Urme ramase dupa contactul vehicul-

vehicul

1.Urme de impact
De regula, coliziune intre vehicule se produce dupa ce macar unul dintre participantii la
trafic a sesizat pericolul de accident si a reusit sa franeze inainte de impact. Este cunoscut
faptul ca la o franare energica se schimba repartitia greutatilor pe axe ceea ce face ca
inaltimea partii din fata a caroseriei sa scada, iar partea din spate a ei sa se ridice. In asemenea
situatii can unul sau ambele vehicule sunt franate in momentul impactului, inaltimile
amprentelor barelor de protective din fata pot furniza indicia asupra masurilor de evitare a
accidentului luate de conducatorii auto.

La coloziunile frontale ambele bare de protective imprima urme de deformare. Daca

amprentele barelor de protective din fata se situeaza la aceeasi inaltime ca la vehiculele in
repaus, ori niciunul nu a franat inaintea impactului sau au franat amandoua. Daca numai unul
franeaza bara autovehiculului franat energic poate sa-si micsoreze inaltimea atat de mult incat
sa se gaseasca sub bara celui nefranat si amprenta ei sa se situeze pe componentele de
dedesubtul partii frontale.

In cazul coliziunilor frontal-spate, daca vehiculul din fata este franat iar cel din spate nu,
amprenta de pe spatele primului produsa de bara din fata a celui de al doilea se situeaza la o
inaltime mai mica dacat cea la care se afla bara autovehiculului nefranat, in stare de repaus.
Bara din spate a vehiculului din fata imprima pe partea frontala a vehiculului din spate o
amprenta situata la o inaltime mai mare. Daca autovehiculul din spate este franat energetic,
bara din fata a autovehiculului din spate se poate afla sub bara din spate a primului vehicul si
astfel este posibil sa nu imprime urme.
 Accidentele rutiere cu coliziuni frontale sunt caracterizate printr-o mare diversitate a
gradului de acoperire, la multe din ele nedepasindu-se jumatate din latimea partii frontale. In
schimb, coliziunile la care axele longitudinale ale autivehiculelor sunt paralele la inceputul
impactului au o reprezentare numerica mai restransa. In majoritatea cazurilor, axele
longitudinale sunt inclinate cu 10-15°.

2.Urme de frecare
Alte urme de contact se evidentiaza in accidentele cu coliziuni laterale in care urmele sunt
produse prin frecarile suprafetelor laterale ale vehiculelor. Urmele sub forma unor segmente
 Drepte nu pot furniza indicii relevante; in schimb, urmele curbe permit stabilirea diferentei
de viteze dintre vehicule. Se pot delimita doua categorii de urme curbe, deosebindu-se prin
forma si locul imprimarii si anume:
-epicicloide, imprimate de regula de coltul barei de protective al unui vehicul pe capacul
ornamental sau pe discul unei roti de la celalalt vehicul;
-trohoide, imprimate pe aripile sau portierele unui vehicul de catre organelle de fixare a unei
roti de la celalalt vehicul;

Asemenea urme pot sa apara la depasirea vehiculelor, cand:

-vehiculul care depaseste revine pe banda initiala inainte ca spatele sau sa fi trecut de partea
frontal a vehiculului depasit;
-vehiculul depasit accelereaza si din cauza atingerii unei viteze mai mari decat vehiculul care
a depasit il atinge pe acesta cand efectueaza manevra de revenire ;
-vehiculul deposit vireaza catre vehiculul care depaseste pentru a evita un pieton sau obstacol
aflat la margine carosabilului;
-distanta laterala dintre vehiculele aflate in depasire trebuie micsorata din cauza ingustarii
partii disponibile a carosabilului;

Epocicloidele imprimate pe roti pot avea sens de infasurare, de desfasurare sau ambele
sensuri.

3.Urme produse prin frecarea anvelopelor cu carosabilul

Si urmele imprimate de anvelopa pe calea de rulare reprezinta un indiciu important pentru
analiza evenimentelor rutiere, intrucat pe baza lor se poate stabili:
-vitezele de deplasare ale vehiculelor;
-caracterul miscarii vehiculului pe parcursul imprimarii( decelerare, accelerare, derapaj);
-reactiile conducatorului auto;
-identitatea vehiculului prin forma amprentei urmei;
-directia si sensul deplasarii;
-pozitiile vehiculului in diverse momente ale deplasarii;
 Imprimarea urmelor pe parcursul rularii normale este rezultatul deformarii caii de rulare
sau desprinderii de material de adaos de pe suprafata anvelopei.

