Capitolul IV.

Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul

maritim și aerian

Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în

domeniul maritim și aerian
1. Noțiuni generale despre noțiunile de ”navă” și ”aeronavă”
2. Publicitatea drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul maritim
3. Operațiunile juridice consemnate în registrele matricole și de evidență a navelor
4. Operațiuni de publicitate privind aeronavele civile

1. Noțiuni generale despre noțiunile de ”navă” și ”aeronavă”

1.1. Domeniul maritim

În domeniul maritim întâlnim bunuri diverse care sunt folosite și transportate pe apă.
În cuprinsul acestei lucrări am foosit termenul ”maritim” ca termen generic, înțelegând prin
acesta atât sfera domeniului maritim, cât și cel fluvial.
Preocupările noastre s-au oprit asupra publicității de bunuri întrucât am constatat că
în sfera dreptului maritim teoria vorbește mai putin despre operațiuni de publicitate asupra
bunurilor, dar practica judiciară se confruntă cu cazuri diverse în acest domeniu.
De cele mai multe ori, când vorbim despre dreptul maritim ne gândim mai întâi la
noțiunea de ”navă” privită în sens larg, generic (așa încât ea cuprinde tot ceea ce poate
reprezenta un mijloc de deplasare pe apă sau pe sub apă) și abia apoi ne gândim la utilitatea ei
ori la drepturile care poartă asupra navei sau la actele ori faptele juridice care fac trimitere la
navă. Situația este oarecum similară și la aeronave, dar acest lucru va fi analizat și dezvoltat în
cea-a dea doua parte a acestui subcapitol.
Totodată, precizăm că analiza noastră privește navele și aeronavele civile și
comerciale, nu și navele și aeronavele militare. Acestea din urmă fac obiectul unui studiu
separat de lucrarea de față.
Pentru motivele arătate anterior, considerăm necesar să începem cu o definiție a
”navei”, pentru ca apoi să continuăm cu câteva discuții specifice dreptului de proprietate,
precum şi despre dreptul de proprietate asupra navei. Vom încheia cu noțiunile privitoare la
publicitatea mobiliară și imobiliară, precum și cu problemele referitoare la publicitatea
navelor.
Astfel, ”nava” este un bun, un obiect pe care legislaţia română, mai ales cea de
dinainte de 1989, nu l-a definit în mod expres, ci doar a făcut referire la acesta şi a lasat
doctrina să îi găsească o definiţia potrivită. În acest sens, amintim dispoziţiile art. 490 din
fostul Cod comercial român, care preciza că navele sunt bunuri mobile. Fac parte din vas 1 şi
ambarcaţiunile, uneltele, instrumentele, armele, muniţiile, proviziile, precum şi, în general,
toate lucrurile destinate uzului său permanent, chiar şi în situaţia în care se găsesc separate
de vas pentru o anumită perioadă.
O definiţie a fost dată ”navei” în cuprinsul dispoziţiilor O.G. nr. 42/1997, care prevăd
că sunt nave, în înţelesul prezentei ordonanţe, navele maritime şi fluviale de orice tip,
propulsate sau nepropulsate, care navighează la suprafaţă sau în imersie, destinate
1
adică din ”navă”
1
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
transportului de mărfuri şi/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau împingerii,
aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere
plutitoare şi altele asemenea, cu sau fără propulsie, precum şi instalaţiile plutitoare care în
mod normal nu sunt destinate deplasării sau efectuării de lucrări speciale, cum ar fi: docuri
plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de
foraj şi altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaţiunile mici şi cele destinate activităţilor
de agrement2.
Încadrarea navelor din punct de vedere juridic în categoria bunurilor mobile/imobile
a ridicat probleme de natură a identifica exact cărei categorii de bunuri aparţin acestea
(navele). Există suficiente situaţii în care navele sunt asimilate bunurilor imobile ori sunt
supuse regulilor privitoare la imobile. Cu toate acestea, nu putem sa le încadrăm cu
certitudine în categoria imobilelor întrucat s-ar încalca dispoziția expresă prevăzută de
legislaţia în vigoare, potrivit căreia navele sunt bunuri mobile.
Fiecare navă trebuie să fie înmatriculată din punct de vedere administrativ pentru a se
putea distinge de celelate nave, dar şi pentru a se putea înscrie în mod corect menţiunile şi
privilegiile referitoare la nava respectivă. Doctrina a statuat că există patru elemente care sunt
necesare pentru identificarea unei nave, şi anume: numele, tonajul, portul de înmatriculare şi
naţionalitatea navei. Conform legislaţiei în vigoare, pentru stabilirea corectă a elementelor de
identificare a navei este necesar să avem în vedere categoria căreia îi aparţine nava respectivă.
Trebuie să reţinem că navele maritime, navele de navigaţie interioară propulsate,
aparatele şi instalaţiile plutitoare cu propulsie proprie se individualizează printr-un nume
propus de proprietar şi aprobat de o autoritate de profil, care este Autoritatea Navală Română
(A.N.R.). Navele de navigaţie interioară nepropulsate, navele de agrement şi aparatele şi
instalaţiile plutitoare fără propulsie se individualizează printr-un număr de înmatriculare
acordat de A.N.R. putând purta, la solicitarea proprietarului şi cu acordul căpitaniei portului
de înmatriculare, şi un nume.
Primul element de identificare a navei este, după caz, numele sau numărul de
înmatriculare, care va fi scris pe corpul navei şi în evidenţă/vizibil. Evidenţa navelor maritime
sub pavilion românesc se ţine în Registrul matricol al navelor maritime de către căpităniile de
port stabilite în acest sens prin decizia directorului general al A.N.R. Navele de navigaţie
interioară se înmatriculează în Registrul matricol al navelor de navigatie interioară de către
căpităniile de port stabilite în acest sens prin decizie a directorului general al A.N.R. A.N.R.-
ul ţine evidenţa a acestor nave în Registrul de evidenţă centralizată.
Navele aflate în construcţie sunt evidenţiate în Registrul de evidenţă al navelor în
construcţie, care este ţinut de către căpitănia de port în a cărui rază teritorială se află şantierul
naval.
Naţionalitatea navei este cel de-al doilea element de identificare. Şi acest element
prezintă importanţă în materia publicităţii mobiliare, pentru aceleaşi considerente ca cele
menţionate la primul element.
În conformitate cu O.G. nr. 42/1997, navele au naţionalitatea statului în care au fost
înmatriculate şi al cărui pavilion sunt autorizate să arboreze. Naţionalitatea navei reprezintă
acea particularitate de a aparţine unui anumit stat al cărui pavilion îl poartă, de a cărui

2
Art. 23 din O.G. nr. 42/1997 republicată.
2
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
protecţie se bucură şi sub a cărui jurisdicţie se află. Pentru dobândirea sau acordarea
naţionalităţii române trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii, şi anume, navele să fie
înmatriculate în România şi să fi obţinut dreptul de a arbora pavilion românesc.
Având în vedere utilizarea navelor, în legătură cu acestea se află şi încărcătura navei,
precum şi documentul care evidenţiază încărcarea marfurilor pe o navă (poliţa de încărcare),
ce este cunoscut sub denumirea de conosament. Aici trebuie stabilit mai întâi despre care bun
este vorba şi abia apoi să stabilim persoana în patrimoniul căruia se afla bunul respectiv.
Cu toate acestea, nu vom analiza în cuprinsul prezentului studiu decât navele, aşa
cum aminteam încă de la începutul materialului.

