Sunteți pe pagina 1din 672

REGELE CflROL I

Şl A DOUA SA C A P IT A L Ă
S A TIPĂRIT IN

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. S F E T E A


DIN BUCUREŞTI.

IN ANUL 1916.

130

J[ ' i * * t U-

95. t U r C u n | * U t / u < iA$K/


si! ■- 'S a s s : •
RELaT[MSTDRICDPDLITICE-5CRI5E
CiinimTiaTiua-PRimaRULUi ifl5ULai
G-G-maRZE5ca.t,En-aBDEMnm5i i 5i6

V tr tir lo A i
CELORA CE SUNT URMAŞII VREDNICI Al ÎNTÂIULUI
REGE Şl ÎNTÂIEI REGINE A ROMÂNIEI. VECHEA
CETATE A IAŞILOR ÎNCHINA ACEASTA SLABA
OGLINDIRE A UNEI JUMĂTĂŢI DE VEAC DIN
TRECUTUL SAU POLITIC. CA SEMN DE ADEVARATA
Şl NESFÂRŞITA RECUNOŞTINŢA Şl MULŢAMIRE
PENTRU SPRIJINUL Şl DARURILE SUFLETEŞTI Şl
MATERIALE CE CAROL I Şl ELISAVETA. IN TOT
RĂSTIMPUL DOMNIEI LOR l-AU ACORDAT. 0 0 0
una Ursita a neamului românesc a veghiai de mutic veacuri
asupra traiului şi perpeluărci scoborttorilor acelora, ce aduse
in vechea Dacie barbard inrcpulul unei civilizaţii modeste,
pentru epoca In care prefacerea earaelerelvr şi deşteptarea
sufletelor băştinaşilor dintre Tissa şi Nistru trebuia să se
efectueze, in ciuda tuturor năvălirilor şi apăsărilor hoardelor
asiatice.

Noul neam înfăptuit prin tmpărecherea vechilor Daco-


Yazigi cu cetele Latine, ce aduceau pe aceste pământuri nu
numai foc şi sabie, dar şi o cultură relativ înaintată pentru
acele vremuri, se contopi, dăinui şi se afirmă tot mai tare,
trecând apoi prin atâtea veacuri vijelioase, şi inlălurând
loviturile şi poftele de acaparare şi stăpânire ale atâtor alte
popoare.

N 'a perii neamul românesc nici prin loviturile ele­


mentelor, nici prin acele ale năvălitorilor, in cursul a optsprezece vea­
curi posomorite şi dureroase, el, din /tolrivă, el s'a afirmai din ce in re
VIII

mai mull. fi. cânii civilizaţia europeană ajunse la starea re am apucat-o


incit nai fi părinţii noştri. a ilcşleptarr complectă a simţului fi vredni­
ciei omului modern se afirmă, şi un strigăt unanim eşi din toate piep­
turile. invocând libertatea individuală, egalilatea fi mai eu samă legalitatea.

Tranziţie mare şi repede s’a operat in cursul unui singur veac. pre­
cedent. in tot su/letul acestui neam vânjos fi vrednic de numele de om.

Dumnezeu a voit. şi Românimca s’a renăscut din starea de


amorţire in care vechimea vremilor o gârbovise prea mull. Se cerii atunci
lumină rât mai multă, oameni rât mai competenţi, ordine şi legi rât mai
vrednice de societatea modernă, in care urmă să se identifice şi să
dăinuiască naţiunea românească. Cu pregătiri chibzuite şi cu toată bună­
voinţa, silinţa şi luarea aminte trebuitoare, oamenii noştri ajlară ce ne
trebuie ea să /im vrednici de numele ce'l purtăm : oeârmuitori. justiţie,
instrucţie şi educaţie civică, armată pentru neclintirea graniţelor, mă­
suri de proteguire celor slabi In potriva larilor hrăpăreţi, câte nu Ir pu­
turăm ileodaiă a/lâ intre noi înşine, căularăm să aducem şi din alte
părţi, călăuze, oameni inuinlati in cultură, care să nc drâ normele şi
pildele trebuitoare.

Şi cel mai de samă om ce trebuia neamului, pentru eşirca din în­


tuneric şi amorţire, pentru domolirea patimilor ordinare şi pentru sprijin
jid/i de poftele de cotropire străine, trebuia să jir insuş Capul statului,
care să planeze asupra tuturor Românilor, coti tşi mai putură păstră
incă neineăleată de alţii moşia strămoşească. S e trebuia omul superior
care să nc garanteze viafa şi libertatea, cultura şi juslifia. demnitatea şi
propăşirea nestavilată.

Acela Iii găsit, emul Carul I fii proclamai de tara românească in-
treagă Domn al României.

Carol I domni, cc-i dreptul, asupra celor două ţărişoare mici, cari
jurinară sub el mai ales, marea (ară românească actuală, mare nu prin
inlindcrea pământului ei, dar prin vrednicia fiilor săi, şi considerarea
şi rangul ce ocupă in fata tuturor puterilor mari din juru-i, şi până
chiar peste mările nemărginite.

Carol I fii Runa-Ursită regenerată a României. Lui, Românimea ii


daloreştc situa(iunea de astăzi, Lu i i se cuvine seninul înalt de unde s’a
redat Românilor vrednicia străbună şi dreptul, puterea şi cinstea de care
se bucură in clipa de ja(ă.

Lui Carol / România ii datoreşte mai mull, decât ori-care alte fări
similare pol datori conducătorilor lor contimporani, căci propăşirea şi
inălţarea politică şi socială la care a ajuns ea astăzi, sub domnia lui,
n'are aiurea nici samăn nici comparaţie.

Şi când cariera Sa politică se indicii in dimineaţa de 28 Septenwrc


IU N , inlregul neam românesc ju zguduit din talpă până in creştet, şi
IX

n’a Iost individ cu suflet românise dela un cupăt In nilul nl (Orei, cum şi
acei ce in acel moment se ullnu pe oile pământuri, care să nu se descopere,
să'şi piere rapid cu mâhnire şi să sloboadă o lacrimă ferbinle, gândin
du-sc la omul superior ce dispare, şi la soarta ce mai poate fi păstrată
acestei ţărişoare, in vâltoarea in care întregul continent se afla tocmai
atunci. •

laşul, vechea capitală a ţărişoarei de odinioară, pe rare Domnitorul,


apoi liegele mitrei (ări actuale nu uită de a o numi in orice prilej „ ii
douu Sa Capitală", simţi durere poate ceva mai mult denii restul tarei,
prin japtul că dragostea sa specială pentru acest oraş, nu odată a fost
afirmată şi dovedită, — şi că, la orice nevoie, orice cerere sau plângere
nesalisfăculă de alfi patrioţi, ec aveau căderea cuvenită, se puică adresă
cu cei mai siguri sorti de reuşită, numai Lui. Marelui Caro! I nl lio-
mân iniei.

Când CaroI I inertă de a mai fi printre rei vii, lăsă in urma'i cea
mai bună moştenire neamului peste care el stăpâni, faima şi reputaţia
sa de mare om, de vrednic om. de drept om al nouri sale patrii.

Primarul laşului, G. G. Mur:eseu. făcându-se interpretul tululor


locuitorilor vedici cetăli moldovene, erezii de rea mai întâi a sa datorie
de a face ea amintirea întâiului Rege al llomânilur, in relaţiile ce a avut
cu acest oraş, să se espună, spre perpetuare şi pildă generaţiilor viitoare,
prin alcătuirea unui volum in care să se arate zi eu zi, epocă cu epocă,
lot ce s'a urmat, spus sau scris, intre „ E l" şi „ a doua Sa Capitală".

Acest volum se infă(işează astăzi editorului, şi asupra alcăluirei


lui cată să se lămurească câteva cuvinte :

A se seri iu i op, relatând fapte istorice şi politice, ale unei epoce in


care scriitorul însuşi trăcşte, şi al cărui obiect ar fi calificarea şi apre-
ciarea unor fapte produse ieri, azi, şi cari îşi au incă urmarea pentru
mâni şi viitorime, e, credem, o lucrare, dacă nu imposibilă, cel puţin
aşii de grea de înjghebat, cum rari creere o pot pricepe. E acsioma de
judecător şi parte, incompatibilă pentru o raţiune sănătoasă.

Apoi pozifiunea ocupată de persoanele de care trebuia să fie vorba


intr'o atare scriere, gingăşia atâtor lucruri de interes public şi naţional,
cari suni încă, multe. In cursul lucrărei lor, şi alte amănunte ale unei
asemenea scrieri, ii dădeau o importantă şi o „răspundere" deosebită.

A r fi fost lucru uşor de a se seri un asemenea op, care să conţină


pur şi simplu relaţiile oficiale, sau oficioase, culese, fie din dosarele
X

Primăriei, u .lmle(iilui şi a altor aulorilă(i locale, /ie din coloanele „Mo­


nitorului Oficial” sau ale ailor gazele contimporane, cari au scris ru
lol respectul cuvenit înaltelor personage ilesprc rare Ircbuid să fie vorba,
şi despre chestiunile ulingătore, atâta cât ele puteau fi relatate ojicial-
minte. Dar ar fi /ost alunei o lucrare sarbădă, desbrăcală de orice interes
actual sau viitor, şi oricine ar fi puiul-o preţul ca o simplă cadelnifare
fără vre un merii inlrensec.

S'um arzul insă că o asemenea scriere ar fi avui vre-o utilitate sau


rost, — şi nici truda sau cheltuiala editurei ei n a r fi avut vre-o raţiune.

Ca cetitorul să poală avea un interes in consultarea unui asemenea


op, şi ca naţiunea întreagă să profite de multe naraţiuni şi pilde ce
s'ar putea găsi tnlr’tnsul, — el trebuie să cantină, mai ales, aceeaee nu s a
pronunţai poale in vileag, sau aceeaee se găseşte inprăşlial in multe acte
şi foi, unele prea greu de găsit astăzi, altele obscure şi căror nimenea nu
Ir-a dai când-va atenţiune şi importantă.

Am avut de principiu de a da aici, in opul acesta, cal mai multe


acte, reproduse in întregime sau rezumate, şi cât mai pu|inc comentarii
Sumai acolo unde înţelegerea rostului şi legăturei unor anumite lucruri
şi si/ua/iuni a fost absolut necesară, acolo ne-am îngăduit să adăugăm
explicafiunile cc le-iun crezul siriei trebuitoare.

S'am cilul sau reprodus numai acele dale cari. arătând virtuţile
cetăţeneşti ale locuiturilor laşului, sau entusiasmul lor pentru sărbăto­
rirea Persoanei şi Familiei Aceluia ce a domnii peste liomânia 48 de
ani. ascundeau glasurile discordante, ce vedeau lucrurile altfel ilc cum
le vedea marea majoritate a localilă(ci; n'am indicai situaţiuni numai
de acelea cari inăl(au prestigiul fostului Cap al Slaltdui şi iidăturau
orice murmur de ncmul(ămiri, drept sau nedrept, ceri sau mincinos, s'ar
fi ridicat din mulţime sau din creerul unui singur individ, pentru zu­
grăvirea tabloului vielei şi ocliviloţei fostului Prim Heip- a! Homâniei:
am citat, pus in evidentă, reeditai, lol ce am găsit eă s'a scris, s'a urzit
sau s’a zis. şi pentru mărirea şi pentru scăderea gloriei marelui perso­
nagiu ce ne preocupă. Alăturea eu adevărul, calomnia nu trăeşle, dar
pentru a o inlăturâ, a nu lăsă pătată figura măreaţă re se desenează,
trebuie să se vadă rostul şi rezultatul efectiv al calomniei.

Hcgele Carol I a fost lăudat mult de marea majoritate a lumei ce


l'a cunoscut şi l’a servil; dar au fost şi glasuri cari nu odală s'au incercal
să'l calomnieze; şi e lol aşa de drept că noroiul cc s'a cercai să sc arunce
de atâtea ori asupra-1, a fost apoi spălat cu multă asiduitate mai târziu,
de însuşi aruncătorii.

Hcgele Carol I a făcut mult pentru la ş i; E l a mai şi promis multe,


pe cari imprcjurările vitrege nu t-au îngăduit a le reulizfi. Or, esle ştiut
de loji, la ce se pol reduce cele mai bune intentiuni omeneşti, atunci când,
secondate de împrejurări şi auxiliari ncfaborabili, ele se sfarmă ca un
/răget ou aruncat de o stâncă de granit.
XI

Zicala pupaIacă „Domnul ara şi Hâncu ba“ a avut şi in vechime şi


are incă. part-se, rostul ei. mai mult decât sar putea crede. \ a /i făcui
multe pozne in potriva voinici lui Vodă de pe vremuri, acel Hâncu, hoer
vestit, sau căpetenie u unor polcuri de ostaşi viteji ai bătrânei Moldove.
Itar şi astăzi inui există şi vor mai există, de sigur, o sumă de I lănci,
rari. cu toată s/ănta dreptate şi nediscutata datorie ce inlregul neam il
are pentru decapitatul şi despoiatul Iaşi. din ziua de astăzi, atârnă greu
in cumpăna Aceluia ce. mai presus de aviditatea şi invidia neimpucată
a unora, işi simte adesea voinţa şi buna inlcn/iune sjărmată ca oul de
slăneă.

Cetitorii, urmămI in acest op şi binele şi răul ce s'a zis sau s'a scris
in restimp de Regele Caro! I al Homăniei şi relaţiile Sale cu „a doua Sa
Capitală . vor puică să şi jacă o dreaptă ideie de faptele cum s'au pe­
trecut real. şi de chipul nun ne-,un indeplinit noi însărcinarea.

I
CAPITOLUL I

Ideea unirei Moldovei cu Muntenia sub


cârmuirea unui Principe strein.
1788 -1 8 6 5 .

