REZUMAT ANATOMIE

- AN II -
- SEMESTRUL I -
 OASELE CRANIULUI

- Capul osos este alcătuit din 2 componete:

o Craniu – conține encefalul
o Craniul facial – adăpostește organele de simț și organele masticației
- Craniul este alcătuit din 8 piese osoase:
o 4 perechi
 2 temporale
 2 parietale
o 4 neperechi
 Frontalul
 Occipitalul
 Sfenoidul
 Etmoidul

FRONTALUL

- Os nepereche, median și simetric

- Ocupă partea anterioară a craniului
- Posterior se articulează cu cele 2 oase parietale și cu sfenoidul
- Inferior se articulează cu etmoidul, oasele nasului, malarele, lacrimalele și maxilarele
superioare
- Prezintă 3 fețe și 3 margini
o Fața anterioară – vine în raport cu tegumentul, de care este despărțit prin
mușchiul frontal
 La copii, pe linia mediană, se observă sutura medio-frontală sau
metopică
 Bosa frontală mijlocie sau glabella – o proeminență, pe linia mediană
deasupra rădăcinii nasului
 Lateral – 2 ridicături rotunjite – bose frontale laterale – sub ele se
găsesc arcadele sprâncenare sau orbitare
 În părțile cele mai externe și mai inferioare – fațetă triunghiulară –
fațeta temporală a frontalului
 Este despărțită de restul feței anterioare prin creasta laterală a
frontalului
o Fața inferioară – ia parte la formarea plafonului cavităților orbitare și nazale
 Pe linia mediană – șanț în formă de U – șanț etmoidal – vine în rapot cu
partea superioară a etmoidului
 Este deschis posterior, cu axul mare antero-posterior
  Anterior de acest șanț – spina nazală a frontalului – se
articulează cu oasele proprii ale nasului
o Posterior spinei – o creastă verticală – se articulează cu
lama perpendiculară a etmoidului
 Lateral – 2 șanțuri care fac parte din bolta foselor
nazale
 Pe marginile șanțului etmoidal – 2 orificii în care se deschid
sinusurile frontale
o Posterior de acestea – 2 semicelule care pe craniul
articulat sunt completate de semicelulele de pe etmoid
→ celulele fronto-etmoidale
o Tot aici se găsesc 2 șanțuri transversale care împreună
cu șanțurile de pe fața superioară a maselor laterale ale
etmoidului formează 2 canale etmoidale sau orbitare
interne (anterior și posterior) – fac comunicarea dintre
cavitatea orbitară și cea craniană
 De fiecare parte a șanțului etmoidal, pe fața inferioară – o
suprafață triunghiulară netedă și concavă – fosa orbitară
o În fosele orbitare se găsesc depresiuni
 Una externă – foseta lacrimală
 Una internă – foseta trohleară
o Fața posterioară
 Este concavă
 Raport cu encefalul
 Prezintă pe linia mediană, de sus în jos, următoarele elemente
 Șanț longitudinal vertical – corespunde sinusului longitudinal
superior
 Creasta frontalului – se prinde coasa creierului
 Gaura oarbă – trece o prelungire a durei mater și o venă
 De o parte și de alta a liniei mediene
 În partea superioară – fosele frontale – corespund boselor
frontale de pe fața anterioară
 Inferior – bosele orbitare – corespund foselor orbitare de pe fața
inferioară a frontalului
o Prezintă eminențe mamilare și impresiuni digitale
o Marginea anterioară
 Pe linia mediană prezintă un șanț foarte neregulat – șanțul nazal
 Corespunde rădăcinii nasului
 Se articulează cu oasele proprii ale nasului și cu apofizele
ridicătoare ale maxilarului superior
 De o parte și de alta a șanțului nazal – arcadele sprâncenare – curbe, cu
concavitatea inferior
 În partea internă – șanțurile supraorbitare – prin ele trece
buchetul supraorbitar
o Arterele și venele supraorbitare
 o Nervul frontal extern
 Arcadele orbitare se termină la cele 2 extremități prin apofizele
orbitare interne și externe – 2 apofize îndreptate în jos
o Marginea superioară – semicirculară, dințată
 Se articulează cu oasele parietale → sutura coronală
o Marginea posterioară
 Se articulează cu micile aripi ale sfenoidului
- Structură
o Frontalul este format din 2 lame de țesut osos compact – tăblia externă și
internă
 Între ele se găsește țesut osos spongios – diploe
- Deasupra și pe laturile șanțului frontal – sinusurile frontale
o Formă de piramidă triunghiulară – baza inferior și vârful superior
o Fața internă a sinusurilor – este comună
 Formată dintr-un sept median care poate fi deviat la dreapta sau la
stânga
o Fața anterioară – cea mai groasă
 Formată din fața anterioară a osului frontal
o Fața posterioară – foarte subțire
 Raport cu meningele și encefalul
o Baza sau peretele orbito-nazal
 În partea externă – raport cu plafonul orbitei
 În partea internă – raport cu celulele etmoidale și fosele nazale

Parietalul

- Os pereche
- Situat deasupra frontalului, posterior frontalului și anterior occipitalului
- Formă patrulateră: 2 fețe, 4 margini și 4 unghiuri
- Fața externă sau exocraniană
o Este convexă
o Prezintă în mijloc – bosa parietală
 Inferior acesteia – 2 linii curbe – linii temporale
 Superioară – se prinde aponevroza temporală
 Inferioară – se prind m. temporal (și pe porțiunea de os
dedesubtul ei)
o Superior liniilor curbe – raport cu aponevroza epicraniană
- Fața internă sau endocraniană
o Este concavă
o Raport cu emisferele cerebrale
 Prezintă impresiuni digitale și eminențe mamilare
o În partea mijlocie – fosa parietală – corespunde bosei parietale
 o Din unghiul antero-inferior a acestei fețe urcă în sus și înapoi un șanț profund –
se ramifică și ia aspectul nervurilor frunzei de smochin
 Aceste șanțuri sunt produse de artera meningee mijlocie
o În vecinătatea marginii superioare – o serie de depresiuni neregulate – produse
de mici mase granuloase ale meningelui – corpusculii lui Pachioni
- Marginea anterioară – se articulează cu osul frontal → sutura coronală
- Marginea posterioară – se articulează cu osul occipital → sutura lamboidă
- Marginea inferioară – se articulează cu osul temporal → sutura squamoasă
- Marginea superioară – se articulează cu osul parietal de partea opusă → sutura sagitală
o Pe fața internă prezintă un semișanț – se unește cu semișanțul de pe parietalul
opus → șanț complet – conține sinusul longitudinal superior
- Orificiul parietal – aproape de unghiul postero-superior
o Prin el trece vena emisară a lui Santorini
o La acest nivel marginea superioară este mai ștearsă și nu prezintă dințături –
obelion

OCCIPITALUL

- Os median, nepereche și simetric

- Participă la formarea porțiunii posterioare a bazei și a bolții craniene
- Formă rombică: 2 fețe, 4 margini și 4 unghiuri
- Fața postero-inferioară sau exocraniană
o Este convexă
o Gaura occipitală – un orificu alungit antero-posterior, aproape de extremitatea
anterioară
 Prin el trec bulbul cu învelișurile sale, cei doi nervi spinali și arterele
vertebrale
o Porțiunea situată anterior găurii occipitale – suprafața bazilară a occipitalului –
formă patrulateră
 Pe linia mediană, la unirea 2/3 anterioare cu 1/3 posterioară, prezintă –
tuberculul faringian – pe el se prinde aponevroza faringelui
 Posterior și lateral de acest tubercul – inserția marelui și micului
drept anterior al capului
 Anterior – suprafața bazilară corespunde bolții faringelui
o În mijlocul acestei porțiuni – foseta naviculară – în
fundul careia se găsește adeseori foseta faringiană –
corespunde pungii faringiene a lui Luscka
o Porțiunea situată posterior găurii occipitale – solzii occipitalului
 În mijloc – protuberanța occipitală externă – se prinde ligamentul
cervical posterior și mai mulți mușchi
 Porțiunea situată superior protuberanței occipitale externe – este netedă
 Raport cu tegumentele – despățite prin mușchiul occipital și
aponevroza epicraniană
 Porțiunea situată inferior protuberanței occipitale externe
  Pe linia mediană – creasta occipitală externă – merge până la
gaura occipitală
o De fiecare parte a acestei creste – pornesc înainte și
înafară 2 linii – liniile curbe occipitale –
 Superioară – pornește de la nivelul protuberanței
occipitale externe – se prind mușchii: trapez,
splenius, sterno-cleido-mastoidian și occipital
 Inferioară – pornește de la mijlocul cretei
occipitale externe – se prind mușchii: marele și
micul drept posterior al capului
o Între aceste 2 linii se prind mușchii marele complex și
oblicul superior al capului
o Porțiunea situată de o parte și de alta a găurii occipitale
 Prezintă 2 ridicături articulare – condilii occipitali – se articulează cu
cavitățile glenoide de pe fața superioară a atlasului
 Pe fața internă – se prin ligamentele odontoidene laterale
 Pe fața externă – despărțită de marginea osului prin suprafața
jugulară – se inseră m. drept lateral al capului
 Anterior și posterior condilului – găuri condiline:
o Anterioare – trece nervul hipoglos
o Posterioare - trece o venă și o arteră – ram din artera
meningee posterioară
- Fața antero-superioară sau endocraniană
o Este concavă
o Raport cu encefalul
o Aproape de extremitatea anterioară – gaura occipitală
 Porțiunea situată anterior găurii occipitale – prezintă un șanț median –
șanțul bazilar – corespunde protuberanței inelare și bulbului rahidian
 Porțiunea situată posterior găurii occipitale – prezintă 4 fose occipitale
 2 fose superioare – fosele cerebrale – raport cu lobii occipitali ai
creierului mare
 2 fose inferioare – fose cerebeloase – raport cu emisferele
cerebeloase
o În centrul acestei fețe – protuberanța occipitală internă
 Se continuă superior cu un șanț longitudinal – conține sinusul venos
longitudinal superior – desparte cele 2 fose cerebrale
 Inferior se continuă cu creasta occipitală internă
 Aproape de gaura occipitală se bifurcă și cuprinde gaura
occipitală
 Pe această formațiune se prinde coasa creierului
 Din lateralele protuberanței occipitale interne pleacă 2 șanțuri
 Cel drept mai mare
 Despart fosele cerebrale de fosele cerebeloase
 Conțin porțiunile orizontale ale sinusurilor laterale
o Pe laturile găurii occipitale – cele 2 găuri condiliene: anterioară și posterioară
- Marginile occipitalului
o 2 superioare – se articulează cu parietalele → sutura lamboidă
o 2 inferioare – se articulează cu temporalele
 În porțiunea mijlocie – o ridicătură osoasă – apofiza jugulară
 Porțiunea posterioară – se articulează cu porțiunea mastoidiană
a temporalului
 Porțiunea anterioară – prezintă șanțul jugular
o Pe craniul articulat formează gaura ruptă posterioară –
prin ea ies vena jugulară internă și nervii IX, X și XI
- Unghiurile: superior, inferior și 2 laterale
o Unghiul superior – intră între cele 2 parietale
o Unghiul inferior – se sudează cu fața posterioară a corpului sfenoidului
o Unghiurile laterale – intră în unghiurile dintre parietale și temporale

TEMPORALUL

- Os pereche
- Situat pe părțile laterale ale cutiei craniene: între occipital, parietal și sfenoid
- În grosimea sa conține organele principale ale audiției
- Temporalul unui fetus de 8 luni
o Porțiune solzoasă – solzul temporal
 Ocupă partea anterioară și superioară a osului
 Contur neregulat circular
o Porțiunea pietroasă – stânca temporalului
 Situată posterior și interior precedentei
 Formă de piramidă patrunghiulară – ax oblic înainte și înautru
o Porțiunea timpanică – osul timpanal
 Situată pe partea externă a porțiunii pietroase și inferior solzului
 Formă de cerc incomplet – cercul timpanal
o La adult aceste trei piese se sudează între ele și formează un singur os
- Stânca temporalului – porțiunea cea mai complexă a osului temporal
o Formă de piramidă patrunghiulară: 2 fețe superioare (endocraniene) și 2 fețe
inferioare (exocraniene)
 Vârful – intern
 Baza – extern
o Cele 2 fețe superioare – între ele se găsește marginea superioară a stâncii
 Una anterioară – raport cu creierul – fața cerebrală
 Privește în sus și înainte
 În partea internă – foseta gaseriană – conține ganglionul Gasser
 La unirea 1/3 externă cu 1/3 mijlocie – o ridicătură – emenentia
arcuata
 Între emenentia arcuata și foseta gaseriană – 2-3 orificii – prin
ele trec marele și micul nerv pietros superficial – din facial și
 micul și marele nerv pietros profund – din nervul lui Jacobsen –
ram din nervul glosofaringian
o Unul este constant – hiatusul lui Fallope
o Hiatusuri accesorii
 Anterior eminenței arcuate – fața antero-superioară este formată
de o lamelă subțire – tegmen timpani – formează plafonul casei
timpanului
 Una posterioară – raport cu cerebelul – fața cerebeloasă
 În partea inferioară și în porțiunea internă, aproape de marginea
posterioară – un șanț care se termină la nivelul găurii rupte
posterioare – prin el trece sinusul venos pietros inferior
 La unirea 1/3 internă cu 1/3 mijlocie – orificiu – gaura auditivă
internă – prin ea trec nervii facial, auditiv și intermediarul lui
Wriesberg
 La 5-6 mm în afara și deasupra găurii auditive interne – fosa
subarcuată – trece o prelungire a durei mater și câteva vase
o La 10 mm în afara găurii auditive – o altă fosetă – din
fundul ei pleacă apeductul vestibulului – prin el trece o
prelungire a labirintului membranos – canalul
endolimfatic
o Mai în afară – șanțul sinusului venos lateral – conține
porțiunea verticală a sinusului venos lateral
o Cele 2 fețe inferioare
 Fața antero-inferioară
 Vizibilă doar în porțiunea internă a temporalului – formează
patul porțiunii cartilaginoase a trompei lui Eustache
 Porțiunea externă nu se vede – mascată de osul timpanal
 Fața postero-inferioară: zona externă, mijlocie și internă
 Zona externă
o Cel mai extern – vârful mastoidei – pe fața internă
prezintă șanțul digastric – în el se inseră burta
posterioară a digastricului
o Mai intern – apofiza stiloidă – se inseră buchetul lui
Riolan format din:
 M. stilo-hioidian, stilo-gloso-...........faringian
 Ligamentele stilo-hioidian și stilo-maxilar
o Mai înapoi și mai în afara bazei apofizei stiloide –
orificiul stilo-mastoidian – prin el trece nervul facial și
artera stilo-mastoidiană
 Înainte și în afara găurii stilo-mastoidiene – un
orificiu mic prin care trece nervul coarda
timpanului
o Posterior apofizei stiloide și găurii stilo-mastoidine –
fațeta jugulară – se articulează cu apofiza jugulară a
occipitalului
  Zona mijlocie – ocupată de fosa jugulară – conține golful fenei
jugulare interne
 Zona internă
o În partea antero-externă conține un orificiu – orificiul
inferior al canalului carotidian
 Pe peretele extern al canalului carotidian – un
mic orificiu – orificiul inerior al canalului
carotico-timpanic
o Între fosa jugulară și canalul carotidian – orificiul
inferior al canalului timpanic sau canalul lui Jacobsen
o Posterior orificiului inferior al canalului carotidian –
foseta piramidală sau pietroasă – conține ganglionul lui
Adersch
o Porțiunea de os situată înauntrul orificiului inferior al
canalului carotidian este rugoasă – pe o porțiune se
inseră m. peristafilin intern; restul suprafeței se
articulează cu porțiunea bazilară a occipitalului
o Marginea superioară
 În partea internă prezintă un șanț pentru nervul oculo-motor extern
 Mai în afară – depresiune formată de rădăcinile nervului trigemen
 Mai extern – o creastă pe care se prinde cortul creierului
 Un șanț prin care trece sinusul venos pietros superior
o Marginea inferioară
 Extern – formată de marginea inerioară a osului timpanal
 Inern – margine ascuțită care separă partea liberă a feței antero-
inferioare de fața postero-inferioară
o Marginea anterioară
 În partea internă – raport cu marea aripă a sfenoidului – despățite
printr-o fantă – gaura ruptă anterioară
 În partea externă – formată de marginea anterioară a osului timpanal
o Marginea posterioară
 Prezintă, dinspre interior spre exterior:
 O suprafață rugoasă – se articulează cu porțiunea bazilară a
occipitalului
 Foseta piramidală sau pietroasă – conține ganglionul lui
Andersch – din fundul ei pornește apeductul melcului
o În unghiul extern – spina jugulară a temporalului – pe
craniul articulat răspunde unei spine asemănătoare
situată pe marginea inferioară a occipitalului
o Spre exterior – incizura jugulară a temporalului –
împreună cu incizura jugulară a occipitalului formează
gaura ruptă posterioară – trece vena jugulară internă și
nervii IX, X, XI
o Vârful stâncii – situat între marea aripă a sfenoidului, corpul sfenoidului și
apofiza bazilară a occipitalului
 La acest nivel se găsește orificiul superior al canalului carotidian
 o Baza stâncii – situată superficial
 Constituită din partea posterioară a regiunii mastoidiene a temporalului
– se inseră m. sterno-cleido-mastoidian, splenius și micul complex
- Solzul temporalului
o Pe fața externă, aproape de extremitatea inferioară, prezintă o puternică apofiză
ce împarte această față în 3 porțiuni
 Porțiunea superioară verticală
 Formă neregulată
 Fața externă sau exo-craniană – convexă și netedă – se inseră m.
temporal
 Fața internă sau endo-craniană
o Raport cu dura mater și cu fața externă a creierului mare
o Prezintă neregularități și șanțuri formate de artera
meningee mijlocie și ramurile sale
 Circumferința
o Se articulează
 Anterior - marea aripă a sfenoidului
 Posterior - parietalul
 Porțiunea inferioară orizontală
 Forma unui triunghi cu vârful intern și baza extern
 Fața superioară sau endo-craniană
o Raport cu creierul
o Formată în cea mai mare parte de tegmen timpani
 Fața inferioară sau exo-craniană
o În partea anterioară prezintă o suprafață triunghiulară cu
vârful anterior – planum subtemporale
 Este separată de porțiunea verticală prin creasta
temporală – linea temporalis
o Posterior se găsește condilul temporalului sau rădăcina
transversală a arcadei zigomatice
o Posterior condilului – cavitatea glenoidă a temporalului
– se articulează cu condilii maxilarului inferior
 Marginea internă – scizura lui Glasser
 Porțiunea posterioară – înapoia conductului auditiv extern – porțiunea
retromeatică
 Corespunde peretelui posterior al conductului auditiv extern și
porțiunii anterioare a mastoidei
 Superior este delimitată de linea temporalis – creastă care
continuă marginea superioară a arcadei zigomatice
 În partea postero-superioară a orificiului conductului auditiv
extern – o ridicătură – spina suprameatică a lui Henle
o Posterior spinei – o fosetă cu multe orificii – zona
perforată retromeatică – raporturi intime cu antrumul
mastoidian
  Apofiza zigomatică
 Se formează la unirea porțiunii verticale cu porțiunea orizontală
a solzului
 Se termină printr-un vârf care se articulează cu osul malar
 Baza prezintă 2 rădăcini
o Una longitudinală – se continuă cu linea temporalis –
creasta supramastoidiană
o Una transversală – condilul temporalului
- Osul timpanal – porțiunea timpanică
o Situat inferior solzului și anterior stâncii cu care se sudează
o Formă patrulateră cu 2 fețe, 4 unghiuri și 4 margini
o Fața anterioară
 Liberă și concavă
 Contribuie la mărirea înapoi a cavității glenoide a temporalului
o Fața posterioară
 Se aplică pe solzul temporalului și formează un șanț care împreună cu
porțiunea de solz corespunzătoare formează pereții conductului auditiv
extern
 În fundul acestui conduct – sulcus timpanicus – se inseră membrana
timpanului
o Marginea superioară
 Se articulează la interior cu stânca și la exterior cu solzul → scizura lui
Glasser
o Marginea inferioară
 În partea mijlocie prezintă o expansiune lameliformă – apofiza vaginală
– întecuiește baza apofizei stiloide
o Marginea externă – pe ea se prinde cartilagiul conductului auditiv extern
o Marginea internă
 În partea superioară, împreună cu tegmen timpani, formează orificiul
extern osos al trompei lui Eustache

ETMOIDUL

- Os median și simetric
- Situat anterior sfenoidului, în șanțul etmoidian al frotalului
- Face parte din oasele de la baza craniului
- Participă la formarea foselor nazale și cavităților orbitare
- Este format din 3 porțiuni
o O lamă verticală și mediană
o O lamă orizontală – intersectează prima lamă perpendicular, aproape de
extremitatea superioară
o 2 mase laterale – suspendate de fiecare parte a liniei mediene
- Lama verticală - este împărțită de cea orizontală în 2 porțiuni
 o Porțiunea superioară
 Este mai mică
 Are forma unei apofize verticale triunghiulare – apofiza crista gali
 Pe ea se prinde coasa creierului
o Porțiunea inferioară sau lama perpendiculară a etmoidului
 Formează peretele despărțitor al foselor nazale
 Se articulează
 Inferior – cu vomerul
 Posterior – cu sfenoidul
 Anterior – cu spina nazală a frontalului și cu cartilagiile
cloazonului
- Lama orizontală
o Formă patrulateră alungită în sens antero-posterior
o Este împărțită de apofiza crista gali în 2 jumătăți: dreaptă și stângă
 Sunt scobite în sens transversal – formează jgheaburile olfactive – cele
¾ anterioare vin în raport cu bulbii olfactivi
o La nivelul jgheaburilor olfactive lama orizontală este perforată de numeroase
orificii – lama ciuruită a etmoidului – prin aceste găuri trec ramurile nervului
olfactiv
 În partea anterioară se găsesc două găuri mai mari și mai constante
 Una internă – fanta etmoidală
o Este ovalară
o Situată pe flancul apofizei crista gali
o Prin ea trece o prelungire a durei materi
 Una externă – gaura etmoidală anterioară
o Trece nervul nazal intern și artera care îl însoțește
- Masele laterale
o Sunspendate pe marginile laterale ale lamei orizontale
o Situată între fosele nazale – la interior și cavitățile orbitare – la exterior
o Au formă cubică neregulată
 Fața externă sau lama papiracee sau os planum al etmoidului
 Face parte din peretele intern al orbitei
 Se articulează cu:
o Superior – frontalul
o Inferior – maxilarul superior
o Anterior – lacrimalul
o Posterior – sfenoidul și palatinul
 Fața internă
 Formează cea mai mare parte a peretelui extern al foselor nazale
 De pe această față se desprind 2 lame osoase - cornete
o Superioară – cornetul superior sau cornetul lui Morgagni
o Inferioară – cornetul mijlociu
 Între cornete și fața internă se formează niște spații – meaturi
o Meatul superior – între cornetul superior și fața internă
  În el se deschid sinusurile sfenoidale și celulele
etmoidale superioare
o Meatul mijlociu – între cornetul mijlociu și fața internă
 În el se deschid celulele etmoidale anterioare,
sinusul frontal și sinusul maxilar superior
 Fața superioară
 Prezintă mai multe semicelule neregulate
o Pe craniul articulat se completează cu semicelulele
frontalului → celulele etmoido-frontale
 Prezintă 2 șanțuri transversale
o Împreună cu cele 2 șanțuri transversale de pe fața
inferioară a frontalului formează canalele orbitare
interne anterior și posterior
 Fața inferioară
 Dinspre interior spre exterior prezintă:
o Cornetul mijlociu
o Meatul mijlociu
o Suprafață rugoasă de articulare cu maxilarul superior
o Apofiza unciformă – se articulează cu apofiza etmoidală
a cornetului inferior
 Fața anterioară
 Prezintă o serie de semi-celule care vor fi completate de
lacrimal
 Fața posterioară
 Se articulează cu corpul sfenoidului și cu apofiza orbitară a
palatinului

SFENOIDUL

- Os median, nepereche și simetric

- Este situat în partea mijlocie a bazei craniului
o Anterior – etmoidul și frontalul
o Posterior – occipitalul
- Se compune dintr-o masă centrală de formă cubică, alungită în sens antero-posterior –
corpul sfenoidului
o De pe fața superioară se desprind 2 lame triunghiulare – micile aripi ale
sfenoidului sau aripile orbitare
o De pe fețele laterale – se desprind 2 prelungiri semilunare – marile aripi ale
sfenoidului sau aripile temporalului
o De pe fața inferioară – coboară vertical 2 prelungiri – apofize pterigoide
- Corpul sfenoidului prezintă 6 fețe
o Fața superioară
 Este endocraniană
  Dinspre anterior spre posterior prezintă:
 O suprafață patrulateră – jugum sfenoidale
o De o parte și de alta a liniei mediene prezintă 2 șanțuri
antero-posterioare – șanțurile olfactive – pe craniul
articulat se continuă cu jgheaburile olfactive (de pe lama
orizontală a etmoidului)
o În partea mijlocie a marginii etmoidiene a jugumului se
găsește crista cribrosa – se unește cu crista gali a
etmoidului
 Șanțul optic
o La extremități prezintă găurile optice
 Fosa pituitară sau șaua turcească – conține glanda hipofiză
o Anterior acesteia se găsește pe linia mediană tuberculul
pituitar – desparte fosa pituitară de șanțul optic
o Posterior șaua turcească este închisă de lama patrulateră
a sfenoidului – prezintă 2 șanțuri
 Superior – trece nervul oculo-motor comun
 Inferior – trece nervul oculo-motor extern
o Este delimitată de 4 ridicături – apofize clinoide
 2 anterioare – fac parte din micile aripi ale
sfenoidului
 2 posterioare – reprezintă unghiurile superioare
ale lamei patrulatere
o Fața inferioară
 Pe linia mediană prezintă creasta inerioară a sfenoidului – se
articulează cu vomerul
 În partea anterioară se unește cu creasta de pe fața anterioară →
ciocul sfenoidului
 De o parte și de alta se găsește un șanț
 Aceste șanțuri sunt transformate în canale de către apofiza
sfenoidului – canalele pterigo-palatine – prin ele trece artera
pterigo-palatină și nervul faringian a lui Bock
o Fața anterioară
 Pe linia mediană prezintă o creastă verticală – se articulează cu lama
perpendiculară a etmoidului
 De o parte și de alta se găsește câte un șanț vertical – ia parte la
formarea bolților foselor nazale
o Lateral de acest șanț – orificiul de deschidere al
sinusului sfenoidal
 Lateral de orificiu – suprafețe rugoase de
articulare cu masele laterale ale etmoidului
o Fața posterioară
 Se sudează cu occipitalul → sincondroza occipito-sfenoidală
o Fețele laterale
 Servesc ca suprafață de implantare pentru marile aripi ale sfenoidului
  Sunt despărțite de șaua turcească printr-un șanț – șanțul sinusului
cavernos
 Prin el trece sinusul cavernos, artera carotidă internă și nervi
destinați orbitei
- Micile aripi
o Se desprind din partea anterioară și superioară a corpului sfenoidului
o Baza lor este traversată de canalul optic
o Vârful se mai numește apofiză enziformă sau xifoidală
- Marile aripi
o Se desprind de pe fețele laterale ale corpului sfenoidului
o Fața posterioară sau superioară
 Prezintă impresiuni digitale și eminențe mamilare – au raport cu lobul
sfenoidului
o Fața anterioară – participă la formarea peretelui extern al orbitei
o Fața externă
 Este împărțită de o creastă orizontală – ceasta sfeno-temporană în 2
porțiuni
 Superioară – face parte din fosa temporală – se inseră m.
temporal
 Inferioară – face parte din plafonul fosei zigomatice – se inseră
fasciculul sfenoidal al m. pterigoidian extern
o Marginea anterioară – se articulează cu malarul
o Marginea externă – se articulează cu solzul temporalului
o Marginea internă – răspunde bazei de implantare a marii aripi a sfenoidului pe
corpul sfenoidului
 Prezintă 4 orificii
 Fanta sfenoidală
o Cea mai anterioară
o Prin ea trec următoarele elemente:
 Nervul oculo-motor comun
 Nervul oculo-motor extern
 Pateticul
 Oftalmicul
 Vena oftalmică
 Arteră – ram din meningeea mijlocie
 Gaura rotundă – trece nervul maxilar superior
 Gaura ovală – trece nervul maxilar ierior și artera mică
meningee
 Mica gaură rotundă – trece artera meningee mijlocie
o Marginile interne și externe se unesc și formează:
 Anterior – o suprafață rugoasă pentru articularea cu frontalul
 Posterior – spina sfenoidului – se prinde ligamentul sfeno-maxilar, m.
ciocanului și ligamentul pterigo-spinos a lui Civinini
- Apofizele pterigoide
o Se desprind de pe fața inferioară a corpului sfenoidului
 o Sunt alcătuite dintr-o bază, 2 aripi și o fosetă – fosa pterigoidiană
 Baza este traversată în sens postero-anterior de canalul vidian – trece
nervul și artera vidiană
o Cele 2 aripi sunt situate una intern și alta extern
 Aripa internă
 Patrulateră, mai puțin voluminoasă
 În partea superioară a feței laterale se găsește foseta scafoidă –
se inseră m. peristafilin extern
o Intern de această fosetă, la extremitatea superioară –
apofiza vaginală – se articulează cu apofiza sfenoidală a
palatinului → canalul pterigo-palatin
 Aripa externă
 Mai voluminoasă
 Pe fața internă se inseră m. pterigoidian intern
 Pe fața externă se inseră fasciculul pterigoidian al m.
pterigoidian extern
 În porțiunea mijlocie a marginii posterioare – spina lui Civinini
– se prinde ligamentul pterigo-spinos
o Fosa pterigoidiană
 O excavație situată între cele 2 aripi
 În ea se inseră m. pterigoidian intern
- Sinusurile sfenoidale – 2 cavități săpate în corpul sfenoidului
o Sunt separate printr-un sept median
o Se deschid în partea cea mai posterioară a meatului superior al foselor nazale

