Î

Liliana

Rogozea

Tatiana

OglindĆ

PACIENTILOR

-IIF

PACIENTILOR

III

Liliana

Rogozea
Tatiana

OglindĆ

PACIENTILOR

-IIF

Diagnosticul clinic în bolile infecţioase eruptive.

Criterii Diagnostic pozitiv

Scarlatină Varicelă Rujeolă Rubeolă

Debut clinic brusc

febră înaltă

angină

Cefalee

brusc

febră

cefalee

Mialgii

gradat

febră

catar (conjunctival,

respirator, digestiv)

enanten (picheteu

hemoragic)

Koplik

insidios

febră moderată

adenopatii(occipital,

retroauricular,

laterocervical,

axilar, inghinal)

discret catar

(conjunctival,

faringian)

Exantem:

-prezent
-aspect

- localizare

- locul de

apariţie

- evoluţie

- fenomene

subiective

de însoţire

Da

micropapulos

aspru, congestiv,

pe fond eritematos

cervical anterior,

torace anterior,

abdomen, fese,

membre

superioare, coapse

cervical, torace

anterior

desăvârşire în 24

ore

discret pruriginos

Da

polimorf: macule,

papule, vezicule,

pustule, cruste

generalizat

trunchi

în valuri eruptive

foarte pruriginos

Da

macular congestiv,

catifelat, pe alocuri

confluent
generalizat

retroauricular,

ceafă, faţă

desăvârşire

descendentă în 3

zile

uşor pruriginos

cel mai frecvent da

macular, moderat

congestiv,

neconfluent

generalizat

retroauricular,

frunte

rapid descendentă

persistentă: ore – 2–

3 zile

uşor pruriginos

manifestări

clinice

însoţitoare

febră

ciclu lingual

angină acută

mască Filatov

febră

enantem veziculos

febră înaltă

simptome nervoase

manifestări

respiratorii

manifestări

digestive

adenopatii
generalizate

febră moderată sau

absentă

Necesitatea

izolării

DA DA DA DA

138 139

Cuprins

pg.

1. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni renale 3

2. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni metabolice 26

3. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni endocrine 39

4. Îngrijirea pacienţilor cu boli infecţioase 57

5. Infecţiile nosocomiale 93

6. Îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni psihiatrice 114

7. Bibliografie selectivă 135

8. Postfaţă 136

10. Anexă – fişa unui caz de infecţii nosocomiale 137

Coordonator:

Dr. Liliana Marcela Rogozea

Contribuţia autorilor:

Conf.univ. Dr. Liliana Marcela Rogozea,

Universitatea Transilvania Braşov

unic autor:

• subcapitolele: A, B2, C şi E din capitolele 1, 2, 3, 4, 6

• capitolul 5

în colaborare:

• subcapitolele B3, B4 şi D din capitolele 1, 2, 3, 4, 6

• subcapitolul B1 din capitolul 4

As. med. pr. Tatiana Oglindă, Universitatea Transilvania Braşov (37%)

unic autor:

• subcapitolele: B1, B5 din capitolele 1, 2, 3, 6

• subcapitolul B5 din capitolul 4

în colaborare:
• subcapitolele B3, B4 şi D din capitolele 1, 2, 3, 4, 6

• subcapitolul B1 din capitolul 4

Co-autori:

Dr. Alexandrescu Dana, as.univ. Universitatea Transilvania Braşov (0,3%)

• în colaborare: subcapitolul D din capitolul 4

Dr. Cocuz Maria, şef lucrări, Universitatea Transilvania Braşov (1%)

• în colaborare: subcapitolul D din capitolul 4

As. Cojan Cristina, as.med.pr (0,4%)

• în colaborare: subcapitolul B3 din capitolul 4

Dr. Costache Delia, as.univ., Universitatea Transilvania Braşov (5%)

• în colaborare: subcapitolul D din capitolul 4

Dr. Costache Cristea, as.univ. Universitatea Transilvania Braşov (0,3%)

• în colaborare: subcapitolul D din capitolul 4

Dr. Miclăuş Roxana, as.univ. Universitatea Transilvania Braşov (1%)

• în colaborare: subcapitolul B3, D din capitolul 1

Referenţi ştiinţifici:

prof. univ. dr. Codruţa Nemet, Universitatea Transilvania Braşov

conf. univ. dr. Luminiţa Beldean, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Director editorial: Dana Anghelescu

© Libris Editorial, 2018

Libris Editorial

Str. Mureşenilor Nr. 14 Braşov, România

E-mail: editura@libris.ro

Web: www.libris.ro

Librăria online www.libris.ro

Respect pentru oameni și cărți

Tipărit în România

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ROGOZEA, LILIANA

Îngrijirea pacienţilor / Liliana Rogozea, Tatiana Oglindă. - Braşov:

Libris Editorial, 2017-2018

4 vol.

ISBN 978-606-8814-76-6

Vol. 3. - 2018. - ISBN 978-606-8953-09-0

I. Oglindă, Tatiana

61

A. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului renal

B. Rolul propriu şi delegat al asistentei medicale în:

1. educaţia sanitară

2. recunoaşterea modificărilor clinice în afecţiunile renale

3. efectuarea actelor de investigaţie:

 explorări imagistice: explorări radiologice (radiografie renală simplă, pielografie, urografie,

cistografie, arteriografie renală, retropneumoperitoneu), explorări endoscopice (uretroscopia,

cistoscopia, pieloscopia)

 explorarea funcţională a aparatului renal (probele Clearance, secreţia tubulară şi capacitatea de

diluţie şi de concentraţie)

 alte explorări: urină (sumar, Addis- Hamburger, urocultură, albuminurie, proteinurie, amilazurie,

glicozurie),sânge (uree sanguină, acid uric, creatinină etc.)

 puncţia renală şi biopsia renală.

