Sunteți pe pagina 1din 14

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: LICEUL TEORETIC ”GRIGORE MOISIL” TULCEA Avizat Avizat

PROFESOR: SILVIA PÂRÂU Responsabil comisie metodica, Director,


DISCIPLINA: Chimie
Conform Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu nr. 5099/09.09.2009
CLASA: a IX – a C
AN ŞCOLAR: 2019 – 2020
Nr.Ore / săptămână: 3 ore /Săptămână

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ

SEMESTRUL I

Nr. Unitatea de învaţare Competenţe Conţinuturi Nr. de Saptămâ Obser


U.Î. specifice ore na vaţii
vizate alocate
EVALUARE PREDICTIVĂ Norme de protecţia muncii în laboratorul de chimie 6 S1-S2
RECAPITULARE Conţinuturile studiate în gimnaziu
1. ATOMUL 1.1;2.2;2.3 Atomul. Nucleul atomului 9 S3-S5
3.1;3.2;4.1 Structura învelişului de electroni
4.2 Ocuparea cu electroni a învelişului de electroni
2. CORELAŢIA ÎNTRE 1.1;2.1;2.2 Corelaţia intre configuraţia electronică a unui element şi locul ocupat 15 S6-S10
STRUCTURA 2.3;3.1;3.2 în tabelul periodic
ÎNVELIŞULUI DE 4.1;4.2;5.1, Caracterul metalic
ELECTRONI, POZIŢIA ÎN 5.2 Caracterul nemetalic
TABELUL PERIODIC ŞI Electronegativitatea
PROPRIETĂŢI Raze atomice şi raze ionice
ALE ELEMENTELOR
LUCRARE SEMESTRIALĂ Recapitulare 3 S11
TEST DE EVALUARE Lucrare scrisă
SUMATIVĂ
3 INTERACŢIUNI ÎNTRE 1.1;1.2;1.3 Legătura ionică. Cristalul de NaCl 9 S12-S14
IONI, ATOMI ŞI 3.2;4.1;4.2 Legătura covalentă
MOLECULE Polaritatea legăturii covalente
Legătura covalentă coordinativă

Page 1 of 14
Interacţiuni intermoleculare
4. STAREA GAZOASĂ 3.2;4.2 Gazul ideal. Parametrii de stare 9 S15-S17
Volum molar
Ecuaţia de stare a gazelor ideale
Densitatea gazelor
5 SOLUTII 1.2;1.3;2.1 Dizolvarea 3 S18
3.2;3.3;4.2 Solubilitatea
5.1; 5.2
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 “ATOMUL” – 6 ORE

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Structura atomului 3.1 Utilizarea corectă şi sistematică a terminologiei Sistem periodic, manual; Observare
4.1 ştiinţifice pentru a defini atomul, particula elementară, Fişe de lucru; sistematică
4.2 număr atomic, număr de masă ;
Stabilirea numărului de particule elementare folosind
numărul atomic şi numărul de masă ;
Elementul chimic . 2.2 Definirea elementului chimic, a izotopilor; Sistem periodic, manual, Probă orală
Izotopi 2.3 Scrierea simbolurilor izotopilor unor elemente; culegeri de probleme; Referat
3.1 Calcularea masei atomice a unui element ca medie Fişe de lucru;
3.2 ponderată a maselor tuturor izotopilor stabili identificaţi
4.2 pentru elementul respectiv.
Folosirea surselor bibliografice pentru întocmirea unui
referat vizând importanţa izotopilor.
Structura învelişului 2.2 Definirea noţiunii de orbital, spin electronic; Planşă, manual. Observare
de electroni 2.3 Clasificarea orbitalilor în funcţie de formă, orientare, Aplicaţia AEL sistematică;
3.1 energie, număr de electroni ;
3.2 Deducerea relaţiei dintre orbitali, Straturi, substraturi şi
4.1 reprezentarea lor ;
4.2 Întocmirea diagramei energetice de distribuire a
electronilor în straturi, substraturi şi orbitali.
Ocuparea cu 2.2 Modelarea configuraţiilor electronice pentru elementele Sistem periodic Observarea
electroni a 2.3 din perioadele 1,2,3,4 utilizând regulile de completare. Aplicaţie AEL sistematică

