este îndrumat spre clãdirea centralã, într-o frumoasã încãpere, unde îI aºteaptã Hildegard, de fapt fantoma

ei. Ea îI conduce afarã, farã sã deschidã uºi ºi îl invitã în birjã, care porneºte încet „spre pãdure, pe drumul
cel mai Iung”.
• Moartea este prezentatã simbolic, ca o Iungã cãlãtorie în vis spre demult pierduta fericire:
„—Se întâmplã ceva cu mine, ºi nu ºtiu birie ce. Dacã nu te-aº fi auzit vorbind cu birjarul, aº crede
cã visez.” spune fetei Gavrilescu. Iarea îi rãspunde: Toþi visãm. Aºa începe. Ca într-un vis.”
— „— -

Totul este sugerat cu un lirism fermecãtor, se îmbinã sacrul ºi profanatul, miticul cu realul cenuºiu,
într-o povestire fermecãtoare ºi de mare originalitate.
72. ISTO1~ICI, CR1TICI,, TEORETICIENJ LITERARI
IN PERIOAJ)A INTERBELICA

EUGEN LOVINESCU, GEORGE CALINESCU, TUDOR VIANU ªI ALÞIII

• Scurtã sintezã a evoluþiei criticii literare romane.

• Eugen Lovinescu adept al modernisiriului ºi al
—

sincronismului. Studiul Creaþia obiectivã, despre romanul Ion al lui Rebreanu.

• George Cãlinescu celebrul stil cãlinescian. Studiul Mihail Sadoveanu din Istoria literaturii
—

române...
• Tudor Vianu Dubla intenþie a limbajului ºi problema stilului.
—

• Alþi critici importanþi.

• Paralel cu înflorirea poeziei ºi prozei româneºti, teoria, critica ºi istoria literarã cunoaºte în perioada
interbelicã o evoluþie specta-culoasã.
Ajunse la vârsta deplinei maturitãþi, ele exprimã biruinþa moºtenirii literare a lui Titu Maiorescu.
Polemica (vita) clintre Maiorescu, adept al criticii esteticului ºi Gherea, adept al criticii sociale (al
eticului ºi etnicului) a fost continuatã multã vreme de dis-cipolii acestora. In perioada interbelicã aceastã
împãrþire a criticii în adepþi ai artei esteticului ºi ai artei cu tendinþã a luat sfârºit, trium-fând la toþi
criticii literari atitudinea exclusiv esteticã.
Activitatea de istoric, critic, estetician ºi teoretician Iiterar a lui Eugen Lovinescu, George Cãlinescu,
Tudor Vianu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, ªerban Cioculescu, Vladimir Streinu
º.a. se caracterizeazã prin aprecierea frumuseþii ºi subtilitãþii (jlnomsdg) operelor într-un limbaj critic
elevat (emelkedett).
• Eugen Lovinescu (1881—1943), conducãtor al cenaclului ºi revistei Sburãtorul este adeptul
modernismului. Activitatea sa ca critic ºi îndrumãtor literar are ca obiectiv:
1. Promovarea tinerilor scriitori ºi orientarea modernã a scrierii lor (Ion Barbu, Camil Petrescu,
Ilarie Voronca, George Cãlinescu, H.P. Bengescu).
2. Forinularea unui program ideologic modernist în articole