1.

Indicele bursier BET de la BVB este:

a). indice diversificat;
b). indice de piaţă;
c). indice compozit;
d). indice diversificabil;
e). Indice de piata diversificabil;

2. Coeficientul beta a unui titlu arată:

a). de câte ori se modifică în medie rentabilitatea titlului la modificarea cu o unitate
a rentabilităţii pieţei;
b). cu cât se modifică în medie rentabilitatea pieţei la modificarea cu o unitate a
rentabilităţii titlului;
c). cu cât se modifică în medie rentabilitatea titlului la modificarea cu o
unitate a rentabilităţii pieţei;
d). de câte ori se modifică în medie rentabilitatea titlului la modificarea cu o unitate
a rentabilităţii pieţei;
e). sensibilitatea titlului la variaţia de ansamblu a pieţei;

3. Indicele bursier ponderat prin capitalizare bursieră se determină ca:

a). medie aritmetică simplă a variatiei preţurilor titlurilor;
b). medie geometrică a variatiei preţurilor titlurilor;
c). medie armonică a variatiei preţurilor titlurilor;
d). medie ponderată cu volumul tranzacţiilor a variatiei preţurilor titlurilor;
e). medie ponderată a variatiei preţurilor titlurilor cu importanţa relativă a titlului
dată de valoarea de piaţă a acestuia;

4. In calculul său, indicele bursier de rentabilitate:

a). ia în considerare variaţia preţurilor şi dividendele;
b) ia în considerare doar dividendele;
c). ia în considerare doar variaţia preţurilor;
d). ia în considerare doar titlurile cu venit fix;
e). ia în considerare doar titlurile cu venit variabil.

5. In calculul său, indicele bursier de preţ:

a). ia în considerare variaţia preţurilor şi dividendele;
b) ia în considerare doar dividendele;
c). ia în considerare doar variaţia preţurilor;
d). ia în considerare doar titlurile cu venit fix;
e). ia în considerare doar titlurile cu venit variabil;

6. In cazul indicilor bursieri profilaţi:

a). titlurile sunt grupate după profilul de activitate a companiilor;
b). titlurile sunt grupate după ramura de activitate a companiilor;
c). titlurile sunt grupate în funcţie de valoarea de piaţă a companiilor;
d). titlurile sunt grupate după randamentul lor; POSIBIL?
e). titlurile sunt grupate după câştigurile date de variţia cursurilor bursiere;

7. Apariţia derivatelor pe indicii bursieri a fost necesară pentru:

a). a putea acoperi riscul de piaţă a portofoliilor de acţiuni;
b). a putea gestiona riscul de piaţă a portofoliilor de acţiuni;
c). a putea profita de lichiditatea titlurilor;
d). a putea minimiza riscul dat de creşterea preţurilor pe piaţa de capital;
e). a putea minimiza riscul dat de scăderea preţurilor pe piaţa de capital;

8). Un portofoliu de active financiare este eficient dacă:

a). are cea mai mare rentabilitate aşteptată şi cel mai mic risc;
b). pentru o rentabilitate aşteptată oarecare are cel mai mic risc;
c). pentru o rentabilitate aşteptată oarecare are cel mai mare risc;
d). pentru un risc oarecare are cea mai mică rentabilitate aşteptată;
e). pentru un risc oarecare are cea mai mare rentabilitate aşteptată; cred ca e
corect pentru CAPM

9). Introducerea activului fără risc în portofoliu:

a). nu este de dorit pentru că strică diversificarea portofoliului;
b). nu este de dorit pentru că banii sunt blocaţi în acesta;
c). îmbunătăţeşte raportul rentabilitate risc din portofoliu;
d). este de dorit pentru creşterea diversificării portofoliului;
e). se realizează doar atunci când în portofoliu sunt titluri ale companiilor care
raportează pierderi financiare;
10). Portofoliul M de pe frontiera eficientă care combină investiţia în active
financiare riscante şi activul fără risc:
a). este oricare din portofoliile de pe vechea frontieră eficientă, cu condiţia ca
titlurile din acesta să fie profitabile;
b). este format doar din bonuri şi certificate de trezorerie;
c). este format doar din active financiare riscante;
d). este format din active financiare riscante şi bonuri de trezorerie;
e). este format doar din derivate financiare;

