delapace= opäciler,:
T, 91 v0/7-8.
pardfile, s. = GImpärAtieo: T, 60
v0/3-4, 26 r°/2 3, 106 v°/16, 113 r0/9.
paed, v., imperat.: T, 43 r0/6, 62
v0/5, 84 v0/15.
patriot*, s., pl. dela patriarh: T,
16 r°/13, 19 v°/4, 42 r°/6, 44 r°/1.
. Pavel, n. pr.: T, 2 r°/11, 16 v0/2,
17 r°/4, 20 0/16, 52 vo/1 qi 6, 62
r0/10, 92 r0/11.
pelifd, s.= camp: 7', 33 r°/11,
61 v0/13-14, 84 v0/11.
pesti, v.= Ga Intirziào: 7', 6 r°/14,
6 v0/4 qi 6.
piftd in Joe de piftio delapifte=
onaancareo: 7', 14 r°/15.
pldceri, s. = oplangerio: 7', 1 r°/7.
pPcure, s., pl. dela pdtc: 7', 62
v0116, 86 r°/15.
phingu, plan'fu, v., p. 1 sg. pf.=
oplânseiD: T, 62 r°/11, 65 r°/14 .
p/ttsem, v. dela a plasa=aa salab
T, 4 v°/3.
pflitIvofi, adj. din /Moos = alb n:
M, 148 v0/4-5.
poold, a. osinD: T, 97 v°, 2-3.
poctu, v. Gpotp: 7', 57 v°/6.
www.dacoromanica.ro
ogodi, v.= Gplacere: T, 103v°/13
111 14/4 ei 8.
olovire, 8. in boo de olofire, pL dela
olofir = oPurpurgewando : T, 96
v0/16-97, v°/1.
ome, voo. dela om: T, 71 r°/12, 72
0/5, 72 r°/1.
omeni a serx.)), v. = a se In -
trupho: 7', 120 v0/14-15.
ostii, s. pl. dela ostie: 7,111 v°/4.
oni, S. in loc de oteti. ap6rintin:
T, 87 v°/9.
podobi, v. = ea Impodoblo : T,
89 vo/7.
pogori, v.=a a pogorlo M, 144 ro, 2.
pohtd, s.= Gpoftgo: 7', 4 r0/7, 87
1418 i 9, 113 v°/13.
pohti, v.= aa poftln: T, 71 r°/3.
ponosit, adj. din part. = Gruematp:
T, 60 r°/7.
ponoslu, S. arusineo: T, 68 14/1.
porecti, v.= ea hulle: T, 23 1.0/8,
92 1.0/2-3.
poruncitd, s. = Gporunap: 7;106
v0/12, 99 r0/8, 105 v0/11-12; cf. po-
runcd; T, 29 r0/8, 61 v°/6, 41 v0/8-9.
posti (a sec.)), v.: 7', 51 r°/11.
prah, s.= aprafo: 7', 72 r0/15.
provila, s.: 7', 89 v°/2 .
prdbllahoslovitd,adj.:T,64r0/4-5.
preanta, v.: T, 19 v°/3.
precinstita, adj.: T, 36 v°/13, 37
v°/1-2, 45 r°/8, 64 r0/13-14, 55
v0/5-6, 56 r°/7-8, 58 r0/10-11, 59
vo/3-4, 81 r0/6, 85 r°/7-8.
preaur, prep. In prejur ((pre-
kurD) tot: T, 78 r°/10-11.
prdcurata, adj.: 7, 44 r°/9, 115
ro/16-115, v°/1.
précuviin'td: 7', 2 v0/1-2.
prdta, s. In loc de prediteci=
Inainte-mergkorul 7, 116 v0/5.

