Etică și integritate academică în cercetare

Portofoliu

Cuprin
s
Teme de reflecție - Curs 3.........................................................................................................2

Iași - 2020
Teme discuții - Curs 4...............................................................................................................6

Eseu la disciplina ”Etică și integritate academică”...............................................................11

1
 Teme de reflecție - Curs 3
Etica activităților de predare – evaluare

Analizați și susțineți cu argumente măsura în care sunt respectate principii, valori sau reguli
etice.

1) Un student are de predat la o disciplină din semestrul în curs un referat a cărui tematică se
potrivește cu un referat prezentat în semestrul anterior la o altă disciplină. În aceste condiții
hotărăște să schimbe titlul și să folosească întreg conținutul referatului respectiv. Acțiunea sa
este etică? Argumentați.

 Acțiunea studentului de a schimba titlul și de a folosi întreg conținutul referatului de la

disciplina din semestrul anterior la disciplina din semestrul în curs nu este una etică. Acțiunea lui
este una de plagiere a propriei lucrări și astfel studentul încalcă normele de etică și integritate
academică.

2) Un coleg care nu poate să ajungă la seminar te roagă să îl treci pe foaia de prezență,

deoarece mai are și alte absențe și există riscul să nu intre în examen. Colegul are restanțe la mai
multe materii și se află pe punctul de a fi exmatriculat dacă nu promovează toate examenele din
acest semestru. Profesorul nu obișnuiește să verifice lista de prezență la fiecare seminar. Fiind un
bun coleg hotărăști să îl ajuți și îl treci pe foaia de prezență. Este aceasta o abatere de la etică?
Argumentați.

 Da, situația prezentată mai sus este o abatere de la conduita etică pe care eu ca student al
facultății trebuit să o am. Prin trecerea numelui colegului meu pe lista de prezență deși el nu era
prezent am încălcat normele etice și integritate academică prin faptul că am mințit și am trecut o
„data falsă” pe lista de prezență.

3) Ești o persoană cu rezultate foarte bune la toate materiile și altruistă. Astfel, vii
întotdeauna în ajutorul colegilor care au dificultăți. În aceste condiții, mai mulți colegi aflați în
diferite situații delicate iți solicită ajutorul. Analizați din perspectivă etică următoarele situații.
Sunt etice aceste comportamente? Argumentați.
a. Un coleg care dintr-un an mai mic, cu o situație familială precară, care este pe punctul de
a trece pe locurile cu taxă, nu mai are timp să finalizeze proiectul la o materie și îi oferi contra cost
proiectul prezentat de tine anul trecut, pentru care ai obținut o notă mare.

2
 - Comportamentul colegului meu dintr-un an mai mic nu este unul etic deoarece acesta a
încercat să cumpere proiectul și să îl prezinte ca fiind proiectul său, contribuție personală, faptă
care încalcă normele eticii și regulamentul facultății.

b. Un alt coleg de grupă cu care ești foarte bun prieten și care nu și-a ales din timp coechipieri
pentru realizarea unui proiect, te roagă să îl incluzi in echipa ta fără să fi contribuit la realizarea
proiectului. Ai întrebat pe ceilalți coechipieri și cu excepția unuia toți ceilalți au fost de acord,
deci ai hotărât să îi treci numele pe proiect.

- Nu este etic faptul că l-am inclus pe colegul de grupă în echipă deoarece prin acest lucru
mint că el a contribuit la realizarea proiectului și deranjez și pe unul dintre coechipieri care au
lucrat la proiect. Prin fapta prezentată mai sus încalc normele de etică ale facultății spunându-mi
că el este un prieten foarte bun și trebuie să îl ajut.

c. Un al treilea coleg despre care știi că părinții săi îl pedepsesc dacă ar obține rezultate slabe la o
materie și care nu reușește să rezolve un subiect la examen, îți solicită ajutorul în timpul
examenului. Astfel, îl ajuți lăsând vizibilă foaia de examen care conține subiectul respectiv.
Profesorul examinator nu sesizează acest lucru.
- Intenția mea bună de al ajuta pe colegul meu să copieze de la mn în timpul examenului nu
mă salvează/justifică de la încălcarea normelor etice. Astfel eu am ajutat ca un student să trișeze
la un examen prin colaborarea cu el.