Iteţiulul Iloinâii viul de l’rin|ul Polrmkiii. Năzuinţele d< unire


exprimate |irin Regulamentul Orfanii* Proiectul unei IIik-o-ItuinAiiii.
Regulare» Miiirloi ţărilor româneşti prin
I oiifmnţii din Paria Rezoluţiile Adiinârei
ad-hor- din laţi.

naintc ca fruntaşii obştiilor românimei răspân-


ditc din veacuri îndepărtate pe întregimea pă­
mântului veehei Dacii, să se fi mişcat şi ma­
nifestat, pentru realizarea unei înfrăţiri mai cu
temei între locuitorii de aceiaşi obârşie şi cre­
dinţă. şi pentru formarea unui singur stat,
administrat şi condus prin un om neatârnat
de înrâuriri personale. - abstracţie făcând de
sumeţiilc unora din vechii Domni ai Principa­
telor române de a cuceri ţările celorlalţi, sc
pare că ideia unirei ţărişoarelor Moldova şi Muntenia într un singur
stat. fu suggerată. sau se născâ în mintea unor oameni, pe cari ui­
mii nu-i împing :i ca să dorească sincer înfrăţirea Românilor şi
ridicarea tânloi lor la nivelul altor state de samă din întreaga Europă.
Cu zeee-doisprezecc ani înainte de sfârşitul veacului al opt­
sprezecelea incâ. pe când trei anuale a trei puternice împărăţii ve­
cine ţărilor noastre, Huşi, Austrieci, Turci, călcau pământul inuli
încercai al Principatelor Dunăreni. şi-şi disputau supremaţia, o idee
•« « ««Hm - lUţO. c«td I. I
KKUKI.K CAHOl. I

neaşteptată luceşte iu creierul unor conducători întâmplători ai ar­


matelor de ocupatiune, ideea de a uni ambele principali nul) un
singur stăpânilor, a le constitui intr'un stat autonom, şi a le ridică
chiar la rangul fie Ilegal.
i)acă o asemenea idee va fi venit deodată în creierul unuia dintre
conducătorii oştilor de ocupatiune, sau dacă, în relaţiile întremate
cu clasa cultă a ţărei. aceasta o v a fi inspirat nu se poate şti,
precum nu se cunoaşte dacă înainte di aceasta, populaţia mnldo-
vanâ va fi avut sau rumegat mai din vechime simţul de infră(irc şi d
întrunire într'un mânunchiu a elementului românesc din cele două
Principate, şi depe aiurea chiar.
Împărăteasa vecină Cateriua a 11-a a Rusiei se arătă aplecata
la început unei atari idei îndrăzneţe şi însuşi candidatul la tronul
Regal nu lipsi. în persoana favoritului împărătesei Principele Or
gorc Polemkin.
Sau schimbat insă repede împrejurările, si proiectul măreţ ce
lucise un moment la orizonul umilitelo Principale româneşti, dis­
păru şi el.
Pe la 1822, şi apoi la 18251. începe a se manifestă, de astă dat;
prin impulsul însuşi n ieşenilor, ideia de unire a Principatelor, şi aceea
de a se aduce la scaunul lor un Principe străin. Cu prilejul desbaterili
ce avu loc in Comisiunile însărcinate de Contele Kisseleff, c» să r<
dacteze cea dintâiu constituţie a ţărilor româneşti, Regulamentul
Organic, ideea unirei Principatelor se manifestă ca o pornire netăgă­
duită a poporului moldo-român, prin dispoziţiile cuprinse in Capi
lotul IX , ari. -125 430, din acel Regulament, in care se poate cel
„Începutul, religia, obiceiurile şi asemănarea limbci locuitorilor acestor
două Principate, precum şi trebuinţele ambelor părţi, cuprind din
însuşi descălecarea lor elemcnturilr ncdespdrfilei I niri, care s au ini-
piedicat şi s'au întârziat de întâmplătoarele împrejurări. Mântuitoa­
rele folosuri ale rodului re s'ar naşte din întrunirea acestor două naţii
sunt netăgăduite" . . .
Pc la 1834 proiectele românilor din ambele Principate prind tot
mai mult aripi, şi se discută chiar intre dânşii chestiunea unificăm
capitalei, laşul părându-sc prea expus in coasta Rusiei, „m ai puţin
populat decât Bucureştiul, şi chiar având în populaţia sa o mare parii
de străini (evreii)” . Din partea laşului nu se întâlni, depe atunci,
decât o prea mică opunere pentru sacrificarea sa pe altarul pa­
triei comune, şi, dacă mai târziu unirea s’a putut realiză, aceasta w
datoreşte în cea mai mare parte acelor ieşeni, cari au înţeles că sa­
crificiul intereselor lor şi al cetfiţci lor, este jertfa cea mai nobilă pentru
mântuirea şi înălţarea patriei lor.
Peste câţiva am vedem bărbaţi ca Dimitrie Golescu şi loan
Ghica. discutând posibilitatea intrunirci într'un singur stat a ţărilor
Moldova, Basarabia. Bucovina, Yalahia. Transilvania şi Banalul, •uri
.ar constitui un Ilegal frumuşel, având ca centru laşul ori Romanul
P e la 18-11. mai mulţi oameni de samă ai Munteniei încerc
să cheme la scaunul ţărei lor pe Mihail Gr. Sturdza. Domnul Moldovei
depe atunci, iar în 1848, gazetele muntene, adresându-se către Irafii
ihn Moldava, scriu cu, amândouă ţările, cari „suni o singură naţie
_ Şl A DOUA SA CAPITALA ___ 3

vorbesc aceiaşi limbii şi au aceiaşi religie, trebuie să aibă şi aceiaşi


soartă” .
Interesele vecinilor noştri insă se schimbară in acest din urină
tim p, şi Rusia, care prin oamenii săi singură dăduse vânt năzuinţelor
Rom anilor din Principate, se opune ritos la înfăptuirea l'nirei, cu
toate articolele 425 430 ce aprobase a se înscrie in Regulamentul
Organic.
Nu trece mult însă, şi ea revine, după un timp. la alte sentimente,
ă şi, ceva mai mult decât o simplă unire între două ţărişoare, ea se
arată că ar vedea cu ochi bum închegarea unui stat cu mult mai mare
o Daco-Românii care să cuprindă întregul neam şi întregul teritoriu
pe cari vieţuiau urmaşii vechilor Daci şi Romani. cu simpla con-
diţiunc insă, ca stăpânirea acestui nou puternic stal să fie încredin­
ţată unui membru al dinastiei ruseşti, şi anume Ducelui de Leuchtenbenj,
Dar und< această chestiune apare in lumina ei adevărată şi cu
toată îndrăzneala unei năzuinţi bine afirmat' fu in desbaterile
urmate in Conferinţe!' reprezentanţilor celor şepte mari puteri Eu­
ropene de pe atunci, ce se ţinură la Paris, în anul 1856
Prin tratatul din 30 Martie acel an. al Congresului din Paris, se
stabileşte mai întâi (A rt 23), că o Comisiune se va informă despre
starea actuală a Principatelor Române, şi va propune apoi ba­
rele niiloarei Iar orgahizOri; iar Sultanul promitea (Art. 24). că va con­
vocă îndată, în fiecare din acele Principate, câte o adunare nd-hoc.
compusă astfel, in cât să constituc reprezentanţa cea mai sinceră a in­
tereselor tuturor claselor societâţei. adunări chemate a exprimă da
I rinfele populaţiilor pentru organizarea definitivei a Principalelor . ..
\ceste din urmă cuvinte sunt rezultatul deshnterilor conţinute in
Protocoalele Conferinţelor, şi mai ales acelei din 18 Martie 1856. unde
s- vede cum reprezentantul Franţei, Contele Walewski, cere să st- sta­
bilească principiul, ca provinciile Moldova şi Yaluluu să fie unite în-
tr un singur Principat, recace crede că Congresul ar trebui sil admiIS.
Propunerea fu susţinută dc Plenipotentul Angliei, inlemeindu-se pe
..folosul şi trebuinţa dc a se luă hi serioasă considerare dorinţele
populaţiilor", de care, adauge el, „este bine întotdeauna a se ţine samă".
\'u-i plăcură asemenea propuneri, dc sigur, lui Aali-Paşa. repre­
zentantul Padişahului Turciei, căutind să convingă pe congresişti cu
argumente că „despărţirea ţărilor datează de veacuri, dar ideile ivite
in timpul din urmă, în Principate, sunt de dată absolut recentă;că
deosebirea ambelor ţări este o urmare fireasca a moravurilor şi dolinelor
lor, cari nu suni lol acele in ambele provincii“ ! Walewski. observă că
..Unireae posibilă prin comunitatea limbei. originci şi a religiunei, cum şi
alte multe precedente. Unirea, fără doar şi poate, zice Walewski, fiind un
element de putere şi prosperitate pentru aceste două provincii, cores­
punde tocmai la obiectul propus solicitudinci Congresului".
Cu ideile lui Aali-Paşa se mai uni atunci Plenipotenţiarul Aus­
triei. care nu vedeâ de asemenea cu oehi lumi întărirea şi formarea unui
stat mai puternic la coastele vecinului său Imperiu, ce stăpânea
multă româmme; lotuşi, adaugă, că, mai târziu, când s'nr formă iu
Principate o instituţie cart- in mod legitim să exprime adevăratele
dorinţi ale populaţiilor, s'nr puteâ îngădui unirea celor două provincii.
4 HBOELK CABOL I

Rezultatul acestor desbntcri fu hotărirea ca însăşi 1înalta Poartă


să onvoace Adunări nl-hnr in ambch capitale. Iaşi -şt Bucureşti
adunări care ă fie compuse astfel „încât să garanteze o adevărată
şi serioasă reprezentare a ideilor si dorinţelor populaţiei! româneşti

Adunările ad-hoc furii convocate tejcmai in cum ul lunci Sep­


temvrie 1857, şi primele cuvinte cu cari deputaţii MoUdovei furii sa
lutaţi dc bună-vemre. in Dumineca d< 22 a lunci citate, de câtră Pre­
şedinteie-i de drept. Mitropolitul Sofronii Miclescu, fu exxclamaţnineii

„ MMo-Romănie /”

Iar in cursul discursului de deschideri ce urmă acestei chemări,


înaltul Prelat se rosti aşa :
.Moldo-RomSnii di astăzi sunt toţi tot una; ci aui rigină, un
sânge, o patrie, o istorie, o credinţă, un Dumnezeu I Sfă ne silim dară
ca totdeauna să fim aşa. ca să fim vii, şi ca să invieze iintre noi iubita
noastră patriei Sa ne intrecem numai prin lucrarea virHuţilor. Numai
virtuţile şi meritul să ne deosebească înaintea lui D->ze*t şi inamtea
scumpei noastre n a ţii..
Iar în şedinţa ce urmă la 7 Octomvrie, marele bărbatt de stat. tânăr
încă pe atuiicea. Mihail Cogălniceanu, după o cuvântări iu cari exaltă
inimile şi simţiininlele patriotice ale tuturor reprezcntinnţilo: legali ai
Moldovei, propuse, şi Adunarea întreagă aprobă, vredmica rezoluţitim-
cuprinsă m următoarele cinci puneţi
1 Respectarea drepturilor Principaleloi şi in deosebii a autonomiei
lor. I i i cuprinderea vechilor lor capii triaţii încheiate cu iinalta Poartă in
anii 1393. 1460, 1511 şi 1634.
2. Unirea Principatelor intr un singur stat sub nume-ie di Itoiuănin
îl. Prim Sirăiu cu moştenirea tronului, ales dinţi ■ (dinastii domni­
toare de ale Europei, şi ai cărui moştenitori să fie crcscuţţi in religia ţării.
4 Neutralitatea pământului Principatelor
5. Puterea legiuitoare încredinţată unei obşteşti Adunări in cari-
să fie reprezentate toate interesele naţiei.
Toate aceste sub garanţia colectivă a puterilor tcare au subscris
I nilului dr Paris.
Cerinţa Prinţului strein, prevăzută Io punctul 'î ăl rezoluţiuini
lui Cogălniceanu. acesta o motivează in sensul că, ..pemtru ce Unirea
Principatelor să producă tot binele ce se aşteaptă şi iniăumtni şi in afara,
este trebuinţă a se institua un guvern tare, stabil, respwctat in lftunlru
de toţi. şi sprijinii in afară dr marea familie a caselor Domnitoare
nn asemenea guvern nu ni-l poale da regimul vi{i<* ni Ihommhr rlrrlwc
şi schimbători, cari istoria este martoră, n'au prodtus decât anarhie,,
prin rivalităţile şi ambiţiile deşilm şi mulţilor aspiruniţi. slăbiciune şii
corupţie prm abuzurile şi nepotismul lor, şi mai ales măvăliri şi resbelc
prin despărţirea ţărilor si prin supunerea Domnilor la toate inrâuririlt
străine ă Principatele sunt însetate de legalitati de stabilitate şi de
demnitate naţională, şi aceste nu se pot dobăndi decât rcîntorcându-se
la vechiul priincipiu al eredităţii tronului can in tntâicle Lmipiiri ale
fundaţiei Prim tipatclor, au existai in familiile lui Radu Negru ţi a lui
Bogdan Draggoş, şi deci, puindu-se de aici înainte in capul Principatc-
lor-l iute un Prinţ străin, ales dintr’o dinastie Domnitoare ale Europei,
afară de acrit alt datelor vecine, spre a nu motiva străine truiurirf
T ot atentei, în acea memorabilă şedinţă a Adunărei Ad-hoc, un alt
muri romăn (t'.ostache I lurmuzaciii. susţinând aceleaşi rezoliiţmni pro­
puse de Cogâllniceanu, dă şi el o serie de argumente puternice asupra
principalelor (două cerinţi evocate în pţarlament, Unirea şi Principele
străin. .Dorinii unirea, zice llumiuzachi, dar tot aşă de ferbinle dorini
si un prinţ strrein, dintr’una din familiile suverane ale Europei, cu în­
lăturarea statiunlor vecine, pentrucă numai un asemenea Prinţ poate
insuflă inlăunttru şi in afară respectul, fără de care cele mai bune legi
rămân literă moartă numai uu Prinţ strein poate să ne asigureze
drepturile, piuate impune partidelor, poate să ne scutească de uepo-
tism ; numai iun Prinţ strein poate pune capăt ambiţiilor nenumăra­
ţilor aspiranţi la Domnie, şi intrigilor acestora şi partizanilor lor,
cari paralizeaiză cinai şi cale mai bune plecări; pentnicâ numai un
Prinţ străin va putea luptă cu succes în contra influenţelor streine,
cărora tratatul! de Paris a voit să facă sfîrşit". . .

Bunele iiittcnţji ale deputaţilor Moldovei, eu toată valoarea lor


politici nebămuită, in untură totuşi abale holărirea Congresului de
Paris, rare înserrise in C.onoenţiunea s i principiul eleclivităţci Domnilor
ţărilor Homânteşti, şi, ca atare, respingând fără încunjur ideea numirei
unui Prinţ din uiemlirii familiile domnitoare din centrul Europei.

Deci, ideea i uuirei Principatelor Române şi a intronărei unui Dom­


nitor ales dintir o familie de Suverani ai Europei centrale a pornit, în
primul loc. dim laşi, şi numai din laşi. Din laşi deasemenea pomi şi
ideea stabilirei unei Constituţii liberale, chiar dela inceputul veacului
ii X lX -lea. şi dlaeă până la realizarea ei a mai trecut ea o jumătate de
veac. vina nu a fosi i ieşenilor, ci a împrejurărilor năprasnice ce
n’au îngăduit imfăpluirea mai din vreme i> unui atare larg ideal naţional
Pornind deda aceste trei mari idei de regenerare a uaţiuuei moldo­
vene, şi apoi a celei române in genere, lucrurile au mers, pe diferite
căi, şi cu întâlmiren a multor obstacole, până la punctul înfăptuire! lor
depline, într'o bună zi, când, foirii trei la un loc, ş’au găsit consfin­
ţirea de drept ca şi de fapt.
Pentru a fiare înţeles inceputul aşezărei în scaunul Principatelor
române unite a celui dintâiii Domnitor strein, — străin nu in
chipul vechilor itrinuşi ai Stambulutui, ci in acel al unui om neatâmat
de influenţele iuricărtli puternic stăpânilor vecin, ori interesat la su­
premaţia Ţănloir dunărene, vom schiţă şi câtevu din ideile, proiec­
tele şi faptele miai de samă. cc s'au răspândit sau petrecut in vechea
capitală a Moldiovei, In acest scop, şi după ce rezoluţia Adunărei din
1X57 fu evocatăi. şi toate miinele româneşti fură aprinse pentru o cât
mai grabnică irealizare a idealului comun.
« HKCiKI.h CAKiH. I

Neaşteptata alegere ni lltmiii n ( «Ionelului \le\oiidrn (jin .


11 1 f p I n i ri'ii ii «lirei.