4. efectuarea tratamentelor: administrarea medicamentelor, diureză forţată, hemodializă, dializa

peritoneală, sondaj urinar

5. pregătirea preoperatorie, îngrijiri postoperatorii

C. Diagnostice de îngrijire – plan de îngrijire

D. Îngrijirile pacienţilor cu boli renale: IRA, IRC, litiază renală, glomerulonefrite, pielonefrite

E. Exemplu de plan de îngrijire în cazul unui pacient cu transplant renal

A. Noţiuni de anatomie şi fiziologie a aparatului renal

Aparatul excretor este format din:

- un organ principal, pereche: rinichiul

- căile urinare: bazinet, ureter, vezica urinară şi uretră

1. Rinichiul

 organ parenchimatossituatîn regiunea lombară,retroperitoneal

 structură

o la exterior - capsulă fibroasă

o corticala-piramideleluiFerrein,corpusculiirenaliMalpighi

o medulara – piramidele renale Malpighi (7-14), alcătuite

din anse Henle şi tubii renali drepţi Bellini care se

deschid în calicele mici → calicele mari (2-3 în fiecare

rinichi)

o pelvisul renal (bazinetul) → ureter

o unitatea morfo-funcţională = nefronul, alcătuit din

capsula Bowman (un pol vascular cu arteriola aferentă,

glomerulul renal Malpighi, arteriola eferentă şi un pol

urinar) şi sistemul tubular (tub contort proximal, ansa

Henle şi tubul contort distal)

gl. suprarenale

rinichi

uretere

vezică

ramura ascendentă

tub contort proximal

glomerul

capsula Bowman

pars recta

ramura descendentă

arteriola eferentă

tub contort distal

tub colector

arteriola aferentă

jonţiunea cortico-medulară

tub colector medular

ansa Henle

 vascularizaţia: artera renală (din aorta abdominală) → şi vena renală → vena cavă inferioară.

 inervaţia rinichiului → vegetativă simpatică şi parasimpatică prin plexurile celiac, mezenteric superior

şi aortico–renal

 funcţii:

o excreţia produşilorfinali demetabolismai organismului

o menţinerea homeostaziei şi a echilibrului acido-bazic

o formarea şi eliberarea reninei şi a eritropoietinei

o activarea vitaminei D3
o gluconeogeneza (în anumite situaţii)

2. Căi urinare

Ureterul  prezintă 2 porţiuni: abdominală şi pelviană

 peretele său are 3 tunici: mucoasă, musculară şi adventice

Vezica urinară  organ cavitar muscular cu o capacitate de 200-300 ml, situat înapoia simfizei pubiene

 3 orificii: 2 ale ureterelor şi unul al uretrei

 peretele alcătuit din: mucoasă (uroteliu), musculară (fibre musculare netede) şi seroasa

 colul vezical este prevăzut cu 2 sfinctere: unul intern, neted, involuntar şi unul

extern, striat, voluntar

Uretra  segmentul evacuator al aparatului urinar: la bărbat serveşte şi pentru ejaculare

 la femeie este scurtă (4-5 cm), iar la bărbat are o lungime medie de 14-16 cm şi

prezintă 3 segmente: uretra prostatică, membranoasă şi peniană

BB.. Rolul propriu şi delegat al asistentei medicale în:

B1. Educaţia sanitară

a. măsuri de profilaxie primară:

- evitarea frigului, umezelii, traumatismelor, agenţilor toxici

- menţinerea igienei eliminărilor (obişnuinţe, toaleta locală)

- aport suficient de lichide şi evitarea excesului de ape minerale

- evitarea alimentelor bogate în săruri minerale şi a excesului de proteine

- interzicerea consumului medicamentelor cu efect diuretic, nefrotoxic fără prescripţia medicului

- îndepărtarea infecţiilor de focar: amigdale, granuloame dentare, antibioterapie – la nevoie

b. măsuri de profilaxie secundară:

- la pacienţii cu edeme: eliminarea sării din alimentaţie în formele hipertensive (în nefrite)

- înlăturarea factorilor predispozanţi: pielonefrite – lichide în cantităţi mari, calculi vezicali,

- tratarea corectă a TBC renal, a adenomului de prostată,

- pentru prevenirea cistitelor pe cale ascendentă

- educaţia sanitară referitoare la igiena locală

- control periodic (clinic, de laborator) în cazul afecţiunilor renale cronice.

B2. Recunoaşterea modificărilor clinice în afecţiunile renale

a. durerea: lombară unilaterală, bilaterală, colica renală, dureri vezicale

b. tulburări în emisia urinei: polakiurie, micţiuni dureroase, disurie, ischurie, incontinenţă urinară,
enurezis, nicturie

c. tulburări de diureză: poliurie, oligurie, anurie,

d. edemul renal
B3. Efectuarea actelor de investigaţie: examinări radiologice, endoscopice, explorări

funcţionale, puncţia renală şi biopsia renală.

I. explorări imagistice

I.1. Radiografia renală fără substanţă de contrast

D = metodă de investigare radiologică a aparatului urinar

S:  diagnostic

I evidenţierea formei, conturului şi poziţiei rinichilor şi a căilor urinare,

calculoză renală, tumori, manifestări renale

Mn:  cărbune animal, triferment, ulei de ricin şi materialele necesare pentru clisma evacuatoare

Pp: psihică  i se explică inofensivitatea tehnicii şi necesitatea acesteia, în termeni adecvaţi

nivelului fiecărui pacient,

 pacientul este calmat şi liniştit, fiind asigurat că va fi însoţit în permanenţă

fizică  cu 2 –3 zile înaintea examinării:

 pacientului i se instituie un regim alimentar fără alimente ce conţin celuloză sau

care dau reziduuri multe: fructe, zarzavaturi, legume, făinoase,

 i se administrează cărbune şi triferment 3 x 2 tb/zi,

 în ziua precedentă – se instituie un regim alimentar hidric, seara ceai + pâine prăjită,

 în seara precedentă i se administrează 2 linguri de ulei de ricin,

 în dimineaţa examinării i se efectuează clismă evacuatoare

T:  pacientul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze în decubit dorsal pe masa radiologică,

 se notează în foaia de observaţie

Iu:  după expunere, va fi ajutat să se îmbrace, va fi însoţit până la salon şi va fi instalat comod în pat,

 nu necesită îngrijiri deosebite

I,A:  nu au fost descrise

! - ! în urgenţe, radiografia se execută fără pregătire prealabilă; în rest pregătirea e obligatorie pentru

a evita incapacitatea de a vizualiza aparatul urinar datorită aerului din ansele intestinale,