VISCEROCRANIUL

- Masivul facial sau fața osoasă este împărțită în 2:

o Falca superioară – 13 oase
 Unul nepereche – vomerul
 12 perechi: maxilarele superioare, malarele, lacrimalele, cornetele
inferioare, oasele proprii ale nasului și palatinele
o Falca inferioară – 1 singur os – mandibula sau maxilarul inferior
 MAXILARUL SUPERIOR

- Os pereche
- Ia parte la formarea principalelor cavități ale feții:
o Fosele nazale
o Cavitățile orbitare
o Fosele zigomatice
o Fosele pterigomaxilare
o Bolta palatină
- Prezintă 2 fețe, 4 margini și 4 unghiuri
- În grosimea lui se găsește sinusul maxilar
- Fața internă
o Este împărțită în 2 porțiuni de o apofiză orientată orizontal – apofiza palatină –
pornește de la unirea celor ¾ superioare cu ¼ inferioară
o Apofiza palatină
 Formă patrulateră
 Fața superioară – face parte din planșeul foselor nazale
 Fața inferioară – ia parte la formarea bolții palatine
 Marginea externă – se confundă cu corpul maxilarului
 Marginea internă – se articulează pe lina mediană cu apofiza palatină
opusă
 În porțiunea anterioară prezintă o semispină – împreună cu cea
de pe partea opusă formează spina nazală anterioară sau
inferioară
o Posterior de aceasta se găsește un orificu – în partea
inferioară se transformă în șanț – împreună cu un șanț de
pe apofiza palatină formează un canal – conductul
palatin anterior – prin el trece nervul sfenopalatin intern
și o arteră din artera sfenopalatină
 Marginea posterioară – se articulează cu porțiunea orizontală a osului
palatin
 Marginea anterioară – se confundă cu marginea anterioară a
maxilarului superior
 Ia parte la formarea orificiului anterior al foselor nazale
o Porțiunea din maxilarul superior situată sub apofiza palatină face parte din
bolta palatină
o Porțiunea situată superior apofizei palatină prezintă dinspre anterior spre
posterior următoarele reliefuri:
 Cel mai posterior – porțiune rugoasă de articulare cu porțiunea verticală
a palatinului
 Orificiul sinusului maxilar superior
 Pe scheletul montat orificul este micșorat de:
o Superior – masele laterale ale etmoidului
o Inferior – cornetul inferior
 o Anterior – osul lacrimal
o Posterior – porțiunea verticală a palatinului
 Urmează un șanț oblic inferior și posterior – șanțul nazal
 Fața internă a apofizei montane a maxilarului superior
 Prezintă 2 creste anteroposterioare – creste turbinale
o Inferioară – se articulează cu cornetul inerior
o Superioară – se articulează cu masele laterale ale
etmoidului
 Între creste – o suprafață patrulateră = atriu
- Fața externă
o În partea anterioară, deasupra incisivilor prezintă foseta mirtiformă – se inseră
m. mirtiform
 Este delimitată posterior de o ridicătură formată de rădăcina caninului –
bosa canină
o Posterior bosei canine se găsește apofiza piramidală a maxilarului superior
 Baza – situată intern, face corp comun cu osul
 Vârf – se articulează cu osul malar
 Fața superioară – ia parte la formarea planșeului orbitei
 Prezintă un canal anteroposterior – canalul suborbitar – prin el
trece nervul maxilar superior
 Fața anterioară – superior prezintă orificiul anterior al canalului
suborbitar
 Fața posterioară – face parte din fosa zigomatică
 Prezintă mai multe orificii prin care pătrund nervii dentari
posteriori
 Marginea inferioară – se îndreaptă vertical în jos spre primul molar
 Marginea anterioară – constituie porțiunea internă și inferioară a
rebordului orbitar
 Marginea posterioară – corespunde marii aripi a sfenoidului, de care
este despărțită prin fanta sfeno-maxilară
- Marginea anterioară
o În partea inferioară este formată de marginea anterioară a apofizei palatine –
prezintă spina nazală inferioară
o În partea mijlocie – scobitura sau incizura nazală
o În partea superioară – marginea anterioară a apofizei montante
- Marginea posterioară sau tuberozitatea maxilară
o Formează peretele anterior al fosei pterigomaxilare
o Se articulează cu palatinul → canalul palatin posterior – prin el trece nervul
palatin anterior
- Marginea superioară
o Pe craniul întreg limitează la interior peretele inferior al orbitei
o Se articulează cu lacrimalul, osul planum al etmoidului și apofiza orbitară a
palatinului
- Marginea inferioară
 o Mai poartă numele de marginea alveolară - prezintă găuri pentru rădăcinile
dinților
- Unghiul anterosuperior – la acest nivel se găsește apofiza montantă a maxilarului
superior
- În interiorul maxilarului se găsește sinusul maxilar sau antrul lui Highmore
o Formă de piramidă triunghiulară
 Baza intern și vârful extern

MAXILARUL INFERIOR – MANDIBULA

- Corpul mandibulei
o Fața anterioară
 Pe linia mediană prezintă o creastă verticală – simfiza mentonieră –
locul de sutură a celor 2 jumătăți ale osului
 Din partea inferioară a crestei pleacă 2 linii proeminente, oblice
superior și lateral – liniile oblice externe ale maxilarului inerior
o Pe aceste linii se inseră: m. triunghiularul buzelor, m.
pătratul bărbiei și m. pielosul gâtului
o Superior, într-un punct care corespunde celui de-al
doilea premolar – gaura mentonieră – prin ea iese
buchetul mentonier
o Fața posterioară
 Pe lina mediană prezintă 4 ridicături – apofizele genii:
 Apofizele genii superioare – se prinde m. genio-gloși
 Apofizele genii inferioare – se prinde m. genio-hioidieni
 Prezintă 2 linii oblice interne – străbat în diagonală cele două jumătăți
ale acestei fețe
 Direcție superioară și în lateral
 Poartă numele de linii milo-hioidiene – se prin m. milo-
hioidieni
 Superior, de o parte și de alta a apofizelor genii – foseta
sublinguală
o Inferior, cam la nivelul ultimilor molari – alte 2 fosete –
fosetele submaxilare – conțin glandele submaxilare
o Marginea superioară sau marginea alveolară
 Prezintă fosete alveolare în care stau rădăcinile dinților inferiori
o Marginea inferioară
 De o parte și de alta a simfizei mentoniere prezintă o depresiune
ovalară – foseta digastrică – în care se prinde burta anterioară a m.
digastric
- Ramurile mandibulei
o Fața externă
 În partea interioară prezintă rugozități pentru inserția inferioară a
maseterului
o Fața internă
 În centru prezintă un orificu – orificiul superior al canalului dentar –
conține nervul dentar inferior și vasele aferente
 Anterior și inferior orificului – spina osoasă a lui Spix și un
jgheab pentru nervii și arterele milo-hioidiene
 În partea inferioară – rugozități pentru inserția mușchiului pterigoidian
intern
o Marginea anterioară
 Oblică inferior și anterior
 În partea inferioară se bifurcă – liniile de bifurcație se continuă cu
liniile oblice interne și externe
o Marginea posterioară
 Raport cu glanda parotidă
o Marginea inferioară
 Se continuă cu marginea anterioară a corpului osului
 La unirea cu marginea posterioară – unghiul maxilarului inferior =
gonion
o Marginea superioară
 Prezintă în mijloc un șanț – șanțul sigmoid sau incizura sigmoidiană
 Șanțul este delimitat de 2 apofize puternice:
o Anterioară – apofiza coronoidă
o Posterioară – condil
 Incizura sigmoidă face comunicarea dintre loja maseterină cu fosa
zigomatică
 Prin ea trec vasele maseterine și nervul maseterin
- Apofiza coronoidă – se prinde tendonul m. temporal
- Condilul mandibulei
o Alungit în sens transversal
o Axul mare îndreptat anterior și lateral
o Unit cu restul ramurii prin gâtul condilului mandibulei
o Se articulează cu cavitatea glenoidă

MALARUL

- Osul zigomatic sau jugal

- Situat în partea cea mai externă a feței
- Fața externă – raport cu tegumentele de care este despărțită prin cei doi mușchi
zigomatici
o Mușchii zigomatici au inserția pe această față
- Fața internă – ia parte la formarea fosei temporale și zigomatice
- Marginea antero-superioară – participă la formarea rebordului orbitar
o De pe ea, pornește posterior o lamă osoasă – apofiza orbitară –
 Prin fața ei superioară formează planșeul orbitei
 Prin fața inferioară ia parte la formarea fosei temporale
 Marginea posterioară – se articulează cu:
 Anterior – maxilarul superior
 Posterior – marea aripă a sfenoidului
- Marginea postero-superioară
o Delimitează anterior fosa temporală
o De pe această margine pleacă spre posterior o lamelă osoasă – apofiza
marginală
- Marginea antero-inferioară – se articulează cu maxilarul superior
- Marginea postero-inferioară – se continuă cu marginea inferioară a arcadei zigomatice
- Osul malar este traversat de un canal în formă de Y – canalul malar
o Orificiul superior – pe fața superioară a apofizei orbitare
o Orificii inferioare – unul pe fața externă și unul pe fața internă
o Prin canal trece ramul temporo-malar din ramul orbitar al nervului maxilar
superior
- Ungiurile malarului
o Unghiul superior – se articulează cu apofiza orbitară externă a frontalului
o Unghiul posterior – se articulează cu apofiza zigomatică a temporalului
o Unghiul anterior și inferior – se confundă cu marginea antero-inferioară – se
articulează cu vârful trunchiat al apofizei piramidale a maxilarului superior

OASELE PROPRII ALE NASULUI

- Sunt situate de o parte și de alta a liniei mediene – completează spațiul dintre frontal și
cele 2 apofize montante ale maxilarului superior
- Fața anterioară – acoperită de m. piramidal
- Fața posterioară – face parte din plafonul foselor nazale
- Marginea superioară – se articulează cu marginea anterioară a frontalului
- Marginea inferioară – se unește cu cartilagiile laterale ale nasului
o Prezintă un șanț pentru trecerea nervului nazo-lobar
- Marginea externă – se articulează cu apofiza montantă a maxilarului superior
- Marginea internă – se articulează cu osul de partea opusă

LACRIMALUL

- Este o lamelă osoasă situată în partea anterioară a peretelui intern al orbitei, între
frontal, maxilarul superior și etmoid
- Fața externă
o Prezintă în mijloc o creastă verticală – creasta lacrimală – se prinde tendonul
reflectat al orbicularului pleoapelor
 Această creastă împarte fața externă în 2 porțiuni:
 Porțiunea posterioară – se articulează cu etmoidul
 Porțiunea anterioară – împreună cu apofiza montantă a
maxilarului superior formează șanțul și canalul lacrimo-nazal
- Fața internă
o Raport cu:
 Anterior – fosele nazale
 Posterior – masele laterale ale etmoidului
- Marginea superioară – se articulează cu apofiza orbitară internă a frontalului
- Marginea inferioară – completează canalul nazal și coboară uneori până la întâlnirea
cu cornetul inferior
- Marginea posterioară – se articulează cu osul planum al etmoidului
- Marginea anterioară – se articulează cu apofiza montantă a maxilarului superior

PALATINUL

- Situat posterior maxilarului superior

- Participă la formarea bolții palatine, foselor nazale, cavităților orbitare și fosei
pterigomaxilare
- Este compus din 2 lame
o Lama orizontală
 Formă patrulateră, alungită în sens transversal
 Fața superioară – face parte din planșeul foselor nazale
 Fața inferioară – formează partea cea mai posterioară a bolții palatine
 Marginea externă – se confundă cu partea inferioară a lamei verticale
 Marginea internă – se articulează pe linia mediană cu cea de partea
opusă
 Marginea anterioară – se articulează cu marginea posterioară a apofizei
palatine a maxilarului superior
 Marginea posterioară – limitează posterior fosele nazale
 Pe ea se inseră valul palatin
 Pe linia mediană formează spina nazală posterioară
o Lama verticală
 Fața internă – face parte din peretele extern al foselor nazale
 Prezintă 2 creste antero-posterioare
o Superioară – se articulează cu cornetul mijlociu
o Inferioară – se articulează cu cornetul inferior
 Spațiul dintre creste face parte din meatul mijlociu
o Spațiul de sub creasta inferioară face parte din meatul
inferior
 Fața externă – prezintă câte o suprafață rugoasă care se vor articula:
 o Anterior – maxilarul superior
o Posterior – apofiza pterigoidă
 Porțiunea dintre cele 2 suprafețe rugoase formează
o În partea superioară - fundul fosei pterigo-maxilare
o În partea inferioară – împreună cu un șanț asemănător de
pe tuberozitatea maxilarului superior – canalul palatin
posterior
 Marginea anterioară – se articulează cu maxilarul superior
 Închide partea posterioară a orificiului sinusului maxilar
 Marginea posterioară – se articulează cu fața internă a apofizei
pterigoide
 Marginea inferioară
 În partea posterioară prezintă o proeminență voluminoasă –
apofiza piramidală a palatinului – formează fundul fosei
pterigoide – se insinuează între cele 2 aripi pterigoide
 Anterior și inferior apofizei piramidale – 2-3 orificii – orificiile
palatine accesorii
 Marginea superioară
 În partea mijlocie prezintă un șanț – șanțul palatin
o Acest șanț este transformat într-un canal de către corpul
sfenoidului – canalul sfeno-palatin – face comunicarea
dintre fosa pterigomaxilară și fosele nazale
o În partea anterioară a șanțului palatin – apofiza orbitară
 Participă la formarea cavității orbitare și a fosei
pterigo-maxilare – prin fața externă
 Se articulează cu maxilarul superior, masele
laterale ale etmoidului și cu corpul sfenoidului –
prin fața internă
o În partea posterioară a șanțului palatin – apofiza
sfenoidală –
 Participă la formarea foselor nazale – prin fața
inferioară
 Fața superioară formează împreună cu baza
apofizei pterigoide – canalul pterigo-palatin –
prin el trec vasele pterigo-palatine și nervii
palatini

CORNETUL INFERIOR

- Situat în partea inferioară a feței externe a foselor nazale

- Fața internă – privește spre septul nazal
- Fața externă – împreună cu peretele extern al foselor nazale formează meatul inferior
- Marginea inferioară – este liberă
- Marginea superioară – fixată la peretele extern al foselor nazale
 o Prezintă 3 apofize:
 Apofiza lacrimală – se articulează cu lacrimalul – formează canalul
nazal
 Apofiza maxilară
 Apofiza etmoidală
- Extremitatea anterioară – se articulează cu maxilarul superior
- Extremitatea posterioară – se articulează cu palatinul

VOMERUL

- Os median și nepereche
- Situat în partea posterioară a septului nazal
- Marginea superioară – prezintă un șanț anteroposterior
o Se articulează cu creasta de pe fața inferioară a corpului sfenoidului –
formează canalul sfenovomerian
 Această articulație se numește schindileză
- Marginea inferioară – se articulează pe linia mediană cu marginile interne ale
apofizelor palatine ale maxilarului superior și cu apofizele orizontale ale palatinului
- Marginea anterioară – se articulează:
o În partea superioară – cu lama perpendiculară a etmoidului
o În partea inferioară – cu cartilagiul septului nazal
- Marginea posterioară – desparte deschizătura posterioară a celor 2 fose nazale

LARINGELE

- Laringele este condunct aerifer și organul în care se produc sunetele

- Situat în porțiunea mediană și anterioară a gâtului
o Posterior – faringele
o Superior – osul hioid
o Inferior – traheea
- Extremitatea inferioară a laringelui corespunde marginii inferioare a celei de-a VI-a
vertebre cervicale
- Laringele se ridică în timpul fiecărei deglutiții sau când individul emite sunete înalte
- Laringele se coboară când se emit sunete joase
- Larginele este format din 4 grupe de formațiuni anatomice
o O serie de cartilaje – formează scheletul
o O serie de ligamente – unsc cartilajele
o O serie de mușchi – mobilizează cartilajele
o O mucoasă – căptușește suprafața interioară
- Cartilajele laringelui – în număr de 11: 3 neperechi și 4 perechi
 o Cartilajele neperechi
 Cartilajul cricoid
 Cartilajul tiroid
 Cartilajul epiglotic
o Cartilaje perechi
 Cartilaje aritenoide
 Cartilaje corniculate ale lui Santorini
 Cartilaje cuneiforme ale lui Morgagni
 Cartilaje sesamoide anterioare
o Cartilaje inconstate
 Cartilajul inter-aritenoidian
 Cartilajele sesamoide posterioare
- Cartilajul cricoid
o Situat în partea inferioară a laringelui
o Forma unui inel cu pecete
 Pecetea posterior și inelul anterior
o Pe marginea superioară a pecetei, în părțile laterale, se găsesc 2 fațete
articulare – corespund bazei cartilajelor aritenoide
- Cartilajul tiroid
o Situat deasupra inelului cricoidului
o Format din 2 lame laterale, unite prin marginea lor anterioară
 Formează un unghi diedru deschis posterior
o Fața anterioară
 Pe linia mediană prezintă o proeminență – mărul lui Adam
 De o parte și de alta se găsesc 2 creste oblice – se prind m. sterno-
tiroidieni și tiro-hioidieni
o Fața posterioară
 Pe linia mediană prezintă unghiul intrând al tiroidului
 Lateral prezintă 2 suprafețe plane
o Marginea superioară
 Pe linia mediană prezintă un șanț – incizura tiroidiană
o Marginea inferioară – sinuasă și mai scurtă ca cea inferioară
o Marginile laterale
 Se prelungesc superior cu marele coarne
 Se prelungesc inferior cu micile coarne
- Cartilajul epiglotic
o Situat superior cartilajului tiroid
o Formă de rachetă sau de frunză
o Fixat prin extremitatea cea mai îngustă în partea cea mai superioară a
intrândului tiroidian
o Fața posterioară – acoperită de mucoasa laringelui
o Fața anterioară – de jos în sus are raport cu:
 Fața posterioară a cartilajului tiroid
 Membrana tiro-hioidiană
 Osul hioid
  Baza limbii
 Partea superioară este liberă și acoperită de mucoasă
- Cartilajele aritenoide
o Formă de piramidă triunghiulară cu baza în jos și vârful în sus
o Situate deasupra peceții cricoidului
o Prezintă 3 fețe: internă, posterioară și anterioară, o bază și un vârf
o Baza cartilajului aritenoid
 Prezintă o fațetă articulară concavă pentru articulația cu pecetea
cricoidului
 În unghiul anterior prezintă o apofiză – apofiza vocală – se prinde
ligamentul coardei vocale inferioare
 Apofiză posterioară musculară – se prind o parte din mușchii laringelui
- Cartilajele corniculate ale lui Santorini – se găsesc pe vârful cartilajelor aritenoide
- Cartilajele cuneiforme ale lui Wriesberg sau Morgagni – situate în grosimea repliurilor
ariteno-epiglotice
- Cartilajele sesamoide anterioare – situate în extremitatea anterioară a ligamentului
tiro-aritenoid inferior
- Toate cartilajele sunt articulate prin articulații mobile
o Cartilajul tiroid, prin coarnele mici, se articulează cu inelul cartilajului cricoid
 Această articulație este o artrodie prevăzută cu o capsulă articulară,
întărită de 4 ligamente și având la interior o sinovială
o Articulațiile dintre aritenoide și pecetea cricoidului sunt trohoide
 Prezintă în partea internă un ligament și la interior o sinovială
o Articulațiile ari-corniculate – amfiartroze
- Ligamentele laringelui
o Ligamentele extrinseci – unsc laringele cu organele vecine
 Membrana tiro-hioidiană – se întinde de la marginea superioară a
cartilajului tiroid la corpul hioidului
 La nivelul marginii laterale ale acestei membrane se găsesc
ligamentele tiro-hioidiene laterale
 Ligamentele tiro-hioidiene laterale – se întind de la coarnele mari ale
cartilajului tiroid la coarnele mari ale osului hioid
 Membrana hio-epiglotică – unește fața anterioară a epiglotei cu osul
hioid
 Delimitează spațiul tiro-hio-epiglotic – conține țesut celulo-
grăsos
o Anterior – membrana tiro-hioidiană
o Posterior – epiglota
o Inferior – cartilajul tiroid
 Ligamentele gloso-epiglotice – unesc epiglota cu dermul mucoasei
linguale
 Determină repliurile gloso-epiglotice
 Ligamentele faringo-epiglotice – unesc marginile epiglotei cu dermul
mucoasei faringene laterale
 Membrana crico-traheală – se întinde de la marginea inferioară a
cartilajului cricoid la primul inel traheal
 o Ligamentele intrinseci – unesc cartilajele laringelui
 Ligamentul sau membrana crico-tiroidiană
 Ligamentul crico-corniculat
 Ligamentul tiro-epiglotic
 Ligamentele ariteno-epiglotice
 Ligamentele tiro-aritenoidiene superioare și inferioare – intră în
constituția corzilor vocale superioare și inferioare
- Mușchii laringelui
o Mușchii extrinseci – se întind de la laringe la organele vecine
 M. sterno-tiroidieni
 M. tiro-hioidieni
 M. stilo-faringieni
 M. faringo-stafilini
 M. constrictori inferiori ai faringelui
o Mușchii intrinseci ai laringelui
 M. tensori ai corzilor vocale – m. crico-tiroidieni
 M. dilatatori ai glotei – m. crico-aritenoidieni posteriori
 M. costrictori ai glotei – m. crico-aritenoidieni laterali, m. ari-
aritenoidian și m. tiro-aritenoidieni
o M. crico-tiroidieni
 Origine – fața anterioară a inelului cricoidului
 Inserție – marginea inferioară a cartilajului tiroid
 Prin contracție alungesc corzile vocale
o M. crico-aritenoidieni posteriori
 Origine – fața posterioară a plăcii cricoidului
 Inserție – fața internă a apofizei musculare a cartilajelor aritenoide
 Prin contracție trag apofizele musculare ale aritenoidelor spre linia
mediană
 Maresc spațiul dintre corzile vocale inferioare
o M. crico-aritenoidieni laterali
 Origine – inelul cricoidului
 Inserție – fața externă a apofizei musculare a cartilajelor aritenoide
 Micșorează spațiul dintre corzile vocale inferioare
o M. tiro-aritenoidieni
 Pătura externă
 Origine – 1/3 inferioară a unghiului intrând al tiroidului
 Inserție
o Repliurille ariteno-epiglotice – m. tiro-membranos
o Marginile laterale ale cartilajului epiglotic – m. tiro-
epiglotic
o Marginea externă a cartilajului aritenoid
 Micșorează orificiul superior al laringelui
 Pătura internă
 Origine – fața posterioară a tiroidului
 Inserție – apofiza vocală a aritenoizilor
  Intră în constituția corzilor vocale
 Micșorează glota
o Mușchiul ari-aritenoidian
 Fibre oblice și transversale care se întind de la un cartilaj aritenoid la
altul
 Micșorează glota
- Mucoasa laringelui
o Se continuă superior cu mucoasa faringelui iar inferior cu mucoasa traheei
o Formată dintr-un epiteliu și un corion
 Epiteliul mucoasei laringeului este de tip cilindric ciliat
 Epiteliul de la nivelul corzilor vocale inferioare este pavimentos
stratificat
o Mucoasa laringelui ridicată de ligamentele tiro-aritenoidiene superioare și
inferioare formează 2 perechi de repliuri cu direcție antero-posterioară
 Corzile vocale superioare sau benzi ventriculare
 Sunt corzile vocale false
 Formate doar din ligamentele tiro-aritenoidiene superioare
 Corzile vocale inferioare
 Reprezintă corzile vocale adevărate
 În constituția lor intră ligamentele tiro-aritenoidiene inferioare
și m. tiro-aritenoidieni (pătura internă)
o Fanta dintre corzile vocale inferioare și apofizele vocale ale cartilajelor
aritenoide se numește glotă – prezintă:
 Porțiune anterioară, ligamentoasă sau vocală
 Porțiune posterioară, cartilaginoasă sau respiratorie
o Planuri duse prin corzile vocale superioare și inferioare împart laringele în 3
etaje:
 Etajul supraglotic – numit și vestibul laringian
 Situat deasupra corzilor vocale superioare
 Anterior – epiglotă
 Lateral – repliurile ariteno-epiglotice – în partea superioară și
benzile vestibulare – în partea inferioară
 Posterior – incizura inter-aritenoidiană
 Etajul glotic
 Situat între corzile vocale superioare și inferioare
 În părțile laterale se găsesc 2 depresiuni – ventriculii laringieni
sau ventriculii lui Morgagni
o Din extremitățile lor anterioare pleacă o prelungire –
apendice – urcă vertical în grosimea repliurilor ariteno-
epiglotice
 Etajul subglotic
 Situat inferior corzilor vocale inferioare
- Laringele privit la exterior
o Formă piramidală triunghiulară cu trei fețe, trei margini, o bază – superior și un
vârf – inferior
 o Cele 2 fețe antero-externe vin în raport cu glanda tiroidă, m. subhioidieni și
planurile superficiale
o Fața posterioară – formează peretele anterior al laringo-faringelui – căptușită
de mucoasa faringelui
o Marginea anterioară – proemină pe fața anterioară a gâtului la bărbat – mărul
lui Adam
o Marginile posterioare – raport cu PVN al gâtului
o Baza mare a laringelui – prezintă orificiul superior al acestui organ, delimitat:
 Anterior – epiglotă
 Lateral – repliurile ariteno-epiglotice
 Posterior – rimulă
o Vârful – se continuă cu traheea
- Vasele și nervii laringelui
o Artera laringee superioară – ram din tiroidiana superioară
 Se distribuie etajului supraglotic și șanțurilor faringo-laringiene
o Artera laringee inferioară – ram din tiroidiana superioară
 Vascularizează etajul sub-glotic al laringelui
o Artera laringee posterioară – ram din tiroidiana inferioară
 Se distribuie mucoasei care căptușește fața posterioară a laringelui și
mușchilor crico-aritenoidieni posteriori și laterali
- Limfaticele anterioare și inferioare – ajung la ganglionii jugulari interni
o Traversează membrana crico-tiroidiană
- Limfaticele postero-laterale
o Traversează membrana crico-traheală
o Merg la ganglionii recurențiali
- Nervii laringelui – din n. laringeu superior și din n. laringeu inferior (recurent)
o N. laringeu superior dă 2 ramuri:
 Unul intern – perforează membrana tiro-hioidiană împreună cu artera
laringee superioară
 Inervează etajul supraglotic
 Unul extern
 Inervează m. crico-tiroidian și o parte a etajului subglotic
o N. recurent
 Inervează restul m. intrinseci ai laringelui, o parte a etajului subglotic și
mucoasa de pe fața posterioară a laringelui
o Dedesubtul mucoasei de pe fața posterioară a laringelui se formează ansa
anastomotică a lui Galien – un filet nervos din laringeul superior și altul din
nervul recurent