I. a începutul anului 1859 Adunarea «-lec-tivă u Moldovei era che­


mată să aleagă un Domnitor, în locul de câtă vreme vacant, prin re­
tragerea lui Grigore Alex. Ghico-Yodă. şi a Caimacamilor cc-i urmară
Şi dacă scaunul ieşan rămăsese gol d e titularul său vreme de peste
doi ani jumătate, aceasta nu eră deloc din pricina unei lipse de pe­
ţitori. la aşa post, din potrivă ! Krau prea mulţi chiar: şi mai fiecare
din aceştia aveau aparatul lor pregătit, unii chiar mai mult decât
trebuia, pentru reuşita şi luarea in stăpânire a destinelor M oldovei!
Erau trei ori patru candidaţi m ai însemnaţi, cari se bucurau de
mai mulţi partizani in ţară. constituiţi din neamurile, prietenii şi
oamenii lor de casă, şi dispunând de mijloace morale .şi materiale spre
a-şi asigura o influenţă favorabilă lor atât in ţară. cât şi la Stambul,
de unde depindea in primul loc agrearea, cit şi pe lângă guvernele puter­
nicilor vecini, cari. şi ele îşi aveau cuvântul în această chestie.
Norodul ieşan. şi cel moldovan in genere, făcuse însă destulă
experienţă eu Domniile acelor re sacrificau la nevoie totul pentm
a'şi ajunge ţinta, cu nădejdea de a se despăgubi cu vârf şi îndesat
mai apoi, din seul ţârei, şi. cunoscând înclinaţiunilc fiecărui candi
dat, şi chipul lor de a vedeâ şi lucra, atât în interior cât şi, eventual,
în afara ţârei, găsi mai practic ca să înlăture dintr’o dată toate can­
didaturile ivite şi susţinute până atunci, şi să caute a-şi fixa alegerea
sa asupra unui om, ce nu candida, şi nici visă să ajungă hi conducerea
stalului moldovenesc, un om care, chemat la o aşa înaltă demnitate,
să se poată devota, cu trup şi suflet, unei bune administrări a desti­
nelor acestui popor
Cât pentm ideea alegerei unui Principe străin, ea nu mai putu
fi susţinută, intru rât concertul m anlor puteri europene se pronunţase
ritos impotriva-i, şi pentru moment cel puţin, această chestie trebui să
rămână amânată, şi să sc aşeze in srminul ţârei un Domn pământean,
un om insă din cei ce nu-şi făcuse prin nici un chip poate, pregătirea
şi i ucu nj ura rea ce o aveau candidaţii titraţi
Atunci Adunarea electivă a Moldovei, in şedinţa sa din ianuarie
1859, emise, cu un moment înainte de a procedă la alegerea Domnito­
rului noi rezoluţiuni, rari rămaseră apoi înscrise in inima tuturor Ro­
mânilor ca un crez. sfânt şi ncinlălurabil rezoluţiuni conţinute în cu­
prinsul următor :
I Adunarea electivă a Moldaviei rosteşte a sa adâncă recuno­
ştinţă Puterilor ce au subscris Tractatul de Paris, pentm recunoştinţa
şi garantarea drepturilor Principatelor Române, insen se iii C.apitu-
laţimiilc lor cu Imperiul Otoman :
II. Adunarea electivă, înaintea iui Dumnezeu şi a oamenilor,
declară că Unirea Principatelor tntr'un singur Slal şi sub un Prin­
cipe slriUn, din familiile domnitoare ale Europei, cerată în unanimitate
d( Adunările ud-hor, m memorabilele z.ile dc 7 şi 9 Octomvne 1857.
a fost. este şi va fi dorinţa cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai ge­
nerală a naţiune! române :
Şl A DOUA SA CAPITALA 1
I II . Adunarea electivă. în numele ţării, rosteşte adânca el părere
de rău că această mare dorinţă, singura care împlinită, poate asi­
gură fericirea a cinci milioane de Români, nu s'a împlinit : totuşi ea
preţueşt' şi îmbrăţişează o Constituţiunc, care cuprinde elemente ce
ţintesc la realizarea dorinţelor unanime şi constante ale na ţi unei:
şi, în sfârşii,
IV. Adunarea sperează că Europa, in dreptatea sa, va ţine samă
de dorinţele rostite in atâtea rânduri şi cu atâta stăruinţă de o în­
treagă naţiune.

Prin aceste rezoluţii, reprezentanţii poporului moldovan îşi ară­


tară intenţiile nestrămutate dt i pune în capul ţărei un Prinţ străin,
dar, procedează volens-nolens. Ia alegerea unui Domnitor dintre cona­
ţionali. care, spre mirarea candidaţilor cari aşteptau să li se pro­
clame numele, apare ca un meteor neaşteptat in persoana Colonelului
Alexandru Cuza.
Noul ales ia în primire1 scaunul ieşan. şi nu trece mult până când
el devine şi alesul ţărei surori. Muntenia, căpătând astfel, de fapt, deşi
nu in formă deplină, stăpânirea simultanee a ambelor Principate R o­
mâne cari deocamdată, prin simplul fapt al alegerei lui Cuza în
cele două scaune domneşti, realizează mult aşteptata unire a celor
două ţări româneşti.
Ideea intronărei unui Prinţ străin pare deci a adormi pentru mo­
ment : toate cerinţele, interesele şi îndrumările neamului românesc
din Principate merg pe o cale naturală, şi se pare că rezolvirea lor
se va realiza în chipul cel mai înviorător şi satisfăcător pentru toţi.

Keniinţarea laşului la dreptul de Capitală.


(emralizarea puterei şi afacerilor publice la lliieiireşli. Decăderea laşului
şi nemulţumirile impolriia eseesivei centralizări. Memoriul din I8t> t.
Cerinţele Ieşenilor literă-moartă.

Din cele două capitale. Iaşi şi Bucureşti, una trebuiâ jertfită :


ţară cu două scaune domneşti nu erâ cu putinţă. Cu cea mai nease­
mănată jertfire de sine. a drepturilor sale istorice şi celor mai pipăite
interese, laşul, în faţa interesului superior al Unirci. a cedat pasul
Bucureştii! lui
Erâ cu totul neînsemnată minoritatea care se gândea să păs­
treze laşului drepturile şi prerogativele sale istorice. Slabele pro­
testări ridicate de câteva glasuri singuratece, j i u avură in majoritatea
locuitorilor ţărei întregi nici un răsunet.

Domnia lui Alexandru loan I, Cuza urmă fără zdruncin apa-


renl, vreme de şepte ani Oameni noi şi legi nouţi împrospătară viaţa
ţărilor unite, iar ieşenii convinşi de măreţia faptei lor. resemnaţi în
s K K 0 8 IL K : I'A IK IH . I

faţa mărci idei naţionale ţi patriioitice, cec le ceruse o jertfă aţii de în-
semuală, nu ridicară niciodată iim c h ip >serios glasul lor ca să prote­
steze împotrivă scăderei ori lovirrei p r o s t igiu lui ţi interesului eetâţei
lor. Toluţi, pe cale pacinică lebădă, e i căutau a cere sprijinul căr-
muitorilor ţârei, ţi al lui Vodă,, pentru i astuparea multor «oluri lă­
sate de unire, ţi pentru rcparainea umori răni căţunale de tendinţele
prea centralizatoare ale fraţilor Ihucnireşşteni, can se sileau să atragă
totul In Bucureşti, ţi mmmi pentlriu lîiicutreşli.
Această stări de fapte făicui pe Mlihail Kogălniccanu, Ministru
de Interne al lui Cuza-Yodă, sj6-ii adresseze acestuia, la 22 Octomvrii
1863, un raport, în care, arătâmd sacri fiiciili făcute de laţii .,leagănul
U n iră ". să ceară infiinţarea unim < mvssnmi Consultative, ad-hoc, care
să manifesteze toate dorinţele ţii tnelruiinţele simţite dt ieşeni, după
cari Guvernul ţărei să poată dhspune măsurile cerute pentru imii
plinirea sau satisfacerea lor.
\ceasta ('.omisiune cons>tiituită stub preşidenţia Locotenentului
de M itropolit al Moldovei l.alinau Micclescu, şi compusă din Preşe­
dintele şi Membrii Mumripallitiăţii,. FPrutocrcii laşului. Preşedinţii
Curţilor şi Tribunalelor locale1. Com am dantul garnizoanei şi a ian
darmerici. Rectorul l'niversibăţţii. M cm ibni Consiliului de Instrucţi.
publică şi ai Kpitropici St. S|>iiridon, llnginerul-şef al Lucrărilo pu­
blice din laşi, Directorii Bănice'i, câ te palm fabricanţi şi negustori
principali. Mai-marelc Staroste al Corrporaţiilor ieşene împreună cu
şese starosti aleşi, şi ambii f ‘ refec ţi :ui laşului. lucră, în Palatul
M itropolitan, in zilele de 3 păună la 28. Xoeinvrie acel an, şi redacta,
după vii ţi serioase des bateri, un lum g Memoriu, purtând dala de
25 N oenivrie 1806.
Acest Memoriu c semnat dte Mcmlbrii acelei Coniisiuni ad-hoc, .ţi
imunii : D. Alecsa, V. Alexauudresci (t’rechie), I Yasiiin. I Duca
Colonel. S. Dudescu, J. E lattO’v, i. Ivraşcu, V Chiriac, Tli. Codrescu,
I Loon P. Lupascu, Mavriodi Cokonel, 1' Burada C liuţureanu
Iconoiu 1) Mârzescu Iconoin. (di Miârzescu. b. Neculau, I. Păuni
tescu, I Pangrati, G. Platou, 1 Poimarriu Iconom. (ir. Rizu I) Sprui
ceană, C. Stroici, Savel Marin Coloniei, Dini. Meleghi, Oct. Teodori
Dr.. M Hristodor, şi ca secreta r. St Mt.andn
Rezumez, după foaia locala Triibuna Românii, din 28 August
1866, ' senţa ziselor dorinţi xprimatn d< Omisiune. întru cât în­
tregul text e prea lung dc a fi înşirrat aici. Sunt mai intâiu două
specii:
l Dorinii de îmbunătăţirii generaţie, privitoare la îndreptarea şi
prot/resul tntregei pairi române , ţi
2. Dorinfi de îmbunătăţiri afnciailr destinate la ridicarea şi în­
florirea laşilor.
Intri1 dorinţtlc de îmbunătăţiri generale, Consulta ministerială
cere tnai intâiu „realizarea celor treii mari priacipii ale ştiinţei mo­
derne", şi anume .
„Descentralizarea administrativă
„independenţa complectă m nnicipudă;
Independenta magistratura prim trcplula aplicare a inamovi­
bilităţii".
P R IN C IP E L E : c a R O L l. |n 1866.

(F o to g r a fie execu tai* Io A telierul BUcoiiua, e o prileju l Întâiei veniri ■ Principelui in laţi).
to KEGEt.E CAROI. I

Ca consecinţă a introducere! acestor trei principii in legislaţinnea


umană. Guvernul să dea laşilor :
1. L'n consiliu districtual;
2. Un consiliu comunal, cu reforma legei electorale comunale
..pe bazele cele mai largi posibile".
KficacitaLca unor asemenea instiliiţiuni să fie asigurată şi înmul­
ţită prin următoarele măsuri :
1. Helorma instrucţiunilor şi reglementelor poliţieneşti in sensul
insliluţiunilor de libertate, şi imediata suspendare a pedepselor de­
gradatoare :
2. Realizarea căilor ferate:
3. Stabilirea de mijloace de comunicaţiune intre Iaşi şi toate
punctele principale ale Roinăniei;
I. Suprimarea portului poştal pe corespondenţele particularilor
eu autorităţile centrale.
Îmbunătăţirile cerute special pentru laşi sunt împărţite in patru
categorii: 1) îmbunătăţiri comunale; 2) îmbunătăţiri relative la co-
incrciu; 3) îmbunătăţiri morale şi intelectuale; I) îmbunătăţiri cle­
ricale: apoi îmbunătăţiri proprii a aduce ile îndată îndreptarea ora­
şului. Fiecare din aceste categorii este împărţită în puncturi.
Intre îmbunătăţirile comunale Comisiunea dorin 7 lucruri :
1. Reînturnarea în proprietatea oraşului a imaşurilor împresu­
rate de moşiile clerului:
2. (.rearea de /oburt/uri romaneşti prin împroprietărirea de fa­
milii sătene creştine, pe moşiile clerului de orice categorii, din îm­
prejurimea oraşului, pănă la acoperirea de % din întinderea acestor
m oşii:
3. Recunoaşterea dreptului de răscumpărare a besmenului din Ia ş i:
I. Stricarea tuturor iezelurilor dealungul Hahluiului, în susid la­
şului, spre a se evită inundaţiunile produse prin ruperea lo r :
3. Stabilirea unui canal pe şesul Hahluiului intre Şiret şi Prut
(>. întreţinerea pompierilor şi a poliţiei pe sama statului; şi
7. Exploatarea parquetelor de păduri de pe moşiile clerului (îm­
prejurul laşului.
Dorinţele relative la îmbunătăţirea eomerciului, fură in număr de
treisprezece :
1. Declararea laşului de porhb/ranc şi intrepozit comercial
2. înfiinţarea de bănci ipotecare şi de scoinpt:
3. Lege pentru constrângerea corporală ;
I. l'n tribunal de comerţ cu membri aleşi;
5. înfiinţarea unui Munte tic pietate pe contul statului
6. Xaviţiafiunca Prutului :
7. Regularea comerţului mic de strade şi de pieţe, pentru mân
cări, băuturi, şi regulare făcută iu scop de a impetlecn colonizarea ora
suini cu israeliţi;
8. Respectarea, tot fntr'acesl scop, a vechilor aşezăminti ale cor
poraţiuniior industriale;
!). Libertatea pităriei, măcelăriei şi mumgcriei;
10. întreţinerea în laşi a unei garnizoane de cei puţin 5.000
oameni;
§1 A DOUA SA CAP1TAU 11

11. Organizarea de expoziţiuni anuale de arie. industrii, agri­


cultură ;
12. încurajări anuale pentru cultura viilor şi a gândacilor de
niătasS;
13. Xeîmplinirea amendelor fără drept de apel la autoritatea
centrală şi pentru comercianţi şi industriaşi împlinirea amendelor
prin autorităţile comerciale.
Pentru îmbunătăţirile morale şi intelectuale Comisiunea doreşte :
1. Reînfiinţarea Consiliului şcolar;
2. Complectarea Universităţii din laşi prin deschiderea facul­
tăţii de medicină ;
3. înfiinţarea de sale de azil. ..spre a da ţărci cetăţeni şi României
fii demni".
'I. Organizarea unei şcoli reale :
5. Şcoala de agricultură ;
6 Readucerea in laşi a Şcoalei m ilitare;
7. înfiinţarea „gimnaziului Yasile Lupu” , cu internat pentru copii
săraci:
3. înmulţirea atelierelor la şcoala de arte, şi deschiderea unei
fabrice de instrumente agricole.
Dorinţele pentru îmbunătăţirile clericale sunt mai puţine la număr,
cu atât însă însemnătatea lor e mai mare. Iată-le :
1. Religia fiind „cimentul puternic al României", spre a „re­
dobândi Iaşii o salutară influenţă asupra fiilor răsleţiţi dela sânul
R om âniei; asupra Basarabiei, Bucovinei. Comisiunea doreşte ca : „laşii
să fie hotărîţi de reşedinţa capului hiserieei române, şi locul intrunirei
Sinodului".
2. Contopirea averilor, biserieelor de mir cu averile întregului cler
intr’ o singură casă, din care să se retribuească tot clerul necesar.
In sfârşii îmbunătăţirile cari, zice Comisiunea, vor aduce de în­
dată îndreptarea oraşului sunt :
1. Strămutarea Curfei de Casafiune la laşi. care „v a ridică va­
loarea proprietăţilor" şi va înlesni „înfrăţirea între Moldoveni şi
Munteni” .
2. Alocarea unei sume in budgetul statului pentru : pavarea ora­
rului, crearea de apeducuri şi subvenţionarea Teatrului Naţional şi
a Operei, zidirea căzărmei dela Copou, a unui teatru în centrul ora­
şului, şi edificarea Mitropoliei.
Ca supleinent Comisiunea mai doreşte :
1. Iertarea rămăşiţilor de dări la contribuabilii săraci din Iaşi;
2. Crearea unui spital de c o p ii;
3. lărgirea spitalelor pentru infirmi şi alienaţi; şi
I. Crearea unui spital pentru sifilitici.
*

Toate aceste cerinti ale reprezentanţilor celor mai autoriza(i ai


laşului, odată ajunse la Bucureşti, - rămaseră literă moarta, şi, până
la detronarea lui Alexandru loan I, nu se mai pomeni mai nimic în
l’ arlamenl sau în Monitorul OficiaI al ţărei. de satisfacerea sau reali­
zarea pretenţiilor ieşenilor.
19 RKOKI.K CABOL

Abili după actul neaşteptat dela 11 Fovruarie lXOli, când ţara în


treagă fu surprinsă de lovitura ce cutremură din temelii statul româ­
nesc, nedumerirea de un moment turbură o parte din spiritele unor
oameni politici, şi, în laşi, mai mult decât în restul ţărei, cestiunea
Domniei, a Principelui Străin şi chiar a Unirei ţărilor surori, fu pusă
în discuţie. Atunci, o parte din cei ce se credeau îndrituiţi a repre-
zentă populaţia moldovenească, puţini la număr, nu-i vorbă, enunţară
ideia revenirei la starea dinnaintea Unirei, şi alegerea unui Domn
dintre localnici.
Revoluţia dela 3 Aprilie 18GG, care tindea la despărţirea Mol­
dovei de Muntenia şi alegerea ca Domn al Moldovei a lui Nicolai
Rosetti-Roznovanu, fu nianifeslarea cea mai dureroasă a acestei por
niri, - şi după repedea ei potolire, totul reintră în obişnuita linişte.

if
Şl A DOUA SA CAPITALA ÎS

CAPITOLUL II.

