Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing.

Augustin Purnuş

Cursul 4
METODA POTENŢIALELOR M.P.M.

1. GENERALITĂŢI

Volumul mare de muncă implicat în întocmirea, calculul și urmărirea graficelor rețea prin metoda
C.P.M. a condus la alte abordări ale interpretării elementelor constitutive ale graficelor rețea, încă
din 1958.
O echipă coordonată de Bernard Roy, în cadrul SEMA
(Société d’Économie et de Mathématiques Appliquées), a
dezvoltat un nou procedeu bazat pe Analiza Drumului Critic
aplicat pentru prima dată la construcția unei centrale
nucleare în Franța.
Procedeul dezvoltat – Metra Potential Method (M.P.M) -, a
plecat de la interpretarea nodurilor din graficul rețea ca fiind
activități, în timp ce arcele orientate care leagă nodurile
rețelei, au semnificația unei durate, numită distanță critică.
Avantajele acestei noi abordări care face parte din categoria
Activity on Node (AON) sunt:
- Elaborarea graficului rețea este mult simplificată fiind concentrată pe activitățile fizice,
reale și prin eliminarea evenimentelor și a activităților fictive
- Introducerea sau eliminarea unor activități nu produce modificarea restului graficului rețea
- Se poate face modelarea matematică a unor constrângeri de natură temporală, cum ar fi
suprapunerea sau decalarea activităților
- Calculul graficului rețea este mai puțin laborios, obținându-se cu ușurință termenele și
rezervele activităților

2. REGULI DE TRASARE

Caracteristic metodei potențialelor este faptul că activitățile în graficul rețea M.P.M. se reprezintă
pe nodurile rețelei, arcele acestuia reprezentând condiționări temporale între activitățile legate
tehnologic sau organizatoric. Specific metodei este introducerea noțiunii de distanță critică - tij
care reprezintă intervalul de timp minim între activitatea i și activitatea j.
Distanța critică tij definită ca relație de interdependență între două activități succesive reprezintă
intervalul de timp dintre începerea activității i și începerea activității j, fiind caracteristică relației
de condiționare de tipul Start – Start.
1
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Comparând distanța critică tij cu durata activității i, pot apare următoarele situații (fig. 1):
a) distanța critică tij mai mică decât durata activității di sugerează faptul că activitatea j poate
începe înainte de terminarea activității i.
b) dacă tij = di, activitatea j poate începe imediat după terminarea activității i.
c) pentru tij > di, activitatea j va începe cu un decalaj tehnologic sau organizatoric față de
terminarea activității i.

di di di

dj dj dj
tij tij tij

a) b) c)

Fig. 1 Distanța critică

La elaborarea topologiei graficului rețea se aplică următoarele reguli de trasare :

1. În graficul rețea M.P.M. se utilizează numai activități reale propriu-zise (consumatoare de
timp și resurse) cu excepția nodului inițial - în cazul în care proiectul începe cu mai multe
activități ce se pot desfășura în paralel și a nodului final. Aceste activități sunt fictive având
durata egală cu zero.
Condiționarea dintre ultima (sau ultimele) activitate finală și nodul fictiv de încheiere a
graficului rețea va fi egală cu durata ultimei activități reale.
2. Reprezentarea activităților în grafic se face de obicei printr-o casetă cu formă redusă sau
extinsă (fig. 2) având înscrise următoarele elemente:

i di tij j dj
a
timî tiMî tjmî tjMî

Denumire Denumire
i activitate di tij j activitate dj
b timî Rt timt tjmî Rt tjmt

tiMî Rl tiMt tjMî Rl tjMt

Fig. 2 Reprezentarea activităților

pentru forma redusă:

1. numărul activității, durata activității, termenul minim de începere a activității și termenul
maxim de începere a activității.

2
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

pentru forma extinsă :

2. numărul activității, durata activității, denumirea activității, termenul minim de începere,
termenul maxim de începere, termenul minim de terminare, termenul maxim de
terminare, rezerva totală de timp și rezerva liberă de timp
3. Activitățile succesive se desfășoară orientat de la activitatea inițială spre activitatea finală.
Reprezentarea din fig. 3 are semnificația că activitatea B poate începe cel mai devreme,
după intervalul de timp tij de la începerea activității A.