1.2. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra navei

1.2.1. Atunci când vorbim despre dreptul de proprietate, ne gândim la actele

normative care reglementează proprietatea, precum şi la o definiţie comună tuturor bunurilor
asupra cărora poartă proprietatea. Așa cum se știe, legea fundamentală reglementează
proprietatea în cuprinsul a două articole, respectiv, art. 44 şi art. 136. Aceste prevederi legale
nu definesc proprietatea, ci doar arată felurile acesteia şi locul său în sistemul juridic
românesc.3
Vechea reglementare, prevăzută de codul civil din 1864 definea proprietatea ca fiind
dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut, însă în
limitele determinate de lege4. Doctrina în domeniu a extins definiţia, completând-o în sensul
că dreptul de proprietate a început a fi considerat acel drept real care conferă titularului
dreptul de a întrebuinţa bunul conform naturii sau destinaţiei sale, de a fi folosit şi de a se
dispune de bun în mod absolut, exclusiv şi perpetuu, până la limita legii sau până la limita
atingerii dreptului altuia.
Din această definiţie au fost desprinse si atributele dreptului de proprietate, respectiv,
dreptul de a poseda bunul, dreptul de folosinţă exercitat asupra bunului despectiv, precum şi
dreptul de dispoziţie asupra aceluiaşi bun. Toate aceste trei atribute sunt recunoscute
proprietarului bunului.
Reglementarea noului cod civil delimitează felurile proprietăţii, în cuprinsul art. 552,
după care, în cuprinsul art. 555 se defineşte proprietatea prin înseşi atributele sale, adică prin
conţinutul dreptului de proprietate5. Pornind de la această definiţie, noua reglementare a

3
Art. 136 din Constituţia României
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-
teritoriale. (...)
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.

Art. 44 din Constituţia României

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (...)
(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei
vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
4
Art. 480 Codul civil din 1864.
5
Art. 555 – Conţinutul dreptului de proprietate privată
3
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
dreptului de proprietate aduce în discuţie atributele dreptului de proprietate, respectiv,
posesia, folosinţa și dispoziţia6.
Cu toate acestea, în opinia unor autori atributele ar fi posesia, folosinţa, dreptul de a
culege fructele, precum şi dispoziţia. Această enumerare nu modifică în mod substanţial
componenţa atributelor, ci doar pregătesc discuţiile care urmează a se purta referitor la
dezmembrămintele dreptului de proprietate, deci, la celelalte drepturi reale principale7.
Aceasta abordare ne este utilă şi nouă în studiul asupra proprietăţii asupra navelor,
precum şi a altor drepturi reale ce pot fi întâlnite în această materie, întrucât vom putea
identifica drepturile, actele și faptele care sunt legate de noțiunea de ”navă”, precum și tipurile
operațiunilor/înscrierilor pe care le putem face în legătură cu aceste bunuri și drepturi, acte ori
fapte juridice.
Tot aici se cuvine să amintim şi despre existenţa dispoziţiilor legale ce regelmentează
și alte aspecte în legătură cu domeniul maritim, printre care protecția mediului8, salvarea vieții
pe mare9 sau publicitatea mobiliară şi imobiliară întrucât adoptarea şi intrarea în vigoare a
noului cod civil au adus laolaltă codul comercial, o parte a legislaţiei din domeniul
transporturilor şi cel maritim, publicitatea de bunuri şi o parte din vechiul cod civil.

1.2.2. Cât priveşte proprietatea navei ori alte drepturi reale asupra acesteia, trebuie
identificat titlul de proprietate şi proprietarul, apoi putem discuta despre atributele dreptului
de proprietate şi despre operaţiunile de publicitate mobiliară specifice domeniului maritim.
Reţinem că înainte de 01.10.2011, legislaţia română privitoare la dreptul maritim şi,
implicit, la regimul juridic al navelor, erau Codul comercial (Cartea I, Titlul 12, ”Despre
contractul de transport”, Cartea II, ”Despre comerţul maritim şi despre navigaţie”, Cartea IV,
”Despre exerciţiul acţiunilor comerciale şi despre durata lor”), Codul civil, Codul de
procedură civilă – toate acestea reprezentau dreptul comun în domeniul dreptului maritim. La
acestea se adăugau alte legi, cu caracter special, care completau reglementările iniţiale.
În prezent încă mai este aplicabilă O.G. nr. 42/1997, acesta fiind actul normativ care
reglementează înscrierea navelor, constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale

(1) Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut
şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.
(2) În condiţiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalităţi şi dezmembrăminte, după caz.
6
Florica Braşoveanu, Ways To Resolve Maritime Disputes, International Scientific Conference dedicated to the
european maritime day, 20 mai, publicată în “Maritime Scientific Forum” (ISSN 1310 9278), Varna, 2013, p. 59
7
Florica Braşoveanu, Freedom of movement of goods, persons, services and capital, The International
Conference Present Issues Of Global Economy - 10th Edition - MAY, 31st 2013, Constanţa
8
Anechitoae, Constantin; Albu Panaitescu, Ileana-Irina; Panaitescu, Vlad-Adrian, Environment and its
Protection by Legal Means, Advances in Environmental and Geological Science and Engineering. 3rd
International Conference on Environmental and Geological Science and Engineering (EG '10), Constantza
Maritime University Constantza, Romania, September 3-5, 2010, ISBN: 1792-4685; ISBIN: 978-960-474-221-9.
See also: WSEAS - World Scientific and Engineering Academy and Society, pp. 53-59
9
Anechitoae, Constantin; Șerban, George; Pandele, Adina Laura; Brașoveanu,Florica; Seamen welfare at sea
and in ports – social assistance issues, 15th International Congress of the International Maritime Association of
the Mediterranean IMAM 2013 - Developments in Maritime Transportation and Exploitation of Sea Resources,
Guedes Soares&Lopez Pena (eds) 2014 Taylor& Francis Group, London, ISBN 978-1-138-00124-4, 14 – 17
octombrie 2013, A Coruna, Spain, http://www.imamhomepage.org/imam2013/programme.aspx
4
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
asupra navelor.10 Pentru a se putea vorbi despre aceste operaţiuni juridice, trebuie avute în
vedere câteva elemente specifice navelor în domeniul maritim.
Cât priveşte dreptul de proprietate asupra navelor, se cunosc două moduri prin care
se poate dobândi proprietatea, şi anume: moduri principale (cum ar fi: construcția navei și
vânzarea-cumpărarea navei) şi moduri derivate (ca, de exemplu: dizolvarea persoanelor
juridice aparținătoare, confiscarea bunului asigurat de către asigurător ș.a.).
Legislaţia română încadrează contractul de construcţie al navei în categoria locațiunii
(formă de închiriere, ce presupune transferul folosinței bunului pe o perioadă determinată,
contra unui preț-chiria), așa cum este ea reglementată de legislaţia civilă. Acest raport juridic
poate lua forma unui contract de antrepriză. În raport de caracterul complex al
problemelor  pe care le implică construcția unei nave, acest contract poate fi calificat ca un
contract de antrepriză şi comportă câteva particularităţi.
Antrepriza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare
succesivă și consensual. În dreptul comun, legea nu cere o formă anume pentru validitatea
contractului de antrepriză. În schimb, atunci când vorbim despre contracte pentru construcția
vaselor/navelor, aceste convenţii trebuie făcute în scris și nu pot fi opuse terților dacă nu sunt
transcrise în registrele căpităniei sau autorității maritime unde se efectuează construcția.
Iată cum apare un moment important, care privește operațiuni de publicitate privitoare la
bunuri.
Antrepriza este un contract intuituu personae în ceea ce privește organizarea și
conducerea lucrărilor. Antreprenorul este obligat să execute personal lucrarea afară de situația
în care există clauză contractuală în acest sens sau dacă aceasta rezultă din împrejurări.11
Potrivit legii în vigoare12, în strânsă legătură cu proprietatea navei este şi dreptul de a
arbora pavilion român. Acesta se acordă:
a) navelor maritime şi de navigaţie interioară deţinute în proprietate sau în leasing
de persoane juridice sau fizice române;
b) navelor maritime şi de navigaţie interioară proprietate a persoanelor fizice care
au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic
European ori a persoanelor juridice având sediul în Uniunea Europeană sau în Spaţiul
Economic European;
c) navelor maritime şi de navigaţie interioară proprietate a persoanelor fizice
străine cu domiciliul în România sau a filialelor din România ale persoanelor juridice
străine, altele decât cele menţionate la lit. b);
d) navelor maritime sau de navigaţie interioară proprietate a persoanelor juridice
sau fizice străine, închiriate prin contracte de tip bare-boat ori leasing, pe perioade mai mari
de un an, de persoane juridice sau fizice române.
Iată cum surprindem în cuprinsul actului normativ amintit trimiteri la proprietatea şi
la proprietarul navei, dar şi la alte drepturi reale. Amintim aici situaţia leasing-ului, care este o