d. Un alt coleg care nu a respectat termenul de predare stabilit pentru un eseu , te roagă să confirmi
profesorului că eseul a fost trimis în termenul stabilit, dar din motive tehnice a ajuns cu
întârziere în contul de email a profesorului. Colegul riscă să fie penalizat cu 2 puncte și dorește
să obțină o notă mare. Știi că profesorul respectiv te apreciază, te consideră o persoană de
încredere și că nu este foarte priceput la probleme ce țin de IT. Hotărăști să îți ajuți colegul.
- Nu este etic ceea ce am făcut deoarece prin gestul meu l-am mințit pe profesor și am
profitat de faptul ca el nu este foarte priceput la probleme ce țin de IT. Prin urmare risc să pierd
încrederea profesorul și sa fiu catalogată drept fiind o studentă care încalcă normele etice și
morale ale facultății.

4) Descrieți o dilemă etică care poate să apară în relația profesor student. Analizați
alternativele de acțiune și alegeți pe cea mai bună.
Dilemă etică o putem caracteriza ca fiind o situație în care trebuie să se facă o alegere
dificilă între două direcții de acțiune, care implică încălcarea unui principiu moral.

3
 Un exemplu de dilemă etică care poate să apară în relația profesor - student poate fi
evaluarea și notarea subiectivă a studentului de către profesor. Această problemă apare atunci
când evaluarea nu se bazează pe realitate ci pe imparțialitatea profesorului.
Unele dintre cauzele care generează distorsiuni subiective în evaluare, amintim:
- alegerea defectuoasă a metodelor și strategiilor de evaluare în raport cu obiectul evaluării (ceea
ce se evaluează) sau cu obiectivele evaluării (ce se dorește să se realizeze)
- unele particularități ale relației dintre profesor și elevi, cu componentele ei afectiv-titudinale
Soluția ar consta nu dintr-o desubiectivizare a evaluării (ceea ce nu este nici posibil, nici de
dorit), ci dintr-o ancorare responsabilă în actul evaluativ, realizând optimizare între obiectivitate
și subiectivitate(a profesorului, dar și a elevului), eliminând eroarea și devierea grosolană de la
normele deontologice.

5) Ce probleme de încălcare a eticii și integrității academice ce pot să apară în cazul unui

proiect semestrial de echipă? Analizați implicațiile în funcție de gravitatea acestora.
În cazul realizării unui proiect semestrial de echipă pot să apară următoarele probleme de
încălcarea a eticii și integrității academice cum ar fi cumpărarea proiectului și prezentarea lui ca
fiind muncă lor proprie; sustragerea unuia dintre colegii de echipă de la contribuirea realizării
proiectului iar la final să îți asume meritele pentru proiect; modificarea conținutului fără acordul
coechipierilor.

6) Care credeți că sunt cele mai frecvente încălcări ale eticii și integrității academice de
către studenți? Dar de către profesori?
Abaterea academică se referă la încălcarea unor reguli de etică din partea studenților în
raport cu activitatea lor de învățare și cercetare. Termenul de abatere academică mai este înrudit
și cu termeni de tipul: fraudă (furt) academică, (lipsă de) integritate academică, conduită
academică neintegră acestea însumând diferite acțiuni ale studenților dar și profesorilor care
duc la încălcarea normelor de conduită etică în actul didactic, cercetare și/sau administrative ale
unei universități/facultăți.
Cele mai frecvente încălcări ale eticii și integrității academice de către studenți sunt:
- plagiatul, fabricarea, falsificarea: datelor, proceduri de cercetare sau analize ale datelor din
cadrul proiectelor, temelor, lucrărilor de licență și disertație;
- trișatul sau inducerea în eroare;
- mita sau servicii plătite;
- sabotarea, înlocuirea unei persoane la examen, trișarea contractată, predarea de dovezi false
sau incomplete privind realizările academice proprii, acționarea individuală sau în cooperare
cu altcineva pentru a obține beneficii ilicite.