GLANDA TIROIDĂ

- Glanda tiroidă este o glandă cu secreție internă

- Este situată pe fața anterioară a gâtului, înaintea conductului laringo-traheal
- Este formată din 2 lobi laterali uniți printr-un istm
- Istmul glandei tiroide
o Este o lamă de țesut glandular, turtită antero-posterior
o Fața anterioară – vine în raport cu aponevroza cervicală mijlocie și cu m. sub-
hioidieni
o Fața posterioară – raport cu al 2-lea, al 3-lea și al 4-lea inel traheal
o De pe marginea superioară se poate desprinde o prelungire conică – piramida
lui Lalouette
o Marginea inferioară dă naștere venelor tiroidiene inferioare
 Acestea coboară printre foițele aponevrozei tiro-pericardice și se varsă
în trunchiul venos brahio-cefalic stâng
- Lobii glandei tiroide
o Fața antero-externă – raport cu aponevroza cervicală mijlocie și cu m. sub-
hioidieni
o Fața internă – raport cu organele axiale
 Laringele
 Traheea
 Există o aderență între tiroidă și primul inel traheal
 Faringele
 Esofagul
 Nervii recurenți
o Fața posterioară
 Are raport cu PVN al gâtului
 Artera carotidă comună
 Vena jugulară internă
 Nervul vag – situat în unghiul diedru posterior dintre vase
o Baza lobilor tiroidieni
 Îndreptată în jos
 Situată la 1-2 cm superior furculiței sternale
o Vârful
 Raport cu vasele tiroidiene superiore
- Glanda tiroidă este învelită într-o teacă fibroasă numită teaca peri-tiroidiană; aceasta
este formată din:
 Anterior – foița profundă a aponevrozei cervicale mijlocii – înconjoară
m. sterno-tiroidieni
 Posterior – teaca viscerală
o Inferior se continuă cu aponevroza tiro-pericardică
o La interiorul tecii se găsește capsula proprie a glandei tiroide – aderă intim la
parenchimul tiroidian
 Între teacă și capsulă se găsește o pătură subțire de țesut celular și vase
de sânge
o Parenchimul tiroidian este format din țesut unistratificat cilindric
 Secretă tiroxină – bogată în iod
 Are rol în dezvoltarea fizică și psihică a indivizilor
- Vascularizație
 o Ramurile terminale ale arterelor tiroidiene superioare și inferioare
o Venele tiroidiene superioare se pot vărsa în trunchiul tiro-ligo-facial al lui
Farabeuf sau direct în vena jugulară internă
o Venele tiroidiene inferioare se varsă în trunchiurile venoase brahio-cefalice
o Limfaticele superioare merg la ganglionii jugulari interni
o Limfaticele inferioare și laterale merg la ganglionii recurențiali și jugulari
interni; direct sau prin intermediul ganglionilor prelaringieni și pretraheali
- Inervația – este dată de plexurile nervoase vegetative care vin de pe traiectul arterelor
tiroidiene superioare și inferioare

GLANDELE PARATIROIDE

- Sunt glade cu secreție internă situate pe fața posterioară a lobilor tiroidieni

- În general sunt 4: 2 superioare și 2 inferioare
- Paratiroidele superioare - situate pe marginea postero-internă a lobilor tiroideni, puțin
deasupra locului de pătrundere a arterei tiroidiene inferioare
- Paratiroidele inferioare – situate la nivelul marginii postero-interne a lobilor tiroidieni,
puțin inferior locului de pătrundere a arterei tiroidiene inferioare
o Pot fi siutate fie pe suprafața exterioară a tecii peri-tiroidiene, fie în grosimea
acestei teci, fie pe suprafața ei interioară
- Fiecare paratiroidă primește o arteră proprie
o Paratiroidele inferioare primesc câte o artera din tiroidiana inferioară sau din
ramurile ei terminale
o Paratiroidele superioare primesc câte o arteră fie din ramurile terminale ale
arterei tiroidiene inferioare, fie din anastomoza dintre ramurile posterioare ale
arterelor tiroidiene superioare și inferioare, fie un ram din artera tiroidiană
superioară
- Limfaticele sunt separate de cele ale glandei tiroide – drenează într-un ganglion din
lanțul ganglionar sau jugular intern (Perdoza)
- Nervii vin pe traiectul arterelor

FARINGELE

- Raporturi:
o Posterior – coloana vertebrală cervicală
o Anterior – fosele nazale, cavitatea bucală și laringele
o Superior – baza craniului
o Inferior – esofagul
- Faringele se întinde de la baza craniului până la nivelul discului intervertebral dintre a
6-a și a 7-a vertrebră cervicală
- În timpul deglutiției faringele se scurtează
- Pereții faringelui sunt alcătuiți din 3 tunici așezate concentric:
o Tunica externă – formată din m. faringelui
 Mușchi intrinseci – rol de îngustare a faringelui – mușchi constrictori
 Constrictorii superiori – formă patrulateră
o Ocupă 1/3 superioară a faringelui
o Prin extremitatea antero-externă se prinde pe:
 Marginea posterioară a aripei interne a apofizei
pterigoidiene
 Ligamentul pterigo-maxilar
 Partea posterioară a liniei milo-hioidiene
o Cealaltă extremitate se încrucișează pe linia mediană
posterioară cu cele ale mușchiului opus → aponevroza
faringiană
o Marginea superioară – urcă până la baza craniului
o Marginea inferioară – acoperită de constrictorul mijlociu
al faringelui
 Constrictorii mijlocii – formă triunghiulară
o Prin vârf se prinde pe coarnele mici și pe coarnele mari
ale osului hioid
o La nivelul bazei fibrele musculare se încrucișează cu
cele ale mușchiului opus
o Marginea superioară – acoperă constrictorul superior
o Marginea inferioară – este acoperită de constrictorul
inferior
 Constrictorii inferiori – formă trapezoidală
o Prin baza mică se prinde pe cartilajul tiroid și cricoid
o Prin baza mare se incrucișează cu mușchiul opus
o Marginea superioară – acoperă constrictorul mijlociu
o Pe sub marginea inferioară trece nervul recurent
 Când se contractă micșorează diametrul antero-posterior al
faringelui – propulsează bolul alimentar spre esofag
 Constrictorii mijlociu și inferior au și rolul de a scurta faringele
 Mușchi extrinseci – scurtează faringele – mușchi ridicători ai faringelui
 Mușchii faringo-stafilini
 Mușchii stilo-faringieni
o Tunica mijlocie – de natură fibroasă, formează aponevroza intra-faringiană
 Formează scheletul faringelui
 Extremitatea superioară – corespunde bazei craniului și se inseră pe:
 Tuberculul faringian – pe linia mediană
 Fața inferioară a stâncii temporalului, pe lama fibro-
cartilaginoasă care închide gaura ruptă anterioară, pe partea
postero-externă a bazei apofizei pterigoidiene – lateral
 Extremitatea inferioară – se continuă cu tunica mijlocie a esofagului
 Prin marginile antero-laterale se inseră de sus în jos pe:
  Marginea posterioară a aripei interne a apofizei pterigoidiene
 Ligamentul pterigo-maxilar
 Partea posterioară a liniei milo-hioidiene
 Ligamentul stilo-hioidian
 Coarnele mici și mare ale hioidului
 Ligamentul tiro-hioidian lateral
 Marginea posterioară a cartilajului tiroid
 Partea posterioară a cricoidului
 Suprafața exterioară – raport cu m. faringelui
 Suprafața interioară – căptușită de mucoasa faringelui
o Tunica internă – constituită din mucoasa faringelui
 Formată dintr-un epiteliu și un chorion
 Epiteliu de tip cilindric ciliat – în vecinătatea choanelor nazale
și a orificiului superior al laringelui
o Restul faringelui are epiteliu de tip pavimentos stratificat
 Chorionul este bogat în foliculi limfatici
 Interiorul faringelui este împărțit în 3 etaje:
 Rino-faringe sau cavum – corespunde foselor nazale
 Oro-faringe sau buco-faringe – corespunde cavității bucale
 Laringo-faringe – corespunde laringelui
- Rino-faringele – se întinde de la baza craniului până la vălul palatin
o Peretele superior – corespunde apofizei bazilare a occipitalului și corpului
sfenoidului
 În partea anterioară se continuă cu plafonul foselor nazale, de care este
separat prin repliurile salpingo-nazale – se întind de la partea
posterioară a septului nazal la orificiul trompei lui Eustache
 În grosimea mucoasei se găsesc:
 Amigdala faringiană
o Ocupă regiunea mediană a bolții faringiene
o Este situată între orificiile tubare
 Anterior – choanele nazale
 Posterior – linie transversală dusă prin tuberculul
faringian
o Pe linia mediană prezintă un șanț antero-posterior
 În partea posterioară este mai profund și se
termină într-o mică depresiune – bursa faringiană
– se găsește la mijlocul distanței dintre arcul
anterior al atlasului și choanele nazale
o Este alcătuită dintr-o pătură proprie formată din foliculi
închiși și dintr-un epiteliu cilindric ciliat
 Bursa faringiană
 Hipofiza faringiană – mic corp epitelial care se dezvoltă în
grosimea mucoasei faringiene
o Peretele anterior – choanele nazale
o Pereții laterali
  În partea anterioară prezintă orificiul faringian al
trompei lui Eustache
 În partea posterioară prezintă foseta lui
Rosenmuller
 Reprezintă vestigiile fantei branhiale
 Când este foarte dezvoltată se numește
diverticulul lui Pertyck
 Fundul ei corespunde PVN al gâtului
 Orificiul tubar
 Delimitat de:
o Anterior – repliul salpingo-palatin
o Posterior – repliul sapingo-faringian
 Este situat la 1 cm superior vălului palatin și la 1 cm posterior
cornetului inferior
 La acest nivel se găsesc amigdalele tubare ale lui Gerlach
o Împreună cu amigdala faringiană, amigdalele palatine și
cu amigdala linguală formează marele cerc limfatic a lui
Waldayer
o Peretele posterior - corespunde atlasului și axisului
o Peretele inferior – în timpul deglutiției este format de vălul palatin
 La acest nivel rino-faringele comuncă cu oro-faringele
- Oro-faringele
o Se întinde de la nivelul vălului palatin până la un plan fictiv dus prin osul hioid
o Peretele posterior – corespunde axisului și corpului celei de a 3-a vertebre
cervicale
o Pereții laterali
 În părțile anterioare prezintă lojele amigdaliene cu amigdalele palatine
și un șanț cu rol de conducere a alimentelor din cavitatea bucală spre
partea inferioară a faringelui – rigole alimentare
 Rigolele alimentare sunt delimitate de:
 Medial – baza limbii și marginea externă a epiglotei
 Lateral – pilierul anterior, fața internă a amigdalei palatine,
pilierul posterior al peretelui lateral al faringelui
o Peretele anterior – corespunde istmului gâtului, delimitat de:
 Superior – lueta
 Inferior – baza limbii
 Lateral – pilierii anteriori ai vălului palatin
o Pereții superior și inferior – lipesesc – realizează comunicarea între etajele
faringelui
- Laringo-faringele
o Se întinde de la planul orizontal dus prin osul hioid până la marginea inferioară
a cricoidului
o Peretele anterior – format de orificiul superior al faringelui și de peretele
posterior al acestuia
 Pe linia mediană prezintă rimula
  Sub rimula se formează un relief determinat de placa ricoidului,
aritenoide, m. crico-aritenoidieni posteriori și ari-aritenoidieni
 De o parte și de alta se găsesc șanțurile laringo-faringiene sau
sinusuri piriforme – se scrug alimtele lichide și semi-lichide
o Peretele posterior – corespunde corpilor celei de a 4-a, a 5-a și a 6-a vertebră
cervicală, pe care se găsesc m. prevertebrali
- Extremitatea inferioară a faringelui corespunde marginii inferioare a cricoidului
o Limita dintre faringe și esofag este dată de un repliu circular de mucoasă –
gura esofagului
- Suprafața exterioară a faringelui prezintă o pătură celuloasă ca o adventice – îl separă
de organele vecine
o Această pătură se găsește doar la nivelul peretelui posterior și pereților laterali
o Peretele posterior
 Vine în raport cu fața anterioară a primelor 6 vertebre cervicale, pe care
se găsesc m. prevertebrali căptușiți de aponevroza prevertebrală
 Între fața posterioară și aponevroza prevertebrală se găsește un spațiu –
spațiul retro-faringian
 Conține țesut conjunctiv lax și 2 ganglioni limfatici retro-
faringieni
 În părțile laterale, acest spațiu este închis de 2 septuri sagitale –
se întind de la marginile faringelui la aponevroza prevertebrală
 Inferior acest spațiu se continuă cu spațiul retro-esofagian
o Pereții laterali – împărțiti de un plan orizontal dus prin marginea inferioară a
mandibulei în 2 porțiuni
 Una cefalică – superioară
 Raport cu spațiul maxilo-vertebro-faringian – prezintă 3 pereți:
o Intern – format din pereții laterali ai faringelui
o Extern – format din ramura montantă a mandibulei și m.
pterigoidian intern
o Posterior – format din apofiza mastoidă, burta
posterioară a digastricului și coloana vertebrală
 Spațiul maxilo-vertebro-faringian este împărțit în 2 etaje
o Etaj glandular – ocupat de glanda parotidă
o Etaj subglandular – împărțit de aripioara faringelui sau
aponevroza stilo-faringiană în 2 loje
 Loja pre-stiliană – conține prelungirea internă a
glandei parotide
 Se continuă cu fosa zigomatică
 Loja retro-stiliană – conține:
 Artera carotidă internă
 Vena jugulară internă
 Nervii: gloso-faringian, vag, spinal,
hipoglos și lanțul simpatic cervical
 Alta cervicală – inferioară
  Împărțită de un plan orizontal dus prin marginea superioară a
cartilajului tiroid în 2 segmente
o Segment inferior – situat inferior acestui plan
 Raport cu PVN al gâtului și lobii tiroidieni
o Segment superior
 Raport cu ramurile de bifurcație ale carotidei
comune
 Carotida externă și colaterale
 Carotida internă
 Vena jugulară internă
 Nervul vag
 Marele hipoglos
 Simpaticul cervical
- Venele faringiene se varsă în venele jugulare interne
- Limfaticele se împart în 3 grupe
o Limfaticele posterioare – provin de la nivelul rino-faringeli
 Merg la ganglionii retro-faringieni și la ganglionii jugulari interni
o Limfaticele laterale – se confundă cu cele ale amigdalelor palatine
 Merg la ganglionii cervicali profunzi
o Limfaticele antero-inferioare – provin din porțiunea inferioară a faringelui
 Merg la ganglionii superiori și mijlocii jugulari interni
- Inervația provine din plexul faringian – format din nervii: gloso-faringian, vag și
simpaticul cervical
o Sensibilitatea faringelui aparține în principal nervului vag și accesor gloso-
faringianului
o M. faringelui sunt intervați de:
 Gloso-faringian – faringo-stafilin, stilo-faringian și partea anterioară a
constrictorului superior
 Pneumo-spinal – restul mușchilor constrictori

TRAHEEA CERVICALĂ

- Se întinde de la marginea inferioară a cricoidului până în dreptul unui plan orizontal

dus prin marginea superioară a manubriului sternal
- Direcție oblică de sus în jos și dinainte înapoi

- Raporturi:
o Anterior
 Istmul tiroidian – corespunde primelor 2 sau 3 inele traheale
 Venele tiroidiene inferioare
 Artera tiroidiană a lui Neubauer
 M. sterno-tiroidieni și sterno-hioidieni și aponevroza cervicală mijlocie
 Linia albă subhioidiană
  Aponevroza cervicală superficială
 Țesut celular subcutanat
 Piele
o Posterior - esofagul cervical
o Lateral
 În partea superioară – lobii tiroidieni
 În partea inferioară – PVN al gâtului
 Mai are raport și cu nervii recurenți
 Cel drept – situat spre fața posterioară
 Cel stâng – în unghiul dintre trahee și esofag
ESOFAGUL CERVICAL

- Ocupă planul cel mai profund al regiunii subhioidiene

- Situat posterior traheei și anterior regiunii prevertebrale
- Limite:
o Superior – cartilajul cricoid
o Inferior - plan orizontal dus prin marginea superioară a manubriului sternal
- Raporturi:
o Anterior – traheea – sunt conectate prin țesut conjunctiv lax cu fibre musculare
și elastice
o Lateral
 Lanțurile simpatice cervicale
 Arterele tiroidiene inferioare
 PVN al gâtului
 Nervii recurenți
 Recurentul drept – pe fața laterală a esofagului
 Recurentul stâng – pe fața anterioară, în unghiul diedru dintre
esofag si trahee
o Posterior – spațiul retroesofagian
 Conține țesut conjunctiv lax care separă esofagul de aponevroza
prevertebrală, care acoperă m. prevertebrali

GLANDELE SALIVARE

- Glandele salivare mici – situate în grosimea mucoasei cavității bucale

o Se împart în 4 grupe:
 Glande palatine
 Glande labiale
 Glande jugale – în grosimea mucoasei obrajilor
 Glande linguale – se împart în mai multe categorii
 Anexate papilelor caliciforme și celor foliate
  Glandele lui Weber – ocupă partea posterioară a marginilor
laterale ale limbii
 Glandele lui Blandin sau Nuhn – pe fața inferioară a vârfului
limbii
o Glande molare – glande salivare situate în vecinătatea orificiului de vârsare a
canalului lui Stenon
- Glande salivare mari
o Glanda parotidă
 Cea mai voluminoasă glandă salivară
 Situată în loja parotidiană
 Anterior – ramura montantă a mandibulei
 Posterior – apofiza mastoidă și stiloidă, m. care se prind pe
aceste apofize
 Superior – conductul auditiv extern
 Loja parotidiană
 Peretele extern – format din aponevroza cervicală superficială
care se întinde de la teaca m. sterno-cleido-mastoidian la
aponevroza maseterină
 Peretele posterior – format de prelungirea parotidiană a
aponevrozei cervicale superficiale
o Se întinde între marginea anterioară a sterno-cleido-
mastoidianului și peretele lateral al faringelui
 Peretele anterior – format din prelungirea parotidiană a
aponevrozei cervicale superficiale
o Trece înapoia m. pterigoidian intern, înapoia ramurei
montante a mandibulei și înapoia m. maseter
 Extremitatea superioară
o Corespunde bazei craniului
o Raporturi:
 Anterior – articulația temporo-mandibulară
 Posterior – conductul auditiv extern
 Extremitatea inferioară
o Formată dintr-un sept fibros care se întinde de la
marginea anterioară a sterno-cleido-mastoidianului până
la unghiul mandibulei
 Acest sept separă glanda parotidă de glanda
submaxilară și se numește septul intermaxilo-
parotidian
 Glanda parotidă prezintă 2 prelungiri mai importante
 Prelungirea maseterină (anterioară)– de la acest nivel se
desprinde canalul lui Stanon – reprezintă canalul excretor al
glandei
o Se desprinde de pe marginea anterioară a glandei
o Traversează fața externă a m. maseter (la 1 cm
dedesubtul arcadei zigomatice)
 o Se îndreaptă medial, înconjoară marginea anterioară a
maseterului și a bulei grăsoase a lui Bichat
o Traversează buccinatorul și se deschide în vestibulul
bucal, la nivelul gâtului celui de al doilea molar superior
 Prelungirea faringiană (internă) – situată în loja prestiliană
 Loja parotidă mai conține:
 Ganglioni limfatici
 Artera carotidă externă – la nivelul colului mandibulei se
împarte în cele 2 ramuri terminale – artera maxilară internă și
artera temporală superficială
 Vena jugulară externă
 Nervul facial
 Vascularizație – din artera carotidă externă și auriculară posterioară
 Venele – se varsă în jugulara externă
 Limfaticele – drenează în ganglionii parotidieni
 Inervație secretorie – din nucleul salivator inferior din bulb
o Glanda submandibulară
 Situată în partea laterală a regiunii suprahioidiene în loja
submandibulară
 Peretele supero-extern – format de foseta submaxilară a
mandibulei
 Peretele infero-extern – format din aponevroza cervicală
superficială
 Peretele intern – format de prelungirea submaxilară a
aponevrozei cervicale superficiale
o Se întinde de la osul hioid la linia milo-hioidiană,
căptușind m. milo-hioidian și hiolgos
 Extremitatea anterioară – corespunde liniei de unire a
aponevrozei superficiale cu aponevroza de înveliș a
milohioidianului
 Extremitatea posterioară – formată de septul
intermaxiloparotidian
o Polul posterior al glandei este cuprins într-o pensă
vasculară formată de:
 Lateral – vena facială
 Medial – artera facială
 De la nivelul feței interne a glandei submaxilare se desprinde o
prelungire anterioară – merge pe fața profundă a m. milohioidian și
ajunge pe fața profundă a extremității posterioare a glandei sublinguale
 Canalul excretor se numește canalul lui Wharton
 Se desprinde de pe fața internă a glandei
 Pătrunde în loja sublinguală, ajunge pe fața internă a glandei
sublinguale unde are raport din lateral spre medial și dinspre
posterior spre anterior cu nervul lingual
 Ajunge la extremitatea inferioară a frâului limbii și se deschide
în cavitatea bucală printr-un orificiu – ostium-ombilicale
 Vascularizație – de artere din facială și submentală
 Venele se varsă în vena facială
 Limfaticele merg la ganglionii submaxilari și la ganglionii superiori ai
lanțului jugular intern
 Inervație secretorie – de la nivelul nucleului salivar superior
o Glanda sublinguală
 Situată în grosimea planșeului bucal în loja sublinguală
 Peretele antero-extern – format de foseta sublinguală, de pe fața
internă a mandibulei
 Peretele postero-intern – format de m. genioglos și lingualul
inferior
o Între fața internă a glandei și acest perete se găsește
canalul lui Wharton, prelungirea anterioară a glandei
submaxilare și nervul lingual
 Peretele superior – format de mucoasa bucală de la nivelul
șanțului alveolo-lingual
 Peretele inferior – format de m. genio-hioidian care ocupă
unghiul format de genio-glos și milo-hioidian
 Pe la nivelul extremității anterioare se realizează comunicarea
dintre cele 2 loje linguale
 Pe la nivelul extremității posterioare se realizează comunicarea
cu loja submaxilară
 Glanda sublinguală este formată dintr-o aglomerare de glande mai mici
 Are 15-30 canale excretorii
 Un canal este mai mare și se desprinde din porțiunea mijlocie a
feței interne a glandei – canalul lui Rivinus sau Bartholin –
merge împreună cu canalul lui Wharton și se deschide în vârful
carunculei sublinguale
 Celelalte canale accesorii se numesc canalele lui Walter – se
deschid lateral de deschiderea canalului lui Rivinus
 Vascularizație – din artera sublinguală
 Venele se varsă în vena linguală profundă
 Limfaticele merg la ganglionii submaxilari și jugulari interni superiori
 Inervație secretorie – de la nivelul nucleului salivar superior din punte

ARTICULAȚIA TEMPORO-MANDIBULARĂ

- Singura articulație mobilă a capului – face legătura dintre mandibulă și baza craniului
- Este o diartroză bicondiliană
- Suprafețele articulare
o Cavitatea glenoidă și condilul temporalului pe de o parte și condilul
mandibulei pe de altă parte
 o Condilul mandibulei
 Proeminență osoasă elipsoidă cu axul lung longitudinal și axul antero-
posterior oblic latero-intern și antero-posterior
 Fiecare condil prezintă 2 versanți:
 Anterior
 Posterior – nu face parte din articulație – nu are cartilagiu
 Cei 2 versanți sunt separați printr-o creastă transversală
 Suprafața articulară este alcătuită din versanul anterior și creasta
transversală – sunt tapetate de un strat de fibrocartilagiu
o Suprafața temporală – cavitatea glenoidă
 Este împărțită de scizura lui Glasser în:
 Segment anterior pregaserian – de la solzul temporalului
o Nu are cartilagiu
o Este acoperit de periost
 Segment posterior retrogaserian – extraarticular – ține de osul
timpanic – formează peretele anterior al conductului auditiv
o Condilul temporal – rădăcina transversală a zigomei
 Este tapetat de un fibrocartilagiu
 Între segmentul pregaserian și condilul temporal este dispus un
fibrocartilagiu – menisc interarticular
- Discul interarticular
o Mai gros la periferie și mai subțire la centru
 În centru poate fi perforat
o Împarte articulația în 2 segmente
 Menisco-mandibular
 Menisco-temporal
o Prezintă
 O față inferioară concavă – se mulează pe versantul anterior și creasta
condilului mandibular
 O față superioară
 Concavă – în segmentul anterior – se mulează pe condilul
temporal
 Convexă – în segmentul posterior – corespune porțiunii
anterioare a glenei
- Mijloace de unire – mențin în contact suprafețele articulare
o Capsula articulară
 Inserție superioară
 Posterior – pe marginea anterioară a condilului temporal
 Anterior – fundul cavității glenoide
 Lateral – tuberculul și rădăcina longitudinală a zigomei
 Medial – spina sfenoidului
 Inserție inferioară – colul mandibulei, pe fața posterioară
 Fața interioară împarte articulația în 2 – supra și submeniscală
 Fibrele longitudinale ale capsulei se împart în:
 Fibre scurte – inserție pe menisc
  Fibre lungi – merg de la temporal la mandibulă
 În partea anterioară se inseră fibre din pterigoidianul extern
 În partea posterioară se inseră fibre elastice ce pleacă de la nivelul
scizurii lui Glasser și se inseră pe fața posterioară a capsulei, pe menisc
și pe colul mandibulei – aceste fibre au rolul de limitare a mișcării
anterioare a condilului și a meniscului și de aducere în poziția inițială
după încetarea mișcării
 Capsula este întărită de două feluri de ligamente
 Ligamente adevărate
o Ligamentul lateral extern
 Origine – tuberculul zigomatic și rădăcina
longitudinală
 Inserție – fața postero-externă a colului
condilului mandibulei
 Cel mai puternic ligament al articulației
 Limitează mișcarea posterior a colului
mandibular
o Ligamentul lateral intern
 Origine – marginea internă a cavității glenoide
 Inserție – partea posterioară și internă a colului
mandibulei
 Ligamente accesorii – ligamente la distanță – situate pe partea
internă a articulației
o Ligamentul sfeno-maxilar
 Origine – fața externă a spinei sfenoidului și
partea cea mai internă a scizurii lui Glasser
 Trece printre cei 2 mușchi pterigoidieni
 Inserție – spina lui Spix și fața internă a
mandibulei
 Împreună cu mandibula închide un spațiu –
butoniera lui Juvara – trece PVN maxilar intern –
artera, vena și nervul auriculo-temporal
o Ligamentul timpano-mandibular
 Origine – osul timpanal
 Inserție – versantul intern al marginii posterioare
a ramurii montante
o Ligamentul stilo-mandibular
 Origine – vârful apofizei stiloide
 Inserție – partea inferioară a marginii posterioare
a ramurei urcătoare a mandibulei
o Ligamentul pterigo-mandibular sau aponevroza
buccinato-faringiană
 Origine – cârligul pterigoidian
 Inserție – lina milo-hioidiană de pe mandibulă
 Pe el se inseră:
 Anterior – buccinatorul
  Posterior – constrictorul superior al
faringelui
Limitează mișcările de coborâre ale mandibulei
- Sinoviala
o Căptușește cele 2 cavități mandibulo-meniscală și menisco-temporală
o Aceste 2 cavități sunt izolate, dar uneori pot comunica printr-un orificiu al
meniscului articular
- Vascularizația
o Ramurile carotidei externe:
 Temporală superficială
 Maxilară internă
 Auriculară posterioară
 Facială
 Faringiană ascendentă
o Venele însoțesc arterele și se varsă în sistemul jugular
- Inervația
o Din trigemen – prin ramurile maseterin, auriculo-temporal și temporal profund
posterior
- Mișcări
o De coborâre și ridicare
 Se execută în jurul unui ax transversal ce trece orizontal deasupra
spinei lui Spix
 Colul și bărbia se mișcă simultan dar în sens invers
 Bărbia coboară în jos și înapoi – colul mandibulei se deplasează
anterior
 Coborârea se realizază în 2 timpi
 Primul timp – condilul mandibulei și meniscul alunecă din
posterior în anterior pe condilul temporalului – contracția
pterigoidianului extern
 Al doilea timp – meniscul este oprit iar condilul mandibulei este
tras în continuare de pterigoidianul extern – se deplasează din
posterior în anterior, pe fața inferioară a meniscului
 Mișcarea de ridicare are același mecanism în sens invers
 Primul timp – mișcarea în articulația menisco-mandibulară
 Timpul doi – mișcarea în articulația menisco-temporală
o Propulsie și retropulsie
 Aceste mișcări se execută în etajul menisco-temporal al articulației
o Lateralitate sau diducție
 Un condil servește de punct fix, învârtindu-se în loc, iar celălalt trece
înainte sub condilul temporal – rezultă o împingere a mandibulei de
partea opusă a condilului mobil
- Mușchii motori ai articulației temporo-mandibulare
o Ridicători ai mandibulei
 Temporal
 Maseter
 Pterigoidian intern
 o Coborâtori ai mandibulei
 Burta anterioară a digastricului
 Accesor – mușchii milo-hioidieni, genio-hioidieni și pielosul gâtului
o Proiectori înainte
 Pterigoidieni externi în contracție simultană

o Proiectori înapoi
 Digastricul și temporalul
o Diductori
 Pterigoidianul intern
 Pterigoidianul extern în contracție alternativă