10
Secțiunea a 3-a din O.G. nr. 42/1997, republicată, în art. 30-43.
11
Pentru amânunte în materia contractului de locațiune și a contractului de antrepriză recomandăm Florin Moțiu,
Contracte speciale. Curs universitar, Editura Universul Juridic, București, 2014, pp. 142 și urm., precum și pp.
190 și urm.
12
art. 45 al. 2 din O.G. nr. 42/1997, republicată
5
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
formă de împrumut, deci un contract prin care proprietarul transmite doar un atribut al
proprietăţii, şi anume, folosinţa bunului (a navei).
Atât legislaţia, cât şi doctrina din domeniu ne vorbesc despre persoane cu diferite
calităţi, altele decât proprietarul navei. Dintre acestea, întâlnim noţiunea de ”armator” 13.
Armatorul este persoana care armează (adică echipează și exploatează) nava pe cheltuiala sa,
desemnează comandantul si alege echipajul. Trebuie reţinută împrejurarea potrivit căreia
calitatea de armator nu este legată în mod necesar de cea de proprietar al navei.
Astfel, armator poate fi chiar proprietarul navei, respectiv persoana fizică sau
juridică care a dobândit dreptul de proprietate asupra navei, în cazul în care exploatarea navei
este efectuată direct si nemijlocit de acesta. Dar calitatea de armator o poate avea și o altă
persoană fizică sau juridică, mandatată de proprietar să exploateze nava în numele său,
persoană căreia îi incumbă obligaţia de a echipa nava pentru performarea voiajului.
Armatorul navei este cel care pune la dispoziţia navlositorului14 capacitatea de
transport totală sau parţială a unei nave direct sau prin intermediul unor prepuşi, cum ar fi:
brokeri sau societăţi de brokeraj, societăţi de shipping, societăţi de expediţie ş.a. Aceasta se
realizează în baza unui contract de transport maritim ce poate îmbrăca o varietate de forme.
Cât privește eventualitatea apariției unor situații litigioase, trebuie să observăm că
domeniul analizat aparține, de obicei, sferei dreptului privat care atrage competența de
judecată a instanțelor civile/comerciale și nu a celor de contencios administrativ. 15

2. Publicitatea drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul maritim

Din legislaţia care reglementează materia publicităţii, în general, precum şi din

doctrină se desprinde ideea protrivit căreia publicitatea nu a fost organizată pentru
transmiterea şi grevarea tuturor bunurilor mobile şi imobile, corporale sau incorporale. Legea
distinge, în general, după cum este vorba despre bunuri imobile sau bunuri mobile, deoarece
în acest din urmă caz publicitatea este şi rămâne o problemă.
Atunci când este vorba despre bunurile mobile, există opinia potrivit căreia atributul
posesiei, privit ca stare de fapt, este cel mai bun mijloc de publicitate, iar necesitatea
publicităţii operaţiunilor mobiliare are caracter excepţional. Publicitatea transmisiunilor
mobiliare trebuie limitată numai la anumite categorii de bunuri mobile, susceptibile de
individualizare. De altfel, pentru publicitatea mobiliară am rezervat capitolul anterior, pentru
care considerente nu vom relua aceleași idei și în cuprinsul acestui subcapitol.
Publicitatea imobiliară reprezintă un ansamblu de mijloace prevăzute de lege, prin
care se asigură evidenţa, siguranţa și opozabilitatea în raport cu terţii a actelor juridice prin
care se constituie, se transmit ori se sting drepturi reale imobiliare.

13
O altă accepțiunea a acestei noțiuni este aceea de muncitor specializat în montarea construcțiilor de susținere a
galeriilor de mină sau miner specializat în armarea excavațiilor subterane.
14
Persoana care închiriază nava.
15
Pentru amănunte, inclusiv trimiteri la cazuri în care poate interveni instanța de contencios administrativ,
recomandăm Ioan Lazăr, Jurisdicții administrative în materie financiară, Editura Universul Juridic, 2011, pp. 49
și urm., precum și pp. 99 și urm.
6
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
Prin normele dreptului civil este reglementată nu numai naşterea, modificarea sau
stingerea raporturilor juridice civile, ci şi protecţia, ocrotirea şi garantarea drepturilor
subiective civile.16
De-a lungul timpului, în ţara noastră publicitatea imobiliară s-a realizat prin mai
multe modalităţi, principalele două sisteme fiind cel al registrelor de transcripţiuni şi
inscripţiuni, pe de o parte, precum şi cel bazat pe cărţile funciare, pe de altă parte. În afara
celor două mari sisteme, au fost reglementate şi alte sisteme intermediare, cum ar fi: sistemul
cărţilor de publicitate funciară, cu o aplicabilitate restrânsă (pentru Bucureşti şi câteva
localităţi limitrofe) şi sistemul cărţilor de evidenţă funciară, aplicabil în anumite localităţi din
Transilvania.
În materia publicităţii asupra mobilelor, dreptul real de garanţie al creditorului este
opozabil terţilor numai prin îndeplinirea formalităţii de publicitate. Condiţia publicităţii se
consideră îndeplinită din momentul înscrierii avizului de garantie reală la Arhiva Electronică
a Garanţiilor Reale Mobiliare, un sistem informatic de evidenţă a priorităţii garanţiilor reale
mobiliare structurat pe persoane şi bunuri. AEGRM este un sistem public, iar consultarea
acestuia este gratuită.
Arhiva este un registru în format electronic, accesibil tuturor printr-o simplă
conectare la internet, dar a cărui gestionare nu se realizează decât de către operatori autorizaţi.
Momentul înscrierii garanţiei conferă acesteia un grad de prioritate faţă de garanţiile înscrise
ulterior, chiar şi în timpul aceleiaşi zile.
Cât priveşte publicitatea în domeniul maritim/naval, reţinem că pentru transcrierea
dreptului de proprietate există o procedură specială, care cuprinde anumite particularităţi.
Astfel, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra navei se cer următoarele acte:
- o cerere-tip de transcriere a dreptului de proprietate în care vor fi menţionate şi trei
nume în ordinea preferinţelor, dacă se doreşte şi schimbarea numelui navei;
- titlul de proprietate în copie legalizată;
- certificatul de înmatriculare al proprietarului persoană juridică în copie legalizată sau
actul normativ de înfiinţare a persoanei juridice în copie simplă sau actul de identitate
ori un alt document oficial din care să rezulte şi cetăţenia pentru persoanele fizice, în
copie legalizată.
Pentru operaţiuni de înmatriculare, înscriere, transfer de proprietate, transcriere de
sarcini ori modificarea caracteristicilor tehnice ale navei, cum ar fi: tipul navei, puterea
motorului, tonajul sau capacitatea de încărcare a navei se vor adăuga, după caz cereri tipizate.
Cererea privind efectuarea oricărei operaţiuni va fi făcută de către
proprietarul/operatorul navei sau după caz, de părţile interesate. Documentele aferente, în
limba română, se vor depune într-un singur exemplar, originale sau copii legalizate cu
excepţia documentelor navelor maritime care intră sub incidenţa prevederilor convenţiilor
internaţionale şi care efectuează voiaje internaţionale, depuse în vederea acordării, suspendării
sau retragerii dreptului de arborare a pavilionului român care vor fi prezentate în două
exemplare.
Actele juridice încheiate în străinătate nu sunt opozabile faţă de terţi dacă nu sunt
transcrise în registrele misiunii diplomatice a României. Documentele întocmite în România
16
Art. 2359 Cod civ. reglementează garanţiile asupra navelor şi aeronavelor (Garanţiile reale asupra navelor şi
aeronavelor se reglementează prin legi speciale.)
7
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
într-o altă limbă decât limba română vor fi traduse de către un traducător autorizat a cărui
semnătură se va legaliza la notar.
În situaţia în care se solicită efectuarea de operaţiuni pentru o navă aflată în voiaj
internaţional, menţionarea în actul de naţionalitate se va putea face pe cale diplomatică prin
oficiul consular al statului pe al cărui teritoriu se află nava.