Activitatea A Activitatea B
tij
A B
Fig. 3

4. Activitățile paralele se reprezintă în graficul rețea M.P.M. ca în fig. 4.

Se remarcă faptul că activitățile fiind reprezentate pe noduri, nu este necesară
introducerea de noduri suplimentare și activități fictive ca în metoda C.P.M.. Activitățile B
și C se desfășoară în paralel, ele fiind condiționate de activitatea A și condiționând
activitatea D

A D

C
Fig. 4

5. Activități compuse.
În cazul în care o activitate precede mai multe activități succesive, acestea putând începe
înainte de terminarea activității precedente, nu mai este necesară împărțirea activității
precedente în mai multe activități, momentul de începere a activităților succesive fiind
determinat de condiționarea tij, ca în fig. 5.

3
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

A C

D
Fig. 5

6. Activități executate în lanț.

Reprezentarea acestor activități se face ca în fig. 6, rezultând un grafic rețea mai simplu
decât în metoda C.P.M.

A1 A2 A3

B1 B2 B3

C1 C2 C3
Fig. 6

3. TERMENE CARACTERISTICE ŞI REZERVE DE TIMP

În graficul rețea - metoda M.P.M. -, este necesar să se determine termenele minime şi maxime
de începere a activităților, precum și termenele minime și maxime de terminare a acestora. De
asemeni este de mare importanță determinarea rezervelor de timp totală și liberă, în vederea
creerii condițiilor de optimizare a consumurilor de resurse.
Și în acest tip de grafic rețea este necesară materializarea drumului critic în vederea evidențierii
activităților cu termene impuse.

4
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

3.1. CALCULUL TERMENELOR CARACTERISTICE

a) Termenul minim de începere a activității j - tjmi

Este momentul cel mai devreme la care poate începe activitatea j, fiind drumul cel mai
lung dintre activitatea inițială și activitatea j.
Se calculează cu ajutorul relației:

0 pentru j0

t mi
j 
 i 
max t mi  t pentru
ij  0 j n
unde tij este distanța critică definită ca o condiționare de tip început - început.

b) Termenul minim de terminare a activității j - tjmt

Este definit ca momentul cel mai devreme la care se poate termina activitatea j, se
calculează cu ajutorul relației:

t mtj  t mij  d j
unde dj este durata activității j.

c) Termenul maxim de începere a activității - tiMi

Este definit ca momentul cel mai târziu la care poate începe activitatea i, fără a perturba
celelalte activități din graficul rețea și se determină utilizând relația :

 Lcr pentru i  n
 min t Mi  t pentru 0  i  n
t iMi
  j ij 
d) Termenul maxim de terminare a activității i - tiMt
Se determină prin însumarea termenului maxim de începere a activității i și durata
acesteia, reprezentând momentul cel mai târziu de terminare a activității i.

t iMt  t iMi  d i
Ca și în cazul graficului rețea în metoda C.P.M., se constată că având termene caracteristice
diferite pentru începerea unei activități, respectiv un termen minim și un termen maxim, acestea
pot fi glisate în intervalul respectiv, sau poate fi mărită durata activității, astfel încât nivelul de
resurse necesare să scadă corespunzător.

5
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

3.2. CALCULUL REZERVELOR DE TIMP

Pentru a putea cuantifica mărimea intervalului de timp pe care se poate face glisarea sau cu care
se poate mări durata activității, vom defini rezervele de timp.
1. Rezerva totală a activității Rt(i)
Este diferența dintre termenul maxim de începere şi termenul minim de începere
a activității i, adică :

Rt  i   t iMi  t imi
Utilizarea rezervei totale a unei activități implică translatarea activităților
dependente de aceasta cu valoarea mărimii consumate, de la timpul minim de
începere către timpul maxim.
Activitățile a căror rezervă totală Rt(i) = 0 sunt activități critice.

2. Rezerva liberă a activității Rl(i)

Se determină cu ajutorul relației :

Rl  i    
min t mi
j  t imi  t ij
Utilizarea rezervei libere în graficul rețea M.P.M. nu influențează activitățile
următoare, acestea putând să înceapă tot în timpul minim.

4. CALCULUL GRAFICULUI REŢEA

Ca o particularitate, graficul rețea în procedeul M.P.M implică introducerea întotdeauna a unei

activități fictive de încheiere (Sfârșit) și doar atunci când încep simultan mai multe activități,
introducerea unei activități fictive de începere (Început).
La fel ca și în procedeul C.P.M., calculul graficului rețea presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. Calculul Direct
Se stabilesc termenele minime de începere și terminare, parcurgând graficul rețea de
la nodul inițial spre nodul final
2. Calculul Invers
Se stabilesc termenele maxime de începere și terminare, parcurgând graficul rețea de
la nodul final spre nodul inițial
3. Stabilirea Drumului Critic

6
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Activitățile critice se identifică prin compararea termenului minim de începere cu

termenul maxim de începere. Dacă acestea sunt egale, atunci activitatea nu are
rezervă totală de timp și este deci o activitate critică
Pentru calculul graficului rețea vom folosi aceeași succesiune de activități pe care am prezentat-
o în calculul graficului rețea prin procedeul C.P.M.
Pe arcele graficului rețea care reprezintă relații de condiționare de tipul început – început, se
înscriu duratele activităților (fig. 7).