prederegdtorii, s., pl. dela predere-
gator: 7', 5 v°/2.
prdgeltilii, pl. dela prégdtit: 7', 85
v0/10.
prernallatut, adj.: T, 4 v0/12-13.
prdinmugime, s.; 7', 1 v0/2-3.
prdrnmidfit, adj.: T, 3 r°/2.
preolubire, s.: T, 50 r°/15, 74 v0/14.
prelubit, adj.: 7,61 re//6, 68 r°/7-8,
80 v0/13, 49 r°/16, 106 v°/8.
pretubitor, adj.: T, 88 v0/9-10.
prelumilnalta, adj.: T, 61 r°/4-5.
pre'n, prep.: 7, 23 v°/16, prend:
7, 17 v°/16.
preotef, s. = opärinteo : T, 16 re/11.
prépodobnic, adj.: T, 15 re/13-14,
19 v0/12.
prestdvi, v.: 7', 19 re/15, 70 re/4.
prdstdvita, adj.: 7', 28 re/6-7.
prdsleivitele,s., pl. dela préstdvitd=
4minuneo: 7', 16 r°/3-4.
prespre,prep..---opesteo: 7, 4 v°/7,
13 re/16-13 v0/1, 78 re/8,93 r°/1, 93
v0/2, M, 141 r°/5-6 ; prespe: T,19
v°/14, 65 r°/4-5; pespre: T, 98 r°/1.
préstol, s.: T, 61 r°/11.
prdsviit, adj.: T, 29 re/16, 30
r°/13-14 si 15, 30 v°/2, 9-10 si 15,
31 re/8, 31 v0/12-13, 32 r°/10, 32
v0/15-16, 33 re/1 011-12, 33 v°/6
vi 13-14, 34 re/8,, 34 v°/11, 35 re/2,
35 v°/3, 36 v°/4, 8 Ili 11, 37 re/4
10-11, 37 v°/7, 40 r°/6, 10, 12-13
foi 16, 41 r°/5, 41 v°/1-2 si 12, 42
roll si 12, 42 v°/13, 44 r°/14 si 16,
54 r0/5, 55 r°/9-10, 55 ve, 1 si 13-14,
56 r°/14, 57 re/2 si 9,60 re/5.
rdedi, v, I n loo de relgtli=a a rrusnio :
7', 72 re/11-12.
rap/luso., v.= ea muris : 7', 6 v°/14,
7 r0/2-3, 16 v°/14.
rdpausii, a. =-- codihnb: T, 101
r°/2-3, 109 r°/4.
räsipi, v. = aa risiplo: M, 147
v0/12 .
rav'nite, s.: 7, 116 r°/9.
www.dacoromanica.ro
242
pref, s.--.aplatAo: 7', 81 r°/2.
prkepe (a secv), v.: T, 105 v0/5,
112 v0/9-10.
pridddit, part. lui pridddi = in
supuneD: T, 91 v°/11.
pren, prep.= apre 0, pentru : 7',
71 v°/14.
prinde v.=a a in cepe : 7', 102 re/10.
prisoare, S. = aprinsoareo, item-
nita,o: 7', 75 v°/13-14.
printru, prep.: 77,3 v°/7, 8 r°/9-10,
84 v°/14-15, 46 v°/7-8, 92 r°/1...;
of, pentru: T,1 v017, 8 si 16, 3 r°/7,
3 v°/7, 7 v°/1, 8 v°/15, 14 ro/3, 14
v°/5...; pentru, prep. = ocao, conj.:
7', 88 r°/3-4; pintru: 7', 3 v°/7, 8
v°/15, 13 v°/8.
propaste, s.: 7', 98 re/3.
proroc'stvila, S.: 7', 58 v0/4.
proadvi, v.: 7', 2 v°/7, 3 re16-7,
5 re/6, 5 ve/10, 26 v0/13-14, 27 re/12.
protivd, adv.: 7', 59 v0/6.
pujoasel (pilatrdcv: 7', 104 v°/1
111 v°/13-14.
punoi, s.: T, 97 r°/6 si 11; puroi:
7', 95 r°/2.
pus, v., p. 1 sg. din pf.=opuseio:
T, 61 v°/4.
punt, v. r, p . 2 pl. din pf.= apu-
seatio: 7', 46 re110-11.
pustinicii, s., pl. dela pustnic: T,.
111 80 v°/2 -3.
putére, v., inf.= eputéo: 7', 102
re/8-9, 110 r°/8-9.
putreditd, part. lui putresi: T,
94 ve/14.
B.
retzboiniculd din rdeboinic, adj.:
7', 14 r°/13-14.
rod, s.=1. &nob: 86 r° 1 si 3;
2.= anearno: T, 28 r°/4, 30 v0, 4
si 11, 55 v°/8, 62 re/12-13.
roditoare, s.=gnAsc5,toareo: T,
53 v0/16-54 r°/1, 54 14/5.
rost, s.= agurio: 7'; 21 re/3, 42
r°/15, 50 v°/12.
 243
S.