3. Operațiunile juridice consemnate în registrele matricole și de evidență a navelor

3.1. Noțiunea și clasificarea registrelor matricole şi de evidenţă a navelor

Potrivit prevederilor O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile

navigabile interioare, navele care au obţinut dreptul de arboare a pavilionului român se
înregistrează în registrele matricole de evidenţă, după cum urmează:
- navele maritime care arborează pavilionul român se înmatriculează în Registrul
național al navelor maritime;
- navele de navigaţie interioară care arborează pavilionul român se înmatriculează în
Registrul matricol al navelor de navigaţie interioară;
- navele maritime şi de navigaţie interioară prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. a) şi d) şi
care au obţinut dreptul de a arbora pavilionul român se înscriu în Registrul național
sau internațional, la opțiunea proprietarului17.
Evidenţa navelor în construcţie se ţine de către căpităniile de port în a căror zonă de
activitate se află şantierul naval, în registrul de evidenţă a navelor în construcţie. Forma şi
conţinutul registrelor matricole şi ale registrelor de evidenţă a navelor se aprobă de către
ministerul de resort, la propunerea Autorităţii Navale Române.
Aceeaşi clasificare este cuprinsă şi în prevederile H.G. nr. 245/2003, care prin art. 12
şi urm. stabileşte faptul că navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român se
înmatriculează în următoarele registre:
- registrul matricol al navelor de categoria I, pentru navele de categoria I;
- registrul matricol al navelor de categoria a II-a, pentru navele de categoria a II-a 18 şi
navele de agrement.

După înmatriculare, navele de categoria I se înscriu şi în registrul de evidenţă

centralizată, care se ţine de către A.N.R. În registrul de evidenţă centalizată se înscriu şi
navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român în baza contractelor de bare-
boat sau leasing. Menționăm că evidenţa navelor aflate în construcţie pe teritoriul României,
indiferent de pavilionul pe care urmează să îl arboreze, se ţine în registrul de evidenţă a
navelor în construcţie, iar registrele matricole şi registrele de evidenţă a navelor în construcţie
se ţin de căpităniile de port, stabilite prin decizie a directorului general al A.N.R.

17
Conform dispozițiilor art. 511 din O.G.42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare
18
Aspectele privitoare la categoriile în care sunt încadrate navele, precum și criteriile de clasificare a acestor
nave nu fac obiectul de studiu al lucrării de față, motiv pentru care nu vom purcede la explicații suplimentare.
8
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
Potrivit dispozițiilor art. 15 din H.G. nr. 245/2003, în registrele prevăzute la art. 12
se transcriu, în principal, următoarele date:
- numele/numărul navei;
- numele proprietarului;
- data punerii chilei;
- principalele caracteristici tehnice;
- numărul matricol şi, după caz, numărul IMO;
- constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale şi a sarcinilor asupra navelor;
- procesele- verbale de sechestru;
- acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
- eliberarea actului de naţionalitate;
- orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 245/2003, în registrul de
evidenţă a navelor în construcţie se vor transcrie cel puţin:
- denumirea/numele şantierului constructor şi al beneficiarului;
- denumirea, numărul şi data emiterii autorizaţiei de construcţie;
- contractul de construcţie şi/sau de armare a navei;
- principalele date privind documentaţia tehnică în baza căreia s-a emis autorizaţia;
- principalele caracteristici tehnice ale navei ce urmează a fi construită;
- data punerii chilei;
- constituirea, transmiterea şi stingerea drepturilor reale asupra navei;
- numărul şi data proceselor- verbale de recepţie şi/sau de predare-primire;
- eliberarea permisului provizoriu de arborare a pavilionului român în perioada probelor
de marş şi în perioada de valabilitate a acestuia;
- data lansării la apă;
- orice modificări sau menţiuni privind datele de mai sus.
Practic, registrul de evidenţă centralizată al navelor reprezintă documentul ţinut
de către A.N.R. în care se înscriu navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului
român. Aceste registre pot fi următoarele:
- Registrul de evidenţă centralizată a navelor care este documentul ţinut de către
A.N.R. în care se înscriu navele de categoria I care au obţinut dreptul de arborare a
pavilionului român conform prevederilor art. 461 din O.G. nr. 42/1997 privind
transportul maritim şi pe căile navigabile interioare.
În acest registru se înscriu sub formă centalizată comunicările căpităniilor de port cu
privire la următoarele operațiuni:
• acordarea, suspendarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român,
înmatricularea, radierea navelor; transcrierea constituirii, transmiterii sau stingerii de
garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini asupra navelor;
• transcrierea constituirii, transmiterii sau stingerii de drepturi reale asupra navelor;
menţionarea proceselor verbale de aplicare a sechestrului;
• radierea menţiunii privind sechestrul;
• menţionarea eliberării/reconfirmării actului de naţionalitate;

9
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
• atribuirea/schimbarea numelui navei precum şi alte asemenea transcrieri şi menţiuni
care potrivit legii se efectuează în registrul de evidenţă centralizată.
Aceste înregistrări se efectuează şi sub formă computerizată, pe suport magnetic.
- Registrul de evidenţă centalizată a navelor închiriate în bare-boat sau leasing
reprezintă documentul ţinut de către A.N.R. în cuprinsul căruia se înscriu navele de
categoria I care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român conform
prevederilor art. 461 din O.G. nr. 42/1997.
În acest registru se înscriu sub formă centralizată comunicările căpităniilor de port cu
privire la următoarele operațiuni:
• acordarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
• înmatricularea şi radierea navelor; transcrierea contractului de bare-boat/leasing;
constituirea, transmiterea sau stingerea de garanţii reale mobiliare în condiţiile legii;
• menţionarea proceselor verbale de aplicare a sechestrului;
• radierea menţiunii privind sechestrul;
• eliberarea/reconfirmarea actului de naţionalitate, prelungirea valabilităţii actului de
naţionalitate precum şi alte asemenea transcrieri şi menţiuni care potrivit legii se
efectuează în registrul de evidenţă centalizată.
Aceste înregistrări se efectuează şi sub formă computerizată, pe suport magnetic.
- Registrul de evidenţă a navelor în construcţie înseamnă registrul ţinut de căpităniile
de port în ale căror zonă de jurisdicţie se află şantierul constructor, în care se înscriu navele
aflate în construcţie. În acest registru se efectuează următoarele operaţiuni:
• înscrierea construcţiei şi a caracteristicilor acesteia precum şi a autorizaţiei de
construcţie;
• transcrierea contractului de construcţie; transcrierea contractului de construcţie sau
armare;
• transcrierea modificării şi încetării contractului de construcţie;
• transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra navei în construcţie;
• constituirea, transmiterea sau stingerea de drepturi reale intervenite asupra navelor în
construcţie între constructor şi beneficiar precum şi constituirea, transmiterea sau
stingerea garanţiilor reale mobiliare intervenite între proprietarul stipulat în contractul
de construcţie (contract transcris în registrul de evidenţă) şi creditor;
• menţiuni cu privire la: schimbarea şantierului constructor; eliberarea permisului
provizoriu de arborare a pavilionului român; data lansării la apă; procesul-verbal de
recepţie finală a construcţiei;
• scoaterea din evidenţă a construcţiei precum şi alte asemenea transcrieri şi date care
potrivit legii se efectuează în registrul de evidenţă a navelor în construcţie.
Aceste înregistrări se efectuează şi sub formă computerizată, pe suport magnetic.

Registrul matricol al navelor reprezintă documentul în care se înscriu navele care

au obţinut dreptul de arborare a pavilionului român. Aceste registre pot fi următoarele:
- Registrele matricole ale navelor de categoria I sau categoria a II-a ce reprezintă acele
documente în care se înscriu navele care au obţinut dreptul de arborare a pavilionului

10
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
român conform prevederilor art. 24 alin. (2) lit. a şi b din O.G. nr. 42/1997 privind
transportul maritim şi pe căile navigabile interioare.
În acest registru se efectuează transcrieri şi menţiuni cu privire la:
• acordarea, suspendarea sau retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;
• înmatricularea şi radierea navelor; titlul de proprietate;
• constituirea, transmiterea sau stingerea de drepturi reale asupra navelor;
• constituirea, transmiterea sau stingerea de garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini
constituite asupra navelor;
• menţionarea proceselor verbale de aplicare a sechestrului;
• radierea menţiunii privind sechestrul;
• atribuirea/schimbarea numelui navei, schimbarea portului de înmatriculare a navei;
• eliberarea/reconfirmarea actului de naţionalitate, prelungirea valabilităţii actului de
naţionalitate precum şi alte asemenea transcrieri şi menţiuni care potrivit legii se
efectuează în registrul matricol al navelor.
Aceste înregistrări se efectuează şi sub formă computerizată, pe suport magnetic.
- Registrele matricole ale navelor de categoria I sau categoria a II-a închiriate bare-
boat sau în leasing reprezintă acele documente în care se înscriu navele care au obţinut
dreptul de arborare a pavilionului român conform prevederilor art. 24 alin. (2) lit. d din
O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare.
În acest registru se efectuează transcrieri şi menţiuni cu privire la:
• acordarea şi retragerea dreptului de arborare a pavilionului român;înmatricularea şi
radierea navelor; transcrierea contractului de bare-boat/leasing;
• constituirea, transmiterea sau stingerea de garanţii reale mobiliare în condiţiile legii;
• menţionarea proceselor verbale de aplicare a sechestrului; radierea menţiunii privind
sechestrul;
• eliberarea/reconfirmarea actului de naţionalitate, prelungirea valabilităţii actului de
naţionalitate precum şi alte asemenea transcrieri şi menţiuni care potrivit legii se
efectuează în registrul matricol al navelor.
Aceste înregistrări se efectuează şi sub formă computerizată, pe suport magnetic.