Page 2 of 14
învelişului electronic 3.1 Clasificarea elementelor în funcţie de poziţia electronului Probă orală
(configuraţia 3.2 distinctiv în elemente de tip s,p,d,f. Fişe de lucru
electronică) 4.1 Rezolvare de exerciţii aplicative.
4.2
Evaluare sumativă Rezolvarea testului de evaluare Test de evaluare Proba scrisă

CORELAŢIA ÎNTRE STRUCTURA ÎNVELIŞULUI DE ELECTRONI, POZIŢIA ÎN TABELUL PERIODIC ŞI PROPRIETĂŢIALE


ELEMENTELOR” – 10 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Corelaţia între 2.2 Efectuarea de exerciţii de scriere a unor configuraţii Tabelul periodic Observarea
structura învelişului 2.3 electronice pentru diverse elementein vederea cretă colorată sistematică a
electronic pentru 3.1 identificăriilocului în sistemul periodic, variaţia Fişă de lucru elevilor
elementele din 4.1 proprietăţilor periodice ale elementelor, în grupele Rezolvarea fişei de
perioadele 1,2,3, 4.2 principale şiîn perioadele 1, 2, 3 lucru
poziţia în tabelul
periodic şi proprietăţi
ale elementelor
Corelaţii între 2.2, Exerciţii de scriere a unor configuraţii electronice pentru Tabelul periodic Observarea
structura învelişului 2.3 diverse elemente din perioada a 4-a , cretă colorată sistematică a
electronic pentru 3.1 Stabilirea variaţiei proprietăţilor periodice ale Fişă de lucru elevilor
elementele din 4.1 elementelor din perioada 4. Rezolvarea fişei de
perioada a 4-a, 4.2 lucru
poziţia în tabelul
periodic şi proprietăţi
ale elementelor;
Caracterul metalic 1.1 Studierea variaţiei caracterului metalic ale elementelor Fişă de laborator Observarea
2.1 din perioadele 1, 2, 3 prin cercetare experimentală: Text suport cu informaţii sistematică a
5.1 reactivitatea Na, Mg, Al, faţă de O2, H 2O; despre proiect elevilor
5.2 Intocmirea unui referat despre importanţa sodiului Interpretarea
rezultatelor
Chestionare orală

Page 3 of 14
Prezentarea temei
proiectului
Caracter nemetalic 1.1 Studierea variaţiei caracterului nemetalic: Fişă de laborator Observarea
2.1 reactivitatea nemetalelor din grupa VII A Sticlărie şi substanţe sistematică a
5.1 Realizarea unor investigaţii care dovedesc relaţii chimice elevilor
5.2 structură – proprietăţi: caracterul metalic/nemetalic, Text suport cu informaţii Interpretarea
Studierea proprietăţilor chimice ale clorului prin reacţii despre proiect rezultatelor
cu: Fe, Cu, iodură de potasiu şi bromură de sodiu; Chestionare orală
(activitate experimentală pe grupe de studiu) Prezentarea temei
Intocmirea unui referat despre importanţa clorului proiectului

