Sunteți pe pagina 1din 3

Şase valori şi 24 de trăsături de caracter

Christopher Peterson pe scurt


Co-fondator al psihologiei pozitive, adică ştiinţa care se ocupă cu studierea
lucrurilor ce fac viaţa să merite trăită, Christopher Peterson a fost profesor,
cercetător, autor, şi pe deasupra o persoană caldă, modestă şi cu un minunat simţ
al umorului. Aşa susţin cei care l-au cunoscut şi asta se simte din toate textele lui.

Cel mai frumos lucru pe care l-a spus (public) vreodată, după umila mea părere,
este că “ceilalţi contează!”

Tu îţi cunoşti caracterul?


Clasificarea despre care vă spuneam conţine douăzeci şi patru de trăsături
pozitive de caracter, împărţite în şase domenii mai mari, virtuțile. Trăsăturile
pozitive de caracter, spun Peterson şi Seligman în cartea lor, sunt acele
“ingrediente psihologice – procese sau mecanisme – ce definesc virtuțile”, şi ele se
organizează într-o structură unică fiecărui individ.
Apropo de structură, trebuie să vă spun că fiecare dintre noi are, într-o măsură
sau alta, toate cele douăzeci şi patru de trăsături, iar diferenţele individuale sunt
date de felul în care acestea se combină şi de măsura în care se exprimă. Iată-le
mai jos pe toate, ordonate în funcţie de virtutea căreia i se subsumează:

Înţelepciune şi cunoaştere 
– atribute cognitive care au de-a face cu folosirea cunoştinţelor –
 Creativitate (originalitate, ingeniozitate) – are de-a face cu găsirea unor căi
noi şi productive de-a conceptualiza şi de a face lucrurile. Include realizările
artistice, dar nu se limitează la ele.
 Curiozitate (interes, căutarea noului, deschiderea spre experienţă) –
interesul pentru experienţă de dragul experienţei, fascinaţia pentru diferite
subiecte, explorare şi descoperire.
 Gândire critică (judecată) – evaluarea atentă a lucrurilor şi examinarea lor
din toate punctele de vedere. Răbdarea de-a nu trage concluzii pripite. Capacitatea
de-a te răzgândi când primeşti dovezi contrare credinţei tale. Evaluarea cinstită a
tuturor dovezilor.
 Dragoste pentru cunoaştere/învăţare – învăţarea de noi aptitudini,
subiecte şi acumularea de cunoştinţe, pe cont propriu dau în cadru formal. Legată
de curiozitate, dar mai mult decât ea, în sensul în care individul are tendinţa să
adauge permanent la propriul fond de cunoştinţe.
 Înţelepciune (perspectivă) – Abilitatea de-a da sfaturi celorlalţi. A privi
lumea în feluri care au sens pentru sine şi pentru ceilalţi.

Curaj
– forţă emoţională ce implică exercitarea voinţei de a-ţi atinge scopurile în ciuda obstacolelor
externe sau interne –
 Îndrăzneală – a nu te da înapoi din faţa ameninţărilor, provocărilor,
dificultăţilor sau durerii. Să spui ce ţi se pare că e bine, chiar dacă alţii nu sunt de
acord. Să acţionezi în virtutea convingerilor tale, chiar dacă ele sunt nepopulare.
Include îndrăzneala fizică, dar nu se limitează la ea.
 Perseverenţă (persistenţă) – a termina ce începi, a continua pe cursul pe
care l-ai ales, în ciuda obstacolelor. Să-ţi facă plăcere să duci la bun sfârşit ce-ai
început.
 Onestitate (autenticitate, integritate) – să spui adevărul şi să te prezinţi pe
tine însuţi cu sinceritate, autentic, să te comporţi la fel. Să nu fii prefăcut, să-ţi
asumi răspunderea pentru ceea ce simţi şi pentru ceea ce faci.
 Entuziasm (vitalitate, vigoare, energie) – să fii entuziast şi bucuros, să nu
faci lucrurile pe jumătate sau cu strângere de inimă. Să trăieşti viaţa ca pe o
aventură, să te simţi viu.