Asupra intronârei Principelui Carol I, şi întâiele


Sale reiaţii cu laşul.
1866.

Alegerea la Iromil I'rim-ijnilelor a ('.oiilelni Fllip do plandni.


şi u|Hii n Principelui t nrol I.udovie dr Hohenzollern.
Plebiscitul. Itcvolnliu di-la :> \pril. Opinia publică şi presa ieşniin.
Oieslin descentralizam.

forţările oamenilor politici ai ţărei întregi. cari.


odală cu detronarea lui Cuza-Yodă. lucrară lără
şovăire la aflarea şi înscăunarea unui Prinţ străin
pe tronul Principalclor-Unite. fură încoronate de
succesul dorit. Marea majoritate a ieşenilor de
samă, primiră bucuroşi întâia desemnare a unui
Prinţ străin în persaona Contelui Fîlip de Flan-
dra, desemnare care fu anunţată în ziua de 12
Fevruarie 1866 publicului icşan. prin placate li­
pite pe slrade, sub Turma de Ordin de r/, semnat
de Şeful Diviziei 2 Teritorială Militară. Colonelul
Duca, şi Şeful de Slat-Majur Maiorul Gramonl.
Dar Coatele de Flandrn ueprimiad demnitatea ce i se atribui de
reprezentanţii statului Hoinâa. ieşenii fui-ă apoi înştiinţaţi de noua
alegor ct e făcu. de Parlamentul naţional, şi acceptară ea acelaş
entuziasm numele Principelui Carol l.udoaic de Hohemollern, membru
l''amiliei Domnitoare a Prusiei.
Pentru numele acestui nou ales la scaunul ţârei, Locotenonţa
Princiară din Bucureşti provocă un plebiscit general în ambele Prin­
cipate.
Prin proclamarea candidaturei Principelui Carol. multe din vocile
liscordante ee se mai auzeau din când in când iu ţara întreagă, amu­
ţiră repede; ideea măreaţă de a se infundâ pentru totdeauna isvorul
uneltirilor pentru ajungerea la Domnie, a acelor dintre naţionali ce
se credeau cu drepturi la această înaltă funcţie, triumfă, prin faptul
că glasul autorizat al luturor reprezentanţilor ţărei, judeţelor şi co­
munelor, fu aproape unanim in aclamarca noului propus străin.
14 HKliELK CAKOI. I

Cel dintâiu act prin care reprezentanţa vedici capitale a Mol­


dovei. anunţă Ieşenilor Fixarea candidalurci Principelui Parol, fii pin
catul din 2 Aprilie lXtiti, prin care cetăţenii erau chemaţi să-şi dea ade
si o nea la plebiscitul deschis in ţara întreagă; acest placat glăsui astfel :

PRIM ARUL M UNICIPIULUI IAŞI.


m scozrra 'N F -
1ii ('onformitatc cu Decretul No. ăfit) al tmiltcl Locotenenti Princiare şi a
circulăm Ministerului de Interne, Comuna laşului deschide de.astăzi biurnurile
de înscriere pentru Principele
Carul Ludooig, Principe de Hohcnrollcrn. ca Domn al Humănici,
Biurnurile de înscriere se află :
1. I ii camera Primăriei.
2. In Şcoala de băieţi din Tntaraşi (Sf. Vasilc).
3. In Şcoala de fete din Păcurari.
Toţi Domnii cetăţeni, cari se bucură de drepturi prescrise în decretul înaltei
Locotenenţi, sunt rugaţi a păşi de îndată la votare, pe la biiirorurile respective.
Primar, D. Cuşti.

Este drept că a doua zi după publicarea acestei dispoziţiuni.


se întâmplă in laşi actul nesăbuit al aderenţilor lui Nicolai Rosetti-
Hoznovanii, dur acesta nu fu deloc provocat de numele noului de­
semnat la Domnia Principatelor. ci pur şi simplu o ultimă sfor­
ţare a unor aspiraţii şi intrigi vechi şi desaprohate de cea mai mau
parte a Ieşenilor şi Moldovenilor in genere, pentru desmembrarea
Moldovei de Muntenia şi înscăunarea unui candidat local, ivit <h
curând.
Dar să narăm pe scurt faptele petrecute in acea zi, in Iaşi.
cari. deşi fără vre-o importanţă deosebită în istoria patriei şi a vc-
chei Capitale a Moldovei, totuşi va rămâncâ mult timp amintită,
din pricina neaşteptatei şi neinţelesei sale isbucniri. intr'un moment
când se aştepta lumea noastră cu atâta mai puţin la o asemenea
manifestare.
Tinărul Imcr icşan Nicolai Rosetti-Hoznovanu, reîntors de cu­
rând dela studii diu străinătate, şi înteţit de un număr de rude şi
oameni de casa părintelui său. işi închipui că ar putea fi ales şi
aşezat în scaunul Moldovei, dacă aceasta n'ar mai forma un corp
cii Muntenia, cu care se înfrăţise cu şeple ani in urmă.
Beizadea Costachi Moruzi. zis dela Dănuţeni (Basarabia), vă
cu Roznovanu, Mitropolitul Calinic Miclescu, Nicu Ceaur-Aslan. Teo­
dor Boldur-Lăţcscu, avocaţii Panaile Chrislea, Alccu Cernea, Aleea
Spira. Scarlal Barageni, Sandu Bonciu şi alţi incă câţiva, in întru­
niri intime, făcuse pc tânărul Roznovanu să creadă că lucrul ar fi
foarte uşor de realizat, şi că o singură mişcare îndrăzneaţă a lor ar
ţintea resculâ lot laşul. chiar Moldova întreagă . şi astfel un
asemenea proiect s'ar rezolvă bătând iu palme.
Cu toată taina sau intimitatea sfăluirilor urmate in casa lui N.
B. Roznovanu, între promotorii ideei separatiste. Guvernul din Bu­
cureşti mirosi lucrurile şi luă dispoziţii pentru înăduşirea tentativei.
Irimeţând pe deoparte un Regiment muntean în laşi, iar pe de altă
$1 A DOUA SA CAPITALA 15

pariu iu.sil.şi doi din membrii Locotenenţii Domneşti, Catarii şi Go-


leseu. veniră ocolea şi aşteptară momentul hotănil al loviturei
proiectate.
In dimineaţa zilei de 3 April, după ce se sfârşi Sfânta Liturghie
in Catedrala Metropolitană, mai mulţi membri din conspiraţie, in
frunte cu Teodor Boldur-Lăţescu, înconjurară pe Mitropolitul Calinic,
şi. vrând-nevrând. il siliră, aşa îmbrăcat în hainele sacerdotale, cu
crucea şi Kvanghelia în mână. să pornească spre Curtea Domnească,
înconjurat de un mare număr de oameni diu popor, cari fusese alcă­
tuiţi să strige cât puteau: Jos Unirea! Jos Prinţul străin! Vrem
Domn pânumleant etc.
Aproape de intrarea Curţii Domneşti, Regimentul de infanterie
şi o parte din Kscadnimil de cavalerie ce aşteptau gata de atac prin
cazărmile l ’alatului. apărură în faţa manifestanţilor, şi o încăe-
rarc sângeroasă se produse numaidecât. . . Cel întâi, se pare, oare
primi o lovitură de baionetă in piept, fu insuşi Mitropolitul Calinic,
care, numai nmlţămită arnăutului Inge Rober. om de o forţă colo­
sală, fu ridicat in braţe şi scos din invălmăşală, după care fii ascuns
câtva timp în pivniţa unei crâşme apropiate.
Numărul răniţilor şi al morţilor căzuţi in acea incărrare nu s'a
ştiut nici-odată cu precizie, căci administraţiile locale au ascuns pe
cât au putut de ochii hunei adevărul dureros. I'ână a doua zi
insă lucrurile s'au liniştit, capii mişcărei fură puşi la opreală şi
laşul îşi reluă iar faţa-i obicinuită.
Plebiscitul deschis se urmă apoi in cea mai mare regulă şi linişte,
atât in oraş, cât şi în judeţul laşi întreg.
Rezultatul plebiscitului in oraş, după închiderea votărei fu, că
se constată adcsiunca a ilf>2 voturi pentru Principele Carol, şi abia
fi contra. In judeţul laşi întreg. Principele Carol întruni 12.855 vo­
turi pentru şi numai lfil contra.

Nu cred de prisos să arăt aici care eră expresia opiniei publice ge­
nerale, şi in special a oamenilor de samă ai laşului, iu ajunul, cum şi
imediat după atentatul contra unirei dela 3 Aprilie lHfifi.
Cel mai puternic partid politic din Iaşi eră acel reprezentat de
Clubul Snlional. compus, intre alţii, din bărbaţi ea : Vasile Pogor. C.
Ilurmuzachi. Alecu A. Balş, Const. Negruţţi. Dr. Fătul,T. I.. Maiorescu,
Gh. Mârzescu. Dini. Tăcu, Petru Carp (tatăl), etc. Acest club i.şi ţinea
şedinţele chiar in Aula Universilăţei ieşane, şi. în şedinţa sa dela 31)
Martie, tânărul profesor Maiorescu ţină o disertaţie specială asupra
alegerei unui Principe străin, care, în rezumatul ce ni-I dă ziarul local
al partidului. Vocea .Xafională, in primul său număr dela 5 Aprilie,
argumentează astfel :
1. Principele străin ne va aduce întâi justiţia in cauzele pri-
ate. civile şi criminale: căci in orice stal apusau există această
istiţie. şi este fundamental pururea neclintită, pe care se razimă
societatea. Un cetăţean din aceste state, ori care ar fi, fie Principe,
fie ţăran, nu-şi poate inchipui stalul fără practica celei mai perfecte
dreptăţi in toate afacerile particularilor, atât între sine cât şi cu fiscul.
18 REOELB CAROI. I

Precum marca statelor decadenţei orien­


tale este hatârul şi corupţiunea la T ri­
bunale, astfel marca vieţei apusene
este justiţia şi integritatea.
Cei născuţi şi crescuţi în Homânia
nici nu ştiu şi nici nu pot şti pe de­
plin. ce vrea să zică o asemenea justi­
ţie : fiindcă ci i u i au văzut-o niciodată.
Niciodată de când s'au fondat pe acest
pământ Principatele noastre, nu a
existat vreo justiţie în înţelesul occi­
dental. Până când ţăranii nu erau
desrohiţi, nu puteâ fi vorba de drep­
tate faţă cu toţi indivizii stalului fără
excepţiune. Atunci eră timpul „pa-
triarchar’ , — unde Patriarcliul punea
mâna pe ce-i plăcea, şi supusul avea
numai ceeace binevoiâ el să-i acorde.
Nicoial RowUMtonnovanu. ţar jupă ce a încetat acest patriarcha-
lism. ştim toţi cum s'a practicat justi­
ţia la noi. Corupţiunea cea mai sfruntată a fost la ordinea zilei, o
Cauză re trecea peste l(HH) galbeni, nu mai erâ cu putinţă a fi câşti­
gată fără mituiri, cauza cea mai justă contra favoriţilor erâ totdeauna
pierdută, şi în timpul diu urmă ajunsese această stare a lucrurilor
ia culmea e i : sc formaseră antreprenori de procese, precum se for­
mează antreprenori de cai de poştă, şi nu erâ Librechl cel dintâiu
rare a dat modelul acestei ultime depravaţiuni, Iacă unde am ajuns
cu Prinţi indigeni.
2. Principele străin ne va aduce inamovibilitatea funcţionarilor,
şi prin aceasta stabilitatea vieţei publice. I i i nici un stat apusan nu
se destituie funcţionarii după placul Ministrului, ci numai prin o sen­
tinţă regulară a autorităţilor judiciare. l !n Principe străin nu-şi poate
închipui, n'a văzul niciodată soarta funcţionarilor atârnată dela opi-
niunea personală a Miniştrilor; el
va da siguranţă vieţei judecăto­
rilor, învăţătorilor, preoţilor, şi
astfel va renaşte in mijlocul no­
stru — lucru nepomenit până
acum — independenţa şi demni­
tatea cetăţeanului.
Din contra. Principele indigen,
chiar dela început, pentru a ajunge
la Domnie intre compeţilorii săi
la tron, trebuie să eonrupă inde­
pendenţa şi demnitatea alegăto­
rilor, să surpe fatalmiutc funda­
mentul regenerărci noastre. Ca să
aibă voturi, trebuie să dea bani şi
promiteri pentru viitor, altfel ii
este cu neputinţă de a reuşi, ţara Milmitnlilul (.'nlinic Mirl«*«cu
$1 A DOUA SA CAPITALA 17

Itaijuidua (’o*(>iclii Muruzi. t Nirolai Ceaur-Aslun.*

va fi pusă la licita ţiune .şi când imul din licitanţi va ajunge la Dom­
nie, cu dânsul se va urcă partida lui. eu partizanii săi şi eu rudele
lor, funcţionarii vechi vor fi destituiţi, pentru ea s'i aibă loc funcţio­
narii cei n o i; ca o ţesătură de păianjeni se vor lăţi fraţii, verii,
cumnaţii şi cumetrii peste toată ţara. şi unde va fi atunci dreptate
şi siguranţă? Unde, iu contra lor, vei mai putea câştigă un proces?
Cum, In faţa lor. vei putea lucră pentru independenţa şi demnitatea
cel puţin a geueraţiunei viitoare?
Orice putere se susţine prin sistemul care s'a infiiuţal ; Prinţul
indigen se înfiinţează prin corupţiune: Corupţiunea e dar sistemul