- aspecte radiologice:

normale  umbre renale egale, simetrice, netede, uretere simetrice

patologice  rinichi de dimensiuni diferite, asimetrici, ptozaţi, uretere cudate, litiază

I.2. Urografia = Pielograma intravenoasă

D = investigaţie radiologică a aparatului renal realizată cu ajutorul unei substanţe de contrast iodată,

hidrosolubilă, administrată intravenos

S:  diagnostic

I litiază renală,

malformaţii renale, ale căilor urinare,

obstrucţii pielo-ureterale intrinseci sau extrinseci

CI → insuficienţa renală şi hepatică,

→ boala Basedow,

→ alergii, anemii hemolitice,

→ TBC pulmonară evolutivă

Mn:  materialele pentru radiografia renală simplă,

 materialele pentru injecţia intravenoasă (seringi de 10 ml),

 Odiston 30, 60, 75%, antihistaminice,

 trusă de urgenţă (adrenalină, HHC)

Pp: psihică  este aceeaşi ca şi pentru radiografia renală simplă

fizică  similară celei pentru radiografia renală simplă +,

 se reduce cantitatea de lichide administrate

T:  radiografie renală pe gol,

 se efectuează testarea la iod: ameţeli, greţuri, dureri abdominale – pot dispărea fără consecinţe,

 la serviciul radiologic i se administrează substanţa de contrast i.v.: 20ml 75% sau 25ml 60% -

pentru adulţi, iar la copii 5-15ml 75%,

 după 8 – 10 min de la administrarea substanţei, se execută prima radiografie, apoi la 30 min şi la

1 –2 ore – pentru evidenţierea vezicii urinare

Iu:  pacientul este condus la salon şi instalat la pat într-o poziţie comodă,

 examinarea se notează în foaia de observaţie,

 se administrează 2 l lichide pentru favorizarea eliminării substanţei de contrast

I,A:  şoc anafilactic (alergie la iod),

 gust metalic, tulburări de tip vegetativ

! - poate apare „rinichiul mut urografic” = rinichiul nu excretă substanţa de contrast şi nu se opacifiază,

- poate fi urmată de cistografie micţională şi postmicţională

I.3. Pielografia

D = se execută cu substanţă de contrast administrată prin cateterism ureteral, sub control cistoscopic

S:  diagnostic

I litiază renală, malformaţii caliceale, renale, hidronefroză, hidroureter

Mn:  cele pentru radiografia renală simplă,

 Odiston 30% sau iodură de Na 10%, antihistaminice, seringi,

 trusă de urgenţă

Pp: psihică  la fel ca la radiografia renală simplă

fizică  la fel ca la radiografia simplă +,

 testarea la iod: dacă apare reacţie hiperergică, se întrerupe injectarea, se administrează

 vascularizaţia: artera renală (din aorta abdominală) → şi vena renală → vena cavă inferioară.

 inervaţia rinichiului → vegetativă simpatică şi parasimpatică prin plexurile celiac, mezenteric superior

şi aortico–renal

 funcţii:

o excreţia produşilorfinali demetabolismai organismului

o menţinerea homeostaziei şi a echilibrului acido-bazic

o formarea şi eliberarea reninei şi a eritropoietinei

o activarea vitaminei D3

o gluconeogeneza (în anumite situaţii)

2. Căi urinare

Ureterul  prezintă 2 porţiuni: abdominală şi pelviană

 peretele său are 3 tunici: mucoasă, musculară şi adventice

Vezica urinară  organ cavitar muscular cu o capacitate de 200-300 ml, situat înapoia simfizei pubiene

 3 orificii: 2 ale ureterelor şi unul al uretrei

 peretele alcătuit din: mucoasă (uroteliu), musculară (fibre musculare netede) şi seroasa

 colul vezical este prevăzut cu 2 sfinctere: unul intern, neted, involuntar şi unul

extern, striat, voluntar

Uretra  segmentul evacuator al aparatului urinar: la bărbat serveşte şi pentru ejaculare

 la femeie este scurtă (4-5 cm), iar la bărbat are o lungime medie de 14-16 cm şi

prezintă 3 segmente: uretra prostatică, membranoasă şi peniană

BB.. Rolul propriu şi delegat al asistentei medicale în:

B1. Educaţia sanitară

a. măsuri de profilaxie primară:

- evitarea frigului, umezelii, traumatismelor, agenţilor toxici

- menţinerea igienei eliminărilor (obişnuinţe, toaleta locală)

- aport suficient de lichide şi evitarea excesului de ape minerale

- evitarea alimentelor bogate în săruri minerale şi a excesului de proteine

- interzicerea consumului medicamentelor cu efect diuretic, nefrotoxic fără prescripţia medicului

- îndepărtarea infecţiilor de focar: amigdale, granuloame dentare, antibioterapie – la nevoie

b. măsuri de profilaxie secundară:

- la pacienţii cu edeme: eliminarea sării din alimentaţie în formele hipertensive (în nefrite)

- înlăturarea factorilor predispozanţi: pielonefrite – lichide în cantităţi mari, calculi vezicali,

- tratarea corectă a TBC renal, a adenomului de prostată,

- pentru prevenirea cistitelor pe cale ascendentă

- educaţia sanitară referitoare la igiena locală

- control periodic (clinic, de laborator) în cazul afecţiunilor renale cronice.

B2. Recunoaşterea modificărilor clinice în afecţiunile renale

a. durerea: lombară unilaterală, bilaterală, colica renală, dureri vezicale

b. tulburări în emisia urinei: polakiurie, micţiuni dureroase, disurie, ischurie, incontinenţă urinară,
enurezis, nicturie

c. tulburări de diureză: poliurie, oligurie, anurie,

d. edemul renal

B3. Efectuarea actelor de investigaţie: examinări radiologice, endoscopice, explorări

funcţionale, puncţia renală şi biopsia renală.