4
 Cele mai frecvente încălcări ale eticii și integrității academice de către profesori sunt:
- favoritismul și evaluarea subiectivă din partea cadrelor didactice;
- utilizarea unui limbaj ofensator sau superior;
- presiuni din partea profesorilor pentru ca studenții să le cumpere cărțile;
- luarea de mită la examene;
- nepotism în notarea studenților;
- încălcarea dreptului la confidențialitate.

7) Care sunt implicațiile pe termen lung ale unei conduite academice necorespunzătoare în
cazul unui profesor? Dar în cazul unui student? In care situație implicațiile sunt mai grave?
Argumentați.
Implicațiile pe termen lung ale unei conduite academice necorespunzătoare în cazul
unui profesor pot fi: sancționarea profesorului pentru abaterile de la conduita etică;
destituirea din funcție; pierderea locului de muncă; o reputație proastă în cadrul facultății;
lipsa de respect din partea colegilor dar și studenților. Situațiile care au cele mai grave
implicații sunt cele în care un profesor pretinde mită pentru promovarea examenelor și
agresiune sexuală a studenților
În cazul unui student, implicațiile pe termen lung pot fi : nepromovarea examenelor și
a disciplinelor aferente; sancționarea studentului; exmatricularea. Situațiile cele mai grave
pot fi copierea la un examen și sabotarea, înlocuirea unei persoane la examen.

5
 Teme discuții - Curs 4
Etica activităților de cercetare

Studiu de caz 1
Un fost masterand care a absolvit și cursurile școlii doctorale, lucrează la activitățile de la
seminar sub coordonarea unui profesor. Profesorul a efectuat cercetări pe tematica
managementului resurselor umane și a adunat baze de date cu informații culese din surse
secundare și primare. Masterandul a venit cu o idee de articol științific în care a folosit baza de
date pusă la dispoziție de profesor. Ideea de articol s-a bazat pe experiența acumulată în
cercetarea din domeniul resurselor umane pe timpul colaborării cu profesorul.
Un prieten l-a ajutat cu prelucrarea datelor utilizând un soft specializat în prelucrări
statistice dar nu a contribuit l-a analiza și interpretarea datelor. De asemenea, în timpul elaborării
articolului a avut discuții cu alți doi colegi care i-au oferit unele sugestii/idei/recomandări privind
referințe bibliografice.
Fostul masterand a elaborat un draft al articolului științific iar profesorul l-a ajutat la
elaborarea părții de metodologie și la revizuirea articolului, a rezultatelor cercetării și a
concluziilor. Cine ar trebui să apară pe articol în calitate de coautori și care ar trebui să fie
ordinea numelor?

Conform teoriei drepturilor de autor și coautor, în exemplul de mai sus este prezentat un
caz în care se specifică că un fost masterand are o idee de articol științific bazat pe experiența
acumulată în cercetarea din domeniul resurselor umane pe timpul colaborării cu profesorul de la
seminar. Tânărul nu a putut realiza si nici duce la sfârșit lucrarea de unul singur, prin urmare
acesta a fost ajutat de către profesorul de la seminar cu baza de date, elaborarea părții de
metodologie și la revizuirea articolului, a rezultatelor cercetării și a concluziilor dar și de alți 3
colegi cu recomandări privind referințe bibliografice și cu un program informatic.
În concluzie, coautorii care au avut o contribuție semnificativă la realizarea articolului
științific sunt : - Masterandul;
- Profesorul.

Studiu ce caz 2
Un cercetător științific a publicat în urmă cu 3 ani un articol științific pe o anumită temă
împreună cu un alt coleg. Acum intenționează să trimită spre publicare un alt articol care
reprezintă o dezvoltare a temei articolului precedent pe care l-a elaborat ca singur autor. În noul