Teodor Bold ur-l Ateneu. Pnnnitc Chrinten,


K. A. lU-fO** - ftrfrtr Croi I.
18 RF.UEI.K CAROL !

fatal prin care in împrejurările dc faţă se va susţine Prinţul indigen


până va aduce ţara la peire".
Cuvintele profesorului mai târziu parlamentarului ţii Prim-Mi
nistrului chiar, T. L . Maioreseu, erau cam lari, şi oglindeau desigur
o epocă de dureroasă amintire, care trebuia cu orice preţ reformaţi
şi imhunătăţitâ prin mijloace cât mai radicale.
In a doua şedinţă a aceluiaşi club, ţinută in scara de 2 Aprilie 1866
sub prezidenţia lui Yasile Pogor, se discută atât asupra nevoilor laşului,
cât şi asupra plebiscitului pentru Principele Carul, în sprijinirea căruia
sosise în laşi cei doi Locotenenţi Domneşti, Lascar Catargi şi Nicolai
Golescu. Pogor vorbi eu entuziasm dc candidatura supusă plebisci­
tului, zicând, că fericirea ţârei este asigurată prin stabilitatea Domniei
ce se anunţă, şi ceeace e de preocupat pentru ieşeni în special, e chestia
descenlralizărei, pentru care se cere o discuţie cât mai largă.
Luă cuvântul apoi profesorul universitar Gheorghc Mârzescu. ale
de membrii Comitetului partidului ca raportor al Programului des-
centralizărei. După o introducere în care expuse diverginţele opiniu-
nilor teoreticilor asupra ideei de descentralizare, Mârzescu arată
punctele principale asupra cărora s'a unit în păreri Comitetul, sunt
1) Construirea de urgentă a linei căi /erate intre Bucureşti şi Ia:;
Canalisareu nurilor pentru înlesnirea comunica(iunei: şi 3) transje
rirea Curiei de Casaţie dela Bucureşti la laşi. celelalte cerinţi rămânând
pe al doilea plan. Pentru realizarea acestora, pe lângă bunăvoinţa
guvernanţilor, oratorul propune şi stăruie pentru fuziunea general:'
a tuturor partidelor politice din ţară.
Lui Mârzescu ii urmă în discuţie iarăşi profesorul Maioreseu,
care cere ca Unirea să nu fie un cuvânt deşert, ei o înfrăţire deplină
între Moldoveni şi Munteni, aşa că. pe căile de comunicaţie ce s ar
face intre Bucureşti şi laşi, să nu meargă numai cei din laşi la Bucureşti,
ci şi vice-versa, cei din Bucureşti să vină la laşi, căci dacă conglome-
rarea tuturor autorităţilor superioare în Capitală silesc pe provinciali
să meargă oricând la Bucureşti, cei deacolo sunt cu lotul apăraţi d
a călcâ prin provincie, aşâ că Bucureslenii u au prilejul să cunoască
şi să îndrăgească laşul şi pe Moldoveni şi ,,populaţiile rămân străin
intre ele". Oratorul propune ea laşul să rămână centrul de ştiiată a:
Komâniei, precum Bucureştii trebuie să rămână centrul politii Mu
cere apoi stabilirea unei case pentru plata obligaţiilor rurale iu i->si
şi o sumă dc două milioane, alocată în budgetul statului, pentru îmbu­
nătăţirea laşului. Compară laşul cu T u m u l, care a primii mari des
păgubiri pentru strămutarea capitalei Italiei, şi în care lotuşi nemulţu­
mirea generală a mers până a cauza mari vărsări de sânge
Krâ parcă aceasta o aluzie profetică la ceeace trebuia s: se in
l ample şi în Iaşi. a doua zi chiar dc acea memorabila şedinfă.
Dar şi după „3 Aprilie” , opinia Clubului Naţional i u i se clinteşl
deloc. El face să apară organul său Vocea Safională, a treia zi hi»
(5 Aprilie), şi publică drept orice programă sau profesiune di
dinţă. în fruntea ziarului, următoarele şiruri :
„Mântuirea ţârei noastre in împrejurările de faţă este muu
Unirea cu deplină descentralizare şi Principe! străin, două oui
nedespărţite, şi in care trebuie să persiste cu energie, ea să vadă Eu­
§1 A DOUA SA CAPITALA IU

ropa iarăş si iarăş, ca aceasta este şi astăzi, ca totdeauna, dorinţi


naţiunei şi singura ei speranţă de viitor".

După ce întreaga ţară îşi dădu astfel asentimentul său. si puterile


mari europene acceptară în principiu alegerea Principelui Carul de
I lohenzollern ca Domn al Principatelor, Consiliul Municipal al la­
şului găsi cu cale, la 27 Aprilie 1866. pe când Principele se află încă
în străinătate, să-i telegrafieze următoarele :
\ son A/icssc Itoi/alc Ir Princr Charles dc llohenzolleril,
Dusscldorf. ni Prniae Itheunne.
Di Itouraauic. oii vouă proclamau t son Princo Hegnaiit, a lYspoir do son
hoiiheur. l.o Conseil Municipal do lassy, s'cmpressc do vous doposor %es hommagc*,.
Le Maire. I). Guşii.
*

Lucrările Reprezentanţei Naţionale înaintară, iar noul ales al


ţârei, cu toate greutăţile ce i st* puneau atunci in cale, din pricina
âsboiului dintre Prusia şi Austria, porni spre noua-i patrie, pe pă­
mântul căreia descălecă, în 8 Maiu 1866. la Turnu-Sevcrin. însoţit
de loan C. Brătianu. Locol. Sergiu Lenş şi alţii.
Toate comunei* şi principalele autorităţi din ţară transmiseră
de îndată urări de hună venire Principelui, în momentul când acesta
puse piciorul pe pământul românesc. Consiliul Municipal al vcchci Ca­
pitale a Moldovei fu dintre cele dinlâiu.
Primarul laşului tclegrafiază atunci :
ImlUimri Sale Principelui ('.arul I. DomniIonii României.
Turnu-Stperin.
Municipalitatea laşilor, cu bucurie feliei tenză norocita sosire a Inulţini.i
Voastre po pământul României.
Primar, I). Guşti.
Felicitarea laşului prinse temeinic atenţia noului Domnilor Kl
răspunse numaidecât reprezentantului fonstei Capitale a Moldovei,
prin următoarele entuziaste rânduri :
Ieşenilor,
Am primit cu bucurie şi plăcere sentimentele de simpatie ce oraşul laşi Mi-a
• xprimnt cu atâta căldură, chiar mai înainte de fi pus piciorul pc pământul Ho-
măniei. Fericit de a fi în fine in ţara care Mi-a încredinţai tot viitorul ci, ren inliiir
şi nun scum/td a meu imjrijirr nu // o reda acestui oraş. cure a fticni utiilra sacrificii
pentru realizarea Unirri. loale dresurile ce i se cuvin, ca la a doua capitală a (urci
IV de altă parte, rămân deplin convins că oraşul laşi. şi ca dânsul toată Mol­
dova, vn contribui din tonte puterile şi neclintit în viitor, ea şi în trecut, la înflorirea
,i splendoarea Statului roman.
I ii curând voi îndeplini dorinţa iuimei mele şi voi putea exprimă singur ora­
şului laşi mulţumirea Mea. pentru sentimentele şi devotamentul său patriotic.
Ca rol.
Preşedintele Consiliului de Minişln, l.ascar Calarr/i.
30 KEGKLK CAROt. I

Met oile şi |»l:iii4


f«‘ril«k MimicipnlitAţci ifşanP.

Trebuie sa arăt aici, că. dacă micile nemulţumiri personale ivite


in o parte a cetăţenilor ieşeni, din pricina strămutării capitalei la
Bucureşti, se urniră mai curănd sau mai târziu faţă cu marea idee a
Unirei, starea materială in general a oraşului propriu zis, ce-şi pier
duse lustrul şi nervul de capitală, se resimţiâ. după cum am arăta!
din ce în ce tot mai mull.
Municipalitatea. în primul loc. suferea de lipsa mijloacele de
a face faţă trebuinţelor absolute edilitare, pavaje, iluminau pază
publică, cultul, etc., şi cu toată inlervenirea serioasă ce am arătat
că s’a făcut, prin exprimarea dorinţei ieşenilor, încă din vremea Dom­
niei lui Alexandru loan I. la 18tt3, Ministerele ce s’au succedat lă
sară îndeobşte fără răspuns toate doleanţele reprezentanţilor laşului
Daravera dela .*1 Aprilie l«S(»b. pare-se că avii un ecou mai puteruu
la centru, şi aceasta sili Locotcnenţa Domnească să se gândească a
mai înblânzi spiritele amărîte ale ieşenilor, aşâ că, la IX Aprilie 1866chiar
împreună cu Consiliul de Miniştri, să încheie, după sfat prealabil
un Jurnal, în care sâ sc făgâduiască îndulcirea situaţiei precare a laşului.
Acest .furnal glăsueşte :
Luând in considerare că centralizarea excesivă, introdusă dc guvernul trecut,
a jignit iutr'uu raod periculos toate interesele ţărei;
Luând în considerare că, înaintea prefacerei generale ce este a se introduc
iu sistemul administrativ actual, este neapărat a se da satisfacere nevoilor celor
mai urgente;
Luând în considerare că guvernul trecut, uitând că oraşul laşi s'a pus tot­
deauna în eapul mişcărilor naţionale, şi a făcut sacrificii însemnate pentru coi
solidariza şi întărirea Romanici. a luat măsuri care a sdmnrinnt interesele acestui
oraş, iu vreme când, iu urma strămutăm capitalei la Bucureşti, ar fi trebuit să
caute a uşura pierderile ce trebuia să provie din această schimbare, prin menţi­
nerea aşezămintelor cari erau in fiinţă, sau chiar prin îngrijirea deosebită - ■ ir
fi pus intru înfiinţarea şi buna întreţinere a căilor dc comunicaţiune, mai ales între
ambele centruri civilizatoare ale României:
Luând iu considerare, eu mai mult decât alte comune, laşii suni asupriţi prin
un sistem de dări comunale atât de împovărătoare şi vexatoare, încât mai au sec;
isvoarele avuţiei acestui municipiu ;
Luând iu considerare dorinţele exprimate dc
orăşenii laşilor către DI). Locotenenţi Domneşti,
Generalul Nicolae Golescu şi Lascar (’ntargiu. cu
ocaziunen mergem lor acolo;
Având în vedere că aceste dorinţe sunt drepte
şi legale;
Hotărăşte :
I. Se va numi un Comitet ad-hoc, care va
luă iu cercetare laxele oraşului Irşi. şi va pro­
pune uşurarea tuturor taxelor împovărătoare şi
desfiinţarea celor vexatoare.
II. Ministrul Lucrărilor Publice va luă măsu­
rile necesare:
1. Pentru a inscri iu budgetul ficcănii an
suma de .)00.000 Ici, spre imbuuălătiiva pavajului
şi altele.
2. Pentru ca şoselele ce pornesc din laşi să
fie desăvârşite cât si* va putea mai iu grabă.
Şl A DOUA SA CAPITALA 2!

J Pentru eomplcctarea studiilor privitoare la navigarea Prutului.


III. Ministrul de Răshom va face ra Şcoala militară sâ se strămute de îndată
In Iaşi.
IV. Ministrul InsLrucţiiinci Pulda-c va Iun măsurile necesare pentru complet
tarea tuturor racultă|ilur Universităţii din Iaşi.
V. Ministrul de Interne se va ocupă a înainta la Consiliul de Stat un proiect
de lege privitoare la revizuirea legei comunale.
VI. Ministrul de Finanţe va regulă ca, preschimbarea obligaţiunilor rurale
definitive, sa se facă parte in Bucureşti, parte in Iaşi şi parte in Craiova. Asemenea
s» va regulă in viitoi şi plata procentelor, cu începere dela 20 Octomvric viitor.
VII. Ministrul de Justiţie va pregăti uu proiect de lege, pentru a se prezenta
Adunfirci iu cea dintâiii sesiune, prin care se va propune strămutarea Înaltei Curţi
de Justiţie şi de Casaţiuuc la laşi.
V III. Fiecare Minister Intru cât il priveşte, .s< va ocupă cu proiectele de legi
privitoare la descentralizarea administniţiunei.
Dispoziţiuuilc aici cuprinse se vor notifică fiecăruia din I>. 1). Miniştri re­
spectivi, de către D. Ministru President, spre aducere la îndeplinire.
(ss), loan (ifiica, Dimitrir Ghicu, C. A. Rosei/i, P. Mtwroghrni, /. Canlacuzino,
Dimilru Sturdza, Major D. Leca.

Toalt acest- inimoase dispoziţitim ale t.onsiliului de Miniştri,


cu complectul asentiment al Locotenenţi’! Domneşti, cari, de s’ar
fi realizat întocmai* ar fi schimbai mult situaţia tristă a laşului, fură
negreşit aduse la cunoştinţa şi a noului Ales al tărei. din primul mo­
ment al sosirci Sale în ţară, şi FI. în cele dintâi cuvinte cc adresă
Ieşenilor, se arăta cunoscător de păsurile şi doleanţele lor. Şi, după
un vom vedea mai târziu. Principele ('arul ia în serios partea cctă-
t,cililor ieşeni, căci. Primul Ministru al ţârei, de atunci, Lascar Ca-
largi, îndată după ce se afişă telegrama Domnitorului către Ieşeni,
e care o an. reprodus-o mai sus. trimese şi Prefectului Judeţului laşi
următoarea adresă :
Domnule Prefect,
Uiii» din cele diiităiu iugnjin ale Măriei Sole Caro) 1, la momentul suirei sale
tronul României, « fost a se miormâ de starea oraşului laţi şi a uuelor din ju-
•••»ele din uortca de peste Milcov, cari au făcut atâtea sacrificii pentru realizare
mântuitorului principiu nl unirci, proclamat de Divanurilc ad-hoc şi devenit forma
definitivft a Statului Român, recunosctftă «cum de Înalta Poartă şi de toate Pu­
terile garante. Măria Sa .» privit cu mare durere suferinţele cauzate acelei părţi
;i (ărei prin viţioasa aplicaţiune dată principiului Unirci iu timpul Domniei tre
cute şi prin nenorocitele lupte şi sfâşieri politice întâmplate in laşi.
Vcum deodată Măria Sa a aprobat proiectele de legi pe cari fonsta Locote
nenţS Domnească a lost decis a Ic supune Incuviinţărei Aduuărei legislative, spn
n fr acel» judeţe, precum si vcchei capitale a Moldovei, legitimele salisfacţiuni
ia cari au dreptul
Mâna Sa insă uu vocste a se mărgini numai Iii acele măsuri, şi m’a insăreiiiat
a anuuţa locuitorilor oraşului Iaşi, că îndată ce va regulă aici cele mai urgente iu
tereşe ale Statului, la ocnziuuea călătoriei cc urmează a face prin toată ţani, vu
merg. la Iaşi. unde se va opri mai mult timp, spre a studia iu persoană la faţa lo~
cuini tonte nevoile acelei părţi a ţărei, preeum şi mijloacele de n vindeca toate su­
ferinţele iu s’au cauzat, şi de a îndestulă toate cererile legitime.
Sunt întemeiat a speră că călătonn Mănei Sale nu va întârzia a se realiză
Ministru de Interne, Preşedintele Consiliului de Miniştri
L Catargi.
U REGELE CARUL

Mauilesin|iile ţi entuziasmul Ieşenilor |M'iilru noul Domnitor.