11). Prima de risc total a investitorului arată:

a). cu cât se modifică rentabilitatea aşteptată a investitorului la modificarea
cu o unitate a riscului portofoliului;
b). de câte ori se modifică rentabilitatea aşteptată a investitorului la modificarea cu
o unitate a riscului portofoliului;
c). cu cât se modifică riscul investitorului la modificarea cu o unitate a rentabilităţii
portofoliului;
d). de câte ori se modifică riscul investitorului la modificarea cu o unitate a
rentabiltăţii portofoliului;
e). care este elasticitatea rentabilităţii portofoliului la variaţia riscului
acestuia;

12). Riscul unui portofoliu de active financiare riscante depinde de:

a). numărul de active financiare în care se investeşte;
b). nivelul corelării dintre rentabilităţile activelor financiare din portofoliu;
c). riscul individual a titlurilor incluse în portofoliu;
d). volumul tranzacţiilor de pe piaţa de capital;
e). volumul banilor investiţi în portofoliu;

13). Riscul unui portofoliu de active financiare riscante nu poate sa fie redus
la zero pentru că:
a). pentru că unele companii declară profit;
b). proporţiile din buget investite în titluri trebuie să fie diferite de zero;
c). nu toate titlurile din portofoliu au acelaşi risc;
d). rentabilităţile titlurilor de pe o piaţă de capital tind să fie corelate pozitiv;
e). rentabilităţile titlurilor de pe o piaţă de capital sunt dispersate în jurul lui zero;
14). Riscul de piaţă este:
a). risc diversificabil;
b). risc nediversificabil;
c). dat de informaţiile care sosesc de la companie pe piaţă;
d). generat de corelarea pozitivă a rentabilităţilor titlurilor de pe o piaţă;
e). generat de impactul negativ al corelării negative a titlurilor de pe o piaţă;

15). Riscul specific este:

a). risc diversificabil;
b). risc nediversificabil;
c). dat de informaţiile care sosesc de la companie pe piaţă;
d). generat de corelarea pozitivă a rentabilităţilor titlurilor de pe o piaţă;
e). generat de impactul negativ al corelării negative a titlurilor de pe o piaţă;

16). Un investitor are tot interesul să:

a). introducă în portofoliul său titluri corelate pozitiv;
b). introducă în portofoliul său titluri corelate negativ;
c). introducă în portofoliul său titluri corelate pozitiv şi negativ;
d). introducă în portofoliul său titluri cu risc scăzut;
e). introducă în portofoliul său titluri cu risc mediu;

17). Frontiera eficientă a portofoliilor care conţin active riscante:

a). este formată din portofolii care au rentabilitatea aşteptată maximă şi riscul
minim;
b). este formată din portofolii care la o anumită rentabilitate aşteptată au cel
mai mic risc;
c). este formată din portofolii care la un anumit risc au cea mai mare
rentabilitate aşteptată;
d). este formată din portofolii dominante;
e). este formată din portofolii dominate;

18). Un investitor se poate plasa pe frontiera eficienta cu activ fără risc:

a). investind o parte din buget în activul fără risc şi o parte într-un portofoliu de
active riscante oarecare;
b). investind o parte din buget în activul fără risc şi o parte într-un portofoliu
de active riscante obţinut în urma unui proces de optimizare care
maximizează panta frontierei;
c). împrumutând o parte din buget la rata activului fără risc şi plasând
întreaga sumă într-un portofoliu de active riscante obţinut în urma unui
proces de optimizare care maximizează panta frontierei;
d). investind tot bugetul într-un portofoliu de active riscante obţinut în urma unui
proces de optimizare care maximizează panta frontierei;
e). investind tot bugetul în activul fără risc;

19). Un portofoliu situat pe frontiera eficienta cu activ fără risc:

a). are cea mai mare rentabilitate aşteptată şi cel mai mic risc;
b). pentru o rentabilitate aşteptată oarecare are cel mai mic risc;
c). pentru o rentabilitate aşteptată oarecare are cel mai mare risc;
d). pentru un risc oarecare are cea mai mică rentabilitate aşteptată;
e). pentru un risc oarecare are cea mai mare rentabilitate aşteptată;

20). Care din afirmaţiile următoare sunt corecte?