I. explorări imagistice

I.1. Radiografia renală fără substanţă de contrast

D = metodă de investigare radiologică a aparatului urinar

S:  diagnostic

I evidenţierea formei, conturului şi poziţiei rinichilor şi a căilor urinare,

calculoză renală, tumori, manifestări renale

Mn:  cărbune animal, triferment, ulei de ricin şi materialele necesare pentru clisma evacuatoare

Pp: psihică  i se explică inofensivitatea tehnicii şi necesitatea acesteia, în termeni adecvaţi

nivelului fiecărui pacient,

 pacientul este calmat şi liniştit, fiind asigurat că va fi însoţit în permanenţă

fizică  cu 2 –3 zile înaintea examinării:

 pacientului i se instituie un regim alimentar fără alimente ce conţin celuloză sau

care dau reziduuri multe: fructe, zarzavaturi, legume, făinoase,

45

antihistaminice; se anunţă imediat medicul

T:  administrarea substanţei de contrast se face în sala de cistoscopie, pe masa de examinare,

 spălare pe mâini şi îmbrăcarea mănuşilor,

 introducerea sondei în ureter sub control cistoscopic de către medic, acesta fiind servit cu
materialele necesare de către asistenta medicală,

 se introduce apoisubstanţa de contrast uşorîncălzită, câte 5-10ml pentru fiecare ureter, cu

presiunemică,

 pacientul se transportă pe masa radiologică şi se execută radiografia

Iu:  se încearcă extragerea substanţei de contrast cu o seringă,

 pacientul este condus apoi la salon şi aşezat în poziţie comodă în pat,

 se notează în foaia de observaţie,

 administrarea de lichide în cantitate mare

I,A:  perforarea ureterului şi injectarea paraureterală a substanţei de contrast,

 alergie la iod (risc redus faţă de cazul în care substanţa de contrast e administrată i.v.)

! - necesită anestezie

I.4. Arteriografia renală:

D = se execută prin administrarea substanţei de contrast pe cale arterială (artera renală sau femurală)

S:  diagnostic

I afecţiuni ale arterei renale (tromboză, ateroscleroză, stenoză), HTA de cauză renală

Mn:  cateter vascular, substanţă de contrast (lipiodol),

 pentru puncţia arterială

Pp: psihică  se explică necesitatea tehnicii

fizică  ca la pielografie

T:  prima radiografie se execută la 2-3'' de la începerea administrăriisubstanţei de contrast, apoi la 6''şi

la 8''

Iu:  de la serviciul radiologic, pacientul este condus la salon,

 este aşezat comod în pat,

 examinarea se notează în foaia de observaţie

I,A:  hematoame, spasme sau tromboze arteriale,

 fistule arterio-venoase,

 întreruperea temporară a activităţii rinichiului,

 injectarea rapidă – provoacă durere intensă pe traiectul arterial

! - administrarea anticoagulantelor, tromboliticelor, antiagregantelor plachetare este întreruptă

I.5. Retropneumoperitoneul

D = introducerea de aersau de oxigen în spaţiul retroperitoneal, pentru evidenţierea contururilor

rinichilor

S:  diagnostic

I CI urografiei

Mn:  materiale necesare clismei, puncţiei,

 aparat de pneumotorax – cu anexe sterile

Pp: psihică  explicarea necesităţii tehnicii

fizică  în seara precedentă examinării se efectuează clisma evacuatoare,

 în dimineaţa examinării, pacientul nu ingeră nimic

T:  pacientul este condus la serviciul radiologic şi este ajutat să se aşeze pe masa radiologică,

 spălare pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrăcarea mănuşilor chirurgicale,

 asistenta medicală serveşte medicul cu materialele necesare puncţiei (în loja perirenală),

 medicul introduce 1000 – 2000 ml aer cu ajutorul aparatului de pneumotorax,

 se execută radiografia

Iu:  la locul puncţiei se aplică un pansament uscat, steril,

 pacientul este condus la salon şi aşezat comod în pat,

 se supraveghează pansamentul 2 ore (hemoragii),

 se notează examinarea în foaia de observaţie,

 gazul introdus se resoarbe în 2 zile

I,A:  pneumoperitoneu, hematoame, lezarea rinichiului,

 iritarea peritoneului

I.6. Cistografia:

D = este o metodă de explorare radiologică a vezicii urinare, care se poate executa prin radiografie

vezicală simplă (după evacuarea vezicii) şi radiografie după umplerea vezicii cu substanţa de

contrast (iodura de sodiu 10 – 20%, 200–250 ml – cu seringa Guyon) eventual amestecată cu aer

S:  diagnostic

I tumori, malformaţii vezicale,

anomalii ale inserţiei ureterelor,

tumori extrinseci ale pelvisului

Mn:  materiale necesare pentru clismă,

 sonda Nelaton, seringa Guyon,

 soluţie de acid boric, soluţie de iodura de Na 10% (Odiston),

 mănuşi chirurgicale – sterile, pense hemostatice, tăviţă renală

Pp: psihică  i se va explică tehnica examinării, va fi calmat şi liniştit

fizică  clismă evacuatoare cu apă caldă

T:  spălare pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrăcarea mănuşilor chirurgicale,

 introducerea sondei Nelaton în vezica urinară şi captarea urinei în tăviţa renală; apoi spălarea
vezicii cu acid boric,

 în seringa Guyon se aspiră 100 – 200ml substanţă de contrast şi se introduc în vezică prin sondă,

 sonda se închide la capătul liber cu o pensă hemostatică (se solicită pacientului să nu urineze

decât după terminarea tehnicii),

 i se efectuează radiografiile

Iu:  după efectuarea radiografiilor,se deschide pensa hemostatică şise goleşte vezica de substanţă de
contrast,

 se extrage sonda vezicală,

 pacientul este condus la salon şi aşezat într-o poziţie comodă în pat,

 examinarea se notează în foaia de observaţie

I,A:  rupturi vezicale (introducerea substanţei de contrast sub presiune

! - vezica se mai poate evidenţia şi prin umplere cu aer (pneumocistografie) şi cu substanţă de

contrast prin sondaj vezical sau prin puncţie vezicală

1.7.Nefrograma (renograma izotopică)