a, se. odacID: 7', 3 v°/1, 37 v0/9,
59 v0/4, 76 r°/9 si 15, 76 v0/10, 92
r°/12, 98 v°/8, 104 v°/13.
sdbor, s..csoborD: 7', 16 r0/9,
95 v0/10.
sacdte, s, In km de sagas= s5.-
getis: T, 74 r°/1-2.
sad, s.: 52 v0/12.
salstaturile, s., pl. dela saltdturd=
4 sgriturAD: T, 105 r°/6.
sama,s.=anumars: T, 55 v°/12-13,
101 v°/13, 109 v°/10-11,107 v°/14.
sdmtu, v. a.= asintp: 7', 12 v0/16,
24 v°/13, 30 v0/3, 33 r°/3, M, 140
r0/14, 141 v°/8, 13, 14, 145 0/7.
sarcine, s., pl. dela sarcind =
a sarcini D: 7', 60 r°/5 6; cf. sarcini :
7 , 48 r0/8-9.
sarut, v. = 1. ukiissenp: 21, 21
r0/1-2, 66 v°/15, 69 v016-7, 85 r°/7,
2.= (i grilszen D, a a salutà 9: T,7 0/9,
29 r°/3.
scar'jca, v.: T, 45 v0/9; cf. seder
care: T, 63 r°/6, 82 r0/5-6.
scr'bira, v., impf. dela a scdrbi=
aa se scarbiD: T, 20 v°/8.
scopescu,v. dela ascopi: T,48v°/14;
scripturd, s. =1. ascrisoarep, gin-
semnareD: T, 83 r°/7-8, 89 r°/3-4,
90 v°/8-9; 2.=evechiul si noul
testamentp: T, 15 v0/11, 71 r°/9-10.
mad, s.: 7', 14 r°16.
scumpdra, v.= as. riscumpireA:
7, 8 v0/8, 9 v0/12, scupdrat: 7', 1
v°/14; scumpdrare, s.= ariscumpi-
rare': 7', 1 v°/12.
scump, adj.= a avar D, usgArcito :
7', 43 v0/14; dar cf. scump= ateuero:
T, 86 r°/10 si 86 v0/1.
scumpire, 8.= eavaritie o, a sgar-
cenieD : 7', 72 r0/1,102 v°/1-2, (scu-
pila': 110 v°/3.
semu, sem, V. a., p. 1 pL=asin-
temp: 7', 64 v"/3, 59 v0/16, 49 r°/7 .
semend, adv.= aasetneneao: M,
145 r0/3.
www.dacoromanica.ro
verb, s.: T, 103 v0/15-16, farbei:
7', 111 r°/10 11.
sefi, v. a., p. 2 pl.: 7', 49 r°/12.
sfitoc, s.=asulD: T, 78 r*/3.
sfrafenie, 8.: 7', 4 v0/10.
sila, s.= a puteren : T, 35 v0/11, 60
v°/8 9, 68 r°/11; cf. stfl'nici[a]: T,
9 v0/10.
simtens, v. a.= a &Intern]) : T, 15
v°/4; cf. sin'tentsi: 7', 27 v°/4-5.
slaveei, s., gen. dela slava: 7',
17 v°/11.
smeri, (a se m`, v.: 7', 13 v0/9-10.
smrad, s.: 7', 96 r°/2.
socoti, v.=aa, lui in seamio: T,
66 v0/1, 113 v°/10.
spurge, v..ca impr4tib,soa ri-
siplo: 7', 72 r^/14-15 si 15-16, 104
r°/10.
spdsi, v.: T, 9 v°/6; sp'sitorrul:
T, 4 0/14-15; spdsenie, a,: T, 15
v°/13, 26 v°/6, 120 v0/11.
spatd, s.=esabieo: T, 73 1.0/14.
spodobi, v.= aa Impodoblo: T, 68
r°/2, 87 v°/2.
spre,prep.=opes, «pre, si apeste.,
gasupra : T, 18 v0/4, 6, 8, 37 r0/8,
48 v0/14, 83 v°/13, 107 v0/1-2 si 89
18 r0/4.
spus, v., p. 1. sg. pf.: T,107 v°/6.
stol, s.: 7, 16 r0/13-14 si 14-15,
12 r°/2-3.
sterc, s.=ogunoiuD: 2', 88 14/9.
sticYp, s.=1. cramp: T, 38 v°/6-7
si 8; 2.= acolumnit de scrisoarel 1n
strputa lui mathei: 7', 99 r°/2-3.
strdnib, adj.= falso, gneadevfiratl,
iar despre oameni onedrepto sau
omincinoso : T, 36 r°/6-7, 44 0/7-8,
77 r0/2, 88 r°/14-15, 94 v°/3, 115
roll, drabs's: T, 35 v0/13, 115 r°/2.
devil, s.= ocadavruo : T, 103 v°/8,
111 r°/5.
Bullet, s. = a su flare)), « Macho: T,
69 r0/10; In celelalte locuri pretu-
tindeni = a &els)).