Omenie
– trăsături pozitive de caracter ce ţin de relaţiile interpersonale, grija şi prietenia pentru ceilalţi

 Iubire – valorizarea relaţiilor apropiate cu ceilalţi, mai ales pe acelea în
care grija şi atenţia sunt reciproce. A fi aproape de oameni.
 Blândeţe (generozitatea, grija, compasiunea, iubirea altruistă,
agreabilitatea) – a face favoruri şi fapte bune pentru ceilalţi şi pentru sine, a-i
ajuta, a-i îngriji.
 Inteligenţă socială (inteligenţa emoţională, inteligenţa interpersonală) – A
fi conştient de motivele şi sentimentele celorlalţi şi ale tale însuţi. A şti cum să te
adaptezi în diferite situaţii sociale şi a înţelege ce e important pentru ceilalţi.

Dreptate
– trăsături de caracter ce au legătură cu spiritul civic ce stă la baza unei societăţi sănătoase –
 Munca în echipă (a fi un bun cetăţean, a-ţi asuma răspundere socială, a fi
loial) – lucrezi bine în echipă, în grup, eşti loial coechipierilor şi-ţi asumi partea ta
din munca pe care-o faceţi împreună.
 Echitabilitate – îi tratezi pe toţi oamenii la fel, conform cu noţiunile de
dreptate, cinste şi justeţe. Nu laşi emoţiile personale să-ţi influenţeze deciziile în
legătură cu ceilalţi. Acorzi tuturor şanse egale.
 Spirit de conducător – încurajezi grupul din care faci parte să muncească
şi în acelaşi timp păstrezi relaţiile bune în interiorul grupului. Organizezi activităţi
de grup şi te ocupi de desfăşurarea lor.

Cumpătare
– trăsături de caracter ce te protejează de excese –
 Iertare – îi ierţi pe cei care au greşit, accepţi defectele celorlalţi, oferi o a
doua şansă şi nu eşti răzbunător.
 Modestie – laşi realizările să vorbească pentru ele însele şi nu te priveşti ca
fiind mai bun decât sunt alţii.
 Prudenţă – eşti atent la alegerile pe care le faci, nu îţi asumi riscuri inutile
şi nu spui sau faci lucruri pe care s-ar putea să le regreţi mai târziu.
 Autoreglare (autocontrol) – poţi să-ţi reglezi emoţiile şi comportamentul,
eşti disciplinat, îţi controlezi dorinţele şi emoţiile.

Transcendenţă
– trăsături ce ţin de legătura cu universul şi dau sens existenţei –
 Apreciere pentru frumuseţe şi excelenţă (uimire, minunare) – observi şi
apreciezi frumuseţea, excelenţa, performanţa de top în diferite domenii ale vieţii,
de la natură, la artă, matematică, ştiinţă şi experienţa de zi cu zi.
 Recunoştinţă – eşti conştient de şi recunoscător pentru lucrurile bune care
se întâmplă, spui mulţumesc atunci când e nevoie.
 Speranţă (optimism, orientare spre viitor) – te aştepţi ca viitorul să fie bun
şi munceşti ca să-l faci aşa, crezi într-un viitor pozitiv.
 Umor (spirit ludic) – îţi place să râzi, să tachinezi, să-i faci pe ceilalţi să
zâmbească, să vezi partea luminoasă a lucrurilor. Să faci (nu neapărat să spui)
glume.
 Spiritualitate (credinţă, sens) – ai credinţe coerente legate de scopul şi
sensul universului, ştii care ţi-e locul în schema universală, ai convingeri legate de
sensul vieţii, convingeri care-ţi modelează comportamentul şi-ţi oferă confort
emoţional.