Instalarea şi depunerea jurământului Prinţului Carol ca Doimi al


Principatelor, dădu loc la manifestaţii entuziaste in ţara întreagă.
Toate oraşele, târgurile şi satele chiar, organizară serbări de bun
augur a nouei Domnii, ce trebuia să aducă ţârei în primul loc sigu­
ranţa şi stabilitatea bunurilor actuale, şi apoi cultura şi prosperitatea
in viitor.
In laşi. ziua de 15 Maiu, fu serbată cu marc scuinpătate; foaia
locală Progresul dă mai multe amănunte in această privinţă, din care
spicuesc o parte :
„S 'a dat poporului ocazia, zice foaia, de n-şi dcsvăli sentimentele
sule de mulţumire către înălţimea Sa Prinţul Domnitor Carol I, alesul
naţiunci Române.
Poporul în marc număr a luat parte la această serbare naţională,
pentru alegerea Inâlţimci Sale şi stabilirea libertăţei constituţionale
in România.
Toate autorităţile civile şi militare în mare ţinută, cum şi uit
numeros public, se afla în biserică, iar în curtea Mitropoliei erau
aşezate trupele Garnizoanei în plină uniformă.
După finirea Te-Deumului care s'a prelungit până la 12 oare.
toţi funcţionarii civili şi militari, cum şi notabilii oraşului, intrunindu-sc
în apartamentele Palatului Administrativ, la a cărora intrări era
aşezată muzica militară, au prezentat D-lui G. Sturdza Prefectul Ju­
deţului. felicitările cele mai călduroase, pentru astă serbare naţio­
nală. I,a bisericile Catolică. Armeană şi Protestantă s'au cântat câte
un Te-Drum, azistând la fiecare câte un delegat al Guvernului, cum
şi la Sinagoga cea mare. unde fu serbată iarăşi astă marc zi” .
O altă relaţie ce ne-o dă acelaş ziar, arată că în seara de 15 Maiu.
la orele 7 p. m. s'a ţinut în sala C. Sturdza un banchet iu onoarea so-
sirei şi intronărci inălţimei Sale Principelui Carol I. Banchetul a
fost o liberă manifestare a Ieşenilor, făcută după iniţiativa unui Co­
mitet de cetăţeni. Autorităţile civile şi militare au fost invitate, şi
au azistat la această francă şi sinceră manifestare de bucurii
Primul toast l-a ţinut Primarul urbei Guşti, in onoarea Infil-
ţimei Sale Principelui, zicând :
„Aceleaşi cugetări măreţe, aceleaşi simţimânte arzătoare, ne-au
grupat astăzi la acest banchet.
Naţiunile ca şi familiile au iu viaţa lor zile de serbare. Sărbă­
toarea familiei şi a naţiunci române, e mare, ca şi sufletul, ca şi inima
sa. Cu acest suflet, cu această inimă, am trecut grele probe de în­
cercări, iar mâna lui D-zeu ca totdeauna stă asupra moşiei noastre.
Să mulţumim dar lui D-zeu, şi rupând vălul durerei ce acoperise
faţa politiei noastre, să zicem : Trăiască România una şi nedespăr­
ţită ! Trăiască Domnitorul ei Carol 1, şi facă in viitor ca Iaşii, leagănul
Unirei, să prospere şi să salte de bucurie".
Apoi Primarul mai adăugi :
„Um pleţi acest pahar spre a-l bea in fericirea ţârei, al Domnito­
rului şi al laşilor”
Şl A DOUA SA CAPITAI.A 23

Prefectul districtului răspunse:


,ln viata privată ca şi in viata naţiunilor sunt recompense.
N’e putem felicită dar astâ/i ca naţiune, că am fost recompensaţi
u una din cele mai mari dorinţe naţionale. Aşii dar nu vă pot zice
alta d-lor, mulţumindu-vă, decâl a vă aminti memorabilele cuvinte
rostite de Măria Sa iu Cameră, ca să aveţi încredere in F.I. precum
şi M. S. în Romani. Să trăiască dar R om ânia! Să trăiască Principele
Carul hşi dinastia Sa".
Enluziasticc aclamări au urmat acestor două toasturi şi indată
s'au redactat şi subscris de cei de fată o depeşă de felicitare către
Principe.
După aceasta, cetăţeanul lorgu Filipescu a purtat un toast Mi­
nisterului, „compus din bărbaţi plini de devotament şi lealitate”
şi le-au dorit succes bun in greaua, dar frumoasa misiune ce-au iu-
treprins-o, spre fericirea Statului.
După Filipescu, tânărul profesorTit. L. Maiorescu vorbi astfel:
„Unul din semnele de viată al popoarelor renâscânde este justa
memorie pentru bărbaţii cari au bine-meritat de Patrie. Astă/.i când
tendinţele legitime ale naţiunei române sunt încoronate de succes,
este de datoria noastră a urma o privire asupra trecutului nemijlocit
şi a aminti cu gratitudine memoria acelor bărbaţi cari iu timpuri de
nelinişte şi de îndoială, când succesul nu venise incă a consfinţi pentru
toţi cauza cea justă, avură lealitatea şi tăria de inimă de a susţinea
neclintit principul TJnirei sub un Principe străin. Ei au dovedit odată
mai mult, că acolo unde cei mai eminenţi bărba(i dintr'un popor
lucrează cu abnegaţiune de sine însuşi la o idee de viitor, istoria vine
totdeauna a o însemnă Î11 paginele ei ca o realitate. La noi, prin o
rară şi fericită întâmplare, s’au aflat in acest timp greu, atât capii
Guvernului, cât şi Miniştrii lor şi deputaţii Camerei Elective, strâns
uniţi în aceiaşi credinţă şi cu toţii la înălţimea misiunci lor. Drept
aceea vă rog să închinăm acest pahar foştilor Locotenenţi L. Calargiu.
Golescu şi Haralambie, foştilor Miniştri şi actualilor deputaţi ai Ca­
merei române, la toţi împreună, ca unora ce împreună au bine-me­
ritat de Patrie. Să trăiască I”
La sfârşit d. lacob Negruzzi a ridicat ultimul toast, in onoarea
armatei române, „care a ştiut menţine cu energie liniştea în lăuntru
şi care va şti cu atât mai bine a susţine independenţa contra înrâu­
ririlor din afară.”

Depouitiii Ieşenilor pentru a felicită pe Domnilor in Dueureşli.

PC lângă manifestaţiile de simpatie ce Ieşenii arătase in loca­


litatea lor, ei nu pregetară a trimite şi o deputăţie specială la Bucureşti,
compusă din fruntaşii laşului lordaclie Heliliman hlieori/hr Filipescu şi
Alexandru Half, cari să salute prin viu grai pe tânărul Domnitor Carol I
Deputaţiunea ieşană fu primită cu toate onorurile in ziua de 25 Maiu.
la palatul Domnesc, şi asupra acestei prezentări, Primarul Guşti ti
părcşlc şi afişează in laşi următoarele rânduri, spre a fi aduse la cu­
noştinţa întregului public :
24 REGELE PAROL

/ti6tfi7or Concrlâţrni,
Cu inimi plinit de bucurie mă grăbesc a vă împărtăşi următoarea depeşă,
care uc dă ştiinţă despre primirea dcputnţiuuri Ieşene, de către Prea înălţatul nostru
Domnitor Carol M
Augustele sale Innevoitoare cuvinte» sunt un unu gaj pentru laşi. drept care
să zicem: Trăiască Caml 1 Domnul Itoraânici !. care apreciind sacrificiile laştio
pentru man'a chestiune a unităţii Houiâiic, promite a-i asigură poziţiunea.
Primar, D. Guşii.

Iată .şi depeşa despre care se vorbeşte mai su s:


Domnului Primar al oraşului laşi.
Ieri 23 Maiu, Alteţa Sa Serenisimă, Domnul stăpănilor al Homâiuci Carol 1,
a primii Iu audienţă solemnă pe subsemnaţii, iusarriuaţi din parten ieşenilor de a
depune In picioarele tronului şi persoanei Înălţimii Sale, sentimentele de devo­

tatul văzul de pe dealul KApedea.

Ciment. Alteţa Sa, In 12 ore, incunjurat de Consiliul de Minişiii si de Statul Dom­


nesc, a primit cu mare solicitudine adresa cc Ieşenii, prin organul nostru, a adresat
Alteţei Sale, şi n binevoit a răspunde următoarele :
..Sunt ferice, Domnilor, a vă expninâ mulţumirile mele pentru măgulitoarele
cuvinte ce-m» adresaţi, vă sunt foarte recunoscător că aţi venit pentru a fi inter­
preţii sentimentelor sincere a oraşului Iaşi.
„Sunt dator mire recunoştinţă acestui oraş, care necontenit a făcut atâta
sacrificiu pentru menţinerea Unim. Aceste stăruinţe dovedesc un mire patriotism;
vă exprim toată a mea părere de rău că n'nra putut încă satisface nerăbdarea mea
«Ie a mTge la laşi, dur fiţi bine încredinţaţi, ca voiu porni rât sc va putea mu de­
grabă. şi că voiu asigura laşului poziţiunea cc merită, ca a doua Capitulă n liomâni
Apoi Alteţa Sa adrvsându-sc la fiecare dintre noi, s a informat cu marc in­
teres de starea lucrărilor şi a recoltei, şi noi snuiud că fu special ţinutul nostru are
speranţă de o bună recoltă, a mulţumit lui Dumnezeu despre aceasta, speriind efi
va aduce o maro consolaţiune tuturor.
Astăzi Alteţa Sa tu onoarea Deputaţiunei Ieşenilor, ne-a oferit un mare dinâ,
la care au asistai Miniştrii, Deputaţii şi Membrii Municipalitâţci din Bucureşti.
Şl A DOUA SA CAPITALA 25

Pe Domnul lonlnrhi fteldimau U a pu* in dreapta Sa, şi î:i toi cursul mesei
Alteia Sa s’a informat iarftş cu mare interes despre laşii ţi lot oc-l priveşte, arătând
multa biirfiMiintă Iu pnvinia laşului.
Mteţa Sa Domaitonil nostru utât prin persoana Sa, rât şi prin primirea afa­
bilă şi foarte binevoitoare, ne-nu lăsat în cel mai marc grad uimiţi şi îueânlnţi.
I. Hddiman, GfOrgi Filiprscu, A i Iinlş.
Nu puţin au contribuit acele relaţiuni afişate în întreg cuprinsul
laşului, la creşterea simţimântclor de simpatie ale locuitorilor vechei
( apitale a Moldovei pentru noul Principe Domnitor al ţărei. care-şi
inatigură astfel actele sale de guvernământ, cercând a da salisfa-
eere deplina celor mai mari nevoi ale unei părţi din ţară, ce avea, până
la un punct, dreptul să se aştepte la cea mai mare atenţie şi bună­
voinţa din partea Cârnuiitonilui statului.

Vechea PrimArii .1 laţului, vn/ulâ tllmtprf MiazAnoapte. tlAiInu.fA In lt-93

O l ilinlâiu net «Ir iiilorvetiiri a 1’rim-ipWui Cjirol in furoarea laşului.

Am arătat cari au fosl cerinţele fruntaşilor ieşeni (alai dinainte


de alegerea Principelui Carol ca Domn. cât şi imediat după aceasta:
am arătal asemenea cum i.ocotencnţa Domnească luase o serie de
măsuri destinate a ogoi plângerile drepte ale Ieşenilor, imediat după
nenorocita manifestaţie sângeroasă din 3 Aprilie precedent, măsuri
exprimate prinlr'un .liirnnl din IX ale aceleiaşi luni. Dar proiectele de
îmbunătăţiri citate in acel jurnal trebuiau să obţie iu mai toate ca­
zurile aprobarea legală a Corpurilor Legiuitoare. Ori, aici tocmai fu
piatra de încercare n sincerităţei acelor ce făceau cu uşurinţă lol lelul
de făgndumţi, pentru îmbunătăţirea stârci materiale .şi morale a la­
şului. şi iu special pentru o lanjă descentralizare, singură care ar fi
adus cel mai desăvârşit ajutor împotriva scăderei necontenite a foaslei
capitale a Moldovei.
28 KEGEI.K CAROL 1

In Corpurile Legiuitoare însă lucrurile nusau petrecut uşa de uşor. ei.


dela prima încercare, spiritul egoist .şi acapara tor al acelor ce conduceau de
fapt guvernul şi majoritatea reprezentanţilor naţiunei, ieşi în evidenţă.
Cea mai grăbită Irt-huinţă ce o reclamă laşul, între multele sale
cerinţi, eră aducerea aici a Curţei de Casaţie, -lucru ce ar ii făcut,
după cum o spunea d-1 Maiorescu inlr’ un discurs citat, ca să mai vie
şi bucureşlenii pe la Iaşi. să ne cunoască şi să ne îndrăgească poali
uiai bine. Cum s’au petrecut lucrurile insă în Cameră, când această
chestiune primordială ii fu supusă, se întrevede destul de limpede
din actele ce le vom reproduce mai jos.
In şedinţa dela 29 Iunie IXtiti, venind în discuţia Camerei Depu­
taţilor chestia strănnilărei Curţei de Casaţie dela Bucureşti la laşi.
după desbateri furtunoase urmate, acest corp legislativ găseşte de
cuviinţă ca. cu o majoritate de 59 voturi contra şi abia 39 pentru
să respingă proiectul sau cererea guvernului, şi, in loc, inventează un
alt proiect de lege, o aşâ zisă compensaţie, care, în fond era un
paliativ ridicol faţă cu răul de care suferea laşul. Se votă atunci să
se înscrie iu budgetul statului pentru zece ani următori, câte ii/i mi­
lion tir lei vechi, cu destinaţie pentru imbuntUtifirilc oraşului Iaşi, şi
peulru canalizarea Prutului !
De zece ori pe atâta u'ar fi ajuns desigur nici pentru o cât de
rudimentară canalizare a Prutului, necum pentm îmbunătăţirile ce­
rute sau absolut trebuitoare oraşului Iaşi.
Acest răsvot al Camerei legiuitoare, după cum e uşor de înţeles,
produse efectul cel mai dezastros asupra reprezentanţilor laşului, şi
cu atât mai mult asupra nu numai a populaţiei ieşene lovite, dar chiai
asupra intregei populaţii a Moldovei, care vedea cum una din ceh
mai puternice dureri ale sale era ogoită de fraţii munteni, cari com­
puneau marea majoritate a membrilor Camerei Deputaţilor.
Turburarea pricinuită in laşi şi Moldova de această lovitură fră-
ţiască fu aşâ de mare, încât gogoriţa separatismului începu a-şi arătă
iarăşi aripile şi colţii. Protestări violente in întruniri intime ale clu­
burilor politice, şi chiar in casele particulare, atacurile prin presa
locală, protestările multor reprezentanţi ai populaţiei în Cameră şi
Senat, puseră pe gând pe membrii guvernului, şi în special p< ei ( c
lucraseră sub mână la respingerea proiectului strămutând Casaţiei
Intervenirea Principelui Domnitor în acest vălmăşag se. pare ă
preponderă atunci. Pentru întâiaşi dată în analele noastre politice,
şi. nu ştiu dacă cazul s'a mai repetat de atunci. Capul Statului. Princi­
pele Carol 1, se hotărî să uzeze de prerogativa ce-i dădea art. 93 din
Constituţia ţârei, adică să opuic veto său împotriva punerei in aplicare
a legei, care nu fusese cerută de nimeni in chip sincer, şi care, deparlt
de a alina suferinţele Ieşenilor, pentru cure avea aparenţa să fie făcută,
prelungiâ boala la nesfârşit.
Principele Carol ceru dar Mimsteriuiui său să-i prezinte un raport
asupra chestiei ce ne preocupă, şi să justifice prin el înlăturarea legei
nesăbuite votate de Cameră, şi readucerea in discuţia acestui Corp
a principalei cereri ce făcuse obiectul plângerilor cetăţenilor ieşeni
Consiliul de Miniştri, după desbalerilc urmate, se văzu astfel sili
a încheia următorul
Şl A DOUA SA CAPITALA 27