Pe drumuri cu imbracaminte dura curate, in stare uscata, urmele se formeaza prin retinerea
unor particule fine din materialul anvelopei, desprinse din ea prin frecare intense, cauzata de:
-franare energetica cu alunecarea si blocarea rotilor;
-accelerari mari la punerea in miscare a rotior motoare;
-derapaj;
-franare insotita de derapaj;
-deplasare cu anvelopa dezumflata;

4.Urme produse de franarile energetice

Franarea energetica, denumita sugestiv si franare de urgenta, este rezultatul reactiei firesti
a conducatorului auto in intentia evitarii unui pericol; ea se manifesta prin apasarea brusca a
pedalei franei de serviciu.Daca vehiculul este prevazut cu instalatie de franare conventionala,
trecerea prin domeniul de alunecare al rotii pana la blocarea ei este foarte rapida sip e
carosabil nu se imprima o urma propriu-zisa de franare, ci de frecare a rotii blocate.

Comportamentul conducatorului auto poate fi evaluat prin forma si intensitatea primei

parti a urmei. In genereal urma produsa de o franare de urgenta prezinta pe portiunea de
inceput o crestere continua a intensitatii imprimarii si apoi nuanta de negru se mentine pana la
oprirea vehiculului, daca nu intervin modificari in constitutia si acoperirea caii de rulare.

Daca pedeala a fost actionata brusc, caracteristica reactiei de evitare a unui pericol, pe
primii decimetri ai urmei se contureaza numai marginile anvelopei, sub forma a doua linii
paralele(fig.2.7.a) imprimate intens, iar apoi suprafata dintre ele se inchide treptat la culoare.

Daca vehiculul este dotat cu sistem de franare cu ABS, urmele vizibile sunt aparent
discontinui(fig.2.12), intensitatea imprimarii se mareste dinspre origine spre capatul lor, iar pe
urma poate fi identificat profilul distorsionat al anvelopei. Discontinuitatea si gradul variabil
de innergrire se datoreaza intervalelor cresterii intensitatii franarii si apoi descresterii ei
rezultate in urma reglajului in bucla inchisa a fortei de franare.
5.Urme de demaraj
Daca forta de tractiune pe roata depaseste forta aderenta, apar patinari, care pe drumuri cu
imbracaminte dura in stare uscata genereaza forte de frecare suficient de mari pentru
desprinderea din anvelopa a particulelor si astfel se formeaza urma de demaraj. Asemenea
urme se imorima cand se pleaca de pe loc cu acceleratii mari, cu utilizarea integral sau intr-un
procent ridicat a puterii motorului.

Urmele de demaraj sunt imorimate numai de rotile motoare si in mod obisnuit au o

lungime de 2-3 m. La origine, urma este imprimata intens pe toata suprafata eu, cu particule in
exces pe margini; spre cat intensitatea scade progresiv, de milte ori fiind vizibil si profilul
distorsionat al anvelopei.

6.Urme de derapaj
La deplasarea in viraje, asupra vehiculului actioneaza forta centrifuga, a carei marime
depinde de masa, viteza lui si de raza de curbura a traiectoriei. Daca forta centrifuga devine
mai mare decat reaciunea laterala a drumului, vehiculul incepe sa efectueze o miscare de
translatie laterala spre exteriorul virajului, adica incepe sa derapeze. Cand nu intervine
franarea, roata patineaza numai pe directia fortei centrifuge si astfel imprima urme specific,
care difera de urmele de franare atat prin forma cat si prin aspectul asezarii particulelor
desprinse din anvelopa.

Atunci cand pe parcursul derapajului vehiculul efectueaza o rotatie mai mare de 90° in
jurul centrului sau de greutate, fara sa fie franat, aspectul urmei de derapaj se schimba
progresiv, in functie de inclinatia rotii fata de directia de deplasare. Pe aceeasi urma pot fi
observate astfel toate formele tipice, cu dungi imprimate perpendicular sau dealungul ei, ori
imprimate cu acceasi insistenta.

Intre urmele de derapaj imprimate de vehicule cu sistem classic de franare si cu ABS nu

apar diferente sensibile decat in situatia franarii in curba.