3.2. Evidenţa navelor în construcţie

În temeiul dispozițiilor art. 518 din O.G. nr. 42/1997 privind transportul maritim şi
pe căile navigabile interioare (republicată), orice navă care se construieşte în România trebuie
să aibă un proiect avizat de autoritatea competentă a statului al cărui pavilion urmează să îl
arboreze sau de o organizaţie recunoscută de respectiva autoritate. Persoanele fizice sau
juridice care construiesc o navă în România trebuie să obţină, înaintea începerii construcţiei
acesteia, autorizaţia de construcţie, emisă de căpitănia de port în a cărei zonă de activitate se
construieşte nava. Autoritatea sau organizaţia recunoscută are obligaţia să supravegheze
executarea construcţiei navei.
Ridicarea sau lansarea la apă de pe cală sau doc a unei nave se poate face numai cu
aprobarea şi sub supravegherea căpităniei de port. În aplicarea acestor prevederi,

11
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
Regulamentul19 dispune că pentru obţinerea autorizaţiei de construire prevăzute la art. 26,
constructorul prezintă la căpitănia portului documentaţia tehnică avizată de A.N.R. sau de
către autoritatea competentă a statului unde urmează să fie înmatriculată nava ori de către o
societate de clasificare agreată de acestea, precum şi contractul care reglementează condițiile
de construire, în care se va preciza în mod expres numele proprietarului. După eliberarea
autorizaţiei de construcţie şi până la terminarea construcţiei şi radierea navei din registrul de
evidenţă a navelor în construcţie, căpitănia de port va face menţiunile corespunzătoare în
acest registru.

3.3. Înmatricularea navelor care arborează pavilionul român

Potrivit dispoziţiilor art. 17 din H.G. nr. 245/2003, în cazul navelor nou-construite ori
dobândite de la persoane fizice sau juridice străine, pentru acordarea dreptului de arborare a
pavilionului român şi înmatricularea navelor în registrele matricole sunt necesare următoarele
documente:
- cerere scrisă din partea proprietarului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume pentru
navă;
- titlul de proprietate;
- actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de
minister;
- certificatul de înmatriculare al proprietarului şi, după caz, certificatul constatator emis
persoanelor juridice de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura
acţionariatului, pentru persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt
document oficial din care să rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
- pentru navele nou-construite, documentul emis de autoritatea statului în care au fost
construite, prin care se constată că sunt nave nou-construite şi neînmatriculate, iar
pentru navele dobândite, certificatul de radiere, emis de autoritatea cometentă a
statului al cărui pavilion l-au arborat anterior;
- în cazul în care nava este grevată de garanţii mobiliare şi/sau de sarcini, declaraţia pe
propria răspundere a proprietarului de preluare a acestora şi acordul scris al
creditorilor respectivi;
- două fotografii 13/18 ale navei.

Cazul obţinerii dreptului provizoriu de arborare a pavilionului român şi

înmatricularea navei, proprietatea persoanelor fizice sau juridice străine, închiriate pe o
perioadă mai mare de un an, în regim de leasing sau bare-boat, de către operatori, persoane
fizice sau juridice române, care solicită arborarea pavilionului român pe perioada contractului
a fost tratat în cadrul secţiunii privitoare la acordarea pavilionului român, însă pentru simetrie
şi cursivitate voi menţiona din nou documentele necesare unei astfel de operaţiuni:
- cerere scrisă din partea operatorului, care va cuprinde şi 3 propuneri de nume, dacă se
doreşte schimbarea numelui navei, însoţită de acordul scris al proprietarului;
- contractul de leasing sau de bare-boat;
19
H. G. nr. 245/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 42/1997 privind
transportul naval
12
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
- actele de stare tehnică, eliberate de ANR şi/sau de o societate de clasificare agreată de
minister;
- certificatul de înmatriculare al operatorului şi, după caz, certificatul constatator emis
de Oficiul registrului comerţului, din care să reiasă structura acţionariatului, pentru
persoanele juridice, respectiv actul de identitate sau un alt document oficial din care să
rezulte şi cetăţenia, pentru persoanele fizice;
- certificatul de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, emis de autoritatea
competentă a statului în care a fost înmatriculată nava, care să ateste şi eventualele
garanţii reale mobiliare şi/sau sarcini ce grevează nava20.
- în cazul în care nava este grevată de garanţii reale mobiliare şi/sau de sarcini, acordul
expres al creditorilor respectivi privind închirierea navei şi înmatricularea în registrele
matricole prevăzute la art. 12.

Documentele prevăzute la art. 17 şi 1821 se depun la căpitănia portului unde urmează

să fie înmatriculată nava. Regulamentul de punere în aplicare a O.G. nr. 42/1997 republicată
privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, enumeră în cuprinsul art. 21 22
înscrisurile acceptate ca titlu de proprietate.
20
Prezentarea certificatului de radiere a navelor sau de suspendare a dreptului de arborare a pavilionului, după
caz, emis de către autoritatea competentă a statului al cărui pavilion l-au arborat anterior, este o obligație impusă
şi de art. 515 din O.G.nr. 42/1997 (r1) privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare.
21
Art. 17. În porturile româneşti transporturile maritime şi fluviale internaţionale de mărfuri şi/sau de persoane
se desfăşoară cu accesul liber şi nediscriminatoriu al tuturor navelor, indiferent de pavilionul pe care îl
arborează. 
Art. 18. (1) Supravegherea navigaţiei şi controlul traficului în apele naţionale navigabile şi în porturi se exercită
de către minister, prin Autoritatea Navală Română. 
(2) Ministerul, prin Autoritatea Navală Română, îşi exercită autoritatea şi asupra navelor care arborează pavilion
român şi navighează în marea liberă şi în apele teritoriale navigabile ale altor state. 
22
Art. 21. − (1) Apele naţionale navigabile ale României sunt formate din marea teritorială, apele interioare
navigabile, radele şi acvatoriile portuare, precum şi din bazinele şantierelor navale. 
(2) Regimul şi întinderea mării teritoriale şi ale apelor maritime interioare se stabilesc prin lege. 
(3) Apele interioare navigabile sunt constituite din:
a) fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile;
b) apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră;
c) apele maritime interioare. 
(4) Fluviul Dunărea, râurile, canalele şi lacurile situate în interiorul teritoriului României, pe porţiunile lor
navigabile, precum şi apele navigabile de frontieră, de la malul românesc până la linia de frontieră, constituie
căile navigabile interioare ale României, denumite în continuare căi navigabile. Căile navigabile, precum şi
administratorii acestora, din punct de vedere al navigaţiei, sunt stabilite nominal şi pe porţiuni, prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea ministerului. 
(5) Acvatoriile portuare sunt constituite din totalitatea suprafeţelor apelor incluse în limitele porturilor. 
(6) Radele sunt suprafeţe de apă destinate adăpostirii sau staţionării navelor şi, în cazuri speciale, operării nave
lor şi pot fi:
a) rade interioare, care fac parte din acvatoriile portuare;
b) rade exterioare, suprafeţe de apă în afara limitelor porturilor. 
(7) Bazinele şantierelor navale sunt suprafeţe de apă din incinta şantierelor navale destinate activităţilor de
construcţii şi reparaţii de nave. 
(8) Limitele acvatoriilor şi radelor se stabilesc de către minister. 
13
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian

3.4. Transcrierea constituirii, transmiterii şi stingerii de drepturi reale şi/sau

sarcini asupra navelor

Prin dispozițiile art. 29 din H.G. nr. 245/2003 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/199723 privind transportul naval se face referire la
constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra navelor care arborează
pavilionul român, care se transcriu, la solicitarea persoanelor juridice sau fizice titulare ale
acestor drepturi, în registrele matricole, pentru navele de categoria I şi în registrul de evidenţă
centralizată, iar pentru navele în construcţie, în registrul de evidenţă a navelor în construcţie,
făcându-se menţiunile corespunzătoare şi în actul de naţionalitate.
Pentru transcrierea în registrele prevăzute la art. 1224 a drepturilor reale şi/sau a
sarcinilor, părţile interesate vor depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un
aviz de garanţie reală, semnat de ambele părţi, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

După transcriere, aceste drepturi se adnotează în actul de naţionalitate, după cum

urmează:
- în cazul în care drepturile reale sunt constituite în ţară, de către căpitănia portului unde
este înmatriculată nava, dacă nava se află în apele naţionale navigabile, sau de către
misiunea diplomatică a României, la cererea A.N.R., dacă nava se află într-un port
străin;
- în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea
diplomatică a României acreditată pentru statul respectiv, dacă nava se află într-un
port străin, sau de către căpitănia unde este înmatriculată nava, după primirea
confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă nava se află
în apele naţionale navigabile.
În situaţiile prevăzute la punctul 2, autorităţile consulare au obligaţia de a transmite
de îndată A.N.R. o copie legalizată a înscrisului constitutiv de drepturi reale. În registrul
matricol se va face menţiune, alternativ, după caz, despre adnotarea în actul de naţionalitate a
drepturilor reale:
- la aceeaşi dată, în cazul când nava se află într-un port românesc;
- la data primirii confirmării misiunii diplomatice a României de adnotare în actul de
naţionalitate a drepturilor reale, în cazul când nava se află în voiaj internaţional.
În ceea ce priveşte transcrierea contractelor de garan.ii reale mobiliare, ordinea de
prioritate, publicitatea şi executarea garanţiilor reale sau a sarcinilor constituite asupra navelor

23
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 185 din 25 martie 2003.
24
Art. 12.
(1) Navele care au obținut dreptul de arborare a pavilionului român se înmatriculează în:
a) registrul matricol al navelor de categoria I - navele de categoria I;
b) registrul matricol al navelor de categoria a II-a - navele de categoria a II-a și navele de agrement.
(2) După înmatriculare navele de categoria I se înscriu și în registrul de evidență centralizată.
(3) În registrul de evidență centralizată se înscriu și navele care au obținut dreptul de arborare a pavilionului
român în baza contractelor de bare-boat sau leasing.
14
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
se vor face conform prevederilor legale referitoare la regimul juridic al garanţiilor reale
mobiliare.
Contractele de închiriere a navelor, inclusiv contractele de leasing şi de management
al acestora, se transcriu în registrele matricole, la solicitarea proprietarului, făcându-se
mențunile corespunzătoare şi în actul de naționalitate.
Pentru transcrierea în registrele matricole a contractelor prevăzute la alineatul 1,
proprietarul va depune la căpitănia portului unde este înmatriculată nava un aviz semnat de
părţile contractante. Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare este consacrat de Titlul VI
al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. Toate
garanţiile reale precum şi sarcinile constituite asupra navelor se supun prevederilor acestui
titlu.
Din analiza şi coroborarea prevederilor dispozițiilor art. 28, 29 și 30 alin. d) din
această lege, rezultă că fată de terţi, inclusiv fată de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini
reale asupra unei nave au un grad de prioritate care se stabileşte de la momentul în care
garanţia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin transcrierea acestora în Registrul
de bază.
Transcrierea acestora în registrele matricole şi de evidenţă ţinute de căpitănii este
tocmai excepţia avută în vedere de art. 30 alin.1 lit. d): ”garanţia reală sau sarcina constituită
asupra vapoarelor sau avioanelor trebuie făcută publică prin înregistrarea unui formular de
aviz de garanţie reală în registrul în care se află înregistrat titlul de proprietate asupra acestora.
Registrul va trebui să evidenţieze garanţia reală la rubrica în care se află înscris titlul de
proprietate asupra bunului.”
Unii autori afirmă că Registrul de bază este registrul statului în care proprietarul
navei are transcris titlul de proprietate şi la care jurisdicţia şi controlul navei vor reveni după
radierea înregistrării navei din Registrul navelor închiriate în bare-boat sau în leasing.
În cazul în care operaţiunea respectivă se supune legii române, distingem:
Transcrierea constituirii, transmiterii sau stingerii garanţiilor reale mobiliare în registrele
matricole sau de evidenţă ale navelor şi menţionarea acestora în actul de naţionalitate ori în
permisul provizoriu de arborare a pavilionului român pentru navele nou-construite în
România, se efectuează în baza unor documente, respectiv:
- formularul de aviz de garanţie semnat de părţile contractante;
- contractul de garanţie reală mobiliară;
- actul de naţionalitate/ permisul provizoriu de arborare a pavilionului român.
În registrul de evidenţă se va face menţiune despre adnotarea în permisul provizoriu
de arborare a pavilionului român pentru navele nou-construite în România, a constituirii,
transmiterii, stingerii garanţiilor reale mobiliare.

Transcrierea constituirii, transmiterii sau stingerii garanţiilor reale mobiliare asupra

navelor proprietate a persoanelor fizice sau juridice străine se efectuează, la solicitarea
personelor fizice sau juridice interesate şi în Registrul matricol al navelor aflate în contract
bare-boat sau leasing, făcându-se menţiune despre acestea şi în actul de naţionalitate. Pentru
efectuarea operaţiunii se va depune un certificat emis de autoritatea statului al cărui pavilion l-
a arborat anterior nava, certificat care să ateste efectuarea acestor transcrieri în Registrul de
bază însoţit de documentul care a stat la baza efectuării acestora în registrul de bază.
15
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
Radierea transcrierilor din Registrul matricol al navelor aflate în contract de bare-
boat sau leasing se efectuează la cererea operatorului care va anexa cererea proprietarului
(debitorului) şi a creditorului, precum şi actul emis de autoritatea statului în ale cărei registre
este transcris titlul de proprietate şi care atestă radiere transcrierii.
Transcrierea în registrul matricol al navelor şi menţionarea în actul de naţionalitate a
contractelor de închiriere, contractelor de bare-boat/leasing, contractelor de management
încheiate între proprietari români şi operatori români sau străini ori între operatori se
efectuează la solicitarea părţilor interesate în baza următoarelor documente:
- formularul de aviz de garanţie;
- după caz, contractul de închiriere, bare-boat/leasing, contractul de management;
- actul de naţionalitate.
După transcrierea în registrele matricole şi în registrul de evidenţă centralizată a
garanţiilor reale se adnotează în actul de naţionalitate, după cum urmează:
- în cazul în care garanţiile reale sunt constituite în ţară, de către căpitănia portului unde
este înmatriculată nava, dacă nava se află în apele naţionale navigabile sau de către
misiunea diplomatică a României, la cererea A.N.R., dacă nava se află într-un port
străin;
- în cazul în care drepturile reale sunt constituite în străinătate, de către misiunea
diplomatică a României acreditată pentru statul respectiv, dacă nava se află într-un
port străin sau de către căpitănia unde este înmatriculată nava, după primirea
confirmării de adnotare din partea misiunii diplomatice a României, dacă nava se află
în apele naţionale navigabile.
În Registrul matricol se va face menţiune despre adnotarea în actul de naţionalitate a
garanţiilor reale:
- la aceeaşi dată, în cazul când nava se află într-un port românesc sau
- la data primirii confirmării misiunii diplomatice a României de adnotare în actul de
naţionalitate a garanţiilor reale, în cazul când nava se află în voiaj internaţional.
În cazul în care asupra navelor nou-construite sunt constituite garanţii reale mobiliare
şi nu se solicită radierea lor înaintea scoaterii navei nou-construite din evidenţă în condiţiile
legii, acestea se menţin în Registrul de evidenţă a navelor în construcţie. Foaia matricolă se
încheie cu garanţiile ce grevează nava fără a fi radiate.
La cererea celor interesaţi căpităniile de port în ale căror evidenţe se află înscrisă
nava eliberează un certificat în care vor fi menţionate garanţiile reale mobiliare transcrise în
Registrul de evidenţă. Garanţiile reale mobiliare ce grevează nava menţionate în certificatul
eliberat navei nou-construite vor fi retranscrise în foaia matricolă a navei din Registrul
matricol în cazul în care nava obţine drept de arborare a pavilionului român.
Autorizaţia de armare se eliberează de către căpităniile de port în ale căror zonă de
jurisdicţie se armează nava. După eliberarea autorizaţiei de armare şi înscrierea corpului de
navă în registrul de evidenţă a navelor în construcţie se transcrie contractul de armare.
Regula instituită de art. 515 din O.G. nr. 42/1997 republicată este aceea că în acest
registru de evidenţă a navelor în construcţie se transcriu transmiterile de proprietate, precum
şi, după caz, constituirile, transmiterile sau stingerile unor drepturi reale asupra navelor în