6
articol a folosit o reprezentare grafică din articolul precedent, care a fost de fapt o contribuție a
colegului său.
Este necesară sau nu citarea articolului elaborat în urmă cu 3 ani împreună cu colegul său,
din care a folosit reprezentarea grafică? Dar dacă reprezentarea grafică ar fi fost gândită de el?
Argumentați.
Da, este necesară menționarea sursei chiar dacă reprezentarea grafică face parte din
articolul realizat în urmă cu 3 ani împreună cu colegul său. Reprezentația grafică este contribuția
colegului.
Dar dacă reprezentarea grafică ar fi fost gândită de cercetătorul științific tot trebuie să
menționeze sursă în actualul articol deoarece teoria dar și legislația în vigoare presupune că
utilizarea propriei munci a autorului, folosită anterior într-o altă lucrare publicată, la care au fost
aduse modificări minimale, fără a se specifica (cita) faptul că respectivul text a mai fost publicat
anterior reprezintă autoplagiat. Dacă cercetătorul nu menționează sursa reprezentației grafice,
poate fi acuzat de plagiatul prin reciclare (autoplagiat).

Studiu de caz 3
Un profesor cu notorietate științifică într-un domeniu, de la o universitate de prestigiu a
fost solicitat de către editorii unui jurnal internațional din domeniul managementului să
recenzeze un articol.
După primirea articolului își dă seama că autorul este un doctorand îndrumat de un coleg
de departament, cu care a publicat articole științifice și a colaborat în proiecte de cercetare.
Colegul său ia prezentat recent meritele științifice ale doctorandului la o întrunire științifică.
Recenzorul se află sau nu într-un conflict de interese care ar trebui raportat editorilor
jurnalului?
Conflictele de interese apar atunci când obligațiile unei persoane implicate într-un proiect
de cercetare sunt în conflict cu interesele sau obligațiile personale. În cazul prezentat mai sus
recenzorul nu se află nici într-un conflict de interese. După citirea articolului, recenzorul își dă
seama că știe cine este autorul și anume un doctorand îndrumat de colegul său de departament cu
care a colaborat în proiecte de cercetare. Singurul lucru pe care ar trebui să îl raporteze
recenzorul editorilor este faptul că el cunoaște autorul și astfel el nu respectă aspectele specifice
eticii în procesul de recenzare și anume confidențialitatea.

Studiu de caz 4
Un cercetător din domeniul biochimiei alimentare este implicat într-un proiect de cercetare
inițiat și finanțat de o companie producătoare de aditivi pentru industria alimentară. Compania
testează un nou aditiv (ameliorator și potențiator de gust și aromă). Compania îl plătește cu o

7
sumă de 5000 de dolari pentru fiecare firmă din industria alimentară care este convinsă să
cumpere și să utilizeze noua substanță. Avem sau nu de a face cu un conflict de interese?
Da, în studiul de caz nr. 4 avem de a face cu un conflict de interese pentru că cercetătorul
este plătit cu suma de 5000 de dolari pentru fiecare firmă din industria alimentară care este
convinsă să cumpere și să utilizeze noua substanță. Acest lucru poate influența obiectivitatea
cercetătorului - integritatea rezultatelor cercetării pot fi puse sub semnul întrebării. Cercetătorul
pentru a primi banii ar face orice ca să convingă firmele să utilizeze noua substanță în loc ca el să
pună accent pe calitatea noii substanțe.

Studiu de caz 5
Doi cercetători sunt implicați într-un proiect de cercetare care vizează studierea efectelor
stresului la locul de muncă asupra performanțelor angajaților. Unul dintre ei află că celălalt,
atunci când în urma intervievării subiecților cercetării nu obține răspunsuri la anumite întrebări,
le inventează și le trece în colecția de date ca fiind veridice.
El îl atenționează pe cercetătorul cu comportament incorect, însă acesta nu recunoaște că ar
fi procedat astfel. Cercetătorul cu comportament incorect se află în relație de rudenie cu
managerul de proiect. Ce ar trebui să facă cercetătorul care a observat comportamentul incorect
mai departe?
Cercetătorul care a inventat răspunsurile la anumite întrebări a realizat o abatere față de
practicile etice ale cercetării și anume a fabricat rezultate nereale.
Cercetătorul care îl atenționează pe cercetătorul cu comportament incorect pentru abateri
de cercetare ar trebui să raporteze incidentul unui ofițer de integritate în cercetare care ar trebui
să examineze imediat sesizarea și să constate dacă este vorba de o abatere de la normele etice ale
cercetării - la rândul său acesta va raporta instituțiilor sau organizațiilor abilitate, astfel se va
demonstra greșeala făcută în ciuda faptului că cercetătorul cu comportament incorect se află în
relație de rudenie cu managerul de proiect.

