Functiile politologiei

I.Evolutia lumii contemporane determina ca una din prerogativele

fundamentale ale politologiei ca stiinta si disciplina de invatamint o
constitutie studierea politicii politica fiind unul din cuvintele cele mai
folosite in lexiconul social.
Specificul stiintei politologice determina functiile acestei stiinte in
societate:
1. Functia gnoseologica (cognitiva) contribuie la reflectarea adecvata a
realitatii politice, definitivarea legitatilor obiective, prognozarii
fenomenelor politice;
2. Functia axiologica se refera la evaluarea orinduirii politice
,evenimentelor si comportamentul politic. Axiologia este o teorie a
valorilor, deci functia axiologica contribuie la statuarea unor valori in
societate prin valorificarea politicii la fenomen in societate
3. Functia socializarii politice – de formare a unei atitudini civice, a
culturii politice democratice a populatiei.
4. Functia creativa – de formare si inventie a unor noi teorii, conceptii,
reforme politice
5. Functia educativa - ajuta la formarea unei inalte culturi politice si
constiinte politice contribuie la implicarea responsabila a fiecarui cetatean
in activitatea politica.
6. Functia futurologica (de prognozare)- contribuie la concretizarea unor
prognoze care privesc viata politica, eficienta regimului politic, aprecierea
elitei politice de catre societate, constatarea unor fapte consumate si
stabilirea asteptarilor pentru viitor.
II. Compararea functiei teoretico-prospectiva cu cea normativaxiologica
Ambele functii au directia de aplicare cu scopul de a stabili niste adevaruri
despre fenomenul politic intr-o societate, functia axiologica referindu-se la
evaluarea evenimentelor politice si propunerea solutiilor pertinente pentru
imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic, pe de o parte, iar functia
teoretico-prospectiva, propunind modele si alternative de dezvoltare sociala.
Indeplinirea complexa a acestor functii ajuta la reformarea sistemului existent
sau chiar la transformarea radicala a acestuia.
Dezvoltarea procesului politic din Republica Moldova prin functia de
prognosticare
Republica Moldova se afla astazi, mai mult decit oricind intr-un moment critic,
din punct de vedere politic, deoarece, din partea societatii se simte
necesitatea acuta de a progresa, dorinta de a depasi criza atit economica cit
si politica, insa cel mai mare inamic al acestui deziderat ramine a fi elita
politica, inversunata a deveni o elita oligarhica. La momentul actual e ste
dfificil sa vorbi, despre o ulterioara evolutie, deoarece suntem la o etapa de
tranzitie deja de 21 de ani. Politica de fatada abordează problematica
aspirațiilor de integrare europeană a țării prin prisma dezvoltării umane;
caută să elucideze dinamica relațiilor strânsecu statele vecine, să sporească
gradul de înțelegere a complexității procesului de integrare europeană și
impactul acestuia asupra dezvoltării umane, asupra capacităților societății de
a asigura condițiile și premizele necesare pentru ca toți oamenii să poată trăi
și activa în condiții decente, bucurându-se de oportunitățile existente și de
cele noi, precum și să-și realizeze potențialul creativ, insa poarta o grava
amprenta de deziderat neimplinit in scurt timp. Doar atunci cind elita politica
nu va detine puterea doar prin intermediul pirghiilor economice, vom putea
vorbi despre o eventuala reformare, evolutie, dar pina in acel moment
suntem la etapa de stagnare continua si dureroasa pentru socuetatea civila.