suparaturile, pl. dela supdrdturd=
asupärarea: T, 100 v°/14.
suspiny, s., pl. dela suspis= a sus-
pineD: T, 1 r°/6.
svárdi, v.= ea vuia: T, 45 vo/1,
77 v°/2-3.
T.
tdrie, s.=1. (I putere) : 7', 4 v°/11,
10 v0/15, 12 v0/13, 19 r°/13, 23 re/5;
2. = aceatAD: 7,12 v°/1-2, 17 r0/11 ;
3.= a firmamenta: T, 23 v°/9, 29 r°/9.
tdpinare, s.= aintâmpinare I) : 7 ,
48 r°/6, 50 r°/1, 67 r°/16; cf. timpi-
nare: T, 23 v0/16-24 r°/1.
tene, pr.= atineo: T, 75 r°/16.
tesld, s.= as5.cureo: T, 74 r°/2.
tincle, v.= aa IntindeD: T,37 r°/5,
57 r°/12, M, 143 v0/5-6.
findre, s.-=aputerea: T, 11 r°/13,
27 v°/6, 116 v018 si 122 r°/5.
tinut, s.= a putere o : 7', 69 r0/5.
livlet, s.: T, 110 r0/7.
trcovanie,s.=atalcuireo: T, 99 r°/1.
tocina,adv.---=.1asemenewT,3e/1.
tocmaa, toe'maia, s. = a facereap:
U.
u, art. neh. qi num.= aunD: T,
21 14/1, 70 v0/3, 35 v0/16, 65 v0/8,
75 v°/11 si 13, 79 r°/14, 77 r0/10,
75 v°/14, 20 1,016, 21 r°/11, 65 r°/4,
73 r°/11, 103 v0/15, 108 r0/3, M, .
148 v°/3.
ubra, s.=aunbraa, aumbraa: 7',
13 v°/16, upra In loc de tabra: 7',
72 r°/13.
wide, v.=--1.. aa omoria: 7', 63
0/12-13, 74 v°/10; 2.= aa bate II,
Ca !OVID: 7, 48 v°/13, 49 e/5, 72
v°/11, 82 r°/9, 96 r°/14, 96 v0/9, 104
r0/11, 111 vo/3.
ucidere, s.----.2 1. a omorirea: T, 100
v°/12, 108 v°/16, 109 r°/1,112 r°/12;
www.dacoromanica.ro
244
1 sventei, adj. = asfinteio: 7, 86
v0/5-6, sven'tele, adj.= asfintelea:
M, 143 r°/13.
svetnicii in loc de svadnicii din
svadnic, adj. :-_-_- asfadnica: 7, 43
v°/4; cf. svdditorii: T, 43 v0/7-8.
surédel, 8.: 7, 74 r°/3-4.
T, 106 v°/4-5, 113 r0/4, din tocmi:
T, 20 r°/6-7.
trdsurd, s.= aintrecerea : T,105
1.'75.
troitd, s. = atreimea : 86 v°/6,
96 ro/3.
trufig, s.=a desfalareo, a molicitine:
T, 89 v°/10, 100 vo/8, 105 r°/3, 116
r°/8; cf. si trufie, s.: T, 112 ro/10-11
si trufasul, s.: T, 4 v°/13.
trupe, s. In voc. sg.: T, 102 0/13,
110 r0/13.
tunereen, tunéricii, s.= a Intune-
Fee': T, 31 v0/13-14, 54 v0/3-4,
109 1.0/12, 116 r0j1-2, 45 1.0/12-13.