Răspundeți la următoarele întrebări

1. Dacă înlocuiesc ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în fraza unui text, și nu
menționez autorul, este corect?
 Nu, nu este corect. Înlocuirea ordinii cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază
unui text și nu se menționează autorul se numește plagiat prin parafrazare.

2. Cum pot evita plagiatul?

8
  Putem evita plagiatul prin scrierea și exprimarea cu propriile cuvinte și argumente a
informațiilor obținute în urma documentării; folosirea corectă a unui sistem de citare acceptat pe
scară largă. Să folosim ghilimelelor, ori de câte ori, preluăm un text care aparține unui alt autor.
Să indicăm sursa pentru imaginile/graficele/tabelele/desenele care aparțin altor autori. Să
respectam normelor de redactare a referințelor și bibliografiei folosite în lucrările realizate.

3. Parafrazarea este acceptată ca fiind o forma de evitare a plagiatului? De ce?

 Nu, parafrazarea nu este acceptată ca fiind o formă de evitare a plagiatului pentru că
parafrazarea reprezintă a doua formă a plagiatului. Plagiatul prin parafrază sau parafrazarea este
o zonă gri a plagiatului în care un autor este conștient că o idee nu îi aparține, evită copierea
directă și alege calea unui furt mai greu de descoperit.
Plagiatul prin parafrază este o dezvoltare, o explicare în formulă personală a ideilor,
lucrărilor, invențiilor, operelor altuia și prezentată ca fiind o lucrare proprie, originală.

4. Cum pot să parafrazez corect?

 Plagiatul prin parafrază este o dezvoltare, o explicare în formulă personală a ideilor,
lucrărilor, invențiilor, operelor altuia și prezentată ca fiind o lucrare proprie, originală. Ca să
evităm acest tip de plagiat și să parafrazăm corect trebuie să distilăm ideile sursei în propriile
cuvinte. Nu este suficient să schimbăm câteva cuvinte și să păstrăm restul; mai degrabă, trebuie
să reformulăm complet ideile în cuvintele și pe înțelesul nostru. Dacă limbajul este prea aproape
de original, atunci vom fi vinovați de plagiat, chiar dacă furnizăm o citare. Dacă dorim să
folosim unii din termenii autorului pentru a sublinia sau clarifica un anumit aspect, trebuie să
punem acele cuvinte între ghilimele și să furnizam o referință clară.

5. Dacă o lucrare nu este publicată de autor, o pot folosi pentru a-mi realiza propria lucrare.
Este neapărat să precizez cine a scris-o anterior mie?
 Da, este neapărat să precizăm cine a scris-o anterior. Conform Art. 4 din Legea nr.
8/1996 – Dreptul de autor presupune :
(1) Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost
adusă pentru prima dată la cunoștința publică.

(2) Când opera a fost adusă la cunoștința publică sub formă anonimă sau sub un pseudonim
care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercită de persoana fizică sau
juridică ce o face publică având consimțământul autorului, atât timp cât acesta nu își dezvăluie
identitatea.

9
6. Pot apela la servicii de scriere sau la un prieten, pentru a-mi scrie lucrarea de disertație iar eu
să o revizuiesc la sfârșit?
 Nu, nu se poate apela nici la un serviciu de scriere sau prieten pentru a realiza lucrarea de
disertație. Acest lucru încalcă legea și lucrarea nu ar mai fi compoziție proprie. El ar prezenta și
ș-ar însuși munca și ideile altcuiva. Dar ar putea primi un sfat sau o îndrumare din partea cuiva
pentru realizarea lucrării.

7. Este etic să accept ca numele să îmi fie trecut pe o lucrare științifică realizată de un
coleg/prieten, prin încheierea unui acord de reciprocitate ca și eu la rândul meu să îl menționez
ca și coautor la o lucrare elaborată de mine? În ce condiții poate fi făcut acest lucru?
 Nu, nu este etic să accept să mi se treacă numele pe o lucrare științifică că și la rândul
meu să îl menționez în lucrarea mea ca și coautor deoarece nici în lucrarea mea și nici a
colegului nu se prezintă adevărul despre cine a realizat respectivele lucrări. Astfel atât eu cât și
colegul meu ne-am asuma merite pe care nu le merităm.