CAVITĂȚILE FEȚEI

Cavitatea bucală

- Situată median
- Prezintă:
o Peretele superior – bolta palatină
o Pe laturi și anterior – mandibula și marginile alveolelor dentare
- Bolta palatină este formată din apofizele palatine ale maxilarului superior și apofizele
orizontale și piramidale ale palatinului
o Sunt unite printr-o sutură crucială – una sagitală și una transversală
 Extremitatea posterioară a suturii sagitale – spina nazală posterioară
 Extremitatea anterioară a suturii sagitale – orificiul palatin anterior –
pentru organele sfeno-palatine
o Lateral și posterior, pe lama orizontală a palatinului –
 Conductul palatin posterior – trece nervul palatin anterior
 Conductele accesorii

Fosele nazale

- Situate inferior de baza craniului, superior cavității bucale, între orbite și sinusurile
maxilare
- Peretele inferior (planșeul)
o Formează bolta caviății bucale
o Format din apofiza palatină a maxilarului superior și lama orizontală a
palatinului
- Peretele superior - format din:
o Fața postero-inferioară a oaselor nasului
 o Partea laterală a spinei nazale a frontalului și articulația nazo-frontală
(deasupra se găsesc sinusurile frontale)
o Lama orizontală a etmoidului
 Se continuă lateral cu masele laterale ale etmoidului și posterior cu
sfenoidul
o Fața inferioară a corpului sfenoidului, între aripile interne ale apofizelor
pterigoide – lateral și vomer – medial
o Apofiza sfenoidală a palatinului
 Posterior formează conductul pterigo-palatin – pentru nervul pterigo-
palatin
- Peretele medial
o Format din lama verticală a etmoidului și vomer
o În unghiul anterior dintre aceste două oase se găsește cartilagiul septului nazal
- Peretele lateral – alcătuit din:
 Maxilarul superior – prin fața internă, prin segmentul suprapalatin
 Sfenoidul – aripa internă a apofizei pterigoide formează partea cea mai
posterioară a peretelui nazal extern și marginea eexternă a choanelor
 Palatinul
 Porțiunea verticală se articulează cu marginea posterioară a
maxilarului superior și marginea anterioară a apofizei pterigoide
 Participă prin fața externă la formarea fundului fosei
pterigomaxilare
 Participă și la formarea peretelui sinusului maxilar superior
 Împreună cu maxilarul formează canalul palatin posterior pentru
nervii palatini anteriori
 În partea superioară prezintă cele 2 apofize – sfenoidală și
orbitară, despărțite de un șanț – șanțul palatin
 Acest șanț este transformat de corpul sfenoidului în gaura
sfenopalatină – trec organele sfenopalatine: din fosa pterigo-
maxilară spre fosele nazale
 Lacrimalul – ocupă spațiul posterior maxilarului superior
 Împreună cu masa laterală a etmoidului astupă superior hiatusul
dintre maxilarul superior și aripa internă a apofizei pterigoide
 În partea antero-inferioară transformă șanțul lacrimo-nazal de
pe maxilarul superior într-un canal
 Etmoidul
 Masele laterale iau parte la formarea peretelui lateral deasupra
cornetului inferior, între lacrimal, maxilar, palatin și sfenoid
o Fața anterioară – se unește cu lacrimalul și apofiza
montantă a maxilarului superior
o Fața superioară – se articulează cu fața inferioară a
frontalului
o Fața posterioară – se articulează cu sfenoidul
 o Fața inferioară – se articulează cu fața internă a
maxilarului superior, deasupra orificiului sinusului
maxilar, și cu apofiza orbitară a palatinului
o Fața externă – ia parte la formarea peretelui intern al
orbitei
o Fața internă – se desprind cornetele superior și mijlociu
și apofiza unciformă
 Cornetul inferior
o În partea inferioară a peretelui lateral se găsește cortenul inferior
 Marginea superioară a acestuia se articulează cu creasta turbinală
inferioară a maxilarului superior și posterior, cu creasta turbinală
inferioară a palatinului
 Între maxilarul superior și palatin, marginea superioară a cornetului
inferior închide partea inferioară a sinusului maxilar și emite trei
apofize:
 Apofiza lacrimală – împreună cu lacrimalul și maxilarul
superior ia parte la formarea canalului lacrimo-nazal
 Apofiza maxilară – închide partea inferioară a sinusului
 Apofiza etmoidală – se articulează cu apofiza unciformă a
etmoidului
o Fiecare cornet prezintă:
 O margine superioară aderentă
 Primele 2 la etmoid
 Cornetul inferior la maxilarul superior și palatin
 O margine inferioară liberă
 O față internă - convexă
 O față externă – concavă – delimitează cu peretele extern cele trei
meaturi
 Meatul superior – se deschide sinusul sfenoidal, orificiul sfeno-
palatin și orificiile celulelor etmoidale posterioare
 Meatul mijlociu – sinusul maxilar superior, sinusul frontal și
celulele etmoidale anterioare
 Meatul inferior – canalul lacriomo-nazal
- Deschiderea anterioară a foselor nazale este formată din maxilarul superior și oasele
nazale
o La baza deschiderii inter-maxilare se găsește spina nazală anterioară
- Deschiderea posterioară – formă patrulateră
o Prezintă un sept median – marginea posterioară a vomerului, delimitat de:
 Superior – sfenoid
 Inferior – lama orizontală a palatinului
 Lateral – aripa internă a apofizei pterigoide

Cavitățile orbitare
- Situată lateral gropilor nazale, superior maxilarelor superioare și inferior bazei
craniului
- Peretele superior – format din:
o Anterior - fața orizontală a frontalului
o Posterior - micile aripi ale sfenoidului
- Peretele inferior – format din:
o Anterior și medial – fața superioară a apofizei piramidale a maxilarului
superior
o Anterior și lateral – apofiza orbitară a malarului
- Peretele intern
o Anterior – apofiza ridicătoare a maxilarului superior, osul lacrimal, osul
planum al etmoidului și corpul sfenoidului
o Pe acest perete, la nivelul maxilarului și lacrimalului se află șanțul lacrimo-
nazal – inserția m. orbicular al pleoapelor
- Peretele extern
o Anterior – apofiza orbitară a zigomaticului, apofiza orbitară a frontalului și
foseta lacrimală a frontalului
o Posterior – marea aripă a sfenoidului
- Șanțul supraorbitar
o În partea supero-antero-internă – gropița trochleară – pentru m. mare oblic
o În partea antero-externă – foseta lacrimală
- Șanțul suborbitar – pe peretele inferior
o Devine canal suborbitar și se deschide sub marginea orbitară inerioară
- În partea profundă a marginii supero-externe – fanta sfenoidală
- Pe marginea supero internă se găsește:
o Orificiul orbitar intern anterior – pentru artera etmoidală anterioară și nervul
nazal intern
o Orificul canalului orbitar intern posterior – pentru artera medială posterioară și
nervul sfeno-etmoidal al lui Luscka
- La vârf – canalul optic prin care trece nervul optic și artera oftalmică
- Marginea infero-externă prezintă:
o Fanta sfeno-maxilară – merge spre groapa pterigo-maxilară – trece nervul
maxilar superior și niște vene

Groapa pterigoidă

- Situată posterior apofizei pterigoide, în unghiul format de cele 2 aripi și apofiza

piramidală a palatinului
- Pe marginea internă și la extremitatea ei superioară se găsește foseta naviculară – se
inseră m. peristafilin extern
- În groapa pterigoidă se inseră m. pterigoidian intern
 Groapa zigomatică ( fosa infratemporala )

- Spațiu delimitat de fața externă a apofizei pterigoide și fața internă a mandibulei

- Superior este limitată de arcada zigomatică și de suprafața marii aripi a sfenoidului
- Pereții osoși sunt reprezentați de:
o Fața internă a malarului și a ramurei maxilarului inferior – lateral
o Tuberozitatea maxilarului superior – anteromedial
o Fața externă a pterigoidei – posteromedial

Groapa pterigo-maxilară

- Peretele anterior – tuberozitatea maxilarului

- Peretele posterior – fața anterioară a apofizei pterigoide
- Peretene intern – fața externă a palatinului – o separă de groapa nazală
- Peretele extern – deschis spre groapa zigomatică
- Conține următoarele elemente:
o Nervul maxilar superior și ganglionul sfeno-palatin
o Porțiunea terminală a arterei maxilare interne
- Groapa pterigo-maxilară comunică cu:
o Craniul - prin gaura mare rotundă – prin ea trece nervul maxilar superior
o Nasul – prin canalul sfeno-palatin și prin conductul pterigo-palatin
o Fosa-zigomatică – prin baza apofizei pterigoide, prin canalul vidian
o Bolta palatină – prin canalul palatin posterior și accesor

Punctele craniometrice ale feței

- Nazion – la articulația oaselor nazale cu frontalul

- Spinal – la unirea maxilarelor superioare, sub orificiul narinelor
- Alveolar – pe marginea alveolară a maxilarului superior
- Mentonier – punctul cel mai inferior al simfizei mentoniere
- Gonion – vârful unghiului posterior al mandibulei
- Glenoidian – în centrul cavității articulare temporale
- Malar – pe fața externă a malarului

Osul hioid
- Formează scheletul limbii
- Legat la distanță de temporal prin apofiza stiloidă și ligamente
- Este legat de stern prin mușchi
- Este paralel cu mandibula
- Format dintr-un corp median și 4 prelungiri:
o 2 laterale – coarnele hioidului
o 2 mici – coarnele stiloidiene
- Corpul
o Fața anterioară – despărțită printr-o creastă transversală în 2 segmente
 Superior
 Inferior
 O creastă verticală mediană împarte aceste suprafețe în câte 2 părți
simetrice – 4 fețișoare articulare
o Fața posterioară – răspunde membranei tirohioidiene de care este separată prin
bursa lui Boyer
o Marginea superioară – dă inserția membranei hioglosiene
o Marginea inferioară – dă inserția m. tirohioidieni
- Extremitățile prezintă:
o O față superioară – inserția m. hioglos și mai lateral m. constrictor mijlociu al
faringelui
o Față inferioară – inserția membranei tirohioidiene

MUȘCHII CAPULUI ȘI AI GÂTULUI

- Se împart în 2 grupe:
o Mușchii masticatori
o Mușchii pieloși

MUȘCHII MASTICATORI

- Acționează asupra mandibulei realizând masticația

- Se împart, după acțiunea, în:
o Ridicători ai mandibulei
 Temporalul
 Maseterul
 Pterigoidul intern
o Coborâtori ai mandibulei
 Principal – burta anterioară a digastricului
 Accesori – m. milo-hioidieni, geni-hioidieni și pielosul gâtului
o Propulsori
  Principal – cei 2 pterigoidieni externi – când se contractă simultan
 Accesoriu – pterigoidianul intern
o Retractori
 Mușchiul digastric – prin burta posterioară
 Mușchiul temporal – prin fasciculele posterioare
o Diductori
 Mișcarea de diducție sau de lateralitate este determinată de m.
pterigoidian extern și mai puțin de contracția unilaterală și alternativă a
pterigoidianului intern

Mușchii ridicători ai mandibulei

- Mușchiul temporal
o Origine – linia curbă temporală inferioară, fosa temporală, fața profundă a
aponevrozei temporale - prin bază și pe fața internă a arcadei zigomatice – prin
fasciculul jugal
o Inserție – vârful, marginile și fața internă a apofizei coronoide a mandibulei
o Format din mai multe fibre:
 Anterioare – converg aproape vertical
 Mijlocii – converg oblic în jos și înainte
 Posterioare – converg aproape orizontal
 Se atașează unei aponevroze intramusculare care se continuă cu
un tendon terminal
o Inervație – cei trei nervi temporali profunzi – ramuri din nervul maxilar
inferior
o Acțiune – ridică mandibula
 Prin fasciculele posterioare – trage mandibula posterior – retractor
mandibular
o Este acoperit de o aponevroză rezistentă – fascia temporală
 Se inseră
 Superior - pe marginea postero-superioară a malarului, apofiza
orbitară externă, creasta laterală a frontalului și linia curbă
temporală superioară
 Inferior – marginea superioară a arcadei zigomatice
 În jumătatea superioară este unică
 În jumătatea inferioară se dedublează – cele 2 lame se prind pe buza
internă și externă a marginii superioare a arcadei zigomatice
 Între lame – strat adipos și vena zigomato-orbitară
- Mușchiul maseter
o Situat pe fața externă a ramurii ascendente a mandibulei
o Format din 2 fasciule
 Fasciculul superficial (antero-extern)
 Origine – 2/3 anterioare a marginii inerioare a arcadei
zigomatice și malar
  Inserție – unghiul mandibulei și partea inferioară a feței externe
a ramurii ascendente a mandibulei
 Fasciculul profund (postero-intern)
 Origine – marginea inferioară și fața internă a arcadei
zigomatice
 Inserție – fața externă a ramurii ascendente a mandibulei, de la
zona de inserție a fasciculului superficial până la baza apofizei
coronoide
o Inervație – nervul maseterin, ram din temporo-maseterin al maxilarului inferior
o Acțiune – ridicător al mandibulei
o Fața externă este acoperită de aponevroza maseterină
 Prezintă o dedublare pentru prelungirea anterioară a glandei perotide și
canalul lui Stenon
- Mușchiul pterigoidian intern (medial)
o Situat pe partea internă a mandibulei
o Origine – groapa pterigoidă – fețele aripilor care privesc groapa și pe fundul
gropii și pe apofiza piramidală a palatinului
o Inserție – partea ierioară a feței interne a ramurii ascendente și fața internă a
unghiului mandibulei
 Formează o chingă sub unghiul mandibulei – pentru fibrele maseterului
o Inervație – nervul pterigoidian din maxilarul inferior
o Acțiune – ridicător al mandibulei
 Accesor este diductor – imprimă mișcări de lateralitate

Mușchii propulsori ai maxilarului inferior

- Mușchiul pterigoidian extern (lateral)

o Pornește de la baza craniului prin 2 fascicule
 Fasciculul sfenoidal sau superior
 Origine – fața externă a marii aripi a sfenoidului, inferior crestei
sfeno-temporale
 Fasciculul pterigoidian sau inferior
 Origine – pe fața externă a aripii externe a apofizei pterigoide și
pe apofiza piramidală a palatinului
o De la apofiza piramidală a palatinului fibrele se îndreaptă:
 Orizontal – pentru fasciculul superior
 Oblic ascendent – pentru fasciculul inferior
o Inserție – tendon unic pe foseta antero-internă a colului condilului mandibulei
și pe capsula și meniscul interarticular
o Inervație – filet din temporo-bucal, ram din maxilarul inferior
o Acțiune:
  Contracție simultană – mișcarea de proiecție înainte a maxilarului
inferior → arcada dentară inferioară se plasează anterior arcadei
superioare
 Contracție unilaterală – condilul mandibulei se mișcă anterior și intern
 Celălalt condil rămâne imobil
 Mandibula execută o mișcare de rotație în jurul condilului
imobil → ducerea bărbiei de partea opusă
 Contracții alternative – mișcarea de diducție sau lateralitate a
mandibulei

- Aponevroze pterigoidiene

o Înconjoară mușchii pteriogidieni

o Alte formațiuni conjunctivo-vasculare:
 Aponevroza interpterigoidiană
 Separă cei doi mușchi pterigoidieni
 Prezintă 4 margini și 2 fețe
o Marginea superioară – se prinde pe baza craniului – de
la incizura lui Glasser la spina sfenoidului și gaura ovală
o Marginea inferioară – se fixează pe fața internă a
mandibulei – de la spina lui Spix la inserția
pterigoidianului intern
o Marginea anterioară – se prinde pe marginea posterioară
a aripii externe a apofizei pterigoide
o Marginea posterioară – se îndreaptă de la spina
sfenoidului la marginea posterioară a ramurei
mandibulei
 Această margine, întărită de ligamentul
sfenomaxilar, delimitează cu colul mandibulei
butoniera retro-condiliană a lui Juvara – prin ea
trec vasele maxilare interne și nervul auriculo-
temporal
o Fața externă – răspunde pterigoidianului lateral și
ramului ascendent al mandibulei
o Fața internă – privește spre pterigoidianul intern și
faringe
 Are grosimi diferite:
o Partea posterioară – prezintă ligamentul sfeno-maxilar
o Partea anterioară – prezintă ligamentul pterigo-spinos a
lui Civinini – între spina sfenoidală și spina lui Civinini
 Aponevroza pterigo-temporo-maxilară
  Se inseră superior pe marea aripă a sfenoidului și anterior pe
partea superioară a aripii externe pterigoidiene
 Marginea superioară – constituie ligamentul nenumit al lui
Hyrtl – delimitează cu baza craniului porus crotaphitico-
buccinatorius
 Lama vasculară a lui Hovelaque și Virenque – dă prelungiri așezate de-
a lungul arterei maxilare interne și a ramurilor ei

MUȘCHII PIELOȘI AI CAPULUI

- Sunt numiți astfel datorită conexiunilor strânse cu pielea – una din cele 2 inserții este
obligatoriu cutanată
- Deoarece au implicație în exprimarea diferitelor stări psihice au fost numiți mușchi ai
mimicii
- Caractere comune principale
o O inserție mobilă cutanată
o Grupați în jurul orificiilor feței – contribuie la închiderea sau deschiderea lor
o Inervați de nervul facial
- Repartizare:
o Mușchii pieloși ai craniului
 Occipital
 Frontal
o Mușchii pieloși ai pleoapelor și sprâncenelor
 Orbicularul pleoapelor
 Sprâncenosul
o Mușchii nasului – sunt inervați de ramul terminal superior al nervului facial
 Piramidalul
 Transversul nasului
 Dilatatorul nărilor
 mirtiformul
o Mușchii buzelor – inervați de ramurile terminale ale nervului facial: temporo și
cervico-facial
 Constrictori – orbiculari și compresorul buzelor
 Dilatatori
 Profunzi: canin, buccinator, pătratul bărbiei, moțul bărbiei
 Superficiali: ridicător comun al aripei nasului și al buzei
superioare, ridicător propriu al buzei superioare, marele
zigomatic, micul zigomatic, rizorius al lui Santorini,
triunghiularul buzelor, pielosul gâtului
- Occipitalul
o Situat în partea posterioară a capului
o Origine – 2/3 externe a liniei curbe occipitale superioare și baza apofizei
mastoidiene
 o Inserție – marginea posterioară a aponevrozei epicraniene
o Inervație – ramul auricular posterior a nervului facial
o Acțiune – trage posterior aponevroza epicraniană
 Prin fasciculele externe – se inseră pe conca pavilionului urechii – trage
pavilionul înapoi și-l apropie de craniu
- Frontalul
o Situat în partea anterioară a craniului
o Origine - marginea anterioară a aponevrozei epicraniene
o Inserție – se face prin:
 Fascicule mediale – intersprâncenare – pe fața profundă a pielii – se
încrucișează cu fibrele piramidalului
 Fascicule externe – se încrucișează cu fibrele orbicularului și
sprâncenosului – se prinde pe fața profundă a dermului
o Inervație – ramul temporo-facial al facialului
o Acțiune:
 Contracție singulară – trage anterior aponevroza epicraniană
 Când aponevroza este tensionată de occipital – ridică pielea din
regiunea sprâncenelor și a glabelei → pliuri transversale pe frunte –
mușchiul atenției
- Mușchii frontali sunt uniți pe linia mediană → plan muscular unic
- Occipitalii sunt distincți între ei – separați printr-o prelungire a aponevrozei
epicraniene
- Aponevroza epicraniană
o Reprezintă tendonul intermediar al mușchiului occipito-frontal
o Lamă fibroasă care acoperă convexitatea craniului
o Din marginea posterioară, pe linia mediană, pornește o prelungire – se inseră
pe protuberanța occipitală externă
o Lateral – dă inserția m. auriculari superior și anteriori
 Se prelungește până la mastoidă, conductul auditiv extern și în țesutul
subcutanat al regiunii maseterine
o Fața profundă – raport cu pericraniul, pe care alunecă prin intermediul unui
țesut celular lax
o Fața superficială – solidarizată dermului prin fascicule conjunctive
- Mușchii motori ai pavilionului urechii
o Intrinseci – aparțin în întregime pavilionului
o Extrinseci sau mușchii auriculari – se întind de la pavilionul urechii la
regiunile vecine
 Anterior
 Superior
 Posterior
o Inervație – nervul facial
o Acțiunea – dilatatori ai conductului auditiv extern și orientatori ai pavilionului
- Orbicularul pleoapelor
o Înconjoară orificiul palpebral
o Prezintă 3 porțiuni
  Porțiunea orbitară – externă
 Porțiunea palpebrală – internă
 Porțiunea lacrimală – m. lui Horner
o Origine – în unghiul intern al ochiului, prin tendonul orbicularului – prezintă 2
ramuri:
 Tendonul direct – se prinde pe buza anterioară a șanțului
lacrimal – pe apofiza ascendentă a maxilarului superior
 Tendonul reflectat – se prinde posterior sacului lacrimal, pe
creasta osului lacrimal
 În afara sacului, tendoanele sunt unite, dar după un scurt traiect se
despart în fasciculul superior și inferior – se termină pe bandeletele
tarse
o De pe tendonul unic și de pe cele 2 fascicule ale tendonului pleacă spre lateral
fibrele musculare principale
 La acestea se adaugă:
 Fibrele orbitare superioare – au inserția pe partea superioară a
apofizei ascendente a maxilarului și pe apofiza oribtară internă a
frontalului
 Fibre orbitare inferioare – de pe maxilarul superior la nivelul
marginii anterioare a canalului lacrimo-nazal
o Fibrele descriu o semicurbă superioară sau inferioară, palpebrală sau orbitară
 Se încrucișează unele cu altele și se termină pe fața profundă a pielii –
în partea externă a comisurii palpebrale
o Se mai găsesc fascicule care pleacă de pe sacul lacrimal și un mușchi posterior
situat în spatele sacului lacrimal – m. lui Horner – se prinde pe creasta osului
lacrimal, împreună cu tendonul reflectat
 Se termină pe fața profundă a pielii la nivelul punctelor lacrimale
o Inervație – filete palpebrale ale facialului
o Acțiune
 Partea palpebrală și orbitară – închiderea orificiului palpebral și o
mobilizare a lacrimilor pe care le dirijează spre unghiul intern al orbitei
– le comprimă și le împinge prin punctele lacrimale deschide prin
contracția mușchiului lui Horner
- Sprâncenosul – corrugator supercilli
o Situat deasupra arcadei sprâncenare
o Origine – partea internă a arcadei sprâncenare
o Inserție – fața profundă a dermului sprâncenei
 Se încrucișează cu fibrele frontalului și orbicularului
o Inervație – filete palpebrale ale temporo-facialului
o Acțiune – trage în jos și în interior pielea sprâncenei
 Determină apariția ridurilor verticale
- Piramidalul – m. procerus
o Origine – inferior – pe oasele nazale și pe cartilagiile laterale ale nasului
o Inserție – superior – fața profundă a pielii din regiunea intersprâncenară – se
încrucișează cu fibrele frontalului
 o Acțiune – trage în jos pielea din regiunea glabelei
 Determină cute transversale
- Transversul nasului – m. compresor naris
o Origine – dosul nasului
o Inserție – șanțul nazo-genian – fibrele se împart în 2 grupe:
 Anterioare – se opresc pe fața profundă a tegumentului
 Posterioare – se continuă cu mușchiul mirtiform – se inseră pe foseta
mirtiformă
o Acțiunea
 Fasciculul anterior – trage superior pielea piramidei nazale – formează
cute verticale
 Fasciculul posterior – turtește aripa nasului – mișcorează orificiul
narinei
- Dilatatorul nărilor
o Situat pe partea inferioară a aripei nasului
o Origine – posterior – marginea posterioară a cartilagiului aripei nasului și pe
maxilarul superior
o Inserție – fața profundă a pielii marginii laterale a narinei
o Acțiune – trage lateral aripa nasului – dilatator al narinelor
- Mirtiformul – m. depresor septi
o Situat posterior buzei superioare, inferior nărilor
o Origine – foseta mirtiformă și bosa canină
o Inserție – fața profundă a pielii subcloasonului și marginea posterioară a
cartilagiului aripei nasului
o Fasciulele externe se continuă cu fibrele transversului nasului
o Acțiune – trage lateral aripa nasului – dilatator al narinelor
- Orbicularul buzelor
o Fibre dispuse concentric în grosimea buzelor
o Prezintă 2 părți
 Oribularul extern – 2 categorii de fibre
 Fibre intrinseci
o 2 mușchi incisivi superiori
 Origine – marginea externă a gropițelor
mirtiforme
 Inserție – comisura buzelor
o 2 mușchi incisivi inferior
 Origine – ridicăturile canine ale mandibulei
 Inserție – pielea comisurilor – se incrucișează cu
fibrele incisivilor superiori
 Fibre extrinseci - de la nivelul comisurilor pătrund:
o Către buza superioară - din mușchiul triunghiular al
buzelor și din fascicule ascendente ale buccinatorului
o Către buza inferioară – din fasciculele mușchiului canin
și fasciculele inferioare ale buccinatorului
  Orbicularul intern – format din fascicule care se încrucișează la nivelul
comisurilor și se prind pe fața profundă a pielii mucoasei
- Compresorul buzelor
o Mușchi constrictor format din fibre întinse de la piele la mucoasă, printre
fasciculele orbicularului intern
o Inervație – n. facial
o Acțiune – sugere, comprimare și subțiere a buzelor
o Se mai numește și mușchiul sărutului
- Mușchiul canin
o Origine – groapa canină
o Inserție – fața profundă a pielii comisurii și buzei superioare
o Acțiune – ridicător al comisurii și al buzei superioare
- Mușchiul buccinator
o Origine – marginea alvolară a mandibulei și maxilarului superior – la nivelul
ultimilor trei molari și pe ligamentul pterigomaxilar – aponevroza buccinato-
faringiană
o Inserție – comisura buzelor
 Se încrucișează în vecinătatea comisurii și se fixează pe fața profundă a
pielii acesteia și a 1/3 externe a buzelor
o Este învelit de aponevroza buccinatorie
o Fața internă – aderentă de mucoasa bucală – o trage în timpul contracției
o Fața externă – se găsește în bula grăsoasă a lui Bichat
o Canalul lui Stenon și nervul bucal străbat mușchiul buccinator în drumul lor
spre mucoasă
o Acțiune – trage lateral și posterior comisura bucală
- Mușchiul pătratul bărbiei
o Situat în grosimea buzei inferioare
o Origine – 1/3 anterioară a liniei oblice externe a mandibulei
o Inserție – pielea buzei inferioare
o Acțiune – trage inferior și răstoarnă spre exterior buza inferioară
- Mușchiul moțul bărbiei
o Situat în spațiul cuprins între cei doi pătrați ai bărbiei
o Origine – ridicăturile alveolare ale incisivilor și caninilor, sub gingie
o Inserție – fața profundă a pielii bărbiei
o Acțiune – ridică pielea mentonului – formează mici gropițe
- Mușchiul ridicător comun al aripei nasului și al buzei superioare
o Origine – fața externă a apofizei superioare a maxilarului superior, începând
sub orbicularul pleoapelor
o Inserție – marginea posterioară a aripei nasului și a buzei superioare
o Acțiune – trage în sus buza superioară și aripa nasului
- Mușchiul ridicător propriu al buzei superioare
o Origine – sub ridicătorul comun, pe marginea inferioară a orbitei
o Inserție – fața profundă a pielii buzei superioare
o Acțiune – ridicător al buzei superioare
- Mușchiul marele zigomatic
 o Origine – fața externă a osului zigomatic, aproape de unghiul posterior
o Inserție – fața profundă a pielii comisurii bucale
o Acțiune – trage superior și lateral comisura bucală
- Mușchiul micul zigomatic
o Origine – partea mijlocie a feței externe a zigomaticului, anterior marelui
zigomatic
o Inserție – fața profundă a tegumentului buzei superioare
o Acțiune – trage superior și lateral porțiunea mijlocie a buzei superioare
- Mușchiul rizorius al lui Santorini
o Origine – aponevroza maseterină
o Inserție – pielea comisurii
o Acțiune – trage lateral și posterior comisura labială
- Mușchiul tirunghiularul buzelor
o Origine – jumătatea anterioară a liniei oblice externe a mandibulei, sub pătratul
bărbiei
o Inserție – pielea comisurii și a buzei inferioare
o Acțiune – duce comisura buzelor inferior și lateral
- Mușchiul pielosul gâtului – m. platysma
o Acoperă regiunea anterolaterală a gâtului și partea inferioară a feței
o Se întinde de la torace la maxilarul inferior și obraz
o Origine – inferior – pe fața profundă a pielii, de la nivelul regiunii
subclaviculare, acromiale și deltoidne
o Inserție – pielea regiunii mentoniere, pe marginea inferioară a mandibulei – pe
linia oblică externă și direct la comisură – lateral fibrelor triunghiularului
buzelor
o Este situat într-o dedublare a fasciei superficiale
o Acoperă vena jugulară externă
o Acțiune – trage inferior pielea bărbiei, coboară comisura buzelor și formează
pliuri pe pielea gâtului
 Este și coborâtor al mandibulei