Caracter metalic şi 1.1 Studierea variaţiei caracterului metalic şinemetalic în Fişă de laborator Observarea
nemetalic 2.1 perioada a 4-a(grupele principale); Sticlărie şi substanţe sistematică a
5.1 Realizarea unor investigaţii care dovedesc relaţii chimice elevilor
structură – proprietăţi: caracterul metalic/nemetalic, Interpretarea
Studierea caracterului acido-bazic aloxizilor elementelor rezultatelor
din perioada a 3-a şi din grupa a IV A (activitate
experimentală pe grupe de studiu)
Număr de oxidare 3.1 Calcularea numerelor de oxidare a elementelor din Manual Observarea
3.2 diverse combinaţii pe baza regulilor sistematică a
elevilor
Electronegativitatea 1.1 Studierea variaţiei electronegativităţii în grupele Tabel periodic Observarea
3.1 principale şi perioadele 1, 2, 3 ; Manual sistematică a
Studierea variaţiei electronegativităţii în perioada a 4-a elevilor
(grupele principale);
Raza atomică, raza 1.1 Studierea variaţiei razei atomice, razei ionice, în tabelul Tabel periodic Observarea
ionică 2.1 periodic Modelarea sistematică elevilor
2.2 Reprezentarea grafică a unor raze atomice şi ionice Reprezentare
2.3 grafică a razelor
3.1 atomice şi ionice
Energia de ionizare 1.1 Studierea variaţiei energiei de ionizare în sistemul Tabel periodic Observarea
2.1 periodic Manual sistematică a
2.2 elevilor
2.3

Page 4 of 14
3.1
Evaluare finală Rezolvarea testului de evaluare finală Test final Evaluare sumativă

“INTERACŢIUNI ÎNTRE IONI, ATOMI ŞI MOLECULE” – 7 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Legătura ionică. 1.1 Valorificareainformaţiilor care se pot obţine din Fişe pentru activităţi Observare
Cristalul de NaCl 1.2 configuraţiaelectronică/poziţiaelementelorîntabelul experimentale sistematică
1.3 periodic; Referate întocmite. Lucrare practică
4.1 Generarea de ipoteze asupra formării legăturii ionice Materiale suport aduse de Proiect. Referat
Modelarea legăturii ionice în NaCl şi în alţi compuşi elevi. Manuale
ionici aplicaţie AEL
Definirea legăturii ionice Substanţe: NaCl, CCl4, ulei
Realizarea experimentelor cu ajutorul cărora se studiază şi toluen
proprietăţilor ionice Ustensile: sticlă de ceas,
Interpretarea observaţiilor desprinse din experimente spatulă, mojar, creuzet,
Identificarea claselor de compuşi care prezintă legătură triunghi ceramic, trepied,
ionică sursă de încălzire, cleşte de
Realizarea unui referat cu tema: Importanţa NaCl fier, sursă de curent
continuu, fire conductoare,
bec, cristalizor
Legătura covalentă. 1.2 Generare de ipoteze asupra formării legăturii covalente Fişă cu exerciţii şi probleme Observare
Polaritatea legăturii 4.1 Definirea şi clasificarea legăturii covalente Manual şi culegere de sistematică
covalente 4.2 Modelarea legăturii covalente polare şi nepolare în probleme Test de
anumiţi compuşi aplicaţie AEL autoevaluare
Explorarea structurii unor compuşi în care apar legături Trusă pentru modelat
simple, duble şi triple
Recunoaşterea claselor de compuşi cu legătură covalentă
polară şi nepolară
Reliefarea diferenţelor dintre o moleculă polară şi o
moleculă nepolară
Activităţi de modelare a unor molecule folosind trusa

