Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nedenumit
Nedenumit
Lasati sa creasca in mod natural (fara taieri) pot ajunge la 2025 m , in cultura inaltimea
pomilor este limitata prin taieri 2.53 m .Inaltime pom 56m in plantatii clasice
Longevitatea pomilor propriu-zisi este mare : marul 60 ani, nucul 150200 ani, maslinul
pana la 1000 ani .
Inmultirea: se inmultesc foarte usor prin samburi si seminte . Marea majoritate a
pomilor se obtine pe cale vegetativa (altoire).
Unii P.P. pot creste si sub forma de arbustoizi( gutuiul, nucul, visinul , marul paradis
(mallus paradisiaca)
Arbustoizii sunt plante lemnoase care formeaza la suprafata solului mai multe tulpini, de varste
si dimensiuni diferite. In faza de tinerete fiecare tulpina are o coroana proprie , ulterior acestea
se unesc si formeaza o singura coroana. Alunul de padure, visinul arbustoid, smochinul.
Bilet 2.
Sistemul clasic
zona plana dar si pe terenuri cu panta >14% , 400-500 pomi ha (mar, prun), 80 pomi/ha
(nuc, cires)
Pomi vigurosi, diametrul coroanei 5-6m la fel si distanta intre radacini
Mecanizarea lucrarilor redusa, lucrari de taiere, aplicare a tratamentelor si recoltare se
face cu mare dificultate, productii de 6-12 t/ha
Sistemul Intensiv
Sistemul superintensiv
1800-3000 de pomi/ ha
5000-6000 pomi/ha si se cultiva in benzi
Se folosesc terenuri plane, netede, pomi cu vigoare redusa
Este necesara montarea unui spalier; pomul intra pe rod chiar din anul plantarii
Necesita instalatii de irigat(picurare), si sistem de protective impotriva grindinei
Productie foarte ridicata: mar 60-70 t/ha
.Subarbusti plante care nu sunt lignificate si la care tulpina are o durata de viata de 2 ani :
zmeurul, murul fara ghimpi (tulpina 46m) Planta are o longevitate de 1012 ani si se reface de
fiecare data prin drajoni.
Plante semilignificate sunt plante detalie mica, impreuna cu frunzele maxim 40 cm : fragul de
padure, capsunul.Longevitate 68 ani capsunul. Prezinta in sol o tulpina scurta de 12 cm care se
ramifica dichotomic Inmultirea capsunului prin seminte , vegetativ stoloni
Liane sunt specii relativ lemnoase la care tesuturile de sustinere sunt slab dezvoltate din
aceasta cauza, cultura lianelor necesita un sistem de sustinere (spalier) : Kiwi( Actinidia
deliciosa ) tulpinile lianelor pot creste la o lungime de 2025 m . Trunchiul poate atinge in
diametru 2530 cm. Longevitate 2530 ani
Bilet 3
1.compozitie chimica:
Fructul este considerat fruct fals- se form din ingrosarea ovarului care concreste cu
receptacul floral
Grupa pomaceae sunt specii rezistente la temperaturi scazute din iarna, specii care intra
relativ tarziu pe rod.
Productiile sunt relativ mari 3040t/ha.
Repausul de iarna este de lunga durata, pomii pornesc tarziu in vegetatie, infloresc
tarziu iar florile nu sunt afectate de ingheturile tarzii de primavara.
Intalnim muguri micsti si din aceasta cauza degarnisirea coroanei este lenta.
Suporta foarte bine ranirile cu foarfece si fierastraul
Bilet 4
1 Sistemul classic de cultura al pomilor
zona plana dar si pe terenuri cu inclinare >14% , 400-500 pomi ha (mar, prun), 80
pomi/ha (nuc, cires)
Pomi vigurosi, diametrul coroanei 5-6m la fel si distanta intre radacini
Mecanizarea lucrarilor redusa, lucrari de taiere, aplicare a tratamentelor si recoltare se
face cu mare dificultate, productii de 6-12 t/ha
2.Grupare drupaceae
Specii pomicole cu fruct numit drupa care are in interior un sambure, fructul se formeaza numai
din dezvoltarea ovarului.