Legenda
B 25 25 H 5
i di
timî tiMî

5
20

A 20 20 C 20 20 E 50 50 G 10 10 I 5 5 K 5 5 S 0

30 10
20 20

D 30 30 F 10 10 J 20

Fig. 7 Graficul rețea

Graficul rețea se parcurge de la nodul A către nodul S. Termenul minim de începere al unei
activități oarecare va fi egal cu termenul minim de începere al activității predecesoare, la care se
adaugă durata activității predecesoare (fig. 8).
Legenda
B 25 25 H 5
i di
20 45 timî tiMî

5
20

A 20 20 C 20 20 E 50 50 G 10 10 I 5 5 K 5 5 S 0

0 20 50 100 110 115 120

30 10
20
20
D 30 30 F 10 10 J 20

20 50 60

Fig. 8 Calculul Direct al graficului rețea

În cazul în care într-un nod converg mai multe relații de condiționare, se va alege valoarea cea
mai mare dintre termenele minime de începere ale activităților predecesoare la care se adaugă
duratele acestora.

7
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Pentru calculul invers, se pornește de la nodul final al graficului rețea (activitatea S) către nodul
inițial (activitatea A).
Termenul maxim de începere al activității corespunzătoare ultimului nod din graficul rețea va fi
egal cu termenul minim de începere.
Termenul maxim de începere al unei activități va fi egal cu diferența dintre termenul maxim de
începere al activității succesoare din care se scade durata acesteia (fig. 9).
Legenda
B 25 25 H 5
i di
20 80 45 105 timî tiMî

5
20

A 20 20 C 20 20 E 50 50 G 10 10 I 5 5 K 5 5 S 0

0 0 20 30 50 50 100 100 110 110 115 115 120 120

30 10
20 20
D 30 30 F 10 10 J 20

20 20 50 85 60 95

Fig. 9 Calculul invers al graficului rețea

În cazul în care dintr-un nod diverg mai multe relații de condiționare, se va alege valoarea minimă
dintre termenele maxime ale activităților succesoare din care se scade durata acestora.
Activitățile ale căror termene minim și maxim de începere sunt egale, sunt activități critice.
Succesiunea acestora definește drumul critic (fig. 10).
Legenda
B 25 25 H 5
i di
20 80 45 105 timî tiMî

5
20

A 20 20 C 20 20 E 50 50 G 10 10 I 5 5 K 5 5 S 0

0 0 20 30 50 50 100 100 110 110 115 115 120 120

30 10
20 20
D 30 30 F 10 10 J 20

20 20 50 85 60 95

Fig. 10 Stabilirea drumului critic

8
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

PROCEDEUL PRECEDENCE DIAGRAMMING METHOD (P.D.M.)

1. GENERALITĂŢI

Cunoscută și sub numele de Metoda de Reprezentare Activități pe Nod (Activity On Node), acest
procedeu a fost dezvoltat de John W. Fondahl in 1961, în paralel cu dezvoltarea procedeului
Metra Potential Method de către echipa franceză condusă de Bernard Roy.

Spre deosebire de procedeul M.P.M., în procedeul P.D.M. se pot utiliza patru tipuri de relații de
condiționare (fig. 11) pentru a modela succesiunea activităților:

 Sfârșit – Început – activitatea precedentă trebuie încheiată înainte ca activitatea

succesoare să înceapă.
 Sfârșit - Sfârșit – activitatea precedentă trebuie încheiată înainte de încheierea activității
în curs.
 Început - Început – activitatea precedentă trebuie începută înainte de a fi începută
activitatea succesoare.
 Început - Sfârșit – activitatea precedentă trebuie începută înainte de sfârșitul activității în
curs.

A
FS Finish - Start
B
A

B Start - Start
SS

FF
B Finish - Finish

A
Start - Finish
B
SF

Fig. 11 Tipuri de relații de condiționare

Pe lângă tipurile de relații de condiționare, se poate specifica și o perioadă de timp ce

reprezintă decalajul dintre momentul in care sunt îndeplinite condițiile și evenimentul următor.
Decalajele pot fi atât pozitive cat si negative.