tunuri, s., pl. dela tun = atuneta:
T, 18 v°/12; cf. tunete: T, 19 r°/9.
turnure, s., pl. dela turn= atur-
null': T, 86 14/5-6.
2.= abltaiea, alovireD; 7', 104 0/12,
111 v°/9.
unne= aundeD: 7', 43 0/7.
unt, s.=aunsoarea- T, 24 v0/12,
25 r0/1.
untundrec, untuneric = alntune-
recD: T, 13 v0/15, 12 v0/3-4, 13
141 6-7, (10 0/1-2 si 450/12-13 ; cf.
intundrec, intuneric: T, 1 v0/10-11,
109 v0113, 55 r°/12, 114 v°/11, 31
v0/10, 101 v°/15, 31 v°/16, 32 r0/3,
53 r0/7.
usprefdacele, num. = aunspr5.-
dzéceleD: T,6 v0/3; cf. unsprazécele:
T, 6 v0/16.
 215
v.
vd, pr. pers., dat. pl.=eviD: 7,60/7.
vacurile, s.= eveacurilen, pl. lui
veac T, 120 v°/7.
vadi, v.= aa path: T, 35 r0/13.
tam, v. a.= 1. avomb: T, 2 v°/
12-13, 3 en, 23 r"/6; 2.= evremD:
T, 12 0/8-9.
vanture, s., pl. dela mint= (Ivan-
turip: 111, 144 v0/10-11.
vare, conj.= aorio: T, 101 v°/3,
4-5 si 6.
vari, conj.= eoriD: 7; 109 v0/2
si 3-4.
vdettesenie,s.--,ain5.1tareD:T,170/8.
yeti, v. a.=1. vei 30 r0/3-4 si
-5, 48 v°/4, 67 v0/3-4, 71 em, 71
v°/8, 10-11, 12, 92 0/12-13, 101
-v°/7, 109 v°/2, 4; 2.-=evreip; 7', 33
v°/5, 36 v°/11-12.
vemite, s., pl. dela vesmánt=-
avegminteD: 7', 63 v°/11; altundeva
gAsim vesminte.
z.
zdpodita, s.=avaleD: T, 114 r°/1.
zavistie, 8.; 7; 56 v0/4, 63 r0/1-2.
www.dacoromanica.ro
vier'bin'teid, s. in loc de efier'-
bintélID = afierbintea15.1): T, 101
v°/11-12.
vietiei, s., gen. sg. dela evieatän:
T, 2 v0/9.
vaa, v.= ea traiD; T, 11 r0/8, 87
r0/3, 60 v0/3, ai vis, ati trisu: T, 67
r0/11, 71 r0/2, amu visit, amu visu:
7', 103 v°/1 si 12, au visu, au vis:
7', 43 r°/2, 65 r°/15, 94 r°/13, 104
v0/9, 112 r°/6.
vilare, s. = elnvieree: 7', 46
v°/10 11.
vino, v., imperat. dela a vent: 7',
11 v°/5, 60 v°/6-7.
vonic, s.= a rnilitare: T, 5 v0/5,
56 v0/2, 69 v0/14, voinyc: T, 90 r0/10.
voinicame, s.; 7', 17 r°/11-12.
vorovit, s,= evorbrte AI, 146 v°/14.
vetute, s. = caraftD ; 7', 107 r0/14.
vrem, v.= evomD ca V. a.: 7',
2 v°/10.
zlataustil, a.= egurA-de-aur; T,
87 v°/10.
 CUPRINSUL