Sunt specii cu o crestere rapida care intra repede pe rod , dar care au o durata de viata
mai mica.
Repausul de iarna este scurt astfel incat la sfarsitul lunii Decembrie drupaceele sunt
capabile sasi reia vegetatia
.Sunt specii sensibile la ranile efectuate cu foarfecele si fierestraul si din aceasta cauza
se recomanda aplicarea taierilor de fructificare numai in perioada de vegetatie .
Dupa recoltare pe ramura ramane doar cicatricea lasata de pedunculul fructului.
Sensibile la ingheturile din timpul iernii cu exceptia prunului care suporta -40°C.
Bilet 5
1.Sistem intensive
630-1600 de pomi la hectar,
Pomi cu vigoare medie, 2,5-3 m
Mecanizarea lucrarilor este aproape integral, productii 20-25 t/ha, mar 35-40 t/ha
Intre pomi distantele sunt de 45m
Specii bacifere fac parte: coacazul negru, rosu, agrisul, afinul, zmeur, capsun Plante de talie
redusa iar uneleau tulpini care pot creste intrun sezon de vegetatie 46 m lungime. Fructe
perisabile
Bilet 6
1. Sistemul superintensiv
1800-3000 de pomi/ ha
5000-6000 pomi/ha si se cultiva in benzi
Se folosesc terenuri plane, netede, pomi cu vigoare redusa, mecanizarea lucrarilor
posibila
Distanta dintre pomi pe rand 80 cm-1m
Este necesara montarea unui spalier; pomul intra pe rod chiar din anul plantarii
Necesita instalatii de irigat(picurare), si sistem de protective impotriva grindinei
Productie foarte ridicata: mar 60-70 t/ha
2. Radacina
Radacina este organul adaptat sa traiasca in sol
Functii:
Bilet 7
1.Alegerea locului de infintare
Se tine seama de o serie de factori:
Factorii climatici
factorii legati de relief,
sol si subsol,
adancimea panzei freatice ,
apropierea sau departarea de mari intinderi de apa,
paduri si de zone poluate.
Factori climatici:
Bilet 8
1. Pregatirea terenului in vederea infiintarii unei plantatii
1.Defrisarea terenului
4.Fertilizarea de baza,
6.Pichetatul terenului,
-Radacini fibroase
Bilet 9
1.Pichetare teren-
Pichetatul in patrat ( distanta intre randuri = cu distanta dintre pomi pe rand 4x4))
P. in dreptunghi Distanta intre randuri este mai mare decat distanta dintre pomi pe
rand
Pichetatul in triunghi echilateral este metoda care se foloseste pe terenuri inclinate ,
panta >14% si are rolul de a preveni eroziunea de suprafata ; forma geometrica este
triunghi .
2.Micorizele
Bilet 10
1.Importanta cultivarii marului
Marul se cultiva pentru fructele care au valoare alimentara si terapeutica.
Merele au continut ridicat in apa , 8085 H2O.
Continut ridicat de acizi organici
Au continut ridicat in zaharuri 7% 4042% zaharuri.
Continut ridicat de vitamina C.
Continut ridicat de fibre si saruri pe baza de Ca , K
Efecte terapeutice:
Ramuri schelet
Acele ramuri care odata formate insotesc pomul pana in momentul defrisarii
Ax si ramificatiile groase ale acestuia
Sunt cunoscute sub numele de brate, la pomi care nu au fost taiati de rodire
Sunt cunoscute sub numele de sarpante, la pomi care au fost taiati pt fructificare
Are frunctie de sustinere a elementelor de semischelet si rod.
Ramuri semischelet
Ramuri de rod
Bilet 11
1.Originea si aria de raspandire a marului = Asia si Europa.Raspandire : 35 grade Lat S
65 grade Lat N , cateodata coboara si sub 35 (Noua Zeelanda)
In conditii optime:
In conditii insuficiente:
lastarii se alungesc si vor fi subtiri, frunzele se vor dezvolta foarte mult si vor fi subtiri
mugurii de rod, ai florilor si fructelor nu se mai formeaza
Speciile pomicole au indice foliar cu valoare medie 46.,marul cel mai mare indice foliar(5-6).