JURNAL.
In şedinţa sa de astăzi, Duminica 3 Iulie anul 1Hl>lţ;
Luând Iii băgare de samă votul Aduuărei Naţionale, din şedinţa sa dela
29 luuic, Iii următoarea cuprinderi1:
„Ari. unic. Su va trece I ii budgetul Statului pc fiecare au, şi pentru zece uni,
culc un milion lei ilrtlinal la imbunâlă(irra oraşului laşi şi la canalizarea Prutului"
Având Iii vedere jurnalul Consiliului miniştrilor dela 13 Aprilie anul curent,
spre u veni iu ajutorul oraşului laşi şi a judeţelor de prin prejur;
Văzând ef», pe temeiul hotărârei luate prin mai sus zisul jurnal, s'a înscris
suinele necesare iu budgetul Statului, şi s’a înaintat masurile cuvenite pentru exe
cutarea celorlalţi* dispoziţiuni, prezentăndu-se astfel Aduuărei proiectul pentru
strămutarea Şcoalei militari* iu Iaşi, şi acela pentru strămutarea Curţii de Casaţiuue ;
Văzând eă. Adunarea oeupându-se de acest din unnâ proiect de lege, iu şe­
dinţa mi dela 29 Iunie, l'a respins cu 39 voturi pentru, şi 39 contra, şi a adoptat
proiectul de lege care face obiectul votului mai sus arătat;
Văzând că, intre proiectul votat de Adunare, şi acela prezentat de Minister,
există o mare diferenţă;
Văzând că pe când proiectul guvernului cere strămutarea Curţii de Ca­
uţiune la laşi, una din îmbunătăţirile dintr’un întreg şir propus, acel proiect a
fost respins, şi Adunarea a adoptat alte două masuri, cari tu starea de strâmtorare
in rare se află astăzi finanţele ţării, sunt cele mai puţin eficace ;
Văzând că intre considerentele care a făcut pc foasta Locoteneuţă Domnească
să adapteze acele îmbunătăţiri, este şi aceia; „că guvernul trecut uitând că oraşul
laşi s’a pus totdeauna tu capul mişcărilor naţionale şi a făcut sacrificii însemnate,
pentru consolidarea şi întărirea Homâuiei, a luat măsura care a sdruncinut inte­
resele acestui oraş. In vreme când. In urma strămutări i capitalei la Bucureşti ar fi
trebuii să caute a uşura pierderile ce trebuiesc să provie din accstâ schimbare, pnn
menţinerea aşezămintelor can erau in fiinţă, sau chiar prin Înfiinţarea altora noi,
precum şi prin îngrijirea deosebită ce ar fi pus intru înfiinţarea şi buna întreţinere a
căiloi de comunicaţiune, *mai ales intre ambele rentniri civilizatoare ale Homâuiei;
Considerând că în adevăr Inşii, care a fost capitală, a sacrificat acest avan­
taj unităţii naţionale, şi că populaţiunea lui, care găsiâ un mijloc, de existenţă şi
de prosperităţi* în concentrarea guvernului în acel oraş, se află astăzi lipsită de acele
rezerve, fără a avea cea mai mică rompcusaţiune;
Considerând că strămutarea Curţii de C.nsaţiune la laşi eră dar mai ales me­
nită a ridică materialmente acel oraş, a introduci* in el o mai mare viaţă intelec­
tuala, şi în fine a întări luai mult unirea, pnu o mai întinsă legătură între laşi cu
toate celelalte părţi ale ţărvi;
Considerând că de s ar sancţiona proiectul de lege votat de Adunare* de către*
Măria Sa Domnul, s’ar Închide iaşilor şi judeţelor de prin prejur speranţa pentru
0 îmbunătăţire imediată, atât de ardent reelamată;
Hotărăşte:
A se aduce rugăciune Măriei Sale Domnului, ca, tn virtutea nrt. 93 din Con-
stituţiune, să refuze sancţiunea proiectului de lege menţionat şi votat de Adunare
ii. 29 Iunie, şi să autorize prezentarea din nou a proiectului primitiv al guvernului,
Rcprezentaţiunei Naţionale.
Dispoziţiunilc aici cuprinse se vor aduce la îndeplinire de către* 1). Ministru al
justiţiei, după ce se vor supune pnn raport colectiv la cunoştinţa Măriei Sale
Domnului.
L Cataryi. /. lirâlianu, /. Ceiritacuzino, C. A. Roseili, I. (ihica, !>. Slurdza,
P. Mauroghrni.
.Jurnalul acesta fu urmai îndată de un raport către Capul Sta­
tului, cu data de 3 Iulie 18HC, şi cu conţinutul următor :
Prea I ii Al(ale Doamne.
Foastu Locoteneuţă Domnească, iu Lou&iliul de Miniştri din 13 Aprilie, a luat
o notării**, can* conţinea mai multe dispoziţiuni de luat, pentru n veni în ajutonil
oraşului laşi şi al judeţelor de pnn prejur.
REGKLF. CAROI. 1

Aceste dispuzăti uni rezumă în următoarele puncte :


1. A însene în budgetul Statului 300.000 Ici peutni pavelele din laşi;
2. A complectă studiile pentm navigarea Prutului;
.'I. A desăvârşi rât mai in grabă şoselele cari pornesc din laşi;
I. A se complectă Universitatea din laşi;
5. A se strămută Curtea de Cnsaţiune Ip Inşi;

Primul Miniricr nl Principelui Carol 1, la fŞMMt.

5. A se slrfnmilâ Şcoala Militarii iu laşi;


7. A se luă mai multe alte măsuri admiuistnitive şi financiare.
Iu urmarea acestei hotărâri s'a iuscris sumele necesare In budgetul Statului,
şi s’a liiaiulat măsurile necesare pentm executarea celorlalte disporiţiuui. Astfel
s’a prezentat Adunăm proiectul pentm strămutarea Şcoalei Militare iu laşi. ş; acela
pentru strămutami Curţii de Casatiuuc.
Adunarea s'n ocupai dc acest din unnft proiect tu şedinţa sa din 20 lianiep
Şl A DOUA SA CAMTAI.A 211

şi respiugâudu-l, ou 50 voturi pentru şi 59 contra, a adoptat următorul proiect


de lege
..Se va trece in budgetul Slutului pe fiecare an şi pentru zece ani, câte un
uilion lei, destinat la îmbunătăţirea oraşului laşi şi la canalizarea Prutului".
Intre proiectul votat de Adunare şi acela prezentat dc Minister, există, după
• um uşor se poate vedeă o mart* diferiiiţfi.
Pe căud proiectul guvernului cere strămutarea Curţei de Casaţiune la laşi.
na din îmbunătăţirile dintr'un întreg şir propus, acel proiect a fost respins şi Adu-
iiurea a adoptat alte două măsuri, cari in starea de strâmtorări* iu oare se află astăzi
fiuaiiţclc ţârei, sunt cele mai puţin eficace.
Intre considerentele cari au făcut pe foasta Locoteucnţă Domnească să adap­
teze acele îmbunătăţiii, este şi acela ,.că guvernul trecut, uitând că oraşul laşi
s a pus totdeauna in capul mişcărilor naţionale şi a făcut sacrificii însemnate pentru
eousidcrurru şi întărirea României, a luat măsuri care au sdrunciuat interesele
acestui oraş. în vreme când în urma strămutări i capitalei la Bucureşti, ar fi trebuit
să •ante a uşura pierderile ee trebuia să provic din această schimbare, prin men­
ţinerea aşezămintelor cari erau îii fiinţă, sau chiar prin înfiinţarea altora nouă,
precum şi prin ingrijirea deosebită ce ar fi pus lutru înfiinţarea şi buna întreţinere
căilor de comunicaţiuue, mai ales Intre ambele ccntruri civilizătoare ale Româ­
niei". Şi Iu adevăr, iaşii cart* a fost capitulă, a sacrificat acest avantaj uuitâţei na­
ţionale, şi populuţiuuca lui, care găsiâ un mijloc dc existenţă şi de prosperitate îu
•ncentmrea guvernului Iii acel oraş. se află astăzi lipsită de acele resurse, fără a
avea cea inai mică compeusaţiunc.
Strămutarea Curţii de Casaţiune îii Iaşi, era dar mai ales menită a ridică mate­
rialmente* acest oraş, a introduce In el o mai mare viaţă intelectuală, şi îii fine a întări
nun mult unirea, prin o mai întinsă legătura între Iaşi cu celelalte părţi ale ţărei.
Dc s’ar sancţiona proiectul de lege votat de Adunare, de către înălţimea
Voastră, s‘ar închide laşilor şi judeţelor de prin prejur, speranţa pentru o îmbună­
tăţire imediată, atât de ardent reclamată.
Subsemnaţii viu dar, cu cel mii profund respect, şi roagă pe înălţimea Voa­
stră, a m virtutea ari. 93 din Constituţiane, să refuzaţi sancţionarea proiectului
de lege menţionat şi votat de Adunare în 29 Iunie, şi să autorizaţi pe subsemnaţii
:> prezenţii din nou Reprezentaţi unei Naţionale proiectul primitiv al guvernului.
Suntem cu cel mai profund respect
Al Măriei Voastre
prea plecaţi şi supuşi servi,
Minişt secretari de S tat: Luscar Catargi, C. A. Koxetti, I). Slurdza, P .
Mavrotjhcni, L (Ihica, /. Canlacuzitu».
Asupra acestui raport Domnitorul puse înaltul npostil:
Unindu-N’c cu motivele expuse de Consiliul Nostru de Miniştri, iu virtutea ari.
93 din Consiliu ( iii ne, refuzăm sancţiunea Noastră legii votate dc Adunare, în şedinţa
sa din 29 Iunie, şi autorizăm a se prezintă din nou Rcpre-
zontaţiunci Naţionale proiectul primitiv al guvernului.
CA KOI.
Cţl aceasta înaltă rezoluţie, pornită dintr’un
simţ rit dreptate şi de satisfacere a legitimelor
cerinţi ale cetăţenilor Ieşeni, legea vexatorie vo­
tată dc Camere fu anulată, şi acest Corp legisla­
tiv fu din nou chemat a se pronunţă asupra ace- j
leiaşi chestiuni ce i se ceruse dintâiu, strămuta- f
rea Curţei dc Casaţie dela Bucureşti la laşi.
Chipul cum au urmat apoi desbaterilc, şi re­
zultatul practic ce :i avut această înaltă inter-
venire, st- vor vedea mai departe. c , KUi|l KUmdnl

OOD
CAPITOLUL III.

întâia venire a Domnitorului Carol I în laşi.


August, 1866.

Primiron entuziastă iii ţarii şi iii laşi. Itchiţiiinilc şi constatările făcute


di» Prinţ. Asigurările dale iii privinţa salisfaccrei periuţelor laşului.
Doiiaţiinti. Impresia ee făcu laşul asupra Prinţului.

nudul tânărului Domnilor a) ţârei, după cele dintâiu


regul&ri ale afacerilor celor mai /ornice ale Statu­
lui. fu de a face cunoştinţa mai de aproape a in
tregei populaţiuui româneşti, şi a cercetă oraşele si
localităţile peste cari soarta îl chemase să dom­
nească.
Entuziasmul cu care fu primit Carol-Vodă in
drumul ce făcu prin ţarii, pornind din capitala
Bucureşti, şi până la ajungerea sa în vechea capi­
tală a Moldovei, în 17 August 1866. fu din cele mai
mari, şi mulţumirea sufletească a Domnitorului se
exprimă la fiece pas sau popas, fiind pretutindeni
întâmpinat de urările sincere ale locuitorilor, orăşeni sau săteni, fără
distincţie de rang sau îndeletnicire.
Primarul laşului vesti această călătorie cetăţenilor ieşeni prin
afipte şi prin ziarele locale, dispunând primirea noului Domnitor
Carol 1, ce urmă să sosească în laşi în ziua de 17 Vugust 1866, după
următorul Program :
1. I)-1 Prefect do judeţ eu Prutoeivul şi autorităţile respective. Iu marginea
districtului va primi pe M. S. eu onorurile euvenite.
2. O deputăţiilor dintre cetăţenii Ieşeni va merge Intru întâmpinarea M >
la Lrţcaiii. cale «Ic 1ţ i oră afară diu politie.
3. Di bariera Păcurari sub uu an; triumfal, ornat eu cifra M. S. Carol I ş< r-
mele ţârei, se va primi de Protocreul laşilor, reprezentantele clerului de PrefectmI
poliţiei, de Comandantul garnizoanei, de Primând eu Consiliul comunul şi ....sie!
neguţătorilor grupaţi sub hnnierik» lor şi acea municipală.
4. M. S. punând piciorul pe pragul Municipiului laşilor. Primând ii m
zentâ pâine şi «are* obiceiu strămoşesc, şi il vu felicită de bimâveiim
M. S. suindu-se într’o trăsură Domnească de gală. precedată şi urmată d<
o eseortă de jandarmi şi lăucieri. va îiiaiiilâ încet pe st nula Păcurari, In cărei;
capăt va trece sub tui al doilea arc triumfal.
Şl A DOUA SA CAPITALA 31

fi. M. S. (ioM'mzârut strada Marc, va trece sub tiu al treilea are din ntspantia
Paşcanii.
7. M. S. apropiimiu-M' de Sft. Mi tDipolie va livre prin şirul elevilor rumâni dela
seoalele de : arte, primare, seminar, gimnaziiiri şi Universitate, şi va intra in curtea
Mitropoliei, pe sub un al patrulea arc. unde trupele din armata română ii vor pre­
zenta armele.
8. M. S. la întâia treaptă a peristilului Sfântei Biserici va 0 primii de doi
Arhierei şi condus până la uşa principală, unde Preasfinţitul Mitropolit şi Episcopii
Kparhioti, eu Arhiereii titulari şi clerul înalt, imbrăcali in vestminte, vor iutâin-
pinn pe Itomnitnr. I’ . S. Mitropolit luând Sft. Evanghelie şi Crucea din mâna Arhi­
mandritului de scaun, o va prezintă Al. S. spre sărutare, iar apoi, luâudii-l împreună
cu Episcopul Dunăivi-de-Jos, il vor introduce in biserică, Intoiiâiidu-se docsologii.
Aici. după închinare, se va sui M. S. iu strana Domnească, iar părintele Episcop
Snhiipan va rosti un cuvânt de felicitare pentru bunn-venire a M. S.
Corul bisericesc va intona un Inui la ieşirea M. S. din Catedrală.
.1. M. S. după această sfântă ceremonie făcută mai iutâi lui Dumnezeu, va
nerge la palatul său de ospitalitate.ee 1 s‘a gătit la Domnul Ministru Mavrogheni,
in strada Copoul.
10. Intrarea M. S. iu laşi se va semnală prin tragerea tuturor clopotelor dela
Biserici, cari cu religiozitatea cântului lor vor anunţa fericita sosire in laşi a M. S.
(‘.arul I.
Scara toate stabilimentele publice şi politia va fi iluminată.
Primar, I). Guşii.
*

Apropiindu-se de laşi, autorităţile de aici. împreună cu mulţi ce­


tăţeni din cei mai de samă, formând « deputaţiune, in care ca re­
prezentanţi ai Comunei fură desemnaţi Generalul C. T. Balş, lordaclii
Beldiman, Constantin Sutzu, Dini. Corne. I)r, Kâtu şi Nicolae Alcaz,
ieşi intru Întâmpinarea Domnitorului, la comuna apropiată Leţcani,
din drumul spre Homan, unde aşteptară şi primiră cu alaiul cuvenit
pe Capul ţărei. ,
Asupra acestei călătorii şi petreceri in vechea capitală a Mol­
dovei. ziarul oficios contimporan 1‘rmjrrsul, dă samă amănunţită,
iliii care. spicuim relaţiile ce urmează :
Mercuri (17 August 1Uliii), pe la 2 ore d. a.. M. S. Carul I. sosind
la poşta Socii, unde este marginea judeţului, a fost primii de Pre­
fectul şi Protoerenl de ju d e ţ: aici erau comunele Bădcnii, Ccpleniţa
,i .Şipolele, cu Primarii respectivi, tari au avui onoare a prezentă
Ăl. S. pâine şi ştire. Vin număr mare de locuitori săteni au escortai
ct'dări (răsuni M. S. p» lot drumul: din distanţă in distanţă erau
F r îîr jw » cu comunele respective pe drum, cari au prezentat dovo-
lamentul lor M. S. Comuna Cotnari s’a deosebii din toate celelalte
nmum rurale, prezentând M. S. poame şi alte fructe alese din live­
zile locuitorilor.
Comuna Podul-lloaei a primit pe M. S. in marginea lârguşorului.
sub un are de triumf de verdeaţă şi toţi locuitorii acestei comune, atât
creştini, cât şi israeliţi. au rivalizat in entuziasmul eu care au primii
pe M. S.
Ajungând la Leţcani, jumătate poştă departe de laşi. M. S. a
fost primit de o deputaţiune a oraşului laşii, compusă din nolabili-
fâţile oraşului, pe lângă care s'a însoţit şi comuna Leţcani cu cele
vecinate, cari au avut onoare a prezentă M. S. un snop de grâu şi
un miel împodobit cu cordele şi flo r i: deaici până in marginea oraşului.
a* REGELE CAHtOI. 1

Kscadrooul de Cav*l«ri«; ie^uiă. (Ulani. lAncieri) In 18»».