Pagina
Studiul:
Introducere . . . . . . 1 9
I. Codicele Todores u);.
1. Descrierea codicelui . .L,
.t..91.. 11 15.
2. Cand s'a scris. Codicele Todorescu ? 15 20
3. Codicele Todorescu nu e copie de pe Cazania lui
Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus, ci de pe un ma-
nuscript mai vechiu 20 89
4. Particularitatile de limb& ale Codicelui Todorescu . 89-166
5. Ceva despre transcrierea codicelui 166-168
II. Codicele Martian:
1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el §i stu..
diul lor 169-181
2. Fragmentul «Pseudo-apocalipsului lui boanD e copie
de pe un text mai vechiu 18 I-18a
3. Particularitatile de limb& ale fragmentului «Pseudo-
apocalipsului lui Ioan»; vechimea lui pe baza acestora . 183-188
4. Datarea Codicelui Martian 188-189
Textele:
I. Codicele Todorescu 191-229
II. Codicele Martian 229-231
Indice 233-245
Anexe:
Tabela III. Semne de 'Artie.
Tabela III IV. Facsimile din Codicele Todorescu.
Tabela V VI. Facsimile din Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro
Draganu, Dona, manuscripts vechi.

Fig. 1
-
TABELA I.
Marci de fabrice de hartie.
Fi g. 2 Fig. 5

"C I.

F. 48 si 51 (sus)
F. 17 si 22 (sus)
F. 26 si 27 (jos),
Mai v. f. 70 si 77, 82 si 85,
86 si 93.
Fig. 3 Fig. 4 Fig. 6

(17 -2142)
CI:YD 1

F. 31 si 36 (jos) F. 32, si 35 ijos) F. 57 si 58 (sus)

Fig. 7 Fig. 8 Fig. 10

F. 104 (sus) F. 112 (sus)

F. 62 si 69 (sus)
Fig. 9 Fig. 11 Fig. 12

F. 105 (sus) F. 113 (sus) F. 115 (sus)

k'ig. 13

www.dacoromanica.ro
F. 118 (sus)
Daganu, Dou ii manuscripte vechi.

TABELA II.
MArci de fabrice de hartie.

Fig 1 Fig. 2

(1 1-71Y
F. 36 si 41 (sus)

Fig. 3 Fig. 4

F'. 148

F. 145 si 146
(Cf. f. 139 si 140)

www.dacoromanica.ro
Dr 5garth, Doud manuscripte meld. T A BEL III.
(Pag. 56/f. 27 V° j pag. 57 f. 28 r° ale Codicelui Todorescu)
7-..R7 4;112
" -, . .
A
.<ruFv.- d 'e
.
,. z'
, i
4.!- 4
t ,
..

rip ".1014... fraleVillf-14*1-411,0

- , Wfrt 11 T8,z1S, cAotre
..; ".,
n (1010 c " 111211144,111 .
'.4:31
..:.1,:.
01
iii f g i M 4fAX 4 11 ,. ',.' elf) slittANA 't
cvf 0);' ,,A.
C
), ii- li 4
to
j A ,kA EK fo, w-K rl
i
lc ii 5 A41:triAl./: .

-.%-e-A 20/./ 4/14.Y..t.ri..-ii/T1,6 3

trr.Iyieci-I4FclialoplIsifi-r$7..
i:

..' .:-,A1 At e 0 K.--11 . la' ,11 1c 4 Ay 1

,ilrtott
9
.t
'. i At CAA KABI-11111.1.11 ft ill 11 r r. r 1 7 y; .,

7 1(' ilk 1 _11..is nr-t 1.,t 1114.7 fl ail, ill Tlp rk e A Ilk
0 ..
: Ichs. x 1 iliti it" C X ti-T1,1 obit
ilita . 4
1: it--K-tilrett441'
. J r , H TWA
rt,
. .,
Trio4VK
.