8. Pentru teza de disertație un masterand a susținut inițial că a colectat un număr mai mare de
date (interviuri, chestionare, etc.) decât a reușit să realizeze de fapt. Este etic? Acest lucru poate
afecta notarea sau promovarea?
 Nu, nu este etic ceea ce a făcut masterandul. Prin ceea ce a făcut masterandul a săvârșit o
abatere de la normele de conduită etică a cercetării. Numărul mai mare de date decât a reușit să
realizeze masterandul poate conduce la obținerea unor rezultate false și să afecteze calitatea și
corectitudinea tezei, conducând astfel și la modificarea notei sau chiar nepromovarea.

10
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Mai 2020
Master : Managementul Resurselor Umane
Numele și prenumele: Curlia Lavinia

Eseu la disciplina ”Etică și integritate academică”

Formarea unei culturi organizaționale etice o provocare pentru
Universitățile din România

Managementul eticii ți integrității academice la Universitatea “Alexandru

Ioan Cuza”

Universitățile sunt comunități care oferă servicii de educație superioară și cercetare.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este cea mai veche instituție de învățământ
superior din România continuând din anul 1860 o tradiție a excelenței și inovației în educație și
cercetare.
Aceasta dublă ipostază, de comunitate profesională și de instituție ofertantă de servicii,
generează probleme specifice, dar și multe probleme comune. Unele dintre aceste probleme sunt
de natură etică. Dacă le neglijăm, toate celelalte aspecte sunt afectate: calitatea studiilor,
managementul eficient, satisfacția studenților în privința calității studiilor, și a absolvenților în
privința relevanței experienței universitare.
Pentru cei mai mulți studenți, universitatea este instituția în care învață să își asume trecerea
de la tutelă și paternalism la libertate și autonomie. Din acest motiv, rolul experienței
universitare este crucial în maturizarea intelectuală, profesională și, nu în ultimul rând, morală.
Oricum ar fi privite lucrurile, deprinderile dobândite in perioada studiilor universitare nu sunt
doar intelectuale, ci țin și de viitorul comportament etic în profesie, în viața publică și chiar în
cea privată.
Codul de Etică este menit să sprijine personalul și studenții să identifice și să rezolve
problemele de natură morală care se pot ivi în perioada angajării și studiilor. Este destinat să
ghideze relațiile cu colegii, cu studenții, cu instituția universitară, cu partenerii instituționali,
precum și cu comunitatea locală, națională și internațională.
Codul de etică universitară înseamnă formularea explicită, în scris, a idealurilor, valorilor,
principiilor și normelor morale pe care consimt să le respecte și să le urmeze membri unei
comunități academice.
Rostul unei universități moderne – indiferent de profil – nu e doar acela de a ne forma ca
specialiști și cercetători, ci și ca oameni civilizați, culți, oameni de caracter, care ne respectăm
semenii și instituțiile, ca oameni morali.
11
 În orice instituție atât publică cât și privată întâlnim comportamente pe care le numim
„imorale”. De obicei trecem cu nonșalanță sau cu neputință pe lângă ele, considerându-le
neimportante sau mult prea greu de evaluat obiectiv. Experiența dar practica au demonstrat însă
că actele imorale nu sunt nici lipsite de importanță și nici atât de dificil de evaluat pe cât s-ar
putea crede. Ele contribuie însă la crearea unui mediu organizațional imoral, în care pare că totul
este permis, ceea ce va favoriza și mai multe comportamente imorale cum ar fi : probleme de
etichetă la ore; statutul micilor cadouri instituționale; relația viciată profesor-student precum
adresare, hărțuire, tratarea arogantă a studenților; conflict de interese, nepotism, concurență
neloială; plagiat.
Pentru a împiedica dezvoltarea unui mediu organizațional imoral, conducerea instituțiile a
implementat “Managementul eticii” care presupune aplicarea și dezvoltarea unor măsuri
instituționale care vizează prevenția și combaterea comportamentelor imorale și lipsite de
integritate dintr-o universitate. Astfel conducerea universității, cadrele didactice cât și studenții
acesteia au înțeles că prezența eticii în mediul universitar joacă un rol important pentru
desfășurarea activității și pentru atingerea obiectivelor.
Prima măsură aplicată privind promovarea managementului eticii și integrității academice
de către Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost publicarea și instaurarea “Codului de etică
al Universității Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Scopul Codului de etică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași este de a susține și
de a dezvolta continuu climatul de cooperare, respect reciproc, colegialitate, politețe, încredere,
discreție, solidaritate, care există în interiorul acestei instituții de învățământ superior, pentru a
facilita creșterea calității activității didactice, de cercetare, de educație și îndeosebi a atmosferei
de muncă din Universitate. Prezența acestui cod prezintă o serie de avantaje cum ar fi
identificarea rapidă a oricărui abuz de putere - prin raportarea la standardele etice prevăzute in
cod; subliniază principiile de comportament ce trebuie respectate în procesul de luare a
deciziilor.
La baza codului etic folosit de către UAIC stau principiile de etică și deontologică
universitară: libertatea academică, dreptate și echitate, onestitate și corectitudine intelectuală,
transparență, responsabilitate profesională și socială, integritate, respect reciproc și cooperare.
În mare parte aceste principii enunțate mai sus, sunt și nu sunt respectate de către membrii
comunității academice. Unul dintre principiile cele mai nerespectate este principiul integrități.
Asumarea și respectarea acestui principiu împiedică corupția, înșelăciunea, nepotismul,
favoritismele de orice fel, conflictele de interese, tratamentele părtinitoare în distribuția
resurselor și în soluționarea diferențelor și conflictelor. Dar realitatea reflectă altă situație, o
parte din membrii comunității, practică astfel de acțiuni precum celor prezentate mai sus în mod
repetat, deliberat și fără nici o mustrare de conștiință.