a). Portofoliile aflate pe frontiera eficientă cu activ fără risc domină toate
portofoliile situate pe frontiera eficientă formată doar din active riscante;
b). Portofoliile aflate pe frontiera eficientă cu activ fără risc nu domină toate
portofoliile situate pe frontiera eficientă formată doar din active riscante;
c). Frontiera eficientă cu activ fără risc are o pantă mai mare decât frontiera
eficientă formată doar din active riscante;
d). Portofoliul M este situat doar pe frontiera eficientă cu activ fără risc şi nu şi pe
frontiera eficientă formată doar din active riscante;
e). Portofoliul M este situat pe ambele frontiere eficiente, cu activ fără risc şi
cea formată doar din active riscante;

21). Portofoliul M este format din:

a). bonuri şi certificate de trezorerie pentru că sunt cele mai sigure;
b). doar din active financiare riscante;
c). bonuri şi certificate de trezorerie şi active financiare riscante;
d). activul financiar fără risc;
e). jumătate din activul financiar fără risc şi jumătate din active financiare riscante;

22). In cazul titlurilor slab lichide coeficientul beta este:

a). totdeauna subunitar; ?
b). totdeauna supraunitar;
c). subestimat;
d). supraestimat;
e). unitar;
23). Coeficientul beta al portofoliului M de piaţă este:
a). nu se poate determina;
b). unitar;
c). subunitar;
d). supraunitar;
e). depinde de evoluţia pieţei;

24). Un portofoliu perfect diversificat ar trebui să aibă un coeficient beta:

a). nu se poate determina;
b). unitar;
c). subunitar;
d). supraunitar;
e). care depinde de evoluţia pieţei;

25). Coeficientul beta a unui titlu se estimează:

a). raportând coeficientul de corelaţie dintre rentabilităţile pieţei şi a titlului la
varianţa rentabilităţii pieţei;
b). raportând coeficientul de corelaţie dintre rentabilităţile pieţei şi a titlului la
varianţa rentabilităţii titlului;
c). raportând covarianţa dintre rentabilităţile pieţei şi a titlului la varianţa
rentabilităţii pieţei;
d). raportând coeficientul de corelaţie dintre rentabilităţile pieţei şi a titlului la
varianţa rentabilităţii titlului;
e). raportând abaterea medie pătratică a rentabilităţilor titlului la abaterea medie
pătratică a rentabilităţii pieţei din cauza simplificărilor;

26). Coeficientul beta al bonurilor şi certificatelor de trezorerie este:

a). nu se poate determina;
b). unitar;
c). zero;
d). negativ;
e). depinde de evoluţia pieţei monetare;

27). Pe o piaţă de capital eficientă informaţional:

a). se poate previziona cursul bursier;
b). se pot realiza doar operaţiuni de hedging;
c). se pot realiza operaţiuni de hedging şi speculaţie;
d). nu se poate previziona cursul bursier;
e). nu se pot realiza operaţiuni de arbitraj;
28). Pe o piaţă de capital eficientă informaţional cursul bursier urmează:
a). un proces de martingală;
b). un proces exploziv;
c). un proces de mers aleatoriu;
d). un proces autoregresiv;
e). un model determinist;

29). Pe o piaţă eficientă informaţional în formă slabă:

a). analiza fundamentală este inutilă;
b). analiza fundamentală este utilă;
c). analiza tehnică este inutilă; (LA FEL SI GRAFICA )
d). analiza tehnică este utilă;
e). analiza fundamentală şi tehnică este inutilă;

30). Pe o piaţă eficientă informaţional în formă semiputernică:

a). analiza fundamentală este inutilă;
b). analiza fundamentală este utilă;
c). analiza tehnică este inutilă;
d). analiza tehnică este utilă;
e). analiza fundamentală şi tehnică este inutilă;

31). CAPM este:

a). un model empiric;
b). un model teoretic;
c). un model multifactorial;
d). un model unifactorial;
e). un model empiric stochastic;

32). CML este:

a). dreapta pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de riscul lor
de piaţă beta;
b). dreapta pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de
riscul lor total;
c). dreapta pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de riscul lor
de piaţă şi de riscul total;
d). frontiera eficientă comună tuturor investitorilor la echilibru;
e). curba pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de riscul lor
total;
ANSWER: B, D

33). SML este:

