MARIN(DUMITRU) ADRIANA AMG II

SCARLATINA
DEFINITIE:Scarlatina este o boala eruptiva infecto-contagioasa acuta specifica
copilariei, mai frecventa sub varsta de 10 ani, determinata de variate tipuri de
streptococi beta-hemolitici de grup A toxigeni. Clinic, scarlatina se caracterizeaza prin
debut brusc cu febra, stare generala modificata, angina si eruptie micropapuloasa
eritematoasa caracteristica, urmata de descuamare tegumentara.

Tabloul clinic al scarlatinei

Incubatia: media de 3-6 zile (1-10 zile).

Debutul: brusc, cu febra ridicata 39-40°C, angina, varsaturi, cefalee, odinofagie, stare
generala modificata, uneori dureri abdominale.

Perioada preeruptiva dureaza 24-36 de ore, caracteristic fiind enantemul scarlatinos,

de un rosu intens, „ca flacara” si care cuprinde amigdalele, pilierii si o parte a valului
palatin, unde se delimiteaza uneori net.

Angina imbraca aspecte variate, de la angina eritematoasa, eritematopultacee, pana

la angina ulceronecrotica in cazurile severe sau extrem de severe, provocand ulceratii
in profunzime si chiar perforatii ale amigdalelor, ale stalpilor amigdalieni, ale valului
palatin, ale luetei sau ale unor vase de sange, cu posibilitatea declansarii unei
septicemii.

Exista un paralelism intre gravitatea anginei si severitatea scarlatinei.

Limba initial saburala, acoperita cu un depozit cenusiu albicios in prima zi, se

depapileaza de la varf spre baza, realizand la 4-5 zile de la debutul scarlatinei aspectul
de „limba zmeurie”, cu reepitelizare „limba lacuita”, in perioada de convalescenta.
Acesta succesiune reprezinta ciclul lingual, care dureaza 8-9 zile si care este atat de
specific, incat permite de multe ori stabilirea diagnosticului de scarlatina.

Faciesul este tipic, descris ca “masca lui Filatov”, cu paloare peri-buco-mentoniera,

hiperemie intensa a buzelor prin contrast „buze carminate” si cu congestia pometilor
obrajilor.

Perioada de eruptie a scarlatinei incepe odata cu exantemul scarlatinos, cu debut la

baza gatului si pe fata anterioara a toracelui, ulterior se generalizeaza rapid, in 24 ore
pana la 2 zile, fara a afecta fata. Eruptia este micropapuloasa pe fond eritematos rosu
intens, stacojiu, dispare la vitropresiune si cu senzatie aspra la palpare.

La nivelul plicilor de flexie ale membrelor, mai ales la plica cotului, eruptia ia un aspect
caracteristic hemoragic, de linii echimotice, situate transversal, din cauza
microtraumatismelor produse de miscarea membrelor, semn descris de Grozovici si
Pastia. Semnul persista una sau mai multe zile si dupa stingerea eruptiei, fiind util in
diagnosticul retrospectiv al scarlatinei.

In scarlatina hipertoxica exantemul poate fi pal, trecand neobservat sau alteori este
cianotic, realizand aspectul de „scarlatina albastra”.

Angina persista si este insotita de adenopatii cervicale si submaxilare, cu ganglioni

mariti in volum, sensibili la palpare, dar fara fenomene supurative.

In cazul bolnavului de scarlatina febra se mentine ridicata, scazand la normal in 2-3

zile de la introducerea penicilinoterapiei. In formele severe, toxice ale scarlatinei,
apar:

-modificari cardio-circulatorii (tahicardie, asurzirea zgomotelor cardiace, hipotensiune

arteriala)

-colaps

-hepatomegalie (uneori insotita de subicter)

-nefrita in focar sau un grad de nefroza (oligurie, azotemie,albuminurie, cilindrurie)

-simptome neuro-psihice (agitatie, delir, convulsii, meningism, coma)

-artralgii toxice.

Perioada de descuamatie in scarlatina netratata se caracterizeaza prin descuamatie

furfuracee la nivelul fetei, al trunchiului si lamelara sau in lambouri, la nivelul
palmelor si al plantelor. Descuamatia dureaza 2-3 saptamani si permite diagnosticul
tardiv al scarlatinei. In scarlatina tratata cu antibiotice descuamatia este de obicei
discreta.