9
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Modul tradițional de analiza a graficului rețea presupune calculul doar a decalajelor de timp.

Este necesar însă să avem posibilitatea de a defini și decalaje de volum.

Decalajul de volum presupune specificarea volumului de lucru ce ar trebui realizat în

activitatea curentă, pentru a permite începerea următoarei activități.

2. CALCULUL GRAFICULUI REȚEA

Calculul graficului rețea este un proces iterativ prin care se determină datele de start şi finiș ale
activităților.
Calculul planificării utilizând procedeul P.D.M. presupune parcurgerea a trei etape:
• Pasul 1 – Calculul Direct – se determină datele cele mai devreme pentru fiecare
activitate: graficul rețea se parcurge de la nodul inițial către nodul final și se calculează
cele mai devreme date (start și finiș) a execuției activităților.
• Pasul 2 – Calculul Invers – se determina datele de start și finiș cele mai târzii pentru
fiecare activitate, parcurgând graficul rețea în sens invers, de la cea mai devreme dată de
finiș a proiectului calculată în calculul direct.
• Pasul 3 – Se calculează rezerva totala a activității, care este intervalul de timp (in zile,
ore) dintre data de start cea mai devreme și data de finiș cea mai devreme, în concordanță
cu calendarul activității.
Considerând că relațiile de condiționare din graficul rețea de mai jos (fig. 12) sunt de tipul Sfârșit-
Început, calculul se efectuează astfel;
ES= EF=
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES= EF= ES= EF=
LS= LF= LS= LF=

Act B Act F
6 ES= EF= 2
LS= LF=
ES= EF=
Act E LS= LF=
ES= EF= 3
LS= LF= Act H
2
Act A
2

ES= EF= ES= EF=

LS= LF= LS= LF=

Act C Act G
8 4

Fig. 12 Graficul rețea

10
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Calculul Direct
• Presupune parcurgerea graficului rețea de la nodul inițial la nodul final.
• Se stabilesc termenele cele mai devreme (ES, EF) de începere și de terminare prin
însumarea duratelor activităților ce converg într-un nod, comparând aceste valori si
alegând valoarea maximă (fig. 13).

𝑬𝑭𝒊 = 𝑬𝑺𝒊 + 𝑫𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂𝒊 − 𝟏

Momentul de începere a calculului este ziua 1, ora 8:00. În condițiile in care activitatea A începe
în ziua 1, ora 8:00 și are o durată de 2 zile, aceasta se va încheia la sfârșitul zilei a 2-a, la ora
16:00.
Ca rezultat, activitățile succesoare activității A, vor putea începe cel mai devreme a doua zi, în
ziua a 3-a, la 0ra 8:00.
Calculul se continuă din aproape în aproape, până la ultima activitate din cadrul graficului rețea,
activitatea H, la care se obține termenul cel mai devreme de încheiere ziua 18.
ES=9 EF=14
ES= EF=
LS= LF=
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS= LF= LS= LF=

Act B Act F
6 ES=9 EF=11 2
LS= LF=
ES=17 EF=18
Act E LS= LF=
ES=1 EF=2 3
LS= LF= Act H
2
Act A
2

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14

LS= LF= LS= LF=

Act C Act G
8 4

Fig. 13 Calculul direct al graficului rețea

Calculul Invers
• Presupune parcurgerea graficului rețea de la nodul final la nodul inițial.
• Se stabilesc termenele cele mai târzii (LS, LF) de începere și terminare prin scăderea
duratelor activităților ce diverg din nodul respectiv, comparând aceste valori și alegând
valoarea minimă (fig. 14).
• Activitatea din nodul final începe la momentul LS

𝑳𝑺𝒊 = 𝑳𝑭𝒊 − 𝑫𝒖𝒓𝒂𝒕𝒂𝒊 + 𝟏

11
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Momentul de încheiere cel mai târziu (LF) al activității H va fi egal cu momentul de încheiere cel
mai devreme (EF), adică ziua 18, ora 16:00.
Cel mai târziu moment de începere al aceleiași activități se va obține scăzând durata activității,
la care se adaugă valoarea 1. In aceste condiții, cel mai târziu moment de începere va fi ziua
17, ora 8:00.
Activitățile predecesoare activității H se vor putea încheia cel mai târziu cu o zi mai devreme,
adică ziua 16, ora 16:00.