D = urmăreşte capacitatea fiecărui rinichi de a capta, secreta şi excreta o substanţă marcată cu

izotopi radioactivi (Hippuran marcat cu I131 sau Tc 99m)

S:  diagnostic

I glomerulonefrite, tumori, chiste renale, abcese, stenoza arterei renale

Mn:  substanţă radioactivă, scintigraf

Pp: psihică  se explică necesitatea tehnicii

fizică  în cazul copiilor sedare uşoară

T:  se execută numai în laboratorul de medicină nucleară,

 se injectează izotopul,

 se înregistrează radiaţiile emise timp de 15–30 min., cu ajutorul a 2 sonde de scintilaţie dispuse lombar

Iu:  repaus până la eliminarea radiaţiilor

I,A:  ale puncţiei venoase

! - nu se execută la gravide (lactaţie),

- semodifică în: condiţiile scăderii globale a funcţionalităţiirenale: IRCavansată, obstrucţia căilor urinare,

- la riscul de iradiere a personalului medical

I.8. Scintigrafia renală

D = permite aprecierea conturului, formei şi dimensiunilor renale, evaluări globale ale

funcţionalităţii rinichilor

S:  diagnostic

I glomerulonefrite, tumori, chiste renale, abcese, stenoza arterei renale, litiază renală
Mn:  substanţă radioactivă,

 pentru puncţia intravenoasă,

 scintigraf

Pp: psihică  explicarea necesităţii tehnicii

fizică  efectuată în serviciile de specialitate

T:  pacientului i se injectează o substanţă radioactivă (Tc99), care apoi se detectează cu ajutorul

scintigrafului, urmărindu-se repartizarea radiotrasorului în parenchimul renal

Iu:  golirea vezicii imediat înainte de expunere

! Angioscintigrafia renală secvenţială:

antihistaminice; se anunţă imediat medicul

T:  administrarea substanţei de contrast se face în sala de cistoscopie, pe masa de examinare,

 spălare pe mâini şi îmbrăcarea mănuşilor,

 introducerea sondei în ureter sub control cistoscopic de către medic, acesta fiind servit cu

materialele necesare de către asistenta medicală,

 se introduce apoisubstanţa de contrast uşorîncălzită, câte 5-10ml pentru fiecare ureter, cu

presiunemică,

 pacientul se transportă pe masa radiologică şi se execută radiografia

Iu:  se încearcă extragerea substanţei de contrast cu o seringă,

 pacientul este condus apoi la salon şi aşezat în poziţie comodă în pat,

 se notează în foaia de observaţie,

 administrarea de lichide în cantitate mare

I,A:  perforarea ureterului şi injectarea paraureterală a substanţei de contrast,

 alergie la iod (risc redus faţă de cazul în care substanţa de contrast e administrată i.v.)

! - necesită anestezie

I.4. Arteriografia renală:

D = se execută prin administrarea substanţei de contrast pe cale arterială (artera renală sau femurală)

S:  diagnostic

I afecţiuni ale arterei renale (tromboză, ateroscleroză, stenoză), HTA de cauză renală

Mn:  cateter vascular, substanţă de contrast (lipiodol),

 pentru puncţia arterială

Pp: psihică  se explică necesitatea tehnicii

fizică  ca la pielografie

T:  prima radiografie se execută la 2-3'' de la începerea administrăriisubstanţei de contrast, apoi la 6''şi

la 8''
Iu:  de la serviciul radiologic, pacientul este condus la salon,

 este aşezat comod în pat,

 examinarea se notează în foaia de observaţie

I,A:  hematoame, spasme sau tromboze arteriale,

 fistule arterio-venoase,

 întreruperea temporară a activităţii rinichiului,

 injectarea rapidă – provoacă durere intensă pe traiectul arterial

! - administrarea anticoagulantelor, tromboliticelor, antiagregantelor plachetare este întreruptă

I.5. Retropneumoperitoneul

D = introducerea de aersau de oxigen în spaţiul retroperitoneal, pentru evidenţierea contururilor

rinichilor

S:  diagnostic

I CI urografiei

Mn:  materiale necesare clismei, puncţiei,

 aparat de pneumotorax – cu anexe sterile

Pp: psihică  explicarea necesităţii tehnicii

fizică  în seara precedentă examinării se efectuează clisma evacuatoare,

 în dimineaţa examinării, pacientul nu ingeră nimic

T:  pacientul este condus la serviciul radiologic şi este ajutat să se aşeze pe masa radiologică,

 spălare pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrăcarea mănuşilor chirurgicale,

 asistenta medicală serveşte medicul cu materialele necesare puncţiei (în loja perirenală),

 medicul introduce 1000 – 2000 ml aer cu ajutorul aparatului de pneumotorax,

 se execută radiografia

Iu:  la locul puncţiei se aplică un pansament uscat, steril,

 pacientul este condus la salon şi aşezat comod în pat,

 se supraveghează pansamentul 2 ore (hemoragii),

 se notează examinarea în foaia de observaţie,

 gazul introdus se resoarbe în 2 zile

I,A:  pneumoperitoneu, hematoame, lezarea rinichiului,

 iritarea peritoneului

I.6. Cistografia:

D = este o metodă de explorare radiologică a vezicii urinare, care se poate executa prin radiografie

vezicală simplă (după evacuarea vezicii) şi radiografie după umplerea vezicii cu substanţa de

67
6

 constă din administrarea în bolus a preparatului radiofarmaceutic şi realizarea unor

imagini secvenţiale de tranzit la intervale de 2-3 secunde,

 furnizează date cu privire la simetria şi gradul vascularizaţiei renale, prezenţa unor zone

hiper-, sau avasculare

I.9. Ecografia renală

D = explorarea rinichilor cu ajutorul ultrasunetelor

S:  diagnostic:

→ aprecierea dimensiunilor, conturului, arhitecturii intrarenale şi spaţiului retroperitoneal