MUȘCHII GÂTULUI ȘI ANEXELE LOR

MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE A GÂTULUI

- Se repartizează în 6 grupe:
o Grupul profund median
o Grupul profund lateral
o Grupul subhioidian
o Grupul suprahioidian
o Grupul antero-lateral
o Grupul superficial sau supraaponevrotic
 Grupul muscular profund median

- Marele drept anterior al capului

o Origine – inferior – pe tuberculii naterior ai apofizelor transverse a vertebrelor
3,4,5,6 cervicale
o Inserție – superior – apofiza bazilară a occipitalului
- Micul drept anterior al capului
o Origine – pe apofiza transversă a atlasului și pe porțiunea din masele laterale
din vecinătate
o Inserție – fața internă a apofizei bazilare a occipitalului
- Lungul gâtului
o Format din 3 fascicule
 Baza – un fascicul muscular longitudinal
 Origine – inferior – fața anterioară a corpului primelor trei
vertebre toracale și ultimelor trei cervicale
 Inserție – superior – fața anterioară a corpului celei de a 2, 3,4
vertebre cervicale
 Latura infero-externă – un fascicul ascendent
 Origine – inferior – fața anterioară a corpului primelor trei
vertebre toracale
 Inserție – superior – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse
ale vertebrelor 4, 5, 6 cervicale
 Latura supero-externă – un fascicul descendent
 Origine – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 3, 4, 5 cervicale
 Inserție – tuberculul anterior al atlasului
- Inervație – ramuri din plexul cervical profund
- Acțiune – flexie a capului și gâtului
o Imprimă o ușoară mișcare de rotație și înclinare laterală

Grupul muscular profund lateral

- Mușchii scaleni
o Scalenul anterior
 Origine – superior – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 3, 4, 5, 6
 Inserție – inferior – printr-un tendon pe tuberculul lui Lisfranc – fața
superioară a primei coaste
 o Scalenul mijlociu
 Plasat lateral și posterior de precedentul
 Origine – superior – tuberculii anteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 2, 3, 4, 5, 6 cervicale
 Este fuzionat cu cel anterior în partea superioară
 Inserție – inferior – fața superioară a primei coaste, posterior șanțului
arterei subclaviculare
 Între scalenul anterior și mijlociu se formează un spațiu prin
trece artera subclaviculară și ramurile plexului brahial
o Scalenul posterior
 Origine – superior – tuberculii posteriori ai apofizelor transverse a
vertebrelor 4, 5, 6 cervicale
 Inserție – inferior – fața supero-externă a cele de a doua coaste
o Inervație – ramuri din nervii cervicali și plexul brahial
o Acțiune
 Punct fix pe coloană – ridică primele 2 coaste – inspiratori
 Punct fix pe coaste – înclină capul și gâtul de partea respectivă
 Imprimă o rotație spre partea opusă
- Mușchii intertransversari ai gâtului
o Unul anterior și unul posterior pentru fiecare spațiu intertransversar
o Origine – superior – marginea inerioară a apofizei transverse supraiacente
o Inserție – inferior – cele 2 buze ale șanțului apofizei transverse – delimitează
un spațiu prin care trec ramurile anterioare ale nervilor cervicali, artera
vertebrală și nervul vertebral
o Inervație – nervii cervicali
o Acțiune – înclină de partea lor coloana cervicală
- Mușchiul drept lateral
o Reprezintă primul intertransversar al gâtului
o Origine – apofiza transversă a atlasului
o Inserție – apofiza jugulară a occipitalului
o Inervație – filet provenit din ramul anterior al primului nerv cervical
o Acțiune – aceiași ca a intertransversarilor

Grupul mușchilor subhioidieni

- Situați înaintea viscerelor gâtului

- Dispuși pe 2 planuri
o Planul superficial – m. omo-hioidian și sterno-cleido-hioidian
o Plan profund – sternotiroidian și tiro-hioidian
- Mușchiul omo-hioidian
o Este format din 2 segmente unite printr-un tendon intermediar
o Origine – posterior - marginea superioară a omoplatului
o Inserție – anterior - marginea inferioară a osului hioid
- Mușchiul sterno-cleido-mastoidian
o Origine – fața posterioară a manubriului sternal și a extremității interne a
claviculei
o Inserție – marginea inferioară a hioidului, medial de inserția omo-hioidianului
- Mușchiul sterno-tiroidian
o Situat posterior sterno-cleido-mastoidianului
o Origine – inferior – fața posterioară a manubriului sternal și pe primul cartilaj
costal
o Inserție – superior – tuberculii tiroidieni și fața antero-externă a cartilagiului
tiroid și pe creasta ce-i reunește
- Mușchiul tirohioidian
o Continuă pe sternotiroidian până la hioid
o Origine – tuberculii cartilagiului tiroid și creasta dintre ei
o Inserție – marginea inferioară a corpului și a marelui corn a osului hioid
- Fiecare din acești mușchi este învelit de o teacă proprie – dependențe a aponevrozei
cervicale mijlocii
- Inervație – ansa hipoglosului
o Tirohioidianul primește un filet din trunchiul nervului hipoglos
- Acțiune
o În bloc – coboară osul hioid
o Omo-hioidian și sterno-cleido-mastoidian – acțiune directă
o Sterno-tiroidian și tirohioidian – acțiune prin intermediul laringelui
o Ajută la coborârea mandibulei

Grupul mușchilor suprahioidieni

- Dispuși pe 3 planuri
o Planul superifical – mușchiul stilo-hioidian și digastric
o Planul mijlociu – mușchiul milo-hioidian
o Planul profund – mușchiul genio-hioidian
- Mușchiul stilo-hioidian
o Origine – apofiza stiloidă a temporalului
o Inserție – fața anterioară a corpului osului hioid
o Puțin anterior de hioid se dedublează – formează o butonieră prin care trece
tendonul intermediar al digastricului
- Mușchiul digastric
o Format din 2 segmente reunite printr-un tendon intermediar
o Origine – burta posterioară – pe șanțul digastric de pe fața internă a apofizei
mastoide
o Inserție – burta anterioară – foseta digastrică a marginii inferioare a mandibulei
o Tendonul intermediar este atașat osului hioid prin numeroase fibre tendinoase
 Constituie expansiunea tendinoasă a digastricului – aponevroza
interdigastrică
- Mușchiul milo-hioidian
o Origine – superior – linia oblică internă a corpului mandibulei
o Inserție
 Fibre anterioare și mijlocii – pe un rafeu tendinos median – merge de la
simfiza mentonieră la osul hioid – linia albă suprahioidiană sau rafeul
hio-mentonier
 Fibrele posterioare – pe fața anterioară a corpului hioidului
- Mușchiul genio-hioidian
o Situat superior precedentului, la dreapta și la stânga liniei mediene
o Origine – apofiza genie inferioară a mandibulei
o Inserție – hioid

- Acțiune
o Genio-hioidian, milo-hioidian și burta anterioară a digastricului – coborâtori ai
mandibulei sau ridicători ai osului hioid – în funcție de punctul fix pe care îl au
o Burta posterioară a digastricului și stilo-hioidianul – ridicători ai hioidului
- Inervație
o Burta posterioară a digastricului și m. stilo-hioidieni – n. facial
o Burta anterioară a digastricului și milo-hioidianul – ramul mandibular al
trigemenului
o Mușchiul genio-hioidian – n. hipoglos

Grupul antero-lateral

- Format doar in mușchiul sterno-cleido-mastoidian

- Origine – inferior – fața anterioară a manubriului sternal și pe ¼ internă a feței
superioare a claviculei prin 3 sau 4 capete:
o Sterno-mastoidian
o Sterno-occipital
o Cleido-mastoidian
o Cleido-occipital
 Capătul sterno-mastoidian și sterno-occipital sunt adesea unite –
capătul sterno-mastoido-occipital sau capătul sternal
- Inserție – marginea anterioară și fața externă a apofizei mastoide și pe 2/3 externe ale
liniei curbe occipitale superioare
- Inervație – ramul extern al nervului spinal și plexul cervical
- Acțiune – flexia, înclinarea laterală și rotația de partea opusă a capului
o Poate exagera mișcarea de extensie când capul este întins pe spate
o Punct fix pe cap – ridică sternul și coastele – inspirator

Grupul muscular superficial

- Cuprinde mușchiul pielosul gâtului

MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE A GÂTULUI

-cefei-
- Au rolul de a extinde capul și gâtul
- Se dispun pe 4 planuri

Planul profund

- Cuprinde:
o Mușchii întinși între atlas și axis sau atlas și axis la occipital
o Porțiunea cervicală a transversarului spinos
o Mușchii interspinoși
- Marele drept posterior al capului
o Origine – apofiza spinoasă a axisului
o Inserție – linia curbă occipitală inferioară, lateral de micul drept și pe amprenta
rugoasă subiacentă
o Acțiune
 Contracție simultană – întorc capul pe spate
 Contracție unilaterală – triplă mișcare de extensie, înclinare laterală și
rotație – duce fața de partea sa
- Micul drept posterior al capului
o Origine – tuberculul posterior al atlasului
o Inserție – 1/3 internă a liniei curbe occipitale inferioare și pe porțiunea situată
sub această linie
o Acțiune – extensor al capului
- Marele oblic sau oblicul inferior al capului
o Origine – apofiza spinoasă a axisului
o Inserție – apofiza transversă a atlasului
o Acțiune – mișcare de rotație – întoarce fața de partea sa
- Micul oblic sau oblicul superior al capului
o Origine – apofiza transversă a atlasului
 o Inserție – 1/3 externă a liniei occipitale inferioare ca și deasupra acestei linii –
superior și lateral inserției proximale a marelui drept
- Inervație – ramul posterior al primului nerv cervical
o Mușchiul mare oblic – primește filet de la al doilea nerv cervical posterior –
marele nerv occipital al lui Arnold
- Între marele drept, marele oblic și micul oblic – un spațiu triunghiular – în aria acestui
triunghi se găsește artera vertebrală și ramul posterior al primului nerv cervical
- Transversul spinos
o Origine – apofizele transverse
o Inserție – apofizele spinoase a 4 vertebre plasate deasupra inserției lor
transversare
- Interspinoșii gâtului
o Se întind între apofizele spinoase a 2 vertebre cervicale vecine
o Acțiune – extensori ai coloanei vertebrale

Planul complexilor

- Marele complex – m. semispinalis capitis

o Origine – apofizele transverse ale primelor 5-6 vertebre toracale și a ultimelor
4 vertebre cervicale
o Inserție – pe occipital, între cele 2 linii curbe occipitale, în afara crestei
occipitale externe
o Prezintă 2 părți:
 Internă – mușchiul digastric al cefei
 Externă – marele complex propriu-zis
- Micul complex – m. longissimus capitis
o Situat lateral precedentului
o Origine – apofizele transverse a ultimelor 4-5 vertebre cervicale și a primei
toracale
o Inserție – marginea posterioară a apofizei mastoide
o Inervație – marele nerv occipital al lui Arnold și de ramuri posterioare ale
nervilor cervicali 3, 4, 5
o Acțiune – extensia capului cu înclinarea și rotirea de partea respectivă
- Transversul gâtului
o Situat lateral de micul complex
o Origine – apofizele transverse a primelor 5 vertebre toracale
o Inserție – tuberculii posteriori ai apofizelor transverse a ultimelor 5 cervicale
o Inervație – ramurile posterioare ale ultimilor nervi cervicali și primii nervi
toracali
o Acțiune – extensor al coloanei cervicale pe care o înclină de partea sa
- Partea cervicală a masei sacro-lombare
o Aparține mușchiului ilio-costal sau sacro-lombar
o Origine – marginea superioară a primelor 6 coaste, intern unghiului posterior
 o Inserție – tuberculii posteriori ai ultimelor 4 sau 5 vertebre cervicale
o Acțiune – extensia și înclinarea de partea sa a coloanei cervicale

Planul spleniusului și angularului

- Mușchiul splenius
o Ocupă toată înălțimea cefei și a părții superioare a spatelui
o Origine – inerior – pe ½ inferioară a ligamentului cervical posterior, pe
apofizele spinoase a celei de a 7-a vertebre cervicale și a primelor 4-5 toracale
și pe ligamentele interspinoase corespondente
o Inserție
 Partea internă – splenius capitis – 2/3 externe a liniei curbe occipitale
superioare și pe fața externă a apofizei mastoide
 Partea internă – splenius colli – 2 langhete distincte pe vârful apofizelor
transverse ale atlasului și axisului
o Inervație – nervul suboccipital al lui Arnold și ramurile posterioare ale nervilor
cervicali 3 și 4
o Acțiune
 Contracție unilaterală – extensia și înclinarea laterală a capului, rotind
fața de aceiași parte
 Contracție simultană – răstoarnă capul posterior
- Angularul omoplatului – m. levator scapulae
o Origine – unghiul supero-intern al omoplatului și marginea spinală a acestui os
o Inserție – 4-5 langhete pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse a
primelor 4-5 vertebre cervicale
o Inervație – ram posterior al plexului brahial și un filet din plexul cervical
profund
o Acțiune – trage în sus unghiul supero-intern al omoplatului
 Punct fix pe omoplat – înclinp coloana cervicală de partea sa

Planul superficial

- Trapezul
o Origine – 1/3 internă a liniei curbe superioare a occipitalului, protuberanța
occipitală externă, ligamentul cervical posterior și apofiza spinoasă a celei de a
7-a vertebre cervicale și a primelor 10 toracale
o Inserție – claviculă, acromion și spina omoplatului
 Fibrele superioare de la occipital – 1/3 externă a marginii posterioare a
claviculei
  Fibrele mijlocii de la ligamentul cervical posterior – marginea externă a
acromionului și buza superioară a marginii posterioare a spinei
omoplatului
 Fibrele inferioare de la apofizele spinoase toracale – marginea
posterioară a spinei, în porțiunea internă
o Inervație
 Ramul extern al nervului spinal
 Nervul trapezului din plexul cervical
o Acțiune
 Fibre superioare – ridică umărul
 Fibre mijlocii – duc omoplatul la medial
 Fibrele inferioare – trag omoplatul posterior și medial
 Produc și mișcarea de basculă
 Contribuie la ridicarea trunchiului – rol în cățărare
 În ansamblu – ridică umărul, apropiind omoplatul de coloana vertebrală
 Punct fix pe centura capulară – fibrele superioare înclină capul de parea
respectivă și imprimă o mișcare de rotație – întoarce fața de partea
opusă

ARTERELE CAPULUI ȘI GÂTULUI

ARTERA CAROTIDĂ PRIMITIVĂ

- Arterele carotide stângă și dreaptă au origine diferită 231 N

o Cea stângă – direct din cârja aortică
o Cea dreaptă – din trunchiul arterial brahiocefalic
- Carotida stângă este mai lungă cu aproximatic 3 cm
o Are și o porțiune intratoracică – cu direcție oblică în sus, lateral și posterior
 Raporturi:
 Anterior – trunchiul venos brahiocefalic 200 N
 Posterior – artera subclaviculară stângă și canalul toracic
 La dreapta – traheea și esofagul
 La stânga – pneumogastricul stâng și cu pleura și plămânul
stâng
o În regiunea gâtului are direcție vertical ascendentă – la fel ca cea dreaptă
 Raporturi – la fel pe ambele părți:
 Anterior
o Glanda tiroidă
o Mușchiul omohioidian și aponevroza cervicală mijlocie
30 N
o Mușchiul sterno-cleido-mastoidian și aponevroza
cervicală superificală
  Posterior
o Mușchii prevertebrali și aponevroza cervicală profundă
o Artera tiroidiană inferioară – înconjoară fața posterioară
a carotidelor puțin inferior tuberculului anterior al celei
de a VI-a vertebre cervicale 32 N
 Medial – organele axiale
o Laringe
o Faringe
o Trahee
o Esofag
 Lateral
o Vena jugulară internă
- Arterele carotide se găsesc într-o teacă vasculară care mai conține vena jugulară
internă și nervul pneumogastric
- La 1 cm superior marginii superioare a cartilagiului tiroid, arterele carotide se împart
în cele 2 ramuri terminale
o Carotida extenră
o Carotida internă
- Posterior bifurcației se găsește un corpuscul sau ganglion intercarotidian
o Este alcătuit din celule epiteliale, numeroase capilare și fibre nervoase
(provenite din glosofaringian)
o Poate fi considerat un chemoreceptor – monitorizează variațiile chimice ale
sângelui
 Poate modifica ritmul respirator

Artera carotidă externă

- Este ramura de bifurcație antero-internă a carotidei primitive 69 N

- Reprezintă artera feței, a gâtului și a durei mater
- Originea corespunde apofizei transverse a celei de a IV-a vertebre cervicale
- La origine se găsește anterior și medial de carotida internă – se îndreaptă superior și
lateral
o Încrucișează fața anterioară și apoi fața laterală a carotidei interne
o Urcă vertical în șanțul carotidian
o La nivelul unghiului mandibulei traversează mușchii buchetului lui Riolan și
trece în regiunea subparotidiană anterioară și pătrunde în loja parotidiană
o Se termină la nivelul marginii posterioare a gâtului condilului mandibulei prin
2 ramuri
 Temporală superficială
 Maxilară internă
- În traiectul său, carotida externă poate fi împărțită în 3 porțiuni:
o Porțiune cervicală propriu-zisă
 Inferior digastricului
  Artera se găsește în șanțul carotidian
o Porțiunea subangulo-maxilară
 Artera se angajează sub burta posterioară a digastricului, și se apropie
de peretele lateral al faringelui, la nivelul regiunii para-amigdaliene
o Porțiune intraparotidiană
 Artera are o situație profundă și o direcție aproape verticală
- Prima porțiune
o De la originea ei până la burta posterioară a digastricului
o Se găsește în șanțul carotidian
o La acest nivel are loc ligatura acestei artere
o La originea lor, cele 2 artere carotide sunt unite prin țesut conjunctiv –
ligamentul intercarotidian a lui Rieffel
- În porțiunea cervicală
o Carotida externă se găseștare raport cu pereții acesteia
o Loja carotidiană are formă prismatic triunghiulară – prezintă 3 pereți:
 Peretele extern – dinspre suprafață spre profunzime prezintă
următoarele planuri:
 Pielea
 Pielosul gâtului
 Țesut celular subcutanat
 Vasele și nervii superficiali
o Nervul cervical transvers – din plexul cervical
superficial
o Ramuri cervico-faciale – din nervul facial 71 N
o Vena jugulară extenră
 Peretele intern
 Reprezentat de osul hioid și membrana tiro-hioidiană
 Mai posterior – constrictorul inferior și mijlociu al faringelui –
formează peretele faringian, dublat la exterior de aponevroza
laterală a faringelui
 Peretele posterior
 Format de apofizele transverse cervicale dublate de mușchii
prevertebrali
o Loja carotidiană prezintă 4 planuri dinspre superficial spre profund
 Planul celulo-ganglionar
 Reprezentat de țesut celulos în care se găsesc numeroși
ganglioni limfatici
 Ganglionii aparțin grupului ganglionar jugular intern sau sunt
ganglioni cervicali profunzi
 Se remarcă un ganglion mai voluminos – ganglionul
subdigastric al lui Kuttner
o Situat inferior burții posterioare a digastricului
o Preia limfaticele de pe marginile limbii
 Planul venos
  Constituit din vena jugulară internă – coboară posterior și lateral
carotidei externe și acoperă lateral carotida internă
 În vena jugulară internă, în dreptul marginii superioare a
cartilgiului tiroid se varsă tunchiul venos tiro-lingo-faringo-
facial
 Planul nervos
 Nervul pneumogastric – situat în unghiul diedru posterior
jugulo-carotidian
o Este separat de carotida externă prin intermediul
carotidei internă
 Nervul hipoglos
o Rapoarte intime cu carotida externă
 Triunghiul lui Farabeuf – are vârful inferior
 Superior – nervul hipoglos
 Posterior – vena jugulară internă
 Anterior – trunchiul venos tiro-lingo-facial
o În aria acestui triunghi se găsește artera carotidă externă
 Triunghiul lui Guyon
o Superior – burta posterioară a digastricului
o Posterior – vena jugulară internă
o Anterior – trunchiul venos tiro-lingo-facial
- Porțiunea a doua 69 N
o Carotida externă traversează diafragmul stilian și pătrunde în spațiul
subglandular anterior, înainte de a pătrunde în loja parotidiană
o Este plasată între 2 planuri musculare
 Lateral – burta posterioară a digastricului, mușchiul și ligamentul stilo-
hioidian
 Medial – ligamentul stilo-maxilar și mușcii stiloglos și stilo-faringian
 O separă de carotida internă
o Carotida externă trece prin furca mușchilor stilieni
o În furca carotidelor se găsesc cei doi mușchi stilieni profunzi: stiloglosul și
stilofaringianul
o Prezintă raport cu regiunea para-amigdaliană
 Spațiul paraamigdalian al lui Calas
 Raport cu nervul glosofaringian și ramul lingual din facial

- A treia porțiune
o Artera carotidă externă este situată în loja parotidiană
 Pătrunde în lojă prin fața internă
o Ajunge pe marginea posterioară a gâtului condilului mandibulei
 Se termină la acest nivel prin ramurile sale terminale:
 Temporala superficială
 Maxilara internă
o În loja parotidiană, artera carotidă externă este situată cel mai profund
 Lateral are raport cu un plan venos și un plan nervos
  Planul venos – situat imediat lateral carotidei externe
o Format din vena jugulară externă și ramurile sale de
origine
 La origine, vena jugulară externă este foarte
apropiată de carotida externă – separate de o
lamă subțire de țesut glandular
 În porțiunea inferioară a lojei parotidiene, între
cele două vase se interpune o lamă groasă de
țesut parotidian
o Vena carotidă externă poate fi însoțită de 2 vene subțiri
– venele carotide externe ale lui Launay – se varsă în
trunchiul venos tiro-lingo-facial
o Ganglionii parotidieni profunzi – grupați împrejurul
venei jugulare externe și carotidei externe
 Planul nervos
o Nervul facial
o Nervul auriculo-temporal
o Ramul parotidian al nervului auricular din plexul
cervical superficial
- Ramuri colaterale
o 6 ramuri colaterale principale + mici ramuri parotidiene
 Tiroidiană superioară
 Linguală
 Facială
 Faringiană ascendentă – se desprinde de pe fața medială
 Occipitală – se desprinde de pe fața posterioară
 Auriculară posterioară – se desprinde de pe fața posterioară
o Toate colateralele mai puțin auriculara posterioară pleacă din porțiunea
cervicală a arterei
o Primele 3 – de pe fața anterioară a arterei
o Carotida intenră nu dă colaterale la gât

Artera tiroidiană superioară

- Pleacă de pe fața anterioară a carotidei externe, puțin deasupra originei sau chiar la
nivelul bifurcației
- La origine apare în unghiul inferior al trunghiului lui Farabeuf
o Încrucișează intern trunchiul venos tiro-lingo-facial
o Se îndreaptă orizontal, anterior și medial, paralel și inferior conrului mare al
osului hioid
o După 1 cm descrie o cârjă cu concavitatea inferior
 În acestă porțiune stă pe constrictorul inferior al faringelui – o desparte
de cartilajul tiroid
 o Se angajează sub burta anterioară a omo-hioidianului 30 N
o Ajunge la vârful lobului tiroidian și se împarte în ramurile ei terminale 69 N
- Pe traseul ei artera tiroidă superioară este acompaniată de vena omonimă și nervul
laringeu extern (superior)
- Colaterale 74 N
o Ramul subhioidian
 Traiect transversal medial, paralel și inferior cornului mare al osului
hioid
 Se distribuie mușchilor subhioidieni
o Artera sterno-cleido-mastoidiană mijlocie
 Traiect oblic inferior, posterior și lateral
 Încrucișează fața laterală a venei jugulare interne
 Se împarte în 3-4 ramuri terminale – pătrund pe fața profundă a
mușchiului sterno-cleido-mastoidian
o Ramul mușchilor subhioidieni
 Traiect oblic, inferior și anterior
 Trece posterior sterno-tiroidianului
 Se termină la nivelul omo-hioidianului 28 N
 Ram descendent – vascularizează omo-hioidianul și sterno-
cleido-mastoidianul
 Ram ascendent – vascularizează sterno-tiroidianul și cartilajul
tiroid
o Artera laringee superioară
 Traiect orizontal apoi oblic inferior și anterior
 Stă pe membrană tiro-hioidiană
 Este acoperită de burta anterioară a omo-hioidianului
 Întâlnește nervul laringeu superior
 Traversează membrana tiro-hioidiană printr-un orificiu propriu
 Dedesubt și anterior nervului
 În laringe are traiect oblic inferior și medial – merge sub mucoasa
șanțurilor laringo-faringiene
 Se distribuie laringelui, epiglotei și mucoasei șanțurilor laringo-
faringiene
o Artera laringee inferioară
 Traiect oblic inerior, anterior și medial
 Se angajează între piramida lui Lalouette și mușchiul tiro-hioidian
 Se termină la marginea inferioară a cartilagiului tiroid
 Se distribuie mușchiului crico-tiroidian sau perforează membrana crico-
tiroidiană pentru a se distribuie etajului subglotic al laringelui și
corzilor vocale inferioare
 Se anastomozează cu cele de partea opusă → arcada arterială
intercrico-tiroidiană
- La nivelul polului superior al lobului tiroidian artera tiroidă superioară se împarte în 3
ramuri terminale
o Ramura internă sau anterioară – destinală lobului tiroidian
  Coboară pe fața anterioară a lobului respectiv și se anasomozează cu
cea de pe partea opusă → arcada supraistmică

o Ramura posterioară
 Coboară vertical pe fața posterioară a lobului tiroidian
 Se anstomozează cu o ramură ascendentă venită din tiroidiana
inferioară → anastomoza longitudinală retrolobară
 Vascularizează și paratiroida superioară
o Ramura externă
 Se ramifică pe fața antero-externă a lobului tiroidian