2.Lastarii,mugurii pomilor
Mugurii vegetativi sunt muguri care intotdeauna formeaza lastari.
Mugurii floriferi: sunt acei muguri care in urma evolutiei pot forma o floare: cais , piersic ; sau o
inflorescenta : cires, visin , prun.
Mugurii micsti :sunt muguri care formeaza o rozeta de frunze cu o inflorescenta in varf : mar,
par.Pot forma un lastar cu o singura floare in varf ( gutui), un lastar cu o inflorescenta in varf(23-
5) mai multe flori : nuc, alun.
Lastarii se formeaza din mugurii vegetativi, Un lastar reprezinta o formatiune erbacee sau
semilignificata care poarta mugurii aflati in diferite stadii de evolutie.
Bilet 13
1.Perioada de diminuare a rodirii si a batranetii pomilor
Perioada de diminuare a rodirii incepe cand productia scade vizibil de la un an la altul si se
termina cand pomul nu mai rodeste 568 ani.
Cresterile anuale sunt slabe (1520 cm) , iar numarul ramurilor de rod care se usuca este
mult mai mare decat a ramurilor de rod care se formeaza
.Fenomenul de uscare cuprinde aproape toate ramurile , iar uscarea incepe de la
exteriorul ramurilor catre baza .
Fructele care se obtin sunt mult mai mici decat marimea specifica soiului.
Daca fenomenul de uscare este sesizat la timp, perioada de fructificare poate fi
prelungita cu cel putin 10 ani.
Perioada de batranete-este perioada in care pomul nu mai formeaza fructe iar energia de
crestere este 23 cm iar uscarea cuprinde intregul pom .Pe trunchi si pe ramurile groase apar
ciuperci lignicole care descompun lemnul in aceasta situatie se recomanda defrisarea
plantatiei . 23 ani.
Florile femeiesti sunt dispuse separat , se gasesc in varful lastarilor si pe acelasi individ , in
acest caz vorbim despre plante unisexuat monoice (nuc, castan, alun).
Exista si specii la care florile sunt dispuse pe indivizi separate: distingem exemplare barbatesti
si ex femeiesti: unisexuat dioice.
Bilet 14
1.Importanta cultivarii pomilor
Cultura pomilor fructiferi reprezintă o importanţă deosebită din punct de vedere alimentar şi
farmaceutic.Materie prima pentru industria prelucratoare =gem,dulceata,bauturi
,sucuri,siropuri ,alcool=afinata,visinata.
Pomii tineri pornesc devreme in vegetatie iar toamna vegetatia se termina tarziu, din
aceasta cauza uneori sunt afectati de Temperaturile negative din iarna.
In functie de specie perioada poate sa dureze 23 ani sau poate dura 68 ani (marpar).
Cresterile anuale depasesc 6080 cm lungime.
Coroana evolueaza de la an la an ca urmare a formarii in coroana de noi ramuri care
poarta numai muguri vegetativi
Catre sfarsitul acestei perioade in coroana se diferentiaza mugurii de rod intr-o cantitate
mica.
Bilet 15
1.Cerintele pomilor fata de umiditate
Speciile pomicole sunt plante mezofite dar in cadrul lor exista cerinte diferite , astfel exista
plante pomicole:
Excesul:
Bilet 16
1. Plantarea pomilor ?
2. Cerintele marului pt factorii de mediu
Fata de lumina:
are cerinte medii, insuficienta luminii determina formarea unor lastari subtiri si nu
form mugurii de rod
fructe mici, nu se coloreaza si nu se acumuleaza zahar
Fata de temperature:
Fata de sol:
Poate fi cultivat pe toate tipurile de sol cu eceptia celor saraturate si unde balteste apa
Prefera soluri usor acide (ph sub 7)
Fata de umiditate
Cerinte medii, dar se dezvolta bine in zona de subcarpati unde precipitatiile medii anuale
sunt de 700-800mm