16
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
construcţie, la solicitarea titularilor acestor drepturi, înainte de obţinerea documentului care să
ateste naţionalitatea navei25.
Consacrarea principiului publicităţii este făcută în art. 511 din O.G. nr. 42/1997
republicată. Astfel, constituirile ori transmiterile de drepturi reale asupra navelor, precum şi
stingerea acestor drepturi, care nu sunt transcrise în registrele prevăzute la art. 511 şi 517, nu
sunt opozabile terţilor.
Cerinţa unor astfel de transcrieri nu este prevăzută de lege pentru a conferi validitatea
şi forţă actelor juridice de constituire, transmitere sau stingere a drepturilor reale sau
sarcinilor, încheiate între părţi, ci pentru a le conferi opozabilitate faţă de terţii care nu ar
putea să le cunoască dacă nu ar fi publice.
Pe cale de consecință, aceste acte nu ar putea produce efecte pentru terţi dacă nu
îndeplinesc condiţia de publicitate în formele şi cazurile arătate anterior. În ceea ce priveşte
radierea transcrierilor prezentate mai sus, aceasta se realizează numai cu consimţământul scris
al părţilor interesate sau în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă. Regula este
impusă de art. 32 din H.G. nr. 245/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, care adaugă şi posibilitatea unei
hotărâri arbitrale definitive.

3.5. Transcrierea sechestrelor

Norma legală privitoare la men.iunile de sechestru al navelor este cuprinsă în art. 34

din H.G. nr. 245/2003 care dispune ca şi procesele-verbale de aplicare a sechestrului să se
înscrie în registrele matricole.
După efectuarea înscrierii, căpitănia portului nu va efectua în foaia matricolă a navei
o transcriere a constituirii, transmiterii sau stingerii de drepturi reale şi/sau de sarcini
constituite asupra navei de la data aplicării sechestrului până la ridicarea acestuia. Radierea
menţiunii privind sechestrul se va face în baza procesului-verbal de ridicare a sechestrului.
Din interpretarea acestor prevederi reiese faptul că procesele verbale de sechestru se transcriu
în mod automat în momentul depunerii lor la instituţia competentă, realizându-se astfel cerinţa
comunicării actului ce va produce efecte juridice.
Pe lângă efectul de indisponibilizare a navei în sensul în care aceasta nu se mai poate
mişca, fiind oprită de la plecare (excepţie fac, de exemplu, situaţiile în care mutarea navei în
perimetrul portuar este dictată de raţiuni precum menţinerea ca operative a danelor unde se
desfăşoară activităţi de încarcare/descărcare etc. sau situaţii în care este imperios necesară
mutarea într-un şantier naval pentru reparaţii tehnice etc.), prin obligativitatea înscrierii
procesului verbal de sechestru se produce şi efectul „blocării” foii matricole a navei.
Conform dispozițiilor art. 34 alin. 2, după înscrierea procesului-verbal de sechestru
nu se va mai efectua în foaia matricolă a navei nici o transcriere a constituirii, transmiterii sau
stingerii de drepturi reale şi/sau de sarcini constituite asupra navei de la data aplicării
sechestrului şi până la ridicarea acestuia. De aici se ajunge la concluzia că perioada de timp
pentru care are loc această „blocare” este cuprinsă între momentul comunicării căpităniei de
port a procesului-verbal de sechestru şi momentul comunicării căpităniei de port a procesului-

25
Consacrarea principiului publicităţii este făcută în art. 511 din O.G. nr. 42/1997 republicată
17
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
verbal de ridicare a sechestrului. Pentru ca între aceste momente să nu se producă decalaje de
timp, este important ca momentul aplicării/ridicării sechestrului să fie cât mai apropiat de
momentul comunicării procesului-verbal încheiat cu această ocazie. Operaţiunea de
transcriere a procesului-verbal de sechestru în registrul matricol al navei este introdusă de
noua legislaţie în domeniul transportului naval, nefiind întâlnită până la apariția H.G. nr.
245/2003.

3.6. Scoaterea din evidenţă a navelor (radierea)

Scoaterea din evidenţă a navelor este reglementată de art. 38 din H.G. nr. 245/2003
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind
transportul naval. Scoaterea din evidenţă a navelor intervine ca urmare a retragerii dreptului
de arborare a pavilionului român, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege. După retragerea
dreptului de arborare a pavilionului român navele se radiază atât din registrele matricole, cât
şi din registrele de evidenţă centralizată.
Această operațiune de radiere se poate efectua şi în situația pierderii totale (ca urmare
a naufragiului), a eşuării, a incendiului, a scufundării sau în situația dezmembrării navei.
Pentru efectuarea radierii, în cazul pierderii totale, proprietarul va depune la căpitănia portului
de înmatriculare o serie de documente, respectiv:
- solicitarea scrisă de scoatere din evidenţă a navei;
- declaraţie de abandon, autentificată de un notar public;
- actul de naţionalitate, dacă acesta a fost recuperat.
Pentru radierea navelor dezmembrate din registrele matricole, proprietarul va trebui
să depunăo serie de documente la căpitănia portului unde este înmatriculată nava, după cum
urmează:
- solicitarea scrisă;
- procesul-verbal de dezmembrare a navei, vizat de căpitănia portului în a cărei zonă de
jurisdicţie a fost dezmembrată nava;
- actul de naţionalitate.
În vederea dezmembrării navei, proprietarul trebuie să obţină (de la căpitănia
portului în a cărei zonă de jurisdicţie urmează să se efectueze operaţiunea) o autorizaţie de
dezmembrare. Pentru obţinerea acestei autorizaţii proprietarul navei va trebui să depună
următoarele înscrisuri:
- solicitare scrisă;
- acordul scris al creditorilor pentru dezmembrarea navei, în cazul în care aceasta este
grevată de sarcini, dacă sunt transcrise în registrele matricole.