-- .11f /An c /I A 7V-K it h. ili il I

';A),Sr,tililln iffif fiff tifelAYNNYnt5r6vin

1.1.1.1vvickp`c
re k
tfi 1117x !If p it it'll At kilic C !Ott
99

A 3- 4r
-"A '
7, t I w
ti
42/,-Frio A 111( ietilC
.k( c of )16 liss:Fi s p A
*p
I...7kr 41- f Kt1f,s4 1.
, it- Alt
61/4 :Lune 1.Iftst,
AtKfri'L -.. .
flan fl f?
4
yo
....,.: ....:.:

Wt11.4t,'.57
,;.;.,.1...,r 4,... , .
%nAtA Int .,.. -.,...);

;
1;.,, ', . '."7.),
74:1,:.c '5V
.1/2";...z-

, - tz R'.Agy--.4 i
',*4440-Aiv,,k,...
.. :4'.,-.;..*:1..-. .",4j,iki." .

._ .:_,,g,,-, ;:.:";,:,,,...3'-. 4 ."., -' 4-

4 ,.,- .*-.4* 1 $ . .

(
... 1.0-34,3,..4ty3 751-Fil

www.dacoromanica.ro
Draganu, Doud manuscripte vechi. T AB ELA IV.
(Pag. 112/f. 47 v° i pag. 113/ . 48 r° ale Codicelui Todorescu

citgr,
I

1'

C I4itThC jr1 toiii 61 -1`

C t c t If ii in F. autsAifix
itrii -71 tit C AeL6-1 41111IF 4:1 fp #1 it ETIMA Trtfilt\
,
K nig; '
- Hit ti itlieirTritit ATio .-

K rn'nu X
WIcik n
AT-
/1.&7-frt
,..-.41,
116 AIM 14 41,n , 4E; 1,43,.ciiv
f 1
siAtic AL 4 tii"OCnitt: fir Flan Cliri III 074,4X
eikr% rit viuw TriAnti riZI tot ptcw- 0 , alli
1
7 qc inel ftv-Ap 't v4.iiEk rp ix/IA.1; 114 emtzlre,!
1 it in 6 11-4 1 ittit-li.),(itig21isi.I4:01r
etri
in it 1.- 1-0 A K
th4flJ :r i° .rgrt.
4;1 114 .116.1
t
p 4144 n-Pft
e
wip j
t,pi

tr
1!_itt
1
V
,
!. Va rirts;tcitsft rti; *IA. tig 4-#
eAr5A.-)6 . §1-4. mo ,4

,
A Effogpti4fiu
---, ...7 ---_,-,;v,:- =

31CCOe1 fIfill.-ni3lt/riei%Stioi
I
lilt t_,)44g Ain A 0 tri el r A
.
,
.

f _ it& 1
1
!.
j4

ffr
ft
t1
tirls Uh MAI

-
r ttLif et4
§:r1n-akt'4

s
r

r,...

, ..., ..
.,
.,
14440k11.4 t! nz h Ift:ifff
IA, LEI riii
. , :h ., 11'

! 'A Pk f irk , ,cf4;

,..(7.e '
("ij p
- LI r g 6

Z 11 tiatl f f b . it^'" it.446?-"

1
9,,,'144744! .5.4\ fir MLR
,
.'L °

^
12 , v./A' *,f." A;t:a., !':''''.1 t V , :,. .. A, U
N'.1
' :r
el LI': .ftli.et 11: ,`. .4. ,,, '44'..
,..,-, .n ,
,..fi *7.. _ , .
LW
4 . : ,s, . 4.1!.

_ ARVa ' .40

www.dacoromanica.ro
brganu, bowl manuscripte vechi. TABELA V.
(F. 23 v° i f. 24 r ale Codicelui Martian)

" 1'4

A 44141;4' /01441 LLat . i

47-1?
4 vi.411,evi: 1464 effity. 4: i.t.iit4.; St''
k.15
,
.. .