Artera linguală

- Se desprinde de pe fața antero-internă a carotidei externe

o 1 cm superior originii arterei tiroidiene superioare
o Inferior arterei faciale
- Traiect anterior, superior și medial
o Formează o curbă cu convexitatea inerior 59 N
o În regiunea suprahioidiană laterală se angajează sub mușchiul hipoglos și
merge paralel cu mareele corn al hioidului pănă la nivelul micului corn
o La acest nivel devine ascendentă și flexuoasă
o Părăsește marginea antrioară a mușchiului hioglos și se angajează sub
mușchiul milo-hioidian
 La acest nivel dă naștere arterei sublinguale
 Își schimbă numele în arteră ranină
 Este aplicată pe fața externă a mușchiului genioglos și sub
mușchiul lingual inferior
 Se termină la vârful limbii
o Se anastomozează cu cea de partea opusă → arcul ranin
al lui Mayer
- Artera linguală este împărțită în 4 porțiuni
o Prima porțiune – de la origine la marginea posterioară a hipoglosului
 Situată în regiunea carotidiană
 Se găsește în aria truiunghiului Farabeuf
 Raporturi:
 Medial – constrictorul mijlociu al faringelului și nervul laringeu
superior
 Lateral – planurile peretelui anteroextern al lojei carotidiene și
planul vasculo-nervos format din trunchiul venos tiro-lingo-
facial și nervul hipoglos
o A doua porțiune – în regiunea suprahioidiană laterală
 Situată sub mușchiul hipoglos
  Situată în triunghiul posterior al laringelui sau triunghiul lui Beclard –
porțiunea inițială
 Situată între:
o Lateral – m. hipoglos
o Medial – m constrictor mijlociu al faringelui
 De la acest nivel pleacă artera dorsală a limbii
 Devine ascendentă și este situată în triunghiul anterior al lingualei sau
triunghiul lui Pirogoff
 Artera este situată între:
o Lateral – m. hipoglos
o Medial – m. contrictor mijloci al faringelui și genioglos
 Triunghiul lui Beclard
 Posterior – marginea posterioară a hioglosului
 Superior și anterior – burta posterioară a digastricului
 Inferior – cornul mare al osului hioid
 Aria triunghiului lui Beclard este traversală superficial de nervul
hipoglos și venele linguale satelite
o Superioară – subțire
o Inferioară – mai voluminoasă
 În această porțiune se desprinde nervul tirohioidian
 Triunghiul lui Pirogoff
 Superior – nervul hipoglos și venele linguale
 Anterior – marginea posterioară a milohioidianului
 Inferior – tendonul intermediar al digastricului
o A treia porțiune – în regiunea sublinguală
 Raporturi
 Medial – m. genioglos
 Lateral – hiatusul muscular triunghiular delimitat de genioglos,
milohioidian și mucoasa planșeului bucal
o Prin acest hiatus trece și prelungirea anterioară a glandei
submaxilare și canalul lui Wharton
 Superior – m. lingual inferior
 Inferior – n. lingual și n. hipoglos
o A patra porțiune – porțiunea terminală a arterei – în grosimea limbii
 A. ranină devine din ce în ce mai subțire și mai superficiale
- Colaterale
o Ramura suprahioidiană
 Ramură musculară care merge paralel cu osul hioid
 Vascularizează porțiunea superioară a mușchilor subhioidieni
 Se anastomozează pe linia mediană cu cea de partea opusă
o Artera dorsală a limbii
 Se desprinde la limita dintre triunghiul lui Beclard și Pirogoff
 Hemostaza limbii se face anterior triunghiului lui Beclard
 Se termină la marginea laterală a bazei limbii
  Dă ramuri pentru pilierul anterior al vălului palatin, amigdalei palatine
și epiglotei
o Artera sublinguală
 Destinată planșeului gurii și glandei sublinguale
 Cea mai importantă colaterală
 Este însoțită de două vene satelite și de nervul lingual
 Dă ramuri glandei sublinguale, mușchilor planșeului gurii și mușchilor
suprahioidieni
 Se termină sub baza frâului limbii în 2 ramuri
 Ram superior sau maxilar – destinat bărbiei osoase
 Ram inferior sau mentonier a lui Bertelii – se distribuie părților
moi ale regiunii mentoniere
- Se anastomozează cu artera de partea opusă
o Din această anastomoză pleacă artera frâului limbii
- Se anastomozează și cu artera submentală

Artera facială

- Se mai numește și artera maxilară externă

- Origine – fața anterioară a arterei carotide externe, superior arterei linguale
- Traiect – oblic superior și anterior
o Părăsește regiunea carotidiană și se angajează sub burta posterioară a
digastricului și sub stilo-hioidian
o Ajunge la partea posterioară a glandei submaxilare
o Înconjoară marginea inferioară a mandibulei și ajunge la față
o Se termină la nivelul unghiului intern al ochiului prin artera angulară
 Aceasta se anastomozează cu nazala – ramură din oftalmică
- Porțiunea cervicală
o La origine se găsește în aria triunghiului lui Farabeuf, în loja carotidiană
o Trece prin furca mușchilor stilieni și se angajează în regiunea submaxilară
 În această regiune este situată sub m. pterigoidian intern
 Raport intim cu fața medială a glandei submaxilare
o Părăsește loja submaxilară între marginea superioară a glandei submaxilare și
mandibulă
 Raport cu ganglionii submaxilari – ganglionul lui Stahr
o Din această porțiune pleacă 4 colaterale
 Artera palatină ascendentă
 A. pterigoidiană
 A. submaxilară
 A. submentală
- Porțiunea facială
o Trece peste mușchii buccinator, canin, ridicătorul propriu al buzei superioare și
ridicătorul comun al buzei superioare și al aripei nasului
 o Este acoperită de pielosul gâtului, rizorios al lui Santorini, marele și micul
zigomatic
o Din această porțiune pleacă 4 colaterale
 A. maseterină inferioară
 A. coronară superioară și inferioară
 A. aripei nasului
- Vena facială este situată posterior arterei
- Colaterale
o Artera palatină ascendentă sau inferioară
 Traiect oblic, superior și medial
 Trece între m. stiloglos și stilofaringian
 Dă ramuri pentru mușchii limbii și se distribuie amigdalei palatine,
constrictorului superior al faringelui, stilo-faringianului și
pterigoidianului intern
 Se anastomozează cu palatina superioară și faringiana inferioară
o Artera pterigoidiană
 Se distribuie mușchiului pterigoidian intern
o Artera principală a glandei submaxilare
 Traiect oblic, inferior și anterior
 Pătrunde pe fața internă a glandei submaxilare
o Artera submentală
 Unul din cele mai voluminoase colaterale
 Se desprinde în loja submaxilară, sub marginea inferioară a mandibulei
 Traiect orizontal anterior
 Profundă în porțiunea posterioară, devine superficială și se termină în
tegumentele regiunii mentoniere
 Se distribuie glandei submaxilare, m. suprahioidieni anteriori și
tegumentului regiunii suprahioidiene
 Se anastomozează cu artera sublinguală
o Artera maseterină inferioară
 Se desprinde în punctul în care a. facială încrucișează fața externă a
mandibulei
 Traiect oblic superior și posterior
 Se termină în mușchiul maseter
o Arterele coronare sau labiale
 Sunt destinate buzelor
 Una superioară și una inferioară
 Origine pe fața externă a buccinatorului
 Traiect anterior și medial
 Pătrund în grosimea buzei corespunzătoare unde se anastomozează cu
cea de partea opusă → cercul arterial coronar
 Din arcada coronarelor superioare pleacă artera subcloasonului
o Artera aripei nasului
 Origine – șanțul nazo-genian
 Se distribuie aripei nasului, dosului nasului și lobului nasului
- Artera angulară
 o Ramura terminală a arterei faciale
o Urcă pe ramura montantă a maxilarului superior
o Dă colaterale pentru mușchi și piele
o Se anastomozează cu artera nazală din oftalmică

Artera faringiană ascendentă sau faringiană inferioară

- Cea mai subțire colaterală a carotidei externe

- Pleacă de pe fața internă a arterei, la același nivel cu linguala sau puțin mai sus
- Traiect vertical, pe peretele lateral al faringelui
- Se distribuie faringelui, constrictorului superior și mijlociu și mușchilor prevertebrali
- Dă ramuri colaterale mușchilor peristafilini și trompei lui Eustache
- Dă trei artere faringiene:
o Superioară
o Mijlocie
o Inferioară
- Alte colaterale
o Ramură timpanică
 Pătrunde în casa timpanului prin canalul lui Jacobsen
 Se distribuie ferestrei rotunde și ovale
o 2 ramuri meningee
 Destinate durei mater
 Artera meningee posterioară a lui Cruveillhier – se angajează în gaura
ruptă posterioară
 Una este inconstantă – pătrunde în craniu prin gaura condiliană
anterioară

o Ramură prevertebrală
 Traiect oblic dinspre medial spre lateral
 Înconjoară ganglionul cervical superior
 Se distribuie mușchilor prevertebrali și aponevrozei prevertebrale
 Dă ramuri pentru ganglionul cervical superior
o Ramura ganglionară – pentru ganglionul cervical superior
o Ramură tubară – se distribuie peretelui inferior al trompei lui Eustache

Artera occipitală
- Origine – fața posterioară a arterei carotide externe, deasupra orifinii facialei, la
nivelul unghiului postero-superior al triunghiului lui Farabeuf
- Traiect oblic, superior, posterior și lateral
o Merge în lungul burții posterioare a digastricului
o Încrucișează vena jugulară internă și trece între apofiza mastoidă și apofiza
transversă a atlasului
o Merge aproape orizontal în partea superioară a cefei, sub micul complex și
splenius
o Perforează trapezul și devine superficială
o Se termină prin 2 ramuri: intern și extern – se distribuie regiunii occipitale și
parietale posterioare
- Prima porțiune
o Este oblică ascendentă
o Artera traversează triunghiul lui Farabeuf
 Încrucișează a. carotidă internă, n. vag și vena jugulară internă
o Merge în lungul burții posterioare a digastricului
o Este acoperită de sterno-cleido-mastoidian
- A doua porțiune
o Este transversală
o Artera occipitală este situată profund
o Acoperită de sterno-cleido-mastoidian, digastric și splenius
o Are raporturi intime cu micul oblic și marele complex
- A treia porțiune
o Este ascendentă
o Se găsește sub trapez, apoi dedesubtul pielii
- Pe traiectul său a. occipitală este însoțită de o venă groasă
- Colaterale
o Artera sterno-cleido-mastoidiană superioară
o Ramuri musculare
 Se distribuie mușchilor vecini: burta posterioară a digastricului,
splenius, marele și micul complex
o Artera stilo-mastoidiană
 Se angajează în gaura stilo-mastoidiană și însoțește nervul facial
 Se distribuie casei timpanului, cavității mastoidiene și canalelor
semicirculare
 Poate proveni din artera auriculară posterioară
o Artera meningee
 Pătrunde în craniu prin gaura mastoidiană
 Se distribuie durei-mater din regiunea mastoidiană

- A. occipitală are 2 ramuri terminale

o Ram extern – se anastomozează cu ramuri din artera auriculară posterioară
o Ram intern – se anastomozează cu cea de partea opusă și cu ramuri din
temporala superficială
 Artera auriculară posterioară

- Origine – fața posterioară a arterei carotide externe, deasupra occipitalei

o Poate avea origine comună cu occipitala
- Traiect oblic, superior și posterior
o Trece anterior stilo-hioidianului și burții posterioare a digastricului
o Pătrunde în loja parotidiană
o La nivelul vârfului mastoidei părăsește loja parotidiană și înconjoară marginea
anterioară a sterno-cleido-mastoidianului sau a mastoidei
o Devine superificială
o Urcă vertical prin șanțul retro-auricular
o Sfârșește prin 2 ramuri terminale
 Ramură anterioară auriculară – se distribuie feței interne a pavilionului
urechii
 Prin ramuri perforante vascularizează și o parte din fața externă
a acestuia
 Ramură posterioară mastoidiană – se distribuie tegumentului regiunii
mastoidiene
 Se anastomozează cu occipitala și temporala superficială
- Colaterale musculare, glandulare și tegumentare și artera stilo-mastoidiană

Ramuri terminale ale carotidei externe

Artera temporală superficială

- Ramura de bifurcație externă și superficială a carotidei externe

- Origine – loja parotidiană, la nivelul marginii posterioare a gâtului condilului
mandibulei
- Traiect vertical, superior
o Iese din loja parotidiană împreună cu nervul auriculo-temporal, situat posterior
o Trece anterior tragusului
o Încrucișează în unghiu drept rădăcina posterioară a apofizei zigomatice
o La 2-3 cm superior apofizei zigomatice se împarte în ramurile terminale
 Anterioară sau frontală
 Dă ramuri pentru pleoapa superioară
 Se anastomozează cu artera supraorbitară
 Posterioară sau parietală
 Se anastomozează cu ramuri din artera occipitală și auriculară
posterioară
- Porțiunea inferioară, subzigomatică – profundă, situată în loja parotidiană
- Porțiunea superioară, suprazigomatică – superficială, ocupă regiunea temporală
- Este însoțită de o venă satelit, poate fi anterior sau posterior și de nervul auriculo-
temporal – situat posterior
- Colaterale
o Artera transversală a feței
 Origine – loja parotidiană
 Traiect transversal, anterior, paralel cu arcada zigomatică
 Traversează fața externă a maseterlui și apoi a buccinatorului
 Merge între arcada zigomatică și canalul lui Stenon
 Dă colaterale parotidiene, articulare și musculare
 Se termină în părțile moi ale obrajilor
 Se anastomozează cu ramuri posterioare din facială
o Artera zigomato-malară
 Se poate desprinde dintr-un trunchi comun cu artera temporală
profundă posterioară
 Traiect anterior, paralel și superior arcadei zigomatice
 Se termină la nivelul părții externe a pleoapelor
 Vascularizează m. orbicularul pleoapelor
o Artera temporală profundă posterioară
 Ramura cea mai profundă a arterei temporale superficiale
 Origine – la nivelul la care a. temporală superficială încrucișează
rădăcina posterioară a zigomei
 Perforează aponevroza temporalului și urcă oblic superior și posterior
 Perforează m. temporal – ajunge între acest mușchi și solzul
temporalului
o Arterele auriculare anterioare
 În număr de 3:
 Superioară – irigă partea superioară a helixului și mușchiul
auricular anterior
 Mijlocie – irigă rădăcina helixului și partea anterioară a concăi
 Inferioară – se distribuie tragusului și lobului urechii
- Ramurile terminale se distribuie pielii capului, frunții, aponevrozei epicraniene,
mușchiului frontal și auricular superior

Artera maxilară internă

- Ramura de bifurcație internă și profundă a carotidei externe

- Origine - regiunea parotidiană
- Se termină în fundul fosei pterigomaxilare prin artera sfenopalatină
- Este însoțită de nervul auriculotemporal – situat superior
- Ramuri colaterale ascendente
o Artera timpanică
 Prima ramură colaterală a arterei maxilare interne
 Origine – butoniera lui Juvara sau loja parotidei
 Traversează scizura lui Glasser
  Ajunge în casa timpanului
 Se distribuie mucoasei casei timpanului, membranei timpanului și
ciocanului
o Artere meningee mijlocie
 Traiect vertical superior
 Trece prin bucla nervoasă formată de nervul auriculo-temporal
 Pătrunde în craniu prin gaura mică rotundă
 Deasupra suturii sfenoparietale se împarte în 2 ramuri terminale
o Anterioară – mai voluminoasă
 După ce ajunge la vârful micii aripi a
sfenoidului, urcă vertical pe fața internă a
parietalului
 Dă o ramură orbitară care se anastomozează cu
artera lacrimală din oftalmică
o Posterioară
 Traiect superior și posterior
 Se ramifică pe fața internă a solzului
temporalului și a parietalului
 Ramurile terminale are arterei meningee mijlocii sunt situate
între suprafața endocraniană a cutiei craniene și dura-mater
o Dau ramuri interne sau meningeale și externe sau osoase
o Se anastomozează cu ramuri ale meningeei anterioare, a
micii meningee și a meningeei posterioare și cu ramuri
provenite din artera opusă
 Ramuri ganglionare – se distribuie ganglionului lui Gasser și
durei-mater vecine
 Ramuri orbitare – pătrund în orbită prin partea externă a fantei
sfenoidale
o Se anastomozează cu artera lacrimală din oftalmică
 Ramuri temporale
o Traversează oasele cutiei craniene
o Ajung pe fața profundă a m. temporal
o Se anastomozează cu arterele temporale profunde
 Artera interpterigoidiană – merge între mușchii pterigoidieni
 Artera pietroasă – se angajează în hiatusul lui Fallope
o Se anastomozează cu artera stilomastoidiană
o Mica meningee
 Traiect oblic, superior și medial
 Dă ramuri m. pterigoidian extern
 Pătrunde în craniu prin gaura ovală
 Este situată anterior nervului maxilar inferior
 Vascularizează porțiunea internă a etajului mijlociu al bazei craniului –
cavul Meckeli, peretele extern al sinusului cavernos și sfenoidul
o Temporala profundă mijlocie
 Origine – la nivelul incizurii sigmoide a mandibulei
  Încrucișează fața externă a pterigoidianului extern
 Merge superior, trece sub mușchiul temporal
 Se împarte în 2 ramuri terminale
 Anterioară
 Posterioară
 La nivelul crestei sfeno-temporale este situată posterior nervului
temporal mijlociu
 Încrucișează acest nerv și trece fie superficial fie profund față
de el – se plasează anterior
 Este însoțită de două vene satelit
 Se anastomozează cu arterele temporale anterioară și posterioară
o Artera temporală profundă anterioară
 Origine – 3-4 mm posterior tuberozității maxilarului
 Trece posterior fasciculului superior al pterigoidianului extern
 Încrucișează creasta sfeno-temporală
 Ajunge pe fața profundă a m. temporal
 Este însoțită de nervul temporal profund anterior – situat posterior
 Dă 2 ramuri orbitare
 Una subțire – pătrunde în orbită prin canalul malar
 Una mai voluminoasă – pătrunde în orbită prin fanta sfeno-
maxilară
 Se anastomozează cu temporala profundă mijlocie
- Ramuri colaterale descendente
o Artera dentară inferioară
 Origine – în apropierea condilului mandibulei
 Traiect oblic, inferior și lateral
 Însoțită de nervul dentar inferior
 Pătrunde în canalul dentar și ajunge la nivelul găurii mentoniere
 Se împarte în 2 ramuri
 Ramură mentonieră – iese prin gaura mentonieră și se distribuie
părților moi ale bărbiei
 Ramură incisivă – continuă direcția arterei
o Se distribuie caninilor, incisivilor și porțiunii mandibulei
din vecinătatea simfizei mentoniere
 Colaterale
 Ramuri pterigoidiene – pentru m. pterigoidian intern
 Artera milohioidiană – se distribuie m. milohioidian
 Ramuri osoase – pentru mandibulă
 Ramuri dentare – pentru dinții mandibulei
o Artera maseterină superioară
 Traiect inferior și lateral
 Traversează incizura sigmoidă a mandibulei
 Trece superior marginii incizurii sigmoide și posterior
tendonului temporalului
 Pătrunde pe fața profundă a m. maseter
 o Artera bucală
 Origine – aproape de originea arterei temporale profunde anterioare sau
printr-un trunchiu comun cu aceasta – trunchiu temporo-bucal
 Traiect oblic, inferior și lateral pe fața profundă a m. temporal
 Se termină pe fața superficială a buccinatorului
 Se distribuie obrajilor
 Irigă buccinatorul, glandele molare, canalul lui Stenon și bula grăsoasă
a lui Bichat
o Arterele pterigoidiene
 Destinate m. pterigoidieni
 Pentru m. pterigoidian extern – mai voluminoase și mai numeroase
 M. pterigoidian intern mai primește ramuri și din a. facială sau din
palatina ascendentă
o Palatina superioară sau descendentă
 Origine – fundul fosei pterigo-maxilare, în vecinătatea găurii sfeno-
palatine
 Traiect vertical, inferior
 Ajunge în canalul palatin posterior împreună cu nervul palatin
anterior
 La nivelul bolții palatine se împarte în 2 ramuri terminale
 Ramura anterioară – se distribuie mucoasei palatului dur și
glandelor palatine
o Se anastomozează cu artera palatină anterioară – ramură
terminală a a. sfeno-palatine
 Ramura posterioară se distribuie valului palatin
o Se anastomozează cu ramuri din palatina ascendentă și
faringiana ascendentă
- Ramuri colaterale anterioare
o Artera alveolară sau artera alveolo-antrală
 Traiect oblic, inferior, lateral și anterior
 Înconjoară tuberozitatea maxilarului superior
 Se împarte în 2 ramuri
 Externă – se termină pe fața superifcială a buccinatorului
 Internă – perforează tuberozitatea maxilarului superior
o Se termină în peretele anterior al sinusului maxilar
o Colaterale
 Osoase – pentru maxilarul superior
 Sinusale – pentru mucoasa sinusului maxialr
 Descendente – pentru marginea alveolară – se
distribuie molarilor și premolarilor superiori
o Artera suborbitală
 Părăsește fosa pterigomaxilară prin fanta sfeno-maxilară
 Intră în canalul suborbitar – ajunge la față prin gaura suborbitară
 Se împarte în:
 Ramuri ascendente – se distribuie pleoapei inferioare
 o Se anastomozează cu faciala
 Ramuri descendente – se distribuie obrajilor și buzei superioare
 Colaterale
 Ramura orbitară – pătrunde în orbită și vascularizează glanda
lacrimală și ploapa inferioară
 Ramură dentară inferioară
o Se angajează în canalul dental inferior
o Irigă caninii și incisivii
o Se anastomozează cu ramurile dentare posterioare – din
artera alveolară
- Ramuri colaterale posterioare
o Artera vidiană
 Origine – fundul fosei pterigomaxilare
 Traiect posterior
 Străbate canalul vidian
 Vascularizează mucoasa faringelui din vecinătatea trompei lui
Eustachio
 Dă 2-3 ramuri ganglionului sfeno-palatin al lui Meckel
o Artera pterigo-palatină
 Origine – aproape de artera vidiană, câteodată printr-un trunchiu comun
 Merge posterior și se angajează în canalul pterigo-palatin împreună cu
nervul pterigo-palatin – nervul faringian al lui Bock
 Se termină în mucoasa bolții faringelui
 Dă ramuri subțiri pentru bolta foselor nazale
- Artera sfeno-palatină
o Continuă artera maxilară internă
o Se angajează în gaura sfeno-palatină
 Ajunge la fosa nazală
o Se îmăparte în 2 ramuri terminale
 Ramură internă – artera cloazonului
 Merge pe peretele intern al foselor nazale
 Ajunge la canalul palatin anterior
o Pătrunde în acesta și ajunge la nivelul bolții palatine
 Se termină prin anastomoză cu palatina superioară
 Ramură externă – artera cornetelor și meaturilor
 Se distribuie peretelui extern al fosei nazale
 Dă ramuri care vascularizează sinusurile frontale, celulele
etmoidale, canalele nazale și sinusurile maxilare

ARTERA CAROTIDĂ INTERNĂ

- Asigură nutriția părții antero-superioare a encefalului, globului ocular și anexelor sale

- Situată antero-lateral carotidei externe la origine
o Se îndreaptă oblic superior și median către peretele lateral al faringelui și
încrucișează artera carotidă externă
o Merge spre orificiul inferior al canalul carotidian, de pe fața postero-inferioară
a stâncii, parcurge ascest canal și intră în craniu prin orificiul venos anterior
carotidian
o Se angajează în șanțul cavernos
 La extremitatea anterioară a acestui șanț, artera trece pe latura internă a
apofizei clinoide anterioare
 Perforează dura-mater, dă artera oftalmică și se termină prin 4 ramuri:
 Cerebrală anterioară
 Cerebrală mijlocie
 Comunicantă posterioară
 Coroidiană anterioară
o Străbate 4 regiune:
 Regiunea carotidiană superioară
 Spațiul retro-stilian
 Canalul carotidian
 Sinusul cavernos
o Se termină în partea anterioară a etajului mijlociu al endobazei
- Rapoarte
o În regiunea carotidiană superioară
 Stă pe planul prevertebral-tranversar și scalenic
 Medial – faringele
 Antero-lateral – aponevroza cervicală superficială și marginea
anterioară a m. sterno-cleido-mastoidian

 Rapoarte intime cu:

 Postero-lateral – vena jugulară internă + lanțul ganglionar
limfatic jugular
 Aproape de origine – trunchiul tiro-lingo-faringo-facial
 La nivelul segmentului posterior al m. digastric – nervul marele
hipoglos – formează latura superioară a triunghiului lui
Farabeuf
 Artera occipitală
 Rapoarte posterioare
 N. pneumogastric – în unghiul diedru deschis posterior – între
venă și arteră
 N. simpatic cervical – fixat pe aponevroza prevertebrală
 Rapoarte mediale
 N. larigenu superior
 N. pneumogastric
 Artera faringo-meningee
  La origine are raport ventro-medial cu artera carotidă externă
 A. carotidă internă nu dă ramuri
 Carotida internă se îndreaptă în spațiul retro-stilian
 Carotida externă merge spre condilul mandibulei
o Porțiunea retro-stiliană – spațiul maxilo-vertebro-faringian
 Carotida internă pătrunde în spațiul maxilo-vertebro-faringian delimitat
de:
 Medial – faringe
 Lateral – sterno-cleido-mastoidian
 Anterior – aponevroza faringiană a lui Ionescu
 Posterior – coloana vertebrală cu m. prevertebrali
 Artera este situată profund, acoperită de parotidă
 Rapoarte intime cu organe vasculo-nervoase
 Lateral – vena jugulară internă
o Se depărtează de carotida internă și formează un triunghi
– triunghiul carotico-jugular – conține n. pneumo-spinal
 N. pneumo-spinal dă n. laringeu superior –
încrucișează anterior artera
 Posterior – lanțul simpatic – ganglionul cervical superior
 Mai are raport cu n. glosofaringian, spinal și hipoglos
o Hipoglosul – rapoarte cele mai intime
 Inițial situat postero-medial, se așează posterior
și rămâne separat de arteră prin simpatic – în
partea superioară și prin pneumogastric – mai jos
o În canalul carotidian
 Se angajează prin orificiul inferior, situat pe fața postero-inferioară a
stâncii
 Anterior – porțiunea cartilaginoasă și osoasă a trompei lui
Eustache
 Posterior – apofiza stiloidă
 Postero-medial – fosa jugulară și pietroasă
 În porțiunea superioară are raport cu pereții canalului
 Anterior – porțiunea osoasă a trompei și conductul m.
ciocanului
 Posterior – canalul timpanic al lui Jacobsen și cu filetul carotico
timpanic
 În partea superioară are raport cu ganglionul lui Gasser
 În această porțiune a. carotidă internă dă câteva ramuri periostice și
artera carotico-timpanică
 Este înconjurată de plexul nervos carotidian
 Face legătura dintre plexul cavernos – endocranian și simpaticul
cervical – exocranian
 Lateral acestui plex se află plexul venos carotidian sau sinusu
carotidian – leagă sinusul cavernos și porțiunea incipientă a venei
jugulare interne
 o Porțiunea cavernoasă
 Carotida internă iese din canalul carotidian prin orificiul intern și
pătrunde în cavitatea craniană
 Trece sub ganglionul Gasser, superior arterei mici meningee și a
nervilor pietroși
 Pătrunde în interiorul cavității sinusului cavernos
 Rapoarte
 Medial – peretele lateral al sinusului sfenoidal și hipofiza
 Lateral
o Prin intermediul sinusului venos - n. oculo-motor
comun, pateticul, oftalmicul
o Între perete și arteră – n. oculo-motor extern
 În partea anterioară a sinusului cavernos artera trece prin șanțul sau
inelul fibros situat medial apofizei clinoide anterioare, încrucișează
nervul optic și dă artera oftalmică – în unghiul extern al chiasmei
 Se termină la extremitatea medială a scizurii lui Sylvius
- Ramuri colaterale
o În traiectul cervical – nu dă nici un ram
o Ramuri date în canalul carotidian
 Ramuri periostice și osoase
 Ramul carotico-timpanic – însoțește filetul nervos omonim – ajunge la
urechea medie
o Ramuri date în interiorul sinusului cavernos
 Ramuri pentru ganglionul Gasser, pereții sinusului cavernos, ramurile
eferente ale ganglionului, nervii oculo-motori și corpul pituitar
 2 ramuri anastomotice pentru artera vidiană și meningeea mijlocie
o Ramuri date în cavitatea craniană
 Artera oftalmică
 Origine – din trunchiul carotidei interne la nivelul apofizei
clinoide anterioare
 Traiect – merge antero-lateral spre gaura optică
o Pătrunde în aceasta împreună cu nervul optic și ajunge
în caviatatea orbitară
o Medial – n. optic
o Lateral – n. oculo-motor și m. drept extern
o Încrucișează din lateral spre medial n. optic – ajunge pe
peretele intern al orbitei
o Se termină prin 2 ramuri terminale
 Ascendentă – frontală sau internă
 Pleacă de la pârgia de reflexie a marelui
oblic
 Se îndreaptă spre regiunea frontală
 Dă ramuri superficiale la piele și
profunde pentru periost
 Descendentă – nazală
  Merge inerior și medial, superior
tendonului orbicularului
 Dă ramuri sacului lacrimal și rădăcinii
nasului
 Se anastomozează cu artera unghiulară –
ram terminal al facialei – anastomoză
între artera carotidă internă și externă
 Colaterale
o Artere ce iau naștere lateral de n. optic
 Lacrimala
 Se termină în glanda lacrimală și pleoapa
superioară
 Ram muscular pentru m. drept extern
o Artere ce iau naștere superior n. optic
 Centrala retinei
 Situată extern apoi în grosimea n. optic
 Pătrunde prin polul posterior al globului
ocular – vascularizează retina
 Supraorbitara – frontala externă
 Stă pe mușchiul ridicător al pleoapei
superioare
 Ajunge în regiunea sprâncenară
 Dă un ram superficial și un ram profund
periostic
 Ciliarele scurte posterioare
 Ajung la globul ocular, străbat sclerotica
și se distribuie coroidei
 Ciliarele lungi posterioare
 În număr de 2
o Externă – temporală
o Internă – nazală
 Ajung anterior m. ciliar – formează
marele cerc arterial al irisului
 Musculara superioară
 Ramuri musculare pentru dreptul intern și
marele oblic
 Musculara inferioară
 Ramuri musculare pentru dreptul inferior,
dreptul extern și micul oblic
 Ia parte la formarea cercului arterial al
irisului
o Artere ce iau naștere medial n. optic
 Etmoidala posterioară
  Dă ramuri nazale care trec prin găurile
lamei ciuruite în fosele nazale – hrănesc
pituitara
 Etmoidala anterioară
 Se termină printr-un ram meningeal
anterior și un ram nazal
 Palpebrala superioară și inferioară
 Merg între mușchiul orbicular și tars
 Se distribuei glandelor ciliare, mucoasei
și pielii pleoapei