4. Operațiuni de publicitate privind aeronavele civile

4.1. Legislația română și operațiunile de publicitate privind aeronavele civile

În domeniul aerian, publicitatea drepturilor, actelor și faptelor juridice este supusă,
deopotrivă, legislației specifice publicității de bunuri, cât și legislației specifice domeniului
aerian (Codul aerian al României, precum și alte legi speciale). Pentru că nu am întâlnit în
18
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
cuprinsul niciunei lucrări o minimă analiză a aspectului privitor la publicitatea de bunuri din
acest domeniu, am considerat necesar să facem o analiză sumară a domeniului, cât și a
importanței pe care o reprezintă acesta în materia publicității. Pentru aspectele care țin de
domeniul aerian fără a avea o înrâurire hotărâtoare asupra subiectului tratat în cuprinsul
acestei lucrări, urmează ca cei interesați să cerceteze alte lucrări de specialitate, inclusiv din
domeniul dreptului26.
Pentru a înțelege terminologia utilizată în domeniul aerian putem consulta Codul
aerian al României27, astfel cum a fost el completat și modificat. În cuprinsul acestui act
normativ identificăm definirea unor termeni cum ar fi: aeronava, aeronava de stat, aeronavă
fără pilot ș.a.
Același act normativ reglementează și raporturile juridice ce pot fi întâlnite la bordul
aeronavei civile, după cum urmează: faptele și actele juridice petrecute la bordul aeronavelor
civile înmatriculate în România, precum și statutul juridic al încărcăturii aflate la bordul
acestora, în timpul unui zbor international, dincolo de granițele României, sunt reglementate
de legislația română, dacă prin acordurile și convențiile internaționale la care România este
parte contractantă nu s-a stabilit altfel.28
Cât privește înmaricularea aeronavelor civile, Codul aerian al României
reglementează condițiile în care se poate înmatricula o aeronavă, lămuriri în legătură cu
modalitatea în care se face înmatricularea respectivă și dovada posesiei sau proprietății asupra
aeronavei.29 Astfel, o aeronavă civilă care este înmatriculată în România, nu va mai putea fi
înmatriculată ți în alt stat, fie el al Uniunii Europene sau în afara acesteia.
De asemenea, prin înmatricularea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor
civile din România, aeronava respectivă dobândește naționalitate română. Înmatricularea unei
aeronave civile în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile și certificatul de
înmatriculare nu constituie dovada deținerii legale sau a proprietății asupra aeronavei civile
în nici o acțiune juridică în care deținerea sau proprietatea aeronavei respective este în
litigiu.30
Referitor la drepturile care poartă asupra aeronavelor civile, același cod prevede că
sunt recunoscute persoanelor fizice și juridice o serie de asemenea drepturi, respectiv:
propreitatea, posesia, posibilitatea de cumpărare, inclusiv dreptul de a institui un privilegiu

Tudorașcu Miruna, Contractul de transport aerian, 2008, Annales Universitatis Apulensis, Series
26

Jurisprudentia, 11/2008, pp. 269-272

27
Codul Aerian al Romaniei, consolidat cu Legea nr. 399/2005
Art. 3. În sensul prezentului cod aerian, termenii și definițiile utilizate au următorul înțeles:
...
3.7. aeronava - aparatul care se poate menține în atmosfera cu ajutorul altor reacții ale aerului decât cele asupra
suprafeței pământului;
3.8. aeronave de stat - aeronavele folosite de instituțiile statului pentru servicii ân domeniile apărării, ordinii
publice, siguranței naționale, precum și pentru servicii vamale;
La articolul 3, după punctul 3.8, se introduce un nou punct, punctul 3.8 indice 1, cu urmatorul cuprins:
"3.81. aeronave fără pilot - aeronavele ghidate fie de către un pilot automat de la bordul său, fie prin telecomandă
de la un centru de control de la sol sau dintr-o altă aeronavă pilotată de echipaj uman;" – art. I pct. 2
28
Codul aerian român, art. 16
29
Idem, art. 18
30
Idem, art. 19
19
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
care să garanteze o obligație 31. Dispozițiile art. 22 stipulează că actele de proprietate sau de
transmitere a proprietății, de constituire de ipoteci sau a altor drepturi reale care privesc o
aeronavă civilă sunt reglementate de legislația națională și se înscriu în Registrul unic de
înmatriculare a aeronavelor civile.
Nu trebuie confundată prevederea legală și nici nu putem considera cu ușuință că
înscrierea în Registrul unic de înmatriculare a aeronavelor civile ar fi constitutivă de drepturi
și ar avea ca efect numai opozabilitatea față de terți a dreptului înscris.32

4.2. Statutul juridic al dronelor33 în materia publicității de drepturi, acte și fapte

juridice
Atunci când vorbim despre aeronavele fără pilot unii specialiști ai domeniului aerian
se referă la drone. Aceste aparate se diferențiază ele însele de altele prin mai multe
caracteristici. În cadrul lucrării de față pe noi ne interesează diferențirea lor în funcție de
greutate. În acest sens, vom analiza la această subsecțiune dronele care cântăresc sub 20 de kg
la decolare. Acest lucru presupune că greutatea cuprinde greutatea dronei, a camerei de luat
vederi, cât și a bateriilor încorporate în dronă. Informații suplimentare regăsim în Ghidul
pentru operarea aeronavelor fără pilot la bord 34 pe care îl găsim pe site-ul Autorității
Aeronautice Civile Române (pe care o vom aminti-o în cuprinsul acestei lucrări pe scurt, ca
AACR).
În privința operațiunilor de înregistrare a dronelor trebuie parcurse niște etape, și
anume: înregistrarea dronei și cererea de segregare 35. Aceste etape vor fi prezentate în
continuare, pe scurt, pentru a obișnui cititorul cu informații elementare, iar pentru cei
interesați de aprofundarea domeniului recomandăm site-uri, legislație, lucrări și articole, în
cadrul notelor de subsol ori a bibliografiei selective.
Potrivit dispozițiilor Ordinului ministrului transporturilor nr. 8/2014, pentru
stabilirea condițiilor de operare în spațiul aerian național a aeronavelor civile monitorizate
fără pilot la bord, cel care operează o asemenea aeronavă, dacă intenționează să efectueze
operațiuni în spațiul aerian românesc, trebuie să dețină o serie de documente, cum ar fi:
- certificat de identificare;
- permis de zbor naţional pentru aeronavele cu masa maximă la decolare mai mare de
15 kg;

31
Art. 21. Sunt recunoscute, fără discriminare, persoanelor fizice și juridice, române sau străine, următoarele
drepturi asupra aeronavelor civile:
a) dreptul de proprietate;
b) dreptul de folosință în temeiul unui contract de închiriere încheiat pe o durată determinată, caz în care
locatarul capătă și calitatea de deținător;
c) dreptul deținătorului legal de a dobândi proprietatea prin cumpărare, caz în care cumpărătorul capăta calitatea
de proprietar;
d) dreptul de a ipoteca ori de a greva aeronava civilă sau componente ale acesteia cu orice drept real asemănător,
constituit ca garanție a plății unei datorii, cu condiția ca un asemenea drept să fie constituit conform legii statului
de înmatriculare și transcris în registrul de sarcini al statului de înmatriculare a aeronavei civile.
32
Art. 22 al. 2 Cod aerian roman.
33
Dronele sunt considerate aeronave fără pilot.
34
http://www.caa.ro/media/docs/Ghid_RPAS.pdf
35
Care privește rezervarea pe care posesorul unei drone trebuie să o facă pentru spațiul aerian în care se va mișca
drona respectivă (se mai numește și spațiu aerian segregat).
20
 Capitolul IV. Operațiuni de publicitate a drepturilor, actelor și faptelor juridice în domeniul
maritim și aerian
- asigurare pentru daune produse terţilor, condorm legislației specifice domeniului
asigurărilor;
- autorizări privind operarea;
- autorizare de survol pentru cazul operațiunilor efectuate în zona Rezervaţiei Biosfera
Deltei Dunării (atunci când e cazul).36

În ceea ce privește primul pas, acesta începe cu cererea de identificare a dronei, care
se adresează AACR și care trebuie să cuprindă în anexă următoarele acte (care pot fi depuse
personal la sediul lor sau trimise prin curier):
- dovada proprietății care constă într-o factură, însoțită de dovada efectuării plății,
procesul-verbal de predare-primire sau contractul de vânzare-cumpărare al dronei;
- schema de dispunere a însemnelor de identificare. Însemnele de identificare sunt
alocate de AACR și sunt de forma YR-D urmat de un grup de patru litere. Schema se
realizează conform regulilor desenului tehnic și în baza ei trebuie să se poată identifica
corect poziția pe aeronava a însemnelor;
- dovada achitării taxei de identificare în unul dintre conturile precizate pe site-ul
specializat.

Înregistrarea continuă cu alocarea de către AACR a mărcii de identificare și, în

urma studierii înscrisurilor depuse, se emite certificatul de identificare solicitat. Precizăm că
însemnul de naționalitate și marca de ordine trebuie să fie inscripționate în mod vizibil pe
aeronava civilă.
Următoarea operațiune în cadrul înregistrării dronei este acela al primirii și instalării
cipului de identificare. Atât certificatul de identificare, cât și cipul se ridică de la sediul
AACR.

Celelalte condiții amintite anterior nu fac obiectul lucrării de față, care privește
publicitatea drepturilor, actelor și faptelor juridice, motiv pentru care nu vom purcede la
analiza lor.

36
https://dronshop.ro/inregistrarea-dronelor/
21