Page 5 of 14
pusă de dispoziţie de profesor
Rezolvare de exerciţii şi probleme
Legătura covalent- 1.2 Generare de ipoteze asupra formării legăturii covalente Fişă pentru activitate Observare
coordinativă 1.3 coordinative experimentală sistematică
4.1 Stabilirea diferenţelor între legătura covalentă şi legătura Fişă cu exerciţii şi probleme Lucrare practică
4.2 covalentă coordinativă Experiment Tema pentru acasă
Modelarea formării legăturii covalente coordinative în aplicaţii AEL
anumiţi ioni: NH4+, H3O+ Substanţe: soluţie de CuSO4,
Stabilirea claselor de compuşi în care apare legătura soluţie NH3, soluţie NaOH,
covalent coordinativă soluţie AlCl3,soluţie AgNO3
Proiectarea unei investigaţii experimentale în scopul Ustensile: eprubete şi pipete
obţinerii unor combinaţii complexe
Rezolvare de exerciţii şi probleme
Interacţiuni 1.2 Stabilirea diferenţelor dintre legăturile chimice care se Fişă cu exerciţii şi probleme Observare
intermoleculare 4.2 stabilesc prin intermediul electronilor de valenţă şi Problematizarea sistematică
legăturile intermoleculare aplicaţie AEL Tema pentru acasă
Clasificarea legăturilor intermoleculare
Identificarea condiţiilor structurale în vederea formării
legăturii de hidrogen, dipol-dipol, van der Waals
Identificarea compuşilor chimici care prezintă legături de
hidrogen. dipol-dipol şi van der Waals între molecule
Extragerea unor informaţii semnificative privind
consecinţele interacţiunilor intermoleculare asupra
proprietăţilor fizice ale substanţelor chimice
Rezolvarea de exerciţii şi probleme
Recapitularea 1.1 Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor referitoare la Manual Observare
tipurilor de 1.2 legături chimice între atomi şi ioni şi a legăturilor între sistematică
interacţiuni între molecule Test de
atomi, ioni şi Rezolvare de exerciţii şi probleme autoevaluare
molecule
Evaluare 3.2 Verificare cunoştinţelor Test sumativ Probă scrisă

Page 6 of 14
UNITATEA DE ÎNVĂTARE 4 “STAREA GAZOASĂ” – 5 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Gazul ideal. 3.2 Rezolvarea de probleme utilizând expresiile matematice Manual Observarea
Parametrii de stare 4.2 ale relaţiilor de dependenţă sistematică
dintre parametrii de stare, Chestionare

Volum molar 3.2 Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii Manual Observarea
4.2 relevante sistematică a
elevilor
Chestionarea
Ecuaţia de stare a 3.2 Rezolvarea de probleme demonstrând raţionamente Manual Observarea
gazului ideal 4.2 inductive şi deductive sistematică a
elevilor
Chestionarea orală
a elevilor
Densitatea gazelor 3.2 Rezolvarea de probleme utilizând expresiile matematice Manual Observarea
4.2 sistematică a
elevilor
Chestionarea orală
a elevilor
Aplicaţii 3.2 Rezolvarea de probleme utilizând expresiile matematice Manual Observarea
4.2 ale relaţiilor de dependenţă dintre parametrii de stare sistematică a
elevilor

“SOLUTII” – 2 ore

Conţinuturi detaliate Competen Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


ţe
specifice
vizate

Page 7 of 14
Dizolvarea. Factorii ce 1.3 Investigarea factorilor ce influenţează dizolvarea Fişe pentru activităţi Observare
influenţează dizolvarea. 2.1 Exemplificarea noţiunii de soluţii concentrate/diluate experimentale sistematică
Dizolvarea substanţelor 4.2 Importanţa practică a soluţiilor aplicaţie AEL Lucrare practică
ionice în solvenţi polari. 5.1 Substanţe: NaCl, KMnO4, Proiect. Referat
Dizolvarea substanţelor H2SO4, NH4NO3
covalent-polare în Ustensile: Pahare Berzelius,
solvenţi polari. termometru, pipetă, spatulă
Solubilitate 1.2 Definirea solubilităţii Fişă pentru activitate Lucrare practică
1.3 Investigarea factorilor ce influenţează solubilitatea experimentală Observare
2.1 substanţelor Fişă cu exerciţii şi probleme sistematică
3.3 Exemplificarea noţiunii de soluţie saturată/nesaturată Substanţe: NaCl, zahăr, iod,
5.2 Rezolvarea unor probleme cu solubilitate ulei alimentar, toluen, CCl4,
CuSO4∙5H2O
Ustensile: eprubete, cilindru
gradat,
spatulă, pahar Berzelius