ARTERA SUBCLAVICULARĂ

- Origine
o Cea dreaptă – trunchiul arterial brahiocefalic
o Cea stângă – cârja aortei
- La mijlocul claviculei se continuă cu a. axilare
- Artera subclaviculară stângă - mai lungă
- Artera subclaviculară dreaptă
o Formează o concavitate inferior spre domul pleural și prima coastă
- Arterele subclaviculare trec printre mușchii scalen anterior și mijlociu → prezintă 3
porțiuni
o Prescalenică
o Interscalenică
o Post-scalenică
- În porțiunea prescalenică rapoartele diferă
o Artera subclaviculară dreaptă
 Anterior
 n. pneumogastric, ansa lui Vieussens și n. frenic
 v. subclaviculară
 Originea trunchiului venos brahiocefalic
 Clavicula
 Mușchii subhioidieni
 Articulația sterno-costo-claviculară
 Posterior
 N. recurent
 Ligamentele care delimitează foseta supra-retro-pleurală a lui
Sebileau
 Ganglionul stelat
 Inferior
 Domul pleural – vârful urcă 8 mm superior arterei
 N. recurent
 Ansa lui Vieussens
  Anastomoza frenicului cu ganglionul cervical simpatic inferior
o Artera subclaviculară stângă
 Anterior
 Artera carotidă comună stângă
 N. pneumogastric stâng
 Posterior – corpul primelor 2 vertebre toracale
 Medial – traheea esofagul, recurentul stâng și canalul toracic
 Lateral – pleura și plămânul stâng
 În rest prezintă aceleași raporturi ca și cea dreaptă
 Pneumogastricul stâng dă recurentul pe sub cârja aortică
- Porțiunea interscalenică
o A. subclaviculare trec prin interstițiul dintre m. scalen anterior și cel mijlociu
o Stau în șanțul de pe fața superioară a primei coaste – posterior tuberculului lui
Lisfranc
o Superior și posterior se găsesc trunchiurile plexului nervos – separă artera de
m. scalen mijlociu
- Porțiunea postscalenică
o A. subclaviculare stau pe prima digitație a marelui dințat
o Sunt acoperite de claviculă și m. subclavicular
o Plexul brahial este situat posterior
- Colaterale
o Toate colateralele pleacă din porțiunea prescalenică
 Artera scapulară posterioară pleacă din porțiunea inter sau
postscalenică
o Trunchiul intercostalelor superioare face trunchi comun cu cervicala profundă
→ trunchiul cervico-intercostal
o Tiroidiana inferioară, cervicala ascendentă, cervicala transversă și scapulara
superioară – pleacă dintr-un trunchi comun – trunchiul tiro-bicervo-scapular
o Artera vertebrală
 Urcă vertcal între scalen și m. prevertebrali
 Anterior ganglionului simpatic cervical inferior și apofizei
transverse a vertebrei cervicale VII
 Posterior venei vertebrale și carotidei primitive
 Împreună cu n. vertebral pătrunde în găurile transverse ale primelor VI
vertebre cervicale
 Trece în spațiul dintre apofizele transverse, între mușchii
intertransversari anteriori și posteriori
 Traversează ligamentul occipito-atloidian posterior și pătrunde în
cavitatea craniană prin gaura occipitală
 Superior găurii occipitale arterele vertebrale înconojoară fețele
laterale ale bulbului și se unesc pe linia mediană la nivelul
șanțului bulbo-protuberanțial → trunchiul bazilar
 Dă colaterale pentru măduva spinării și rombencefal
 La gât dă ramuri spinale pentru măduva spinării și ramuri musculare
pentru mușchii vecini
  Colaterale în cavitatea craniană
 Artera meningee posterioară – pentru fosa cerebeloasă
 Artera spinală posterioară și spinală anterioară – pentru bulbul
rahidian și măduva cervicală
 Artera cerebeloasă inferioară și posterioară
o Trunchiul intercostalelor superioare
 Coboară anterior gâtului primelor 3 coaste și dă la fiecare spațiu
intercostal un ram postero-spinal și un ram intercostal
o Cervicala profundă
 De la origine merge posterior, trece între gâtul primei coste și apofiza
transversă a celei de a VII-a vertebre cervicale
 Apoi urcă între transversarul spinos și marele complex
 Dă vascularizație pentru acești mușchi
o Artera tiroidiană inferioară
 De la origine urcă vertical până la 1 cm inferior tuberculului anterior al
apofizei transverse a celei de a VI-a vertebre cervicale – tuberculul lui
Chassaignac
 Este situată medial de inserția scalenului anterior
 Își schimbă direcția – se îndreaptă medial și inferior
 Trece printre carotida comună – anterior și artera vertebrală –
posterior
 Ajunge la baza lobului tiroidian și se împarte în ramurile ei terminale
 În ultima porțiune merge pe laturile traheei și esofagului și se
încrucișează cu nervul recurent
 Colaterale – musculare, traheene, esofagiene și artera laringee
inferioară
 Terminale – se anastomozează cu ramurile similare din artera tiroidiană
superioară
 Inferioară
 Posterioară
 Profundă
o Cervicala ascendentă
 Urcă vertical fie pe fața anterioară a scalenului anterior fie între acesta
și mușchii prevertrebrali
 Se termină la nivelul celei de a II-a vertebre cervicale
 Dă ramuri musculare și spinale
o Cervicala transversă
 Merge transversal lateral, trece anterior scalenilor
 Se termină în m. trapez
o Arterele scapulare superioare și posterioare
 Se anastomozează împrejurul omoplatului cu artera scapulară inferioară
din axilară
 Formează un cerc arterial periscapular
o Artera mamară internă
  Pleacă din porțiunea prescalenică a feței inferioare a arterei
subclaviculare, sub tiroidiana inferioară
 Coboară în torace

LIMFATICELE CAPULUI ȘI GÂTULUI

- Ganglionii limfatici ai capului și gâtului sunt repartizați în 6 grupe:

o Grup superior – sub formă de colier la unirea capului și gâtului – cercul
ganglionar pericervical
o Lanț ganglionar jugular anterior
o Lanț ganglionar jugular extern
o Grup cervical lateral profund – în lungul PVN al gâtului
o Grup cervical profund juxta-visceral
o Grup cervical superficial
- Cercul ganglionar pericervical - format din 5 grupe ganglionare secundare
o Grupul occipital
 Unul sau mai mulți ganglioni superficiali - situați la nivelul inserției
occipitale a sterno-cleido-mastoidianului
 Mai mulți ganglioni occipitali profunzi – de-a lungul vaselor occipitale,
sub m. splenius
 Primesc limfatice din partea occipitală a pielii capului și o parte din
limfaticele superficiale și profunde ale cefei
o Grupul mastoidian
 1-4 ganglioni situați în regiunea mastoidiană
 Primesc limfatice de la pavilionul urechii, conductul auditiv extern și
partea temporală a pielii capului
o Grupul parotidian
 Cuprinde ganglionii limfatici situați în regiunea parotidiană – 3 grupe
 Ganglionii supraaponevrotici – în vecinătatea tragusului
 Ganglioni subaponevrotici – între aponevroză și fața externă a
glandei
 Ganglioni parotidieni profunzi – situați în grosimea glandei, de-
a lungul venei jugulare externe și a arterei carotide externe
 Primesc limfatice din porțiunea termporală și frontală a pielii capului,
de la pleoape, de la rădăcina nasului, de la urechea externă, urechea
mijlocie, parotidă și mucoasa foselor nazale
o Grupul submaxial
 3-6 de fiecare parte
 Sunt subaponevrotici – se găsesc de-a lungul margini inferioare a
mandibulei, anterior sau posterior vaselor faciale
 Primesc limfa din porțiunea internă a pleoapelor, de la nas, obraji,
gingii și planseul bucal
o Grupul genian
  De-a lungul vaselor faciale
o Grupul submental
 Situați în spațiul dintre burțile anterioare ale digastricului
 Primesc limfa de la bărbie, buza inferioară, obraji, porțiunea mediană a
gingiei inferioare, planșeul bucal și vârful bărbiei
- Lanțul ganglionar jugular anterior
o Câțiva ganglioni eșalonați de-a lungul venelor jugulare anterioare
- Lanțul ganglionar jugular extern
o 3-4 ganglioni limfatici mici de-a lungul venei jugulare externe
- Grupul lateral profund al gâtului – 3 grupe
o Grupul jugular intern – format din mai mulți ganglioni care sunt dispuși unii
lateral venei jugulare interne și alții anterior venei
 Pot fi împărțiti în 3 grupe
 Superiori – subdigastrici
 Mijlocii – supra-omo-hioidieni
 Inferiori – la terminarea venei jugulare interne
 Primește limfaticele din toată porțiunea anterioară a gâtului
 Eferențe – se varsă în marea venă limfatică – la dreapta și în canalul
toracic – la dreapta
o Grup spinal – mai mulți ganglioni eșalonați de-a lungul ramurei externe a n.
spinal
 Primesc eferențe de la ganglionii occipitali și mastoidieni
 Drenează în ganglionii cervicali transverși
o Grup cervical transvers – mai mulți ganglioni eșalonați de-a lungul arterei
cervicale transverse
 Eferențele acestor ganglioni se varsă fie în marea venă limfatică fie în
canalul toracic
- Grupul cervical profund juxta visceral
o Ganglionii retrofaringieni
 Situați anterior mușchilor prevertebrali, la nivelul maselor laterale ale
atlasului
 Primesc limfatice de la fosele nazale, trompa lui Eustache și rinofaringe
o Ganglionii prelaringieni – anterior membranei crico-tiroidiene
o Ganglionii pretraheali
 Primesc limfatice de la glanda tiroidă și de la trahee
 Drenează în ganglionii recurențiali și jugulari interni
o Ganglionii recurențiali
 Eșalonați de-a lungul nervilor recurenți
 Primesc limfatice de la laringe, trahee, esofag și glanda tiroidă
 Se drenează în canalul toracic și marea venă limfatică

VENELE CAPULUI ȘI GÂTULUI

Vena jugulară internă

- Strânge sângele venos din cavitatea craniană, regiunea orbitară, dintr-o parte a feței și
din cea mai mare parte a regiunii anterioare a gâtului
- Origine – la nivelul găurii rupte posterioare
o Continuă sinusul venos lateral
- În partea posterioară a extremității interne a claviculei se unește cu subclaviculara
respectivă → trunchiul venos brahiocefalic
- Prezintă dilatații importante:
o Superioară – corespunde fosei jugulare – golful venei jugulare
o Inferioară – sinusul jugularei
- Raporturi
o Originie corespunde părții superioare a găurii rupte posterioare și apoi fosei
jugulare
o Inferior acesteia vena jugulară coboară lateral de carotida internă și apoi lateral
de carotida comună
 Este în aceiași teacă vasculară cu aceste vase
 Nervul pneumogastric ocupă unghiul diedru posterior dintre vene și
carotide
- Aproape de baza craniului, vena jugulară internă primește sinusul pietros inferior,
sinusul pietro-occipital, o venă condiliană anterioară și câteva vene faringiene
- În vecinătatea osului hioid, în vena jugulară internă se varsă trunchiul tiro-ligo-
faringo-facial al lui Farabeuf – colectează venele tiroidiană superioară, facială,
linguală și faringiană
- Vena jugulară internă se anastomozează cu vena jugulară externă prin:
o Ramuri care unesc venele frontale și venele temporale
o Prin rețeaua venoasă care unește plexul aveolar cu plexul pterigoidian
o Prin comunicanta intraparotidiană
o Prin venele emisare – fac comunicarea dintre sinusurile craniene și venele
extra-craniene tributare venei jugulare externe
- Vena jugulară internă se anastomozează și cu jugulara anterioară

Vena jugulară externă

- Culege sângele de la cea mai mare parte a pereților cutiei craniene, de la regiunile
profunde ale feței și de la planurile superficiale ale regiunilor posterioare și laterale ale
gâtului
- Origine – în loja parotidiană, inferior gâtului condilului mandibulei, prin unirea
venelor temporale superficiale și maxilara internă
- Raporturi:
o În regiunea parotidiană – este situată lateral arterei carotide externe și medial
nervului facial
o În regiunea sterno-cleido-mastoidiană – încruicșează fața superficială a m.
sterno-cleido-mastoidian
  Se află în grosimea țesutului celular subcutanat
 Este acoperită de mușchiul pielosul gâtului
o În regiunea supraclaviculară
 Traversează aponevroza cervicală superficială și apoi aponevroza
cervicală mijlocie
 Situată sub mușchiul omo-hioidian
 Se varsă în vena subclaviculară
- Aferențe:
o Venele auriculare posterioare
o Venele occipitale
o Ramuri cervicale subcutanate
o Vena scapulară superioară
o Vena scapulară posterioară
- Vena jugulară externă se anastomozează cu vena jugulară internă prin vena
comunicantă intraparotidiană și prin vena carotidă externă
o Se mai anastomozează cu vena jugulară anterioară și cu vena cefalică printr-o
anastomoză preclaviculară

Vena jugulară anterioară

- Strânge sângele venos de la regiunile anterioare ale gâtului

- Originie – în regiunea supra-hioifiană – prin unirea mai multor vene submentale
superficiale
- Se varsă în vena subclaviculară sau în vena jugulară externă
- Raporturi:
o La originie – deasupra aponevrozei cervicale superficiale
o Încrucișează fața profundă a sterno-cleido-mastoidianului
- Se anastomozează între ele prin anastomoze transversale

Vena vertebrală

- În lungimea canalului vertebral – plexuri venoase intrahidiene

- Împrejurul coloanei vertebrale – plexuri venoase extrahidiene
- La gât, plexul venos extrahidian este foarte dezvoltat – plex occipito-vertrebral
- Din plexul occipito-vertebral pleacă venele vertebrale și venele jugulare posterioare
o Vena vertebrală este în general unică
- Se formează din unirea mai multor venule care provin din confluentul occipito-
vertebral, din vena condiliană posterioară, din vena emisară mastoidiană și din mușchii
cefei
- Este situată lateral arterei vertebrale
- Se varsă în trunchiul venos brahio-cefalic
- Aferențe:
o Venele provenite din plexurile extrahidiene anterior și posterior
o Venele spinale – din plexurile venoase intrahidiene
o Vena cervicală ascendentă
o Vena cervicală profundă
- Vena vertebrală se anastomozează cu sinusurile venoase craniene, cu vena occipitală
și cu vena jugulară posterioară

Vena jugulară posterioară

- Origine – plexul venos occipito-vertebral

- Situată posterior marelui oblic al capului
- La nivelul apofizei spinoase a axisului se anastomozează cu cea de partea opusă
- Se varsă în trunchul brahiocefalic
- Vena jugulară posterioară comuncă superior cu venele intracraniene
o Prin venele occipitale se anastomozează cu venele jugulară internă și externă
o Se anastomozează și cu vena vertebrală

Venele tiroidiene inferioare

- Origine – în partea inferioară a glandei tiroide

- Se anastomozează între ele în partea anterioară a traheei → 2 trunchiuri principale – se
varsă în trunchiurile venoase brahio-cefalice

PLEXUL CERVICAL

- Plexul cervical este format din anastomoza ramurilor anterioare a primelor 4 perechi
de nervi cranieni
- Ramura anterioară a primului nerv cerival, trece lateral micului drept anterior al
capului și se anastomozează cu ramura anterioară a nervului 2 cervical → ansa
atlasului
- Ramura anterioară a celui de al doilea nerv cervical
o Merge lateral pe apofiza transversă a axisului
 o Trece posterior arterei vertebrale
o La vârful apofizei transverse se împarte:
 Ram ascendent – se anastomozează cu ramul anterior al primului nerv
cervical
 Ram descendent – se unește cu ramul anterior al celui de-al treilea nerv
cervical → ansa axisului
- Ramura anterioară a celui de al treilea nerv cervical
o Merge lateral, trece posterior arterei vertebrale și se împarte:
 Ram ascendent – se anastomozează cu ramul descendent al celui de-al
doilea nerv cervical
 Ram descendent – se anastomozează cu cel de-al patrulea nerv cervical
→ a treia ansă cervicală
- Ramura anterioară a celui de al patrulea nerv cervical
o Merge lateral, trece posterior arterei vertebrale
o Ajunge între mușchii intertransversari și se împarte:
 Ram ascendent – se anastomozează cu cel de al treilea nerv cervical
 Ram descendent – se unește cu al cincilea nerv cervical – intră în
constituția plexului brahial
- Plexul cervical este format din 3 anse cervicale
o Posterior – extremitățile apofizelor transverse
o Medial – mușchii prevertebrali
- Din plexul cervical se desprind 3 feluri de ramuri:
o Motorii sau profunde
 În număr de 10
 Se distribuie unor mușchi ai gâtului și formează plexul cervical profund
 2 ramuri interne - se distribuie marelului drept anterior al capulului și
lungul gâtului
 4 ramuri externe – m. romboid, angular, trapez și sterno-cleido-
mastoidian
 2 ramuri ascendente – m. micul drept anterior al capului și dreptul
lateral al capului
 2 ramuri descendente
 N. frenic
o Are o rădăcină principală în al patrulea nerv cervical și 2
rădăcini secundare în al treilea și al cincilea nerv
cervical
o Traversează gâtul, toracele și se termină în m. diafragm
o La gât
 Coboară pe fața anterioară a m. scalen anterior
 Este întovărășit de artera cervicală ascendentă –
situată intern
 La intrare în torace trece între vena și artera
subclaviculară, lateral anselor vagului și a lui
Vieussens
 La nivelul gâtului nu dau colaterale
o În torace
  Frenicul drept – coboară pe fața postero-externă
a trunchiului arterial brahio-cefalic și pe fața
externă a venei cave superioare
 Trece anterior pediculului pulmonar drept
și coboară vertical spre diafragm
 Abordează diafragmul pe latura antero-
externă a veni cave inferioare
 Frenicul stâng – încrucișează fața anterioară a
porțiunii orizontale a crosei aortei, anterior
vagului
 Coboară pe fața stângă a pericardului
 Abordează diafragmul puțin posterior
vârfului inimii
 În tot traiectul intratoracic, nervii frenici au
raporturi cu pleura
 Inițial cu domul pleural, apoi cu pleura
mediastinală
 Sunt insoțiți de vasele diafragmatice superioare
 Dau câteva ramuri pentru pleură și pericard
o N. frenici se anastomozează cu n. mușchiului
subclavicular și cu un filet din ganglionul simpatic
cervical inferior → ansa frenicului
 Superior – artera subclaviculară
 Medial – ansa lui Vieussens
 Ramul descendent
o Se anatomozează cu ramul descendent din hipoglos →
ansa hipoglosului
 Dă filete pentru m. subhioidieni mai puțin m.
tiro-hioidian (primește un ram special din n.
hipoglos)
o Cutanate sau superficiale
 În număr de 5
 Formează plexul cervical superficial
 2 ramuri ascendente
 Ramul mastoidian
 Ramul auricular
 2 ramuri descendente
 Ramul supraclavicular
 Ramul supraacromial
 Ramura transversă – se îndreaptă sub pielosul gâtuli
 Inervează pielea din regiunea supra și sub-hioidiană
 Toate ramurile superficiale perforează aponevroza cervicală
superficială, la mijlocul marginii posterioare a m. sterno-cleido
mastoidian
o Anastomotice – pentru simpaticul cervical, nervul hipoglos și nervul spinal
 SIMPATICUL CERVICAL

- Format din 2-3 ganglioni nervoși uniți printr-un cordon intermediar

- Situat puțin înauntrul tuberculilor anteriori ai apofizelor transverse cervicale
- Ganglionul cervical simpatic superior
o Formă fuziformă
o Raporturi:
 Posterior – m. prevertebrali și a 2-a și a 3-a vertebră cervicală
 Anterior – PVN al gâtului din loja retro-stiliană, a spațiului maxilo-
vertebro-faringian
o Ramuri eferente:
 Ramurile vasculare sau carotidiene
 Coboară de-a lungul arterei carotide interne
 Se anastomozează cu ramuri din vag și din gloso-faringian →
plexul intercarotidian
 Ramurile faringiene – se anastomozează cu ramuri din vag și gloso-
faringian → plexul faringian
 Ramurile esofagiene
 Ramurile laringiene – se anastomozează cu ramuri din vag și formează
plexul laringian al lui Haller (situat pe fața internă a carotidei comune)
 Dă filete pentru laringe, glanda tiroidă și esofag
 Nervul cardiac superior
 Pătrunde în torace:
o La dreapta – posterior arterei subclaviculare
o La stânga – posterior carotidei comune stângi
 Ia parte la formarea plexului cardiac posterior
- Ganglionul cervical simpatic mijlociu
o Este inconstant
o Se găsește la nivelul celei de VI-a vertebre cervicale
o Ramuri eferente
 Ramuri vasculare – însoțesc artera tiroidiană inferioară
 Nervul cardiac mijlociu - contribuie la formarea plexului cardiac
posterior
- Ganglionul cervical simpatic inferior
o Se mai numește ganglionul stelat
o Rezultă din fuzionarea ganglionului cervical inferior cu primul ganglion
toracic
o Situat pe gâtul primei coaste în foseta supra-retro-pleurală a lui Sebileau
delimitată de:
 Medial – ligamentul vertebro-pleural
 Lateral – ligamentul costo-pleural
 Posterior – extremitatea posterioară a primei coaste
 Anterior – artera și vena vertebrală
o Ramuri eferente
 Ramuri vasculare
  Merg de-a lungul arterei subclaviculare și a ramurilor ei
colaterale
o Un ram mai voluminos însoțește artera vertebrală –
nervul vertebral
 Situat posterior arterei vertebrale, cu care urcă
până la nivelul celei de-a IV-a vertebre cervicale
 Dă ramuri comunicate pentru a 7,6,5, și al 4-lea
nerv cervical
 Comunicanta pentru al 4-lea nerv cervical
reprezintă ramul terminal al nervului vertebral
 Nervul cardiac inferior – contribuie la formarea plexului cardiac
posterior
- Cei trei ganglioni sunt uniți între ei și cu lanțul toracic printr-un cordon intermediar
o La nivelul ganglionului cervical mijlociu, acest cordon se dedublează → o
butonieră prin care trece artera tiroidiană inferioară – butoniera Drobnik-
Ionescu
o Sub această butonieră, cordonul intermediar este format din 2 cordoane
secundare:
 Unul care continuă traiectul cordonului principal – merge la ganglionul
stelat
 Altul care coboară anterior arterei vertebrale, trece pe sub artera
subclaviculară și ajunge la ganglionul stelat → formează o ansă
împrejurul arterei subclaviculare – ansa lui Vieussens

REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE CAPULUI

Regiunile sprâncenare

- Situate de o parte și de alta a liniei mediene, între frunte și ploape

- Corespund sprâncenelor și sinusurilor frontale
- Limite:
o Superior – linie curbă cu concavitatea inferior, care o separă de regiunea
occipito-frontală
o Inferior – rebordul orbitar superior, o separă de regiunea palpebrală
o Profunzime – până la conținutul cutiei craniene
- Planuri:
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
 Format din travee conjunctive
o Pătura musculară – 2 planuri musculare
  Plan superficial
 Superior - fasciculele musculare verticale ale frontalului
 Inferior – fascicule transversale ale orbicularului pleoapelor
 Plan profund – m. sprâncenar
o Pătura celulară submusculoasă – țesut conjunctiv lax
 Dă mobilitate sprâncenelor
o Plan scheletic – osul frontal
o Meninge
o Circumvoluțiile cerebrale
- Vasele și nervii superficiali
o Arterele – din artera supraorbitară, frontală internă, lacrimală și temporală
superficială
o Venele
 Interne – se varsă în vena oftalmică
 Externe – se varsă în vena temporală superficială
o Nervii
 Motori – din facial
 Senzitivi – din frontalul intern și extern, din oftalmic

Regiunea fronto-occipitală

- Limite
o Anterior – linie curbă, concavă inferior – o separă de reginile sprâncenelor
o Posterior – linie dusă prin protuberanța occipitală externă și liniile curbe
occipitale superioare
o Lateral – linii care trec, pornind de la liniile curbe occipitale superioare prin
baza mastoidelor și apoi merg pe liniile curbe temporale superioare până la
apofizele orbitare externe
- În partea anterioară prezintă glabela sau bosa nazală
- În partea posterioară prezintă protuberanța occipitală externă sau inionul
- Lateral se găsesc bosele frotanle laterale și bosele parietale
- Planuri:
o Pielea
 Groasă și aderentă la planul musculo-aponevrotic
 Prezintă numeroase glande sebacee și sudoripare
o Țesutul celular subcutanat cu vase și nervi superficiali
 Arterele
 În partea anterioară – arterele frontală internă și supraorbitară
din oftalmică
 În părțile laterale – arterele temporale superficială și auriculară
posterioară
 În partea posterioară – arterele occipitale
 Venele – traiect invers arterelor
  Anterioare – se varsă în vena facială
 Laterale și posterioare – se varsă în vena jugulară externă
 Limfatice – 3 grupe
 Anterioare – merg la ganglionii submaxilari
 Laterale – merg la ganglionii parotidieni și mastoidieni
 Posterioare – merg la ganglionii suboccipitali
 Nervii
 Motori – din facial – inervează m. frontal, occipital și auriculari
 Senzitivi
o Partea anterioară – din oftalmic
o Partea laterală – din auriculo-temporal
o Partea posterioară – auricular posterior, mastoidian și
suboccipital
o Plan musculo-aponevrotic – m. frontal și occipital uniți prin aponevroza
epicraniană
o Plan subaponevrotic – țesut celular lax
 Asigură alunecarea pielii capului pe planul scheletic
o Plan scheletic
o Meningele
o Encefal

Regiunea temporală

- Limite
o Anterior – marginea posterioară a malarului,
o Superior - apofiza orbitară externă și creasta laterală a frontalului
o Posterior – linia curbă temporală
o Inferior – linia orizontală prin arcada zigomatică
o Profunzime – circumvoluțiile cerebrale
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat cu vase și nervi superficiali
 Lax în partea anterioară, dens în rest
 Arterele – temporala superficială și ramurile ei
 Venele – unele satelite arterelor, altele independete
 Formează vena temporală superficială
o Situată posterior a. temporale superficiale
o Încrucișează arcada zigomatică, se unește cu vena
maxilară internă și formează vena jugulară externă
 Limfaticele superficiale – merg la ganglionii parotidieni și mastoidieni
 Nervii
 Motori – din facial – pentru m. auricular anterior și superior
  Senzitivi – din temporo-malar, ram din nervul orbitar sau din
nervul auriculo-temporal – situat posterior vaselor superficiale
o Aponevroza epicraniană – expansinui laterale ale aponevrozei epicraniene
 Pe fața laterală se găsesc m. auriculari anterior și superior
o Țesut celular lax
 Separă aponevroza epicraniană de aponevroza temporală
o Aponevroza temporală – acoperă m. temporal
 Prin marginea superioară se prinde pe marginea posterioară a
malarului, pe marginea posterioară a apofizei orbitare externe a
frontalului, pe linia temporală și pe spațiul dintre cele 2 linii
 Prin marginea inferioară se prinde pe buza externă și internă a marginii
superioare a arcadei zigomatice
 Delimitează un spațiu triunghiular în care se găsește artera
temporală profundă posterioară – ram din temporala superficială
o Loja temporală
 Latura externă – aponevroza temporală și planurile superficiale
 Latura internă – planul scheletic
 Prezintă un orificiu prin care comunică:
 Anterior – cu regiunea geniană
 Posterior – cu regiunea zigomatică
 Conține m. temporal, vasele și nervii temporali profunzi anteriori,
mijlocii și posteriori și o cantitate de țesut celular grăsos
o Plan scheletic
 Frontalul
 Marea aripă a sfenoidului
 Solzul temporalului
 Parietalul
o Meningele – cu vasele meningee mijlocii
o Circumvoluțiunile cerebrale