4refe-rftriV4i7y(tociAcqq. Iw -.;,--
, :
n

, f-T-t-TT 4 i Ar1,00 t,'f-pii ge criit.5k.P .

,
ti It V 11441 e. i'f-644V -
CA 4 E.c.1 -14 Li,4'ti",e ac:, A x'il gl
.

A Ai eltir--4 al 11 nin zo ,

f, It illAY. ft ''' W. 441?).1.

.

.0 ,-
4t a
'ii -, reVI,1 LiA7A; I .

17.1kfl ri:ys It g L111.410

nreNt4il nolo C
--

1
,._..'4 ( 4-11.4m 411 1/ *Br I

14u ; Aiffirrrilibel is4N11 ,t 11

ri;
44g ifirigef ski.% Nit e 411 f ri et 0 . 8 ** k 'IX'irtt 6'14
.40NI elk ra."4.1.10".
,

.
4'.r.

-'
,.,
f- 451tr7414inti !4, ri i(ig :
r
4... 4 Na
icsere;
R]

14)44411tifili:051 Al 4 ee s,,,,
, ..
1.1,'
.

Zi
4,44$ .01 IV% 91 rif -
'. xpeAlkinee,t "%7)31bliVig mai giimo trecia al '
-.;
rytiti #C fr triffl . . .

fAir.r.44.44.4tifrkol,rp4 tie!. iralAd.'

li 4-1-11 .0 g144,4e (1) at AIC 4Pti-AC'e -.17a i4Pe . .

Aim T17-ift 41_ 11 eV VA4i;NiC :0---ks 171 i? $74454; ........ .., :

CM flit
N0
ria,t .irt6 ffjfl t
irgl /0,
4 tiri 4C iegiC.:'elli
.,
41.1)-
11

.. .."
, '''"t-7:,
4.

I.

.4
`-.:
V.2(1. At.t-,,,,Vrikr,,A.7- net

www.dacoromanica.ro
br6ganu, bawl utanuscriple vechi. TA BEttA Vt.
F. 143 v° i f. 144 r° Codicelni Martian)
rity. . .r.5"1:0141
'4 i14tE

*,
; et (def .
4. tr. Tree ti.`14,1i-I yij#
f If 144 :4 A' 1;3`41'44iffifk r013:".7
4.$40.11002,errdrOpliw 1;'
A Nod?! . Li04,47, I -

.-vs
,. s : Ui -!;,,kk
e.
Wa44
4:'
r70 4
irl% 441i07i'rf ir"let /

Trr4,5'forin
? . 14k,40401rie 71 Itie 1411*
, It
4 .

4 -ap
"
A. groirrirr4 ex:a e,gri$
A414fr (' A
. r

PIT 0 **IA (*t:n4) rt 'It 8 0 hl TlititC/1/C6'64Tr:;

I
.

117re "--14, Tirr .

z, .
11 0 11411; Z.
.
4 zi-
A
.4 nim (4 ,sli o ffa -,,,,., 4
,0A
., :
041trr
nt-
/14176, rg-Trrolt
4

47Trote
, 114-Tioik.e Kise q4 fl e rp72, AA% tit -ma ertr-
.
I ..a
.
/1"oyoivitiv./tishAf
1
cY Pt C al 4 110,q4 41f:K(1.1440
:.
- ., , _ , ,
IT
,-,1
.
4,

ekilrrai.iennt rib 4 m k eld 041, 01144

.1.L0,:s 404,
4 Mir, ,oil/it...km.5,, Ttti 1W*1 4 41i,

tido, i Ctril0 e
LA,13 1-77'01.01
,
n moo fA
775 7Tr ir.4014iiti r lerif nit MIA 114.1-1-4 ii41t0
:.
f. 44.

g
,71.4

siq

,
k
.3 . ,"" r ;4",,.4,_.1.--....-4,tis.gfp,i..,Cdr3'54.7,XL-a..71-!

www.dacoromanica.ro