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL II
Nr. Unitatea de învaţare Competenţ Conţinuturi Nr. de ore Saptămâ Obser
U.Î. e specifice alocate na vaţii
vizate
5. SOLUŢII 1.2;1.3;2.1 Concentraţia soluţiilor 9 S19-S21
3.2;3.3;4.2 Cristalohidraţi
5.1; 5.2
6. ECHILIBRUL CHIMIC 1.1;2.1; 2.2 Echilibrul chimic 6 S22-S23
2.3;3.1;3.2 Factorii care influenţează echibrul chimic
3.3;4.2
7. ACIZI ŞI BAZE 1.1;1.2;1.3 Acizi şi baze 12 S24-S27
2.1;3.2;4.2 Cuplul acid-bază conjugată
5.1; 5.2; pH-ul soluţiilor apoase
8.a REACŢII REDOX 1.1;1.3;2.1 Număr de oxidare 6 S28-S29
2.2;2.3;3.1 Oxidarea şi reducerea
3.2;3.3;4.1 Stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile reacţiilor chimice

Page 8 of 14
4.2;5.2 Agenţi oxidanţi şi reducători
Recapitulare S30
LUCRARE
Lucrare scrisă 6
SEMESTRIALĂ
8.b REACŢII REDOX 1.1;1.3;2.1 Pile electrochimice 6 S 31
2.2;2.3;3.1 Coroziunea
3.2;3.3;4.1
4.2;5.2

RECAPITULARE S33-S34
6
FINALĂ

“SOLUTII” – 6 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Concentraţia 2.1 Definirea concentraţiilor soluţiilor Fişă pentru activitate Observare
soluţiilor 3.2 Concentraţie procentuală/ concentraţie molară experimentală sistematică
Concentraţie 5.1 Descoperirea modului de calculare a relaţiei- Fişă cu exerciţii şi probleme Lucrare practică
procentuală. concentraţiei procentuale/ concentraţie molară Substanţe: NaCl, apă Tema pentru acasă
Concentraţie molară Prepararea unor soluţii de anumite concentraţii molare/ distilată, soluţie H2SO4 20% Autoevaluare
procentuale Ustensile: pahare Berzelius,
Conducerea unor investigaţii pe tema balon cotat de 100mL,
diluării/concentrării/ amestecării soluţiilor folosind date pipetă, cilindru gradat,
numerice spatulă şi balanţă
Rezolvarea de probleme de calcul pe baza relaţiei
concentraţie procentuală/ concentraţie molară a soluţiilor

Page 9 of 14
Cristalohidraţi 2.1 Definirea cristalohidraţilor Fişă pentru activitate Observare
3.2 Conducerea unei investigaţii pentru studiul proprietăţilor experimentală sistematică
5.1 unor cristalohidraţi Fişă cu exerciţii şi probleme Lucrare practică
Completarea fişelor de activitate experimentală Experiment Tema pentru acasă
Rezolvarea unor probleme cu cristalohidraţi aplicaţie AEL
Substanţe: CuSO4∙5H2O,
apă distilată
Ustensile: capsule, spatulă,
cilindru gradat pahar
Berzelius
Evaluare 3.2 Verificarea cunoştinţelor Test sumativ Probăscrisă
“ECHILIBRUL CHIMIC” – 4 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Reacţii reversibile – 2.1 Efectuarea de clasificări ale reacţiilor în funcţie de sensul Fişă experimentală, Observarea
ireversibile 2.2 de desfăşurare având la bază investigaţia experimentală ; substanţe chimice şi vase de sistematică .
2.3 Scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice ireversibile şi laborator; Fişă de lucru
1.1 reversibile effectuate practic
Echilibrul chimic. 2.1 Definirea stării de echilibru;
Legea acţiunii 3.1 Descoperirea dirijată a proprietăţilor unui sistem aflat în
maselor 3.2 echilibru având la bază activităţile experimentale propuse
4.2 prin fişa de lucru;
Enunţarea legii acţiunii maselor şi exprimarea constantei
de echilibru funcţie de concentraţie.
Aplicaţii ale legii 2.1 Aplicarea de algoritmi specifici în rezolvarea Manual, culegere; Probă orală;
acţiunii maselor 2.2 problemelor de echilibru chimic; Exerciţiul; Fişă de lucru.
3.1
3.2
Principiul lui Le 1.1 Formularea de concluzii cu privire la factorii care Fişă experimentală; Fişă de lucru;
Chatelier şifactorii 2.1 influenţează echilibrul chimic, folosind informaţiile Substanţe şi ustensile de Observare
care infulenţează 2.3 furnizate de datele experimentale ; laborator; sistematică.
echilibrul chimic. 3.1 Enunţarea Principiului lui Le Chatelier ;