Regiunea mastoidiană

- Formată din totalitatea părților moi care acoperă apofiza mastoidă

- Limite
o Superior – linia orizontală dusă prin baza mastoidei
o Inferior – linie orizontală prin vârful mastoidei
o Anterior și posterior – linii verticale prin marginea anterioară și posterioară a
apofizei mastoide
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
o Aponevroza mastoidiană – partea laterală a aponevrozei epicraniene
o Pătura musculară
  M. auriculari posteriori
 M. occipital
 Sterno-cleido-mastoidian
 Micul complex
 Spleniusul
o Vasele și nervii superficiali
 Arterele – din artera auriculară posterioară sau din artera occipitală
 Venele – se varsă în vena jugulară externă
 Vena mastoidiană – se varsă în sinusul venos lateral
o Face legătura dintre venele superficiale ale regiunii și
venele endocraniene
 Limfaticele – merg la ganglionii mastoidieni sau la ganglionii cervicali
 Nervii
 Motori – n. facial – pentru m. auriculari posteriori și occipital
 Senzitivi – n. auricular și mastoidian – din plexul cervical
superficial
o Periostul și planul scheletic – apofiza mastoidă și cavitățile mastoidiene
 În jumătatea posteripară a feței externe a apofizei mastoide se inseră m.
splenius și micul complex
 În jumătatea anterioară se găsește spina suprameatum a lui Henle
 Posterior și inferior acesteia se găsește zona ciuruită
retromeatică – corespunde antrului mastoidian
o Antrul mastoidian comunică cu casa timpanului printr-
un canal numit aditus ad antrum
o Peretele extern – fața externă a apofizei mastoide
o Peretele intern – loja cerebeloasă
o Peretele superior – tegmen timpani, îl separă de loja
cerebrală mijlocie
o Peretele inferior – apeductul lui Fallope și n. facial
o Peretele posterior – sinusul venos lateral
o Peretele anterior – de pe acest perete se desprinde aditus
ad antrum
 Celulele mastoidiene sunt situate concentric în jurul antrului
mastoidian
o Partea posterioară a feței externe a apofizei mastoide
este împărțită în 2 regiuni:
 Posterioară – retrosinusiană sau cerebeloasă
 Situată între marginea posterioară a
sinusului lateral și sutura occipito-
mastoidiană
 La acest nivel se găsește vena emisară
mastoidiană
 Anterioară – sinusiană – prezintă 3 etaje
  Etajul suprasinusian – corespunde
celulelor lui Trautmann – se găsesc între
sinusul lateral și dura mater temporală
 Etajul mijlociu – corespunde porțiunii
ascendente a sinusului lateral
 Etajul inferior, subsinusian – corespunde
părții posterioare a triunghiului digastric
al lui Mauret

Regiunea nazală

- Limite
o Superior – linie orizontală care unește cele 2 sprâncene
o Inferior – linie orizontală dusă prin partea posterioară a subcloazonului
o Lateral – linii oblice care unsc unghiul intern al ochiului cu partea externă a
aripei nasului
o Profunzime – fosele nazale
- Piramida nazală
o Cele 2 fețe laterale sunt plane – în partea inferioară prezintă o ridicătură numită
aripa nasului
o Fața posterioară - corespunde foselor nazale
o Marginile laterale formează cu planul feței șanțurile nazo-palpebral, nazo-
genian și nazo-labial
o Marginea anterioară este numită dosul nasului – se termină în partea inferioară
cu o ridicătură rotunjită – lobulul nasului
o Baza prezintă 2 orificii inferioare ale narinelor
 Sunt separate printr-un perete numit subcloazon
- Planuri
o Pielea – mobilă în partea superioară și aderentă în partea inferioară
 Bogată în glande sebacee
o Țesutul celular subcutanat
o Pătura musculară – formată din:
 Piramidal
 Transversul nasului
 Mirtiformul
 Dilatatorul nărilor
 Ridicătorul comun al aripilor nasului și a buzei superioare
o Periostul și pericondrul
o Vase și nervi superficiali
 Arterele – din nazală, ram din oftalmică și din facială
 Venele – traiect independent de artere
 Limfaticele
 Din porțiunea mijlocie – la ganglionii parotidieni inferiori
 Din porțiunea inferioară – la ganglionii submaxilari
  Nervii
 Motori – n. facial – destinal m. pieloși
 Senzitivi – n. maxilar superior al trigemenului

Regiunea labială

- Limite
o Superior – linie orizontală prin extremitatea posterioară a cubcloazonului și a
aripilor nasului
o Inferior – linie orizontală prin șanțul mento-labial
o Lateral – linii verticale la 1 cm lateral comisurii buzelor
- Buzele – repliuri musculo-membranoase care formează peretele anterior al cavității
bucale
o Prin marginea anterioară circumscriu orificiul bucal
o Fața anterioară a buzei superioare prezintă un șanț vertical si median – șanțul
subnazal
o Fața posterioară este legată pe linia mediană de gingie prin un repliu mucos
numit frâu
- Planuri
o Pielea – aderentă la planul muscular subiacent
o Pătura musculară
 Mușchi pieloși dilatatori
 Caninul
 Buccinatorul
 Pătratul bărbiei
 Ridicătorul superficial și profund al aripei nasului și a buzei
superioare
 Micul și marele zigomatic
 Rizorius al lui Santorini
 Triunghiularul buzelor
 Pielosul gâtului
 Mușchi pieloși constrictori
 Orbicularul buzelor
 Mușchiul compresor al buzelor
o Pătura glandulară – format din glande mici salivare labiale
 Arterele coronare - ramuri din artera facială
o Pătura mucoasă
 Conține o bogată rețea limfatică – tributară ganglionilor submaxilari,
submentali și parotidieni

Regiunea mentonieră
- Limite
o Superior – șanțul mento-labial
o Inferior – linie dusă prin marginea liberă a mandibulei
o Lateral – linii verticale la 1 cm lateral comisurilor labiale
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
o Pătura musculară
 M. moțul bărbiei
 Pătratul bărbiei
 Triunghiularul buzelor
o Periost și schelet – partea mijlocie a corpului mandibulei
 În partea mediană prezintă eminența mentonieră
 Lateral – găurile mentoniere – prin ele iese buchetul mentonier

Regiunea geniană

- Limite
o Superior – rebordul inferior al orbitei
o Inferior – marginea inferioară a mandibulei
o Posterior – marginea anterioară a m. maseter
o Anterior – șanțurile nazo-genian, labio-genian și verticale coborâte la 1 cm
lateral comisurii buzelor
- Planuri
o Pielea – conține multe glande sebacee și sudoripare
o Țesut celular subcutanat – în partea posterioară este prezentă bula grăsoasă a
lui Bichat – ocupă spațiul dintre maseter și buccinator
o Pătura musculară superficială
 Formată din m. pieloși
 Ridicătorul superficial al aripei nasului și a buzei superioare
 Micul și marele zigomatic
 Rizorius a lui Santorini
 Fasciculele posterioare ale pielosului gâtului
 Triunghiularul buzelor
 Conține și filete nervoase din n. facial și ramificații din arterele
transverse ale feței, facială și mentonieră
o Pătura musculară profundă – formată din:
 Ridicătorul profund al aripei nasului și buzei superioare
 Caninul
 Buccinatorul
 Fascicolele externe ale pătratului bărbiei
  Bula grăsoasă a lui Bichat – masă adipoasă care umple tot spațiul dintre
maseter, tendonul temporalului și pterigoidianul intern – posterior,
buccinator și aponevroza lui – anterior și pătura musculară superficială
a regiunii – lateral
 Canalul lui Stenon – înconjoară bula grăsoasă a lui Bichat
 Trece anterior acesteia
 Traversează m. buccinator și se deschide în vestibulul bucal
o Planul profund
 Superior – osul malar și apofiza piramidală a maxilarului superior
 Inferior – mandibulă
 Mijloc – mucoasa bucală – formează peretele extern al vestibulului
bucal
 Căptușește fața profundă a mușchiului buccinator

Regiunea maseterină

- Limite
o Superior – arcada zigomatică
o Inferior – marginea inferioară a mandibulei
o Posterior – marginea posterioară a ramurei montante a mandibulei
o Anterior – marginea anterioară a maseterului
- Planuri
o Pielea
o Fascia superficială – se continuă superior cu aponevroza epicraniană
 În partea inferioară fascia superficială se dedublează și întecuiește
pielosul gâtului și rizorius al lui Santorini
o Țesut celular subcutanat
 În grosimea lui se găsește artera transversală a feței, prelungirea
premaseterină a glandei parotide și ramura maseterină inferioară, din
artera facială
o Aponevroza maseterină
 Se prinde pe marginea anterioară, posterioară și inferioară a ramurei
montante a mandibulei și pe arcada zigomatică
 Formează împreună cu osul o lojă osteo-fibroasă care comunică cu
regiunea zigomatică zigomatică prin icizura zigomatică
 Loja maseterină este ocupată de mușchiul maseter
o Planul scheletic – ramura montantă a mandibulei

Regiunea zigomatică

- Limite
o Superior – arcada zigomatică
o Inferior – plan orizontal prin marginea inferioară a mandibulei
 o Anterior – tuberozitatea maxilarului superior
o Posterior – peretele anterior al lojei parotide
o Lateral – ramura motantă a mandibulei
o Medial – apofiza pterigoidă și peretele lateral al faringelui
- Peretele extern – fața internă a ramurei montante a mandibulei
- Peretele intern – format, din anterior spre posterior de:
o Intrarea în fosa pterigo-maxilară
o Aripa externă a apofizei pterigoide
o Fosa pterigoidiană
o Peretele lateral al faringelui
- Peretele anterior – tuberozitatea maxilarului superior și originile m. buccinator și
constrictorul superior al faringelui
- Peretele posterior – peretele anterior al lojei parotide și apofiza stiloidă
- Baza
o Porțiunea internă – porțiunea orizontală a feței externe a marii aripi a
sfenoidului
o Porțiunea externă – orificiu prin care comunică cu loja temporală
- Vârful – format de inserția m. pterigoidian intern
- La interior se găsesc m. pterigoidieni externi și interni, vasele maxilare interne, nervul
maxilar inferior, limfatice și țesut celulo-grăsos

Regiunea fosei pterigo-maxilare

- Peretele anterior – tuberozitatea maxilarului superior – prezintă găurile dentare

posterioare
- Peretele posterior – fața anterioară a apofizei pterigoide – prezintă următoarele orificii
o Gaura mare rotundă – trece nervul maxilar superior
o Conductul pterigo-palatin – trece artera pterigo-palatină și nervul faringian a
lui Bock
o Canalul vidian – trece nervul și artera vidiană
- Peretele intern – lama verticală a palatinului
o În partea superioară se găsește gaura sfeno-palatină – prin ea trec artera și
nervul sfeno-palatin
- Baza – formată de baza craniului – la acest nivel se găsește fanta sfeno-maxilară –
comunică cu orbita
- Vârful – format de unirea apofizei pterigoide cu tuberozitatea maxilarului superior
- La nivelul acestei regiuni se găsesc:
o Porțiunea terminală a arterei maxilare interne
o Vene
o Nervul maxilar superior – pe traiectul lui se găsește ganglionul sfeno-palatin

Regiunea palatină
- Este formată din:
o În partea anterioară – bolta palatină – este dură
o În partea posterioară – vălul palatin – este moale și depresibil
 Vălul palatin este mobil și contractil și are rol în supt, deglutiție și
fonație
 Pe linia mediană prezintă lueta sau uvula
 De o parte și de alta a luetei – 2 perechi de repliuri – pilieri
anteriori și posteriori – delimitează loja amigdaliană
- Limite
o Anterior și lateral – arcadele dentare
o Posterior – marginea liberă a vălului palatin
- Planuri la nivelul bolții palatine
o Mucoasa palatină – rezistentă și aderentă la periost
o Pătura glandulară - formată din glande salivare palatine
o Planul scheletic
 2/3 anterioare – apofizele palatine ale oaselor maxilare superioare
 1/3 posterioară – apofizele orizontale ale palatinului
o Pătura mucoasă superioară – mucoasa foselor nazale
- Planuri la nivelul vălului palatin
o Pătura mucoasă inferioară
o Pătura glandulară
o Aponevroza palatină – prelungețe posterior bolta palatină
 Formată din tendoanele m. peristafilin extern
o Pătura musculară
 M. palato-stafilin – de la spina nazală posterioară la vârful luetei
 M. peristafilini intern – de la stânca temporalului la aponevroza
palatină
 M. peristafilini externi – de la foseta scafoidă la aponevroza palatină
 M. gloso-stafilini – intră în constituția pilierilor anteriori ai valului
palatin
 M. faringo-stafilini – intră în constituția pilierilor posteriori
o Pătura mucoasă superioară – continuarea mucoasei nazale
- Artere și nervi superficiali
o Arterele – din artera sfeno-palatină, palatină superioară și palatină inferioară
o Limfaticele – drenează în ganglionii jugulari interni, submaxilari și
retrofaringieni laterali
o Nervii
 Senzitivi – din n. palatini anteriori, mijlocii și posteriori
 Motori – din n. pneumogastrici
 N. pentru m. peristafilin extern provine din n. maxilar inferior
 Regiunea sublinguală

- Limite
o Superior – partea liberă a limbii
o Anterior și lateral – arcada dentară inferioară
o Posterior – baza limbii
o Profunzime – m. milo-hioidieni – o separă de regiunea supra-hioidiană
- Pe linia mediană se găsește frâul limbii
o De o parte și de alta se găsesc orificiile de deschidere a canalelor lui Wharton
și orificiile de deschidere a canalelor excretoare a glandelor sublinguale
o Între aceste orificii și arcada dentară se găsește un relief – caruncula
sublinguală
- Loja sublinguală
o Peretele intern – format din m. genio-gloși și genio-hioidieni – anterior și m.
hiogloși – posterior
o Peretele extern – format din foseta sublinguală a maxilarului inferior
o Peretele inferior – m. milo-hioidian
o Peretele superior – mucoasa șanțului alveolo-lingual și cea a carunculei
sublinguale
o Extremitatea anterioară – comunică cu cea de partea opusă
o Extremitatea posterioară – comunică cu loja submaxilară
o Conține următoarele elemente:
 Glanda sublinguală
 Prelungirea anterioară a glandei submaxilare
 Canalul lui Wharton
 Nervii linguali
 Marele hipoglos și vasele sublinguale

Regiunea gingivo-dentară

- Gingiile au formă de potcoavă, cu concavitatea posterior

o Față anterioară sau vestibulară contribuie lă delimitarea vestibulului bucal și
șanțul labio-jugo-gingival
o Față posterioară sau bucală
o Margine dentară – străbătută de mai multe găuri în care sunt implantați dinții
- Mucoasa gingivală este foarte groasă și rezistentă
o Nu prezintă glande în grosimea ei
- Arterele – din maxilara internă, arterele linguale, submentală și dentară inferioară
- Limfaticele – drenează în ganglionii submaxilari
- Nervii – din nervii dentari

Regiunea amigdaliană sau tonsilară

- Cuprinsă între pilierii anteriori și posteriori ai vălului palatin

- Loja amigdaliană
o Perete anterior – pilierul anterior
 Format din m. gloso-stafilin
o Perete posterior – pilierul posterior
 Format din m. faringo-stafilin
o Perete extern – m. amigdalo-glos, aponevroza farigniană, m. constirctor
superior al faringelui
o Vârf – unirea celor 2 pilieri
o Bază – se continuă cu peretele lateral al faringelui
o Conține amigdala palatină
 Fața internă – face relief pe peretele lateral al buco-faringelui
 Fața externă – aplicată pe peretele lateral al faringelui – raport cu
spațiul prestilian
 Marginile anterioară și posterioară – raport cu pilierii anteriori și
posteriori ai vălului palatin
 Polul superior – separat de vârful lojei amigdaliene prin foseta supra-
amigdaliană
 Polul inferior – separat de baza limbii prin 5-6 mm
 Sunt formate dintr-o serie de lobi
- Arterele – din linguală, faringiană inferioară, palatină superioară și inferioară
- Venele – merg la plexul venos faringian
- Limfaticele – drenează în ganglionii submaxilari
- Nervii – din lingual și gloso-faringian

REGIUNILE GÂTULUI

- Limite
o Superior – dinspre anterior spre posterior
 Marginea inferioară a corpului mandibulei
 Marginea posterioară a ramurei montante a mandibulei
 Linie care trece inferior de conductul auditiv extern, coboară pe
marginea anterioară a apofizei mastoide, înconjoară vârfui ei și urcă pe
marginea posterioară a ei
 Urmează liniile curbe occipitale superioare până la protuberanța
occipitală externă
o Inferior
  Anterior – marginea superioară a sternului și cele 2 clavicule
 Posterior – linie transversală care se întinde de la o articulația acromio-
claviculară la alta – trece prin apofiza spinoasă a vertebrei cervicale VII

Regiunea suprahioidiană

- Limite
o Superior – linie dusă prin marginea inferioară a mandibulei
o Inferior – linie orizontală prin osul hioid
o Lateral – marginile anterioare ale m. sterno-cleido-mastoidieni
- Planuri
o Pielea – groasă, suplă și mobilă pe planurile profunde
o Țesut celular subcutanat
 Poate forma o bărbie dublă sau triplă
 Conține fibre musculare din m. pielosul gâtului
 Artere superficiale – din a. submentală
 Venele – constituie originea venelor jugulare anterioare
 Nervi
 Motori – din n. facial – pentru m. pielosul gâtului
 Senzitivi – din n. cervical transvers al plexului cervical
superficial
o Aponevroza superficială – se prinde pe:
 Superior - marginea inferioară a mandibulei
 Inferior – osul hioid
 Lateral – se dedublează și formează tecile m. sterno-cleido-mastoidieni
 Între glanda parotidă și submaxilară formează septul
intermaxiloparotidian
 Sub aponevroză superficială se găsesc mușchi profunzi, glanda
submaxilară, ganglionii limfatici, vase și nervi profunzi
o Mușchii
 Digastricul – burta posterioară, tendonul intermediar și burta anterioară
 Stilo-hioidian
 Milo-hioidian
 Hipoglos
o Ganglionii limfatici fac parte din grupa ganglionilor submaxilari
 Ganglionii laterali – împrejurul glandei submaxilare
 Primesc limfă de la nivelul feței, gingiilor, planșeului bucal
 Ganglionii mediani – situați pe fața inferioară a milohioidianului, între
cei doi digastrici
 Primesc limfă de la porțiunea mediană a gingiilor, bărbiei și de
la buza inferioară
o Vase și nervi profunzi:
 Arterele – artera facială și artera linguală
  Nervii
 Nervul milo-hioidian – din dentarul inferior – inervează m.
milo-hioidian și burta anterioară a digastricului
 Nervul lingual
 Nervul marele hipoglos

Regiunea subhioidiană

- Sub pătura musculară profundă se găsesc organe importante: laringele, traheea

cervicală, esofagul cervical și glanda tiroidă
- Limite
o Superior – linie orizontală prin osul hioid
o Inferior – linie orizontală prin furculița sternului
o Lateral – marginile anterioare ale mușchilor sterno-cleido-mastoidieni
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
o Vase și nervi superficiali
 Artere mici și fără importanță
 Venele – formează venele jugulare anterioare
 Unite prin anastomoze transversale
 Se varsă în venele subclaviculare
 Nervii – din n. cervical transvers din plexul cervical superficial
o Aponevroza cervicală superficială – se prinde:
 Superior – osul hioid
 Inferior – marginea anterioară a furculiței sternale
 Pe laturi se dedublează pentru a forma tecile m. sterno-cleido-
mastoidian
o Planuri musculoaponevrotice formate din m. subhioidieni și lamele
aponevrozei cervicale mijlocii
 Primul plan – sterno-cleido-mastoidieni și omohioidieni
 Întecuiți de foița superficială a aponevrozei cervicale mijlocii
 Al doilea plan – m. sterno-tiroidieni și tirohioidieni
 Întecuiți de foița profundă a aponevrozei cervicale mijlocii
o Vase și nervi profunzi
 Arterele – calibru mic
 Limfaticele – merg la ganglionii suprasternali sau carotidieni
 Nervii
 Din n. hipoglos – pentru m. tiro-hioidian
 Ansa hipoglosului – pentru ceilalalți mușchi

Regiunea prevertebrală
- Limite
o Superior – apofiza bazilară a occipitalului
o Inferior – prima vertebră dorsală
o Lateral – linii verticale care unesc apofizele transverse ale vertebrelor cervicale
o Posterior – coloana vertebrală cervicală
- Planuri
o Aponevroza prevertebrală sau aponevroza cervicală profundă – se prinde:
 Superior – pe apofiza bazilară
 Lateral – pe apofizele transverse ale vertebrelor cervicale
 Inferior – se subțiază treptat și se continuă cu țesutul conjunctiv celular
din mediastin
o Cei trei m. prevertebrali
 Marele și micul drept anterior al capului
 Lungul gâtului
o Fața anterioară a coloanei cervicale
o Vase și nervi
 Arterele și venele vertebrale
 Lanțurile simpatice cervicale

Regiunea sterno-cleido-mastoidiană sau carotidiană

- Limite
o Anterior și posterior – marginea anterioară și posterioară a sterno-cleido-
mastoidianului
o Superior – apofiza mastoidă
o Inferior – plan dus prin claviculă și furculița sternală
o Profunzime – aponevroza prevertebrală și m. prevertebrali
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
 În porțiunea mijlocie și inferioară
 Panicul adipos
 Fascie superficială în dedublarea căreia se găsește m. pielosul
gâtului
 Lamă subțire de țesut celular lax – în grosimea lui se află vena
jugulară externă și ramurile plexului cervical superficial
 În partea superioară
 Pătură subcutanată formată din travee fibroase
 Se delimitează areole pline de țesut celulo-grăsos
o Aponevroza cervicală superficială
 o Primul plan profund - mușchiul sterno-cleido-mastoidian – 3 fascicule - 2
superficiale și 1 profund
 Fasciculul sterno-mastoidian
 Fasciculul cleido-occipital
 Fasciculul cleido-mastoidian
o Al doilea plan profund - fascia aponevrotică profundă – căptușește fața
profundă a m. sterno-cleido-mastoidian
o Al treilea plan profund
 În partea inferioară – plan musculo-aponevrotic
 Format din m. omo-hioidian și aponevroza mijlocie
 Partea superioară – pătură celulo-ganglionară
 Ocupă spațiul dintre m. sterno-cleido-mastoidian și vena
jugulară internă
 Conține ganglioni limfatici care primesc limfă de la față, ceafă
și porțiunea cervico-facială a căilor digestive și respiratorii
o Al patrulea plan profund – PVN al gâtului
 Partea inferioară – artera și vena subclaviculară
 Partea mijlocie și superioară – artera carotidă comună și ramurile
terminale, vena jugulară internă și nervii pneumogastric și marele
hipoglos
o Plan scheletic și mușchi profunzi
 Apofizele transverse ale vertebrelor cervicale

Regiunea parotidiană

- Limite
o Anterior – marginea posterioară a ramurei verticale a mandibulei
o Posterior – apofiza mastoidă și marginea anterioară a sterno-cleido-
mastoidianului
o Superior – conductul auditiv extern
o Inerior – linia orizontală dusă de la unghiul mandibulei la marginea anterioară
a sterno-cleido-mastoidianului
o Profunzime – peretele lateral al faringelui
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
 Dispus sub forma unei fascii superficiale
 Între cele două foițe se găsesc fibre musculare din pielosul
gâtului și din rizorius
o Aponevroza regiunii
 Posterior se continuă cu teaca m. sterno-cleido-mastoidian
 Anterior se prinde pe marginea posterioară a ramurei verticale a
mandibulei și pe aponevroza m. maseter
  Sub aponevroză se găsește loja parotidiană
o Aponevroza parotidiană profundă
 Formă de jgheab vertical cu concavitatea lateral
o Loja parotidiană
 Peretele extern – aponevroza cervicală superficială
 Peretele superior, intern și anterior – aponevroza parotidiană profundă
 Peretele inferior – septul inter-maxilo-parotidian – separă loja glandei
parotide de loja glandei submaxilare
 Peretele superior – porțiunea din baza craniului care se găsește între
apofiza stiloidă și arcada zigomatică
 Conține următoarele organe
 Glanda parotidă
 Artera carotidă externă – pătrunde prin peretele antero-intern
 Vena jugulară externă
o Se formează la acest nivel din unirea venelor maxilară
internă și temporală superficială
 Nervul facial
o Se găsește lateral vaselor, între cei doi ai parotidei
 Nervul auriculo-temporal
o Ram din nervul maxilar inferior
o Se alătură vaselor superficiale
 Ganglioni limfatici
o Superficiali – situați între aponevroza cervicală
superficială și fața externă a glandei
 Anteriori
 Posteriori
 Superiori
 Primesc limfatice de la regiunae temporală și de
la față
o Profunzi – eșalonați de-a lungul carotidei externe
 Primesc limfatice de la urechea mijlocie, vălul
palatin și partea posterioară a foselor nazale

Regiunea supraclaviculară

- Limite
o Anterior – marginea posterioară a sterno-cleido-mastoidianului
o Posterior – marginea anterioară a trapezului
o Inferior – clavicula
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat – dinspre superficial spre profunzime:
 Pătură de panicul adipos cu grosime variabilă
  Fascie superficială între foițele căruia se găsesc m. pielosul
gâtului
 Pătură lameloasă laxă
 În grosimea lui se găsește vena jugulară externă
o Aponevroza cervicală superficială – se prinde:
 Inferior – marginea anterioară a claviculei
 Anterior – teaca sterno-cleido-mastoidianului
 Posterior – trapezul
o Plan constituit din m. omo-hioidian și aponevroza cervicală mijlocie
 M. omo-hioidian împarte regiunea în 2 triunghiuri:
 Superior sau omo-trapezoidian – conține grăsime și ganglioni
limfatici
 Inferior sau omo-clavicular – conține aponevroza cervicală
mijlocie
o În partea inferioară se prinde de marginea posterioară a
claviculei
o Loja supraclaviculară
 Peretele extern – planurile enumerate mai sus
 Peretele posterior – m. scalen posterior
 Peretele intern – m. scalen anterior
 Prezintă 2 hiatusuri
o Hiatus anterior – între scalenul anterior și sterno-cleido-
mastoidian – trece vena subclaviculară, artera scapulară
superioară și n. frenic
o Hiatus posterior – între scalenul anterior și cel posterior
– trece artera subclaviculară și trunchiurile plexului
brahial
 Conține într-o atmosferă celulo-grăsoasă artera și vena subclaviculară
și ramurile colaterale, nervii frenici și trunchiul plexului brahial și
ganglionii limfatici
- Baza regiunii
o Limite
 Anterior – clavicula
 Posterior – marginea superioară a omoplatului
 Intern – linie care unește apofiza transversă a vertebrei a 7-a cervicale
cu marginea posterioară a sterno-cleido-mastoidianului
o Este împărțită de prima coastă în
 Porțiunea internă – corespunde orificiului superior al toracelui
 Porțiune externă – constituie vârful regiunii axilare

Regiunea cefei

- Limite
 o Superior – protuberanța occipitală externă și liniile curbe occipitale superioare
o Inferior – linie orizontală care trece prin apofiza spinoasă a celei de a 7-a
vertebre cervicale și ajunge lateral la acromion și treimea externă a claviculei
o Lateral – marginea anterioară a trapezului
- Pe linia mediană, puțin inferior protuberanței occipitale externe, se observă o
depresiune verticală – ofseta suboccipitală
- Planuri
o Pielea
o Țesut celular subcutanat
 În partea inferioară devine o adevărată fascie
 Conține ramurile terminale ale arterei occipitale, marele nerv occipital
al lui Arnold și ramura posterioară a celui de-al treilea nerv cervical
 Marele nerv occipital al lui Arnold perforează trapezul și devine
superficial la 2 cm inerior și lateral protuberanței occipitale
externe
o Aponevroza superficială
 În părțile laterale se continuă cu aponevroza cervicală superficială
 Inferior, pe linia mediană, se găsește ligamentul cervical posterior – se
întinde de la occipital la apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale
o Mușchi dispuși în 4 planuri
 Primul plan – m. trapez
 Al doilea plean
 M. splenius – medial
 M. angular – lateral
 Al treilea plan – dinspre medial spre lateral
 M. marele complex
 M. micul complex
 M. trasversarul gâtului
 Al patrulea plan
 În partea inferioară – transversarul spinos
 În partea superioară – marele și micul oblic
 Se delimitează un triunghi care conține a. vertebrală și ramura
posterioară a primului nerv cervical dar și plexul venos occipito-
vertebral – originea venelor vertebrale și jugulare posterioare
 Medial – marele drept
 Inferior – marele oblic
 Lateral – micul oblic