Suita muzicala

Suita – este un set de lucrari instrumentale sau orchestrale cantate in mod normal
impreuna, ca o lucrare instrumentala separata, ce nu acompaniaza o opera sau o
piesa de teatru; gen muzical alcatuit din mai multe miscari contrastante ca expresie
si miscare. In epoca Barocului, aceste piese erau de obicei in aceeasi tonalitate.
Suita are in componenta sa 4 parti:

Allemanda – este unul dintre cele mai populare forme de dansuri instrumentale in
muzica preclasica, un dans popular de origine germana, cunoscut inca din secolul
XVI, suferind in decursul timpului transformari de ordin melodic, ritmic si mai ales de
structura, fiind un element ,,standard” pentru suita. Initial, allemanda constituia prima
parte a suitei, inaintea courantei, dar mai tarziu, a fost in general precedata de o
parte introductiva, ca de exemplu un preludiu. Allemanda atinge cea mai evoluata
forma in suitele instrumentale si orchestrale ale lui J.S.Bach. Compozitorii precursori
sau contemporani cu Bach, ca de exemplu Froberger, Lully, Rameau, Mattheson si
altii, aduc elemente noi in cristalizarea suitei preclasice si respectiv a allemandei,
dar cuvantul hotarator – de sinteza – l-a avut tot J.S.Bach. El stabileste cele patru
dansuri obligatorii ale suitei preclasice, allemanda fiind primul dans cu urmatoarele
caracteristici: tempoul – allegro, allegro moderato, moderato( indicatia de Andante
nu este specifica, chiar daca in lucrarile lui Bach, intalnim uneori allemanda in acest
tempo); masura binara de 2/4 sau 4/4; anacruza de saisprezecime; uniformitate
ritmica din valori mici; forma bipartita simpla. Temele sunt construite pe baza unuia
sau a doua motive, care se amplifica prin prin folosirea diferitelor procedee specifice
muzicii polifonice.

Allemanda,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=S9mYjTNsSEE

Couranta – dans popular de origine franceza, cunoscut din secolul XVI, in tempo
vioi( vivace, allegro vivace) si in masura ternara( 3/4, 3/8, 3/2). Din secolul XVII,
couranta stilizata, polifonizata, a fost introdusa in suita preclasica, ca a doua miscare
dupa allemanda si inainte de sarabanda. Forma de couranta este bipartita, iar linia
melodica are uneori o miscare uniforma de optimi sau triolete de optimi. In secolele
XVII si XVIII couranta a cunoscut o larga raspandire in Italia. Archangelo Corelli a
folosit couranta in Concerto grosso op.6. Acest dans apare, de asemenea, si in alte
lucrari instrumentale ale compozitorilor italieni( sonate, concerte,etc.)

Couranta,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=KdYoW6lhf6A

Sarabanda – dans vechi spaniol si provenit – se pare – din Mexic, care a emigrat
cu colonistii spanioli peste Atlantic, in Spania secolului XVI. Sarabanda este un dans
cu miscare lenta, in masura de 3 timpi, avand ca trasatura distinctiva ca timpii 2 si 3
din masura sunt adesea legati, dand un ritm distinctiv de patrimi si doimi in
alternanta. Doimile sunt cantate astfel pentru a corespunde cu miscarea pasilor in
dans. Mai tarziu, a devenit o parte traditionala a suitei in timpul epocii baroce, mai
ales in suitele pentru violoncel ale lui J.S.Bach. Sarabanda preclasica de obicei era
de trei ori mai lenta decat varianta originala spaniola mult mai miscata, in spiritul
interpretarilor curtenitoare europene ale multor dansuri latine. Poate cea mai
faimoasa sarabanda este anonimaLa folie espagnole a carei melodie apare in
lucrarile a zeci de compozitori din timpul lui Monteverdi si Corelli pana in zilele
noastre.

Sarabanda,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=VF9v-6B_O0A

Giga – dans popular englez, originar probabil din Irlanda sau Scotia, care capata
o forma stabila de-abia in suita preclasica. Giga a fost introdusa in suita in secolele
XVII si XVIII ca ultima parte a tipului de baza: allemanda, couranta, sarabanda, giga.
A cunoscut o larga raspandire printre compozitorii preclasici italieni, francezi si
germani, mai ales din perioada mijlocie a Barocului. Are o metrica compusa, cu
masuri de 6/8, 6/4, 9/8 sau 12/16. Giga a fost una dintre cele mai comune parti finale
in suita baroca.

Giga,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=J_lthPnJ59E

Alte doua dansuri, care au fost introduse ocazional in suita preclasica de catre
compozitori ca G.F.Händel si J.S.Bach sunt gavota si menuetul, amandoua de
origine franceza.

Gavota – dans popular francez, in masura de 4/4 sau 2/2 cu un tempo moderato.
Trasatura ritmica distinctiva a gavotei originale este aceea ca fraza muzicala incepe
la mijlocul masurii, intr-o masura de 4/4 sau 2/2 incepand pe a treia patrime din
masura. In Baroc, gavota apare in lucrarile lui Corelli, Vivaldi, Couperin, iar J.S.Bach
a folosit-o in Suitele franceze si engleze pentru pian, inSonatele sau Partitele pentru
vioara solo.

Gavota,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=P0tB2rGh1kM

Menuetul – dans popular francez, ce a cunoscut o ampla raspandire si apreciere

la sfarsitul secolului al XVII-lea si pana la inceputul secolului XIX. Melodia expresiva,
cantabila, prezenta contrastului armonic-modal, miscarea continua – nu prea repede
–, masura ternara de 3/4 au asigurat menuetului o raspandire si o apreciere foarte
mare. In perioada baroca, menuetul a fost introdus in suita de catre J.S.Bach si
G.F. Händel, dar cunoaste o larga raspandire in special in perioada clasica vieneza.

Menuetul,link youtube - https://www.youtube.com/watch?v=UUIfggcILEk

Va rog sa conspectati,sa audiati si sa salvati in Pc materialul.Nu uitati sa scrieti

prezent,Va multumesc.Spor si multa sanatate va urez!