Page 10 of 14
Aplicaţii ale legii 3.2 Identificarea sensului de deplasare al echilibrului în
actiunii maselor şi a 3.3 funcţie de factorii externi în cazul unor sisteme aflate în
Principiului lui Le 4.2 echilibru;
Chatelier 2.1 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea
2.2 problemelor de echilibru chimic;
3.1 Stabilirea condiţiilor optime pentru obţinerea unor
3.2 randamente maxime în cazul unor reacţii cu aplicaţii
practice;
Evaluare sumativă Rezolvarea testului de evaluare Test de evaluare Proba scrisă
“ACIZI ŞI BAZE” – 8 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Acizi şi baze 2.1 Recunoaşterea caracteristicilor generale ale acizilor şi Manual Observare
5.1 bazelor pe baza cunoştinţelor acumulate în clasele Reactivi şi ustensile de sistematică
5.2 anterioare. laborator Chestionare orală
Scrierea ecuaţiei reacţiei chimice dintre amoniac şi acid Fişă de activitate
clorhidric cu scopul de a evidenţia teoria protolitică a experimentală
acizilor şi a bazelor
Investigarea experimentală a utilizării indicatorilor în
soluţii de acizi şi baze
Activitate experimentală pentru determinarea tăriei
relative a acizilor prin reacţia cu sărurile altor acizi
Activitate experimental pentru determinarea tăriei
relative a bazelor prin reacţia cu sărurile altor baze
Soluţii apoase de 1.2 Introducerea suportului noţional : Manual Observare
acizi tari şi slabi 4.2 -Constantă de aciditate sistematică
-Acizi poliprotici Chestionare orală
-Ionizare în trepte
-Clasificarea acizilor după tăria lor
Soluţii apoase de 1.2 Introducerea suportului noţional : Manual Observare
baze tari şi slabe 4.2 -Constantă de bazicitate sistematică
5.2 -Clasificarea bazelor după tăria lor Chestionare orală

Page 11 of 14
Exersarea scrierii cuplurilor acido-bazice
Ionizarea apei 3.2 Deducerea constantei de echilibru la ionizareaapei, pH-ul Manual Observare
4.2 Documentarea cu privire la pH şi importanţa practică a Text suport sistematică
5.2 acestuia cuinformaţiidespreproiect Chestionare orală
Prezentarea temei
proiectului

pH-ul soluţiilor 1.1 Activitateexperimentalăînscopulevidenţieriicaracterului Manual Interpretarea


apoase 1.3 acid, bazic sau neutru al unor soluţii cu ajutorul hârtiei Reactivi şi ustensile de rezultatelor
2.1 indicator laborator Observare
5.1 Fişă de activitate sistematică
experimentală Chestionare orală

Amfoliţi acido-bazici 2.1 Activitate experimental în scopul preparării hidroxidului Manual Observare
de aluminiu şi evidenţierii caracterului amfoter Reactivi şi ustensile de sistematică
laborator Chestionare orală
Fişă de activitate Interpretarea
experimentală rezultatelor

Aplicaţii 2.1 Activitate interactivă elev–calculator pentru consolidarea Activitateexperimentalăvirtu Sarciniîn


noţiunilor însuşite despre amfoliţi acido-bazici alăînlaboratorul AEL laboratorul AEL
Manual Observare
sistematică
Chestionare
orală
Evaluare sumativă Evaluare sumativă