Calculul se continuă din aproape în aproape, până la prima activitate din cadrul graficului rețea,
activitatea A, la care se obține termenul cel mai devreme de încheiere ziua 1.
ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 ES=9 EF=11 2
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3
LS=1 LF=2 Act H
2
Act A
2

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14

LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 4

Fig. 14 Calculul invers al graficului rețea

Calculul manual se consideră ca fiind corect dacă pentru activitatea A, termenele minime de
începere și terminare sunt egale cu termenele maxime de începere și terminare.

Calculul Rezervelor de Timp

Rezerva Totală de Timp (TF) este intervalul de timp în care o activitate poate fi întârziată fără a
întârzia data de încheiere a întregului proiect (fig. 15).

𝑻𝑭𝒊 = 𝑬𝑭𝒊 − 𝑬𝑺𝒊

Daca 𝑇𝐹𝑖 = 0 – activitatea este critica
𝑇𝐹𝑖 > 0 – activitatea este necritica

12
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

Rezerva Libera de Timp (FF) este intervalul de timp in care o activitate poate fi întârziată fără a
întârzia cel mai devreme început al activităților imediat succesoare

𝑭𝑭𝒊 = 𝒎𝒊𝒏(𝑬𝑺𝒋 − 𝑬𝑭𝒊 )

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14

LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Fig. 15 Calculul rezervei totale de timp

Identificarea Activităților Critice și a Drumului Critic

Activitățile a căror rezervă totală de timp este egală cu zero sunt activități critice.
Drumul critic reprezintă succesiunea de activități care determină cea mai devreme dată de
încheiere a proiectului și este drumul cel mai lung din cadrul graficului rețea.

13
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

ES=9 EF=14
ES= EF=
LS=9 LF=14
LS= LF=

Act D Activitate
6 0 Durata RT
ES=3 EF=8 ES=15 EF=16
LS=3 LF=8 LS=15 LF=16

Act B Act F
6 0 ES=9 EF=11 2 0
LS=12 LF=14
ES=17 EF=18
Act E LS=17 LF=18
ES=1 EF=2 3 3
LS=1 LF=2 Act H
2 0
Act A
2 0

ES=3 EF=10 ES=11 EF=14

LS=5 LF=12 LS=13 LF=16

Act C Act G
8 2 4 2

Fig. 16 Identificarea activităților critice și a Drumului Critic

Reprezentarea activităților în Graficul de Eșalonare Calendaristică Gantt

Cu termenele minime și maxime de începere și terminare calculate în graficul rețea, activitățile
se vor reprezenta sub forma de bare, în graficul de eșalonare calendaristica Gantt (fig. 17).

Grafic de Esalonare Calendaristica Gantt

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Activitatea A

Activitatea B

Activitatea C

Activitatea D

Activitatea E

Activitatea F

Activitatea G

Activitatea H

Fig. 17 Graficul de eșalonare calendaristică Gantt

14
Note de curs - Management în Construcții Conf. Dr. ing. Augustin Purnuş

ETAPELE DE ELABORARE A PLANIFICĂRII EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

PRIN ANALIZA DRUMULUI CRITIC

Planificarea execuției lucrărilor prin analiza drumului critic presupune parcurgerea a două etape
distincte și anume: o etapă calitativă și o etapă cantitativă.

a) Etapa calitativă implică desfășurarea următoarelor acțiuni:

1. Analiza structurii lucrărilor de executat, în care, pe baza documentației existente se

stabilește înlănțuirea tehnologică și organizatorică cu intercondiționările ce se impun.
2. Elaborarea topologiei graficului rețea în funcție de metoda aleasă, respectiv activități
nod (M.P.M., P.D.M.), sau activități arc (C.P.M.).

b) Etapa cantitativă presupune parcurgerea următorilor pași :

1. Determinarea cantităților de lucrări corespunzătoare activităților definite în cadrul

proiectului.
2. Stabilirea duratelor de execuție pentru activitățile cuprinse în graficul rețea prin metode
deterministe sau probabiliste
3. Stabilirea duratei condiționărilor tehnologice sau organizatorice dintre activități.
4. Calculul termenelor caracteristice ale fazelor și activităților, precum și calculul
rezervelor de timp.
5. Stabilirea duratei totale de execuție și determinarea activităților critice.

După desfășurarea acestor etape se compară durata de execuție determinată pe baza analizei
drumului critic cu durata de realizare impusă prin contractul de execuție.
În cazul în care lungimea drumului critic rezultată pe baza analizei drumului critic este mai mare
decât durata de execuție stabilită prin contract, se reia algoritmul pornind de la reanalizarea în
primul rând a activităților situate pe drumul critic. Operațiunea se repetă până când durata
planificată rezultă mai mică sau cel mult egală cu durata contractuală.

15