A. dreapta pe care sunt situate la echilibru toate titlurile în funcţie de riscul
lor de piaţă beta;
B. dreapta pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de riscul lor
total;
C. dreapta pe care sunt situate la echilibru toate titlurile în funcţie de riscul lor de
piaţă şi de riscul total;
D. frontiera eficientă comună tuturor investitorilor la echilibru;
E. curba pe care sunt situate la echilibru toate portofoliile în funcţie de riscul lor de
piata;
ANSWER: A

34). Titlurile care nu sunt situate pe SML

A. Nu sunt in echilibru in raport cu riscul lor total
B. Nu sunt in echilibru in raport cu riscul lor de piata
C. Pot sa fie supra sau subevaluate
D. Sunt evaluate corect pentru ca nu sunt pe aceasta dreapta
E. Nu merita sa fie tranzactionate, nefiind in echilibru
ANSWER: B, C

35). Comparand CML cu SML urmatoarele afirmatii sunt corecte

A. SML este frontiera eficienta, iar CML este dreapta de piata a titlurilor
B. CML ia in considerare riscul total, iar SML riscul de piata
C. CML ia in considerare riscul de piata, iar SML riscul total
D. SML este dreapta de piață a titlurilor, iar CML este frontiera eficientă
E. Ambele pot sa fie considerate frontiere eficiente
ANSWER: B, D

36). Utilizarea CAPM in practică este dificila pentru că:

A. este un model de tip ex-post
B. este un model de tip ex-ante
C. este imposibilă identificarea portofoliului de piață
D. este dificil să estimăm parametrii acestuia
E. este dificil sa estimăm prima de risc de piata
ANSWER: B, C, D, E
37). Portofoliul de piata este
A. un portofoliu oarecare de active riscante
B. portofoliul unui indice bursier
C. diversificat
D. diversificabil
E. format din certificate de trezorerie
ANSWER: C

38). CAPM este un model

A. unifactorial
B. multifactorial
C. cu doi factori, rata activului fara risc si portofoliul M
D. construit in termeni de realizari
E. construit in termeni de anticipatii
ANSWER: A, E

39). Care dintre urmatoarele masuri ale performantei au la baza CAPM

A. Jensen
B. Sharpe si Jensen
C. Jensen si Treynor
D. rata informationala a lui Sharpe
E. Sharpe, Treynor si Jensen
ANSWER: A, C

40). La modificarea anticipatiilor privind rata activului fara risc, in sensul

cresterii acesteia, care afirmatii sunt corecte:
A. Toate titlurile devin supraevaluate
B. Toate titlurile devin subevaluate
C. Titlurile nevolatile devin supraevaluate, iar cele volatile subevaluate
D. Titlurile volatile devin supraevaluate, iar cele nevolatile subevaluate
E. Titlurile raman in echilibru in raport cu riscul lor de piata
ANSWER: D
41). La modificarea anticipatiilor privind rentabilitatea asteptata a
portofoliului de piata, in sensul cresterii acesteia, care afirmatii sunt corecte:
A. Toate titlurile devin supraevaluate
B. Toate titlurile devin subevaluate
C. Titlurile nevolatile devin supraevaluate, iar cele volatile subevaluate
D. Titlurile volatile devin supraevaluate, iar cele nevolatile subevaluate
E. Titlurile raman in echilibru in raport cu riscul lor de piata
ANSWER: A

42). La modificarea anticipatiilor privind rentabilitatea asteptata a

portofoliului de piata, in sensul scaderii acesteia, care afirmatii sunt corecte:
A. Toate titlurile devin supraevaluate
B. Toate titlurile devin subevaluate
C. Titlurile nevolatile devin supraevaluate, iar cele volatile subevaluate
D. Titlurile volatile devin supraevaluate, iar cele nevolatile subevaluate
E. Titlurile raman in echilibru in raport cu riscul lor de piata
ANSWER: B

43). La modificarea anticipatiilor privind rata activului fara risc, in sensul

cresterii acesteia, care afirmatii sunt corecte:
A. Toate titlurile devin supraevaluate
B. Toate titlurile devin subevaluate
C. Titlurile nevolatile devin supraevaluate, iar cele volatile subevaluate
D. Titlurile volatile devin supraevaluate, iar cele nevolatile subevaluate
E. Titlurile raman in echilibru in raport cu riscul lor de piata
ANSWER: C