12
 O altă valoarea morală care nu este respectată și încălcată de către membrii comunității și nu
numai din cadrul UAIC ci în general al universităților este faptul că este interzisă angajarea în
posturi didactice, de cercetare, didactice auxiliare și nedidactice a persoanelor care sunt soți, rude
sau afini (până la gradul III) cu membrii comunității universitare care exercită funcții de
conducere a departamentelor academice, a departamentelor specializate de cercetare ori
interdisciplinare, a școlilor doctorale sau a departamentelor administrative (aici cu sensul
cuprinzător de servicii administrative, indiferent de mărime și nivel), care organizează concursul
pentru posturile respective. Din nou realitatea este alta. De pe urma nerespectării acestei valori
au de suferit persoanele care sunt pregătite pentru ocuparea locurilor disponibile pentru că
altcineva are ceva în plus și anume un membru al familie este angajat în respectiva unitate.
Abaterile cele mai grave de la principiile, valorile sau normele prevăzute de către codul etic
cu care se confruntă studenții/masteranzii sunt :
- mita și cadourile cerute de către profesori;
- favoritismul și evaluarea subiectivă din partea cadrelor didactice;
- hărțuirea sexuală.
Măsurile sau instrumentele care trebuie să fie luate pentru prevenirea și/sau corectarea abaterilor
prezentate mai sus, sunt: destituirea din funcția de conducere din instituția de cercetare-
dezvoltare; desfacerea disciplinară a contractului de muncă; sancționarea. Astfel cei care vor
avea intenția să se abată de la principiile prevăzute de codul etic vor ști consecințele.
Furnizând un model de conduită, Codul de etică al UAIC este în egală măsură un contract
moral între membrii comunității universitare, a cărei coeziune o menține prin angajarea adeziunii
și devotamentului, a aprecierii, a imparțialității și a comunicării profesionale.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași dorește să contribuie, promoveze și să
susțină: dezvoltarea și răspândirea cunoașterii; să educe, pentru exercitarea de profesii și funcții,
în spiritul Adevărului și Binelui; să păstreze și să extindă expresiile creației științifice și
culturale; să promoveze ideile societății libere în scopul dezvoltării.

13