I procesele expansive renale,

chisturile renale,

rinichi mut urografic,

suspiciune de colecţie lichidiană perirenală (hematom, abces etc),

litiază renală,

evaluarea traumatismelor,

examinarea: la femeia gravidă, la bolnavii cu intoleranţă la iod, insuficienţa renală,

urmărirea evoluţiei unor boli renale,

diagnosticul unor complicaţii ale rinichiului transplantat, rejetul de grefă,

dirijarea unor puncţii diagnostice

Mn:  ecograf, gel

Pp: psihică  se explică necesitatea efectuării tehnicii care nu e dureroasă sau neplăcută

fizică  poziţia: decubit dorsal,

 pe nemâncate  cărbune medicinal (gaze intestinale)

T:  efectuată de medic,

 se aplică gel pe tegument (pentru a face contact cu transductorul)

Iu:  ştergerea gelului

I,A:  incapacitatea de a pune în evidenţă rinichii datorită aerocoliei

! N: parenchimul renal = o bandă aşezată la periferia rinichiului, groasă de 2-3cm, omogenă, slab

ecogenă şi bine delimitată în exterior. Cavităţile apar ca zone centrale foarte ecogene, cu limite

exterioare neregulate

I.10. Tomografia computerizată

D = investigaţie radiologică care explorează un organ, pe secţiuni

S  diagnostic

I explorarea rinichiului imposibil de vizualizat cu alte metode,

explorarea maselor tumorale cu punct de plecare prezumtiv renal

Mn  tomograf computer

Pp fizică  evacuarea tubului digestiv (laxative cu 2 zile înainte),

 dietă uşor digerabilă,

 nu mănâncă în ziua examinării

psihică  se explică necesitatea efectuării tehnicii

T  efectuată de medic

Iu  nu necesită îngrijiri speciale

I,A  lipotimie, agitaţie

! ! la pacienţii cu claustrofobie

II. explorări endoscopice

II.1. Uretroscopia

D = se poate efectua ca uretroscopie uscată sau cu irigare uretrală

S:  diagnostic

I hematuria terminală, polakiuria şi disuria de cauze neprecizate, tumori, calculi uretrali, stricturi,

valve congenitale, diverticuli, leziuni inflamatorii

Mn:  endoscop

Pp: psihică  se explică necesitatea tehnicii

fizică  golirea vezicii

T:  efectuată de medic

Iu:  supravegherea pacientului

I,A:  hemoragie

! ! la diureză

II.2. Cistoscopia

D = explorarea endoscopică a vezicii urinare

S:  diagnostic

 terapeutic

I diagnosticul hematuriei totale, tumori vezicale, sindromul de cistită, tulburările de jet urinar,

tulburările de incontinenţă urinară, evaluarea gradului de extindere a cancerului de col sau corp

uterin, rectocolice

litotriţie (sfărâmarea calculilor), extragerea unor calculi uretrali, electrorezecţia,

electrocauterizarea tumorilor vezicale

CI  traumatisme abdominale, leziuni inflamatorii acute, adenoamele periuretrale voluminoase, TBC

vezicală avansată

Mn:  cistoscopul:

 teacă metalică cu extremitatea distală cudată în cârjă,

 obturator (mandrin),

 telescop de examinare sau sistem optic,

 telescop de cateterism care are în plus faţă de cel optic 1 sau 2 canale prin care se introduc

instrumente pentru cauterizare (a ureterului în general),

 piesă de forma unei scăriţe, care dirijează extremitatea cateterelor spre orificiile ureterale,

 casolete cu câmpuri, mănuşi, halate – sterile,

 seringa Guyon cu oliva uretrală – sterilă,

 seringa de 20ml,

 pense, tampoane, 2 sonde ureterale radioopace de 60–70cm şi groase de 4–8cm; sonde

uretrovezicale; cistoscop – sterile,

 soluţie de novocaină 40–50ml 0,5%, acid boric 3%, soluţii dezinfectante, eprubete pentru

recoltarea urinei, 2 tăviţe renale

Pp: psihică  i se explică necesitatea tehnicii şi faptul că o bună colaborare cu echipa medicală

poate reduce efectele neplăcute ale tehnicii, realizându-se într-un timp mai scurt şi cu

un număr mai mic de manevre dureroase,

 va fi asigurat că va fi însoţit şi susţinut pe tot parcursul examinării

fizică  la nevoie, cu 30 minute înaintea efectuării tehnicii se administrează un sedativ,

 va fi suprimat micul dejun şi pacientul va ingera 500ml lichid cu 1 oră înaintea examinării,

 pacientul îşi va goli vezica urinară şi apoi va fi condus în sala de examinare,

 va fi ajutat să se aşeze pe masa ginecologică, cu picioarele fixate pe suport,

 se efectuează toaleta organelor genitale

T:  se dezinfectează meatul urinar,

 se anesteziază local uretra cu Novocaină sau prin badijonarea meatului şi instilaţie cu Xilocaină

sau Lidocaină,

 la bărbaţi este necesară anestezierea prin rahianestezie sau prin mască – în cazul cistoscopului

rigid (orice manevră endoscopică sau de rezecţie, necesită anestezie regională sau generală),

 se spală vezica urinară cu acid boric 3%,

 medicul umple vezica cu apă sterilă sau soluţie dezinfectantă (150 ml – bărbaţi sau 250 ml –

femei) şi înlocuieşte canula de irigaţie cu sistemul optic,

 se racordează sistemul de iluminat la reţeaua electrică, medicul efectuând inspecţia vezicii,

 i se oferă medicului succesiv cateterele, eprubetele – la cerere

Iu:  pacientul este transportat la salon cu patul rulant, în poziţie de decubit dorsal fără pernă,

 este aşezat în aceeaşi poziţie în pat, poziţie pe care o va menţine 12 ore,

 la nevoie se administrează calmante şi antispastice,

 tuburile cistoscopului se curăţă cu tampoane de vată pe porttampoane şi se insuflă aer prin

presiune pentru îndepărtarea reziduurilor şi se sterilizează prin imersie în soluţie de