Page 12 of 14
“REACŢII REDOX” – 4 ore

Conţinuturi Competenţe Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


detaliate specifice
vizate
Oxidarea şi 1.1 Introducerea conceptelor de oxidare / reducere, agent Fişă experimentală, Observarea
reducerea – reacţii cu 2.1 reducător – agent oxidant, număr de oxidare având la substanţe chimice şi sistematică ;
transfer de electroni. 2.2 bază activităţile experimentale propuse în fişa de lucru; ustensile de laborator; Fişă de lucru;
Numărul de oxidare 2.3 Scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice şi interpretarea Manual, culegeri de Probă orală
Stabilirea 3.1 proceselor prin prisma transferului de electroni ; probleme, Temă de lucru în
coeficienţilor în 4.2 Stabilirea N.O. pe baza regulilor clasă
reacţii redox 1.1 Exerciţii de stabilire a coeficienţilor în reacţii redox
1.3 utilizând algoritmul de egalare a ecuaţiilor reacţiilor care
3.1 au loc cu transfer de electroni.;
3.2
4.2
Caracterul reducător 1.1 Cercetarea caracterului reducător al metalelor : Na, Mg, Fişa experimentală, Investigaţia
al metalelor 1.3 Zn, Fe, Cu; substanţe chimice şi Observarea
Obţinerea metalor 3.3 Scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice şi a transferului de ustensile de laborator; sistematică
prin reducere 1.1 electroni, egalarea reacţiilor redox; Fişa de lucru
1.3 Clasificarea metalelor în funcţie de capacitatea de a Probă orală.
3.3 forma ioni în soluţie, faţă de hidrogen, ca element de .
referinţă (seria reactivităţii chimice a metalelor);
Scrierea ecuaţiilor reactiilor de obţinere a metalelor,
utilizând ca agenţi reducători H2, C, CO şi metale active;
Evidenţierea transferului de electroni şi egalarea
reacţiilor
Efectuarea practică a reacţiilor de obţinere a Cu şi Ag
prin reducerea pe cale umedă
Caracterul oxidant al 1.1 Cercetarea caracterului oxidant al KMnO4 şi K2Cr2O7; Fişă experimentală, Observarea
unor săruri 2.1 Scrierea ecuaţiilor reacţiilor chimice, evidenţierea substanţe şi ustensile de sistematică
transferului de e, egalarea reacţiilor; laborator;
Rezolvarea de probleme de calcul pe baza reacţiilor
redox.

Page 13 of 14
Aplicaţii ale 1.1 Definirea elementelor galvanice; Fişă experimentală, Investigaţie
reacţiilor redox – 1.3 Construirea pilei Daniel şi interpretarea funcţionării ei; substanţe şi ustensile de Observarea
elemente galvanice 2.1 Modelarea reacţiilor la electrozi şi simbolul pilei; laborator; sistematică
Aplicaţii ale 2.2 Interpretarea proceselor redox care au loc în pile din Aplicaţia AEL Fişă de lucru
reacţiilor redox – 3.3 punct de vedere al conversiei energiei chimice în energie Manual, Proiect
Coroziunea şi 4.1 electrică;
protecţia 4.2 Clasificarea pilelor în primare şi secundare;
anticorozivă 5.2 Descrierea elementului Leclache şi a acumulatorului cu
1.1 plumb şi interpretarea funcţionării lor.
4.1 Identificarea domeniilor de utilizare a elementelor
4.2 galvanice.
5.2 Definirea coroziunii, clasificarea în funcţie de modul de
acţiune a factorilor din mediul înconjurător;
Interpretarea coroziunii electrochimice prin formarea
unor micropile galvanice locale.
Modelarea reacţiilor redox;
Identificarea metodelor pentru prevenirea şi combaterea
coroziunii.
Comunicarea informaţiilor dobândite prin documentare
pe tema protecţiei anticorozoive.

Page 14 of 14