Clorhexidină 5%, sau etilen dioxid în etuvă; lentilele se şterg cu apă şi săpun; sistemul optic prin

imersie în soluţie de Glutaraldehida, Cidex sau vapori de formol

I,A:  traumatismul operator, infecţia urinară,

 accese febrile trecătoare, frisoane,

 lombalgii,

 mici hemoragii,

 ruptura de uretră cu uretroragie sau perforaţia vezicii urinare

 constă din administrarea în bolus a preparatului radiofarmaceutic şi realizarea unor

imagini secvenţiale de tranzit la intervale de 2-3 secunde,

 furnizează date cu privire la simetria şi gradul vascularizaţiei renale, prezenţa unor zone

hiper-, sau avasculare

I.9. Ecografia renală

D = explorarea rinichilor cu ajutorul ultrasunetelor

S:  diagnostic:

→ aprecierea dimensiunilor, conturului, arhitecturii intrarenale şi spaţiului retroperitoneal

I procesele expansive renale,

chisturile renale,

rinichi mut urografic,

suspiciune de colecţie lichidiană perirenală (hematom, abces etc),

litiază renală,

evaluarea traumatismelor,

examinarea: la femeia gravidă, la bolnavii cu intoleranţă la iod, insuficienţa renală,

urmărirea evoluţiei unor boli renale,

diagnosticul unor complicaţii ale rinichiului transplantat, rejetul de grefă,

dirijarea unor puncţii diagnostice

Mn:  ecograf, gel

Pp: psihică  se explică necesitatea efectuării tehnicii care nu e dureroasă sau neplăcută
fizică  poziţia: decubit dorsal,

 pe nemâncate  cărbune medicinal (gaze intestinale)

T:  efectuată de medic,

 se aplică gel pe tegument (pentru a face contact cu transductorul)

Iu:  ştergerea gelului

I,A:  incapacitatea de a pune în evidenţă rinichii datorită aerocoliei

! N: parenchimul renal = o bandă aşezată la periferia rinichiului, groasă de 2-3cm, omogenă, slab

ecogenă şi bine delimitată în exterior. Cavităţile apar ca zone centrale foarte ecogene, cu limite

exterioare neregulate

I.10. Tomografia computerizată

D = investigaţie radiologică care explorează un organ, pe secţiuni

S  diagnostic

I explorarea rinichiului imposibil de vizualizat cu alte metode,

explorarea maselor tumorale cu punct de plecare prezumtiv renal

Mn  tomograf computer

Pp fizică  evacuarea tubului digestiv (laxative cu 2 zile înainte),

 dietă uşor digerabilă,

 nu mănâncă în ziua examinării

psihică  se explică necesitatea efectuării tehnicii

T  efectuată de medic

Iu  nu necesită îngrijiri speciale

I,A  lipotimie, agitaţie

! ! la pacienţii cu claustrofobie

II. explorări endoscopice

II.1. Uretroscopia

D = se poate efectua ca uretroscopie uscată sau cu irigare uretrală

S:  diagnostic

I hematuria terminală, polakiuria şi disuria de cauze neprecizate, tumori, calculi uretrali, stricturi,

valve congenitale, diverticuli, leziuni inflamatorii

Mn:  endoscop

Pp: psihică  se explică necesitatea tehnicii

fizică  golirea vezicii

T:  efectuată de medic

Iu:  supravegherea pacientului

I,A:  hemoragie

89

! !!! Sistemul optic nu se sterilizează prin fierbere sau autoclavare, iar înainte de utilizare se spală cu

apă sterilă. Cistoscopia se execută în condiţii de perfectă asepsie, ca orice intervenţie chirurgicală!!!

II.3. Pieloscopia Cateterismul uretral

D = explorare executată cu uretroscopul, pentru a depista procese patologice (inflamaţii), structuri,

formaţiuni tumorale, corpi străini

S:  diagnostic

I anuria, HTA reno-vasculară (test Howard)

extragerea calculilor uretrali, modelarea uretrelorstenozante, decomprimarea rinichilor cu stază

urinară

III. explorări funcţionale

III.1. Explorarea mecanismelor funcţionale renale propriu-zise (probe directe):

- cu ajutorul Clearance-urilor renale şi a unor probe pentru determinarea activităţii tubulare (secreţie,

diluţie, concentraţie etc.) se cercetează fiecare mecanism: flux plasmatic renal, filtrat glomerular,

reabsorbţia tubulară activă, concentraţia şi diluţia.

- Clearance

D = volumul de plasmă (în ml) depurat de o substanţă în unitatea de timp (1 min)

= Se calculează astfel: C = U x V/P (U = concentraţia urinară; V = volumul urinar; P =

concentraţia plasmatică a substanţei). Clearance-ul PAH (acid paraaminohipuric), se face prin

perfuzarea de PAH continuu, cu determinare fotometrică

S:  diagnostic

I afecţiuni renale

clearance-ul creatininei endogene = măsurarea filtrării glomerulare (se poate folosişi insulina exogenă)

clearance-ul ureei = măsurarea reabsorbţiei tubulare

Mn:  pentru puncţie venoasă, recipient pentru colectarea urinei

Pp: psihică  pacientul este anunţat cu o zi înainte să nu mănânce în dimineaţa examinării, să stea în

repaus total 12 ore în timpul nopţii şi 2 ore în timpul examinării

fizică  cu 20 – 30min înaintea probeise administrează 400 – 500ml apă pentru asigurarea diurezei

T:  se începe la ora 7.00: după ingerarea apei, pacientul urinează, iar această urină se aruncă, apoi

va bea 300ml ceai fără zahăr sau apă şi va sta în repaus total la pat,

 la ora 8.00 pacientul urinează (se măsoară volumul) şi se recoltează 5ml sânge, apoi rămâne în

repaus total la pat,

 la ora 9.00 pacientul urinează (se măsoară volumul), se măsoară greutatea şi înălţimea pacientului,

 din cele 2 probe de urină se trimit la laborator câte 10 ml împreună cu sângele recoltat pentru
creatinină,

 în cazul clearance-ului la uree tehnica este asemănătoare dar la ora 8,00 pacientul va ingera 250ml apă

Iu:  supravegherea pacientului

! V.N.- clearance-ul creatininei 140ml/min; +/- 30ml; valorile scad sub 70ml în insuficienţa renală,

V.N.- clearance-ul ureei: 75 ml/min – valorile scad în leziunile glomerulare sau tubulare

III.2. Explorarea secreţiei tubulare cu fenolsulfonftaleina (PSP) = roşu fenol şi PAH

D = metodă de explorare a funcţiei renale fără clearance

S:  diagnostic

I afecţiuni renale

Mn:  pentru puncţie venoasă, cilindru gradat

 soluţie injectabilă PSP

Pp: psihică  i se explică inofensivitatea tehnicii; este calmat şi liniştit

fizică  pacientul este anunţat în seara dinaintea examinării să nu mănânce dimineaţa,

 repaus la pat timp de 20 minute înainte de realizarea tehnicii

T:  dimineaţa i se injectează intravenos 10ml PSP 0,6%,

 urina se recoltează la 15 min şi la 70 min de la administrarea substanţei

Iu:  după golirea vezicii se administrează 600-1000 ml ceai îndulcit,

 cele două probe de urină se trimit la laborator

! V.N.: la 15 min = 20% şi la 70 min = 55-70% din cantitatea de colorant administrată

III.3. Probele: Volhard şi Zimnitki

D = metode de explorare a capacităţii de diluţie şi concentraţie

S:  diagnostic

I afecţiuni renale

Mn:  recipiente pentru colectarea urinei

10

FIŞA CAZULUI DE INFECŢIE NOSOCOMIALĂ*)

IN SECŢIA................ SPITALUL ..........................

Data completării (zz/ll/aa): ...........................................

Bolnavul: Nume..................................... Prenume........................... Sexul...................

Data naşterii (zz/ll/aa): ..................... Vârsta la data internării ...... …………………….

Data internării (zz/ll/aa): ................... Nr. FO ...............................................................

Diagnostic la internare ............................................................................................................................

Diagnostic la 72 de ore...............................................................................................................................

Salon Nr.................................................................................................................................

Dacă a fost mutat

se specifică salonul şi data mutării: .....................................................................................

In secţiile cu profil chirurgical:

Denumirea operaţiei................................................................................................................................

data intervenţiei (zz/ll/aa):......................................................................................................

Infecţie nosocomială: .

Diagnostic clinic: ......................................................................................................... debut

(zz/ll/aa): .................................................................................................................

Examene microbiologice pentru diagnosticul de infecţie nosocomială:

Data recoltării probei

(zz/ll/aa)

Denumirea examenului

efectuat

Germeni izolati Diagnostic

Antibiograma:.........................................................................................................................

........................................................................................................................................................................
........

........................................................................................................................................................................
......

Data externării (zz/ll/aa): ....................................

Nr. total zile spitalizare: ...........................

Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):.........................

Diagnosticul la externare (sau deces): .................................................................................

...............................................................................................................................................

Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: .............................................................

Factori de risc........................................................................................................................

........................................................................................................................................................................
........

..............................................................................................................

Semnătura

*) Se completeaza pentru fiecare caz nou de infectie nosocomiala (daca un bolnav a avut doua sau mai

multe infectii nosocomiale, se completeaza cite o fisa pentru fiecare imbolnavire).

Pe măsură ce au trecut anii am înţeles tot mai bine de ce e necesar

să apară încă un volum de tehnica îngrijirii pacientului.

Reflectând asupra experienţei personale şi bazându-mă pe

sprijinul colegiilor mei am decis să transpunem cunoştinţele noastre în

această carte.

Nu e nici un secret că scrisul e greu şi chinuitor, dar sunt convinsă

că demersul nostru este absolut necesar.

Pregătirea de calitate în acest domeniu e absolut necesară pentru

că, aşa cum spunea Fr. Bacon: „Dacă omul ia parte la durerea altora, el

arată că inima sa e ca acel arbore nobil care este rănit el însuşi pentru a

da balsamul” şi, am putea adăuga, devine mai capabil să fie alături de

oameni şi să le reducă suferinţa.

Mulţumesc părinţilor mei care au fost şi de această dată alături de

mine, prietenilor mei, care mi-au dat întotdeauna forţa de a merge

întotdeauna mai departe şi de a nu uita că fericirea e în noi.

Mulţumesc colegiilor mei care au fost şi de această dată alături de

mine şi nu în ultimul rând mulţumesc studenţilor mei pentru care am

scris aceste rânduri cu devotament şi prietenie.

Sper ca şi acest volum de îngrijiri speciale să fie de folos celor

care îl vor utilza.

Conf. univ.dr.Liliana Rogozea

136 137

Diagnosticul clinic în bolile infecţioase eruptive.

Criterii Diagnostic pozitiv

Scarlatină Varicelă Rujeolă Rubeolă

Debut clinic brusc

febră înaltă

angină

Cefalee

brusc

febră

cefalee

Mialgii

gradat

febră
catar (conjunctival,

respirator, digestiv)

enanten (picheteu

hemoragic)

Koplik

insidios

febră moderată

adenopatii(occipital,

retroauricular,

laterocervical,

axilar, inghinal)

discret catar

(conjunctival,

faringian)

Exantem:

-prezent

-aspect

- localizare

- locul de

apariţie

- evoluţie

- fenomene

subiective

de însoţire

Da

micropapulos

aspru, congestiv,

pe fond eritematos

cervical anterior,

torace anterior,

abdomen, fese,

membre

superioare, coapse

cervical, torace
anterior

desăvârşire în 24

ore

discret pruriginos

Da

polimorf: macule,

papule, vezicule,

pustule, cruste

generalizat

trunchi

în valuri eruptive

foarte pruriginos

Da

macular congestiv,

catifelat, pe alocuri

confluent

generalizat

retroauricular,

ceafă, faţă

desăvârşire

descendentă în 3

zile

uşor pruriginos

cel mai frecvent da

macular, moderat

congestiv,

neconfluent

generalizat

retroauricular,

frunte

rapid descendentă

persistentă: ore – 2–

3 zile

uşor pruriginos
manifestări

clinice

însoţitoare

febră

ciclu lingual

angină acută

mască Filatov

febră

enantem veziculos

febră înaltă

simptome nervoase

manifestări

respiratorii

manifestări

digestive

adenopatii

generalizate

febră moderată sau

absentă

Necesitatea

izolării

DA DA DA DA

138