M S, a fost excortat <!e trăsurile In crare venise deputaţiuneu şi de un


niptfr însemnat de locuitori săteni (Călări.
M. S. ajungând la barieră, sub un arc de triumf cu armele Ro-
nyuiei, a fost primit de Primarul turbei Iaşii, cu tot Consiliul Mmn
cj al. şi o mulţime de cetăţeni, cari au oferit pâine şi sare Domnitorului
Ci această ocaziunc d-l Primar a rostit următoarele vint»
Bine aii venit M tir ia TTa!
la pâinea şi sarea eu care Vă pirimim astfel. Măria Ta, .^st d*
hdiii inima Românului.
Bucuria Ieşenilor când Domnitoonil i vine este mar* iar spe­
rai* şi credinţa lor pentru Iaşi. semittă !
Vşâ, Măria T a ! privind asuprai acestui sădilo, > ai l uirei Ro-
ii ii n*, cari cu călduri» .şi devotamenit \ înconjoară, ei eu fraterni-
t<e strigă : Să trăiască România, cui Domnitorul ei Carol I !
t.a acestea Domnitorul a răspums
Mulţumim de t)ună primire*, şi dorinţa Mea mst <a mult
Vni in onişul laşi, spre a alină prim prezenţa Mea suferinţele Icşe
dor; însă împrejurările politie» M—a reţinut de a-mi îndeplini lo-
r*ţî mai curănd. Eu viu acunui ssă aduc consolare Iubiţilor Mei
!*eti.
Fol aici a fost întâmpinat M. Sai de Prefectul de oraş, de Coman­
datul superior al garnizoanei, de «o deputăţie a notabilităţilor ( <>-
(timiăţei israelite. şi de toate corpcoraţiunile.
După această primire, M. S. suilndu-se In trăsura înadins preua*
tă pentru această solemnă ocaziume, cu D-l Ministru Mavrogbeni
fmralul loan Ghicii şi cu Prefectull judeţului, escortai de un pluton
c jandarmi şi două escadroane de cavalerie, au înaintat încet prin
jţafa Păcurarii. La şcoala primară d** fete ce este in astă stradă, tu
|iuit de eleve eu buchete de flori şp strigări de uni, de uud< m rîna
Jiu pan; In al doilea are de triuniif in capătul acelei st rade; dcam
continuat pe strada Mare, trecâimi sub al treilea arc tnunifal din
spntema pronumitâ Paşcanii, de unde mers la Mitropolie In
iţa grilajului Sft. Mitropolii, st aiflau înşiraţi toţi elevii şcoalclor
Şl A DOUIA SA CAPITALA
js

primare şi de arte, stând sub stindardele lor respective; intrând


curtea bisericei, garnizoana oralulu i a prezentat M. S. armele.
Pe peristilul Mitropoliei M. S. fu primii de cler, care l-a confu-
pâmi la uşa bisericei catedrale, uinde a fost primit de P. S. M itropolit»
Moldovei şi Sucevei. Calinic Miiclescu. azistat de Arhiereii eparhoţ,
şi titulari, conducându-1 inlăunttrul bisericei
M. S. s a suit in strana Domincască şi a ascultat docsologia. Dip;
terminarea ceremoniei religioase,, M. S. suindu-se in trăsură s'a (u*
la casele D-lui Ministru Mavroglheni, pregătite pentru primirea M. S.
I ’ toate stradele pe unde a tre-cul. casele erau împodobite cu sL;i.
guri naţionale, covoare, şaluri, e’.tc. Din toate balcoanele şi feresti.|i
doamnele aruncau rele mai frunnoase buchete de flori, împodobite cu
cordele tricolore. Seara lot oraşul a fost splendid iluminat.
M S după ce a prânzit, a hiinevoit a face o preumblare pe s t i­
clele principale ale oraşului. Atât la sosirea M. S. cât şi seara, M.s.
a fost aclamat de manifestaţiunii entuziastiec. De rând există oraul
laşi nu se ţine minte ca vreun Doimii să fi avut o primire atât de stj-
lucitâ. Poporul a stat până târziiu noaptea împrejurul casei M. Sa^.
\ doua zi Joi, M. S. la orele* 12 a primit toate autorităţile civţc
şi militare, înaltul cler, precum şi toate persoanele private de distiicţ.,
la care M. S. a rostii următoarele cuvinte :
Domnilor!
Dcia sosirea mea în Româinia, aveam cea mai vie dorinţi e
a veni la Iaşi şi de a vizită această! frumoasă parte a nouei mele Piti;.
Evenimentele politice cari s'au succedat şt grelele preocupaţii»! a
afacerilor generale ale Ţărei, m’mu împiedecat până acum de a vuj
iu mijlocul Domniilor-Voastre. Avstăzi această dorinţă a ininiei ii^.
s’a îndeplinit. Mi-aţi făcut rvce*pţiuhe de care voiu păstră cea nij
plăcută aducere aminte. Vă inulţţumesc. Domnilor, cu sincerital*.
Am văzut şi aui trecut in aiceste din unnă zile una din păţi.
cele mai frumoase ale ţârei mele, care a fost încercată de doi aii «.
atâtea nenorociri, pe care nu estic dat puterei omeneşti de a li ît

UNI FORMULE ARMATEI MOLDOVENEŞTI IN 18»!


14 RKGELP. CAROL t

lătură, ea nu poate decât a le alinii. Să im p lo ra m dela I>-zeu mila


sa pentru ca să se îndure de a ocroti Patria noastră şi poporul nostru
în aceste grele momente, şi tot el să depărteze nenorocirile epide­
miei care o bântuie încă, precum şi ameninţările unei recolte neîn­
destulătoare. Guvernul meu va face tot ce este prin putinţă penii
a uşura aceste suferinţe. însă pentru aceasta concursul tuturor ce­
tăţenilor este indispensabil. Cu plăcere am văzut că caritatea obştească
a uşurat multe din aceste calamităţi.
Chestiunea financiară este acea care absoarbi în acest moment
toate preocupa ţiu ni le guvernului meu. Situaţiunea care vă este cu­
noscută se află mai îngreueată prin foametea ee ne ameninţă Guvernul
meu s’a grăbit mai înainte de toate de a uşura sarcinile tezaurului
prin economie; reducerile însemnate cari s’au făcut asupra cheli luc­
iilor acestor cinci luni din urmă, sunt cea mai vie dovadă, precum şi
uestrămutata hotărîre de a aşeză equilibrul în finanţele noastre şi
de a înlătură prin toate mijloacele noui impozite contribuabililor
Prin economie şi bună chibzuinţă sper că finanţele uoastix voi i
peste puţin regulate.
Organizaţiunea justiţiei şi a administraţiunei este, <» ştiu. im­
perios reclamată : voiu avcâ asupra ei o mai mare îngrijire, voiu căută
a ajungi* asemenea la descriitraiiza(iune şi la desvoltarea graduală
instrucţiune) publice şi a căilor de comunica ţiu ne.
In ce priveşte oraşul Iaşi. care a fost unul din centrele primi
pale a inarelor şi frumoaselor idei naţionale, şi care a sacrificat tot o
pentru a da naţiunei Române cea mai mare putere Unirea Ev
îl consider ea a doua capitalii a României, şi sunt dens d rezidă in
el reiţulal, dacă voiu putea, o parte a anului. îndată ce chestiunile gt
nerale de organizaţiune interioară mi-ar permite
Strămutarea Şcoalei Militare aici, deşi de un folos secundar, este
totuşi o dovadă despre sincera îngrijire a guvernământului meu. şi
dacă permutarea Curţei de Casaţiune n’a putui încă să se îndeplinească,
sper totuşi că viitoarea Reprezentaţlutie Naţională v. ţine samă de
dorinţele Donmiilor-Yoastrc.
Providenţa care pururea a ocrotit scumpa noastră Patrie, ne va
ocroti cu atâta mai mult astăzi. Să avem credinţă iu 1 , să ne in
tftrim prin concordie, şi România va ieşi biruitoare din această din
urmă încercare.
Sosind în noua mea patrie, am declarat că voiu împărţi cu Domina
Voastră atât soarta cea bună. cât şi cea rea punct at eonfienţa
voastră în Dumnezeu, şi încredinţa ţi-vâ în Mine ia oriei împrejurare.
In fine, pe lângă norocirea ce sinii de a mă află iu m ijlocul Dom
milor-Voastre. este şi aceea de a vă cunoaşte mai de aproapi
Fiţi vă rog interpretul sentimentelor şi a dorinţelor mele de în­
florire care mă mişcă în particular pentru oraşul laşi. care m a primit
cu atâta căldură.
l-a aceste cuvinte Primarul Guşti răspunse;
Ca Primarul Municipiului Iaşi. Măria Ta, mă sunt dator a Vă mul­
ţumi despre aceste cuvinte pline de mângâiere, ce a-ţi vărsai în inimile
noastre eele întristate. Să trăiască dară Domnitorul nostru ( arnl I 1
* * * * * * *
Şt A DOUA SA CAPITAlJl JS

Cuvintele M. S. au fost primite cu cel ntai călduros entuziasm,


aciamări repeţite nu întrerupt mai de multe ori pe M. S. După pri­
mirea autorităţilor toţi D-nii Consuli au avut onoare a se prezentă in
audienţă particulară.

Apoi. Carol-Yodă, in zilele următoare a vizitat : Spitalul S/l. Spi-
riiluu, Penitenciarul mitral. Institutul Crigorian, Ospiciul alicna(ilor
ilin Mănăslireu doliu. Aici M. S. a mai vizitat şi Casa apelor, şi a bine­
voit a se sui in turnul Mânăstirei, ce servea de pază Pompierilor contra
focurilor din oraş. Privirea frumoasă din acest luni a încântat pe
M. Sa. A vizitat apoi Colegiul Safianul, toasta Academic Mibăiteanâ.
Deaici trecu la Universitate, în a cărei local se află şi Pinacoteca şi
Şcoala dc pictură. înfiinţate mai cu temei pliu stăruinţa piclonilui
Gh. Panaiteami. Tânărul Domnitor fu surprins aici de lucrările ele­
vilor şcoalei de pictură, care expuse tablouri şi desemnuri în opt saloane
Cănd se pus»- în cunoştinţa Principelui hotărârea guvernului prin care
din economie budgetară se desfiinţase şcoala de pictură din laşi.
Domnitorul făgădui că va stărui ca şcoala să se reînfiinţeze, fiind
nevoii dc »*a pentru cultura artistică de care se arată vrednică, prin
lucrările expuse de elevii ce erau acum ţinuţi numai prin stăruinţa
Directorului Panaiteanu, !>i într'adevăi după puţin timp şcoala de
pictură a reînceput a funcţiona, graţie bunei-voinţi a Domnitorului.
Printr» tablourile, cari au atras atenţia Alteţei Sale. fură acelea
executate de talentatul tânăr Kmnnuel P. Hardasare, in vârstă de
ifi ani Cerând să-i fie prezentat, Domnitorul l-a încurajat, feliei-
tându-l. şi hotărî să fie trimis ca prim bursier din propria sa casetă,
la Berlin, dându-i şi o scrisoare de recotnandaţie către un renumit
pictor Richard Lauchert, care-I primi în urma unui concurs la Aca­
demia de Belle-Arle din Berlin.
Odată cu plecarea sa. Principele Carul însărcina pe Gh. Panai­
teanu. să cumpere diferite statui turnate în ghips, ce erau trebuitoare
pentru studiile Şcoald dc pictură.
Mâi vizită Principele apoi Cabinetul de Istorie naturală, Biserica
Armeană, Biserica Trei-Erarhi. Spitalul Militar. Şcoala Trchliică, Spi­
talul Israelit. Grădina l'uldieă. Mănăstirile Eriumasu şi datata, unde
a vizitat Ospiciul injirmilor şi stabilimentul sericicol. Mănăstirea Cc-
tăfuia, Seminarul delii Socola şi parcul Prinţului Mihnil Sturdzu. Spi­
talul Paşcanu tlin Tolănişi, cazarma Dorobanţilor din B eilic: Biserica
S/l Seciilai-cel-Mari unde se ungeau Dom nii; apoi Palatul \dmi-
nistratiu, şi in urină a vizitai pe înalt Prea Sfinţitul Mitropolit.

Memoriul Ieşenilor intitulat Dorinţele din IUtili. Eseursia la Cristeşli.


I’roelauiaţia Domnitorului către leşi ni.

In ce priveşte cercetările şi relaţiile avute dc Domnitor cu so­


cietatea iesană în genere, vom mai notă aici diferitele dări de samă
ale ziarelor contimporane, de deosebite partide.
Astfel, mai întâia, oficiosul Progresul, scrie :
M KKOEI.K CAROl. 1

Duminică. 21 August, M. Sa Vodă a fost la Mitropolie, unde


a/.istat la Sft Leturghie, care s’a săvârşii de P. S. Mitropolitul. La
orele 11 a trecut la biserica Catolică, unde Episcopul Misiunei A p o s t o ­
lice a funcţionat Sfânta Masă.
Strada Mare, curtea Mitropoliei şi a bisericei Catolice, erau ta­
pisate de popor, care privea şi admiră simţul de religiozitate al Dom­
nitorului.
M. S. după antiazi făcu mai multe vizite pe la cetăţenii din laşi.
Seara, M. S. dădâ un prânz de 150 persoane în sala Teatrului
Naţional, care fu decorată de minune. In centrul plafonului, pe unde
se lasă policandrul, eră nodul de unde descindeau lanţuri încordate
de verdeaţă ce se legau de rândul lojelor de sus: lojele celelalte erau
festonate cu verdeaţă, şi pline de dame elegante. Candelahruri mari
şi numeroase dădeau o lumină feerică, şi în fundul scenei stâ
panoplie de arme.
Forma mesei era câ a unui magnet, în a căruia punct arcat sta
M. S „ unde se aţinteau toate p rivirile; în faţa M. S. stâ Pr. S Mi­
tropolit, eu un Arhiereu şi Episcopul C atolic; tot acolo erau grupaţi
Pastorul Protestant şi Protoiercul Armean.
M. S. sculându-se, ridică următorul toast :
Domnilor,
Este pentru mine o serbare de a vă vedea pe toţi adunaţi astăzi
în jurul meu. întâia mea şedere in laşi va lua locul între cele nun plă­
cute aduceri aminte.
Cu cea mai vie părere de rău mă voiu depărta de Donmia-Voastră
şi de acest oraş. care mi-a arătat tntr'un clup atât de strălucit afec­
ţiunea şi devotamentul său. Fiţi convinşi Domnilor, că voiu purta
în totdeauna cel mai mare interes pentru laşi. care a arătat atâta
abnegaţiune.
Făcând dar urările cele mai sincere pentru prosperitatea a celei
de a doua capitală a României şi a celei de a doua reşedinţă a
Noastră, închin acest pahar în sănătatea locuitorilor din laşi.
La aceste cuvinte Dim. Guşti, Primarul laşului, răspunse :
Domnitorul Românilor la masa care ne dă, ridică un toast in
prosperitatea laşilor.
Ei bine Domnilor I Municipiul laşilor, această sentinelă română
pusă la porţile Orientului, a suferit mult. Acuma, aruncând un văl
asupra trecutului, la cuvintele mângâietoare şi graţioast ale Domni­
torului răspund :
— Să bcni cupa bucuriei în fericirea ţărei, a M. S. Carul I, şi
strălucitei Sale Familii !
La ieşirea din teatni M. S. fu aclamat şi întâmpinai cu foi bengal
şi iluimnaţiune.

Luni de dimineaţă Domnitorul însoţii de Prefectul de judeţ. P ri­


marul şi un Aghiotant, a vizitat biserica Protestantă, unde fu primii
Şl A DOUA SA CAPITALA 37

cu flori aşternute şi cântări. De aici a trecut la Pensionatul deschis


dc Misiunea catolică, unde se întâmpină de Kpiscopul Catolic şi D-na
D irectriţâ. apoi au vizitai Hunei Moldovei şi toate încăperile acestui
stabiliment, cari au înfrumuseţat de câţiva ani un punct principal
din politia noastră.
In urmă a păşit la cazamtelc dela Palatul Administrativ, vizi­
tând grajdurile şi manejul, apoi Palatul Municipal cu Prefectura de
oraş şi Comanda principală de pompieri, deasemenea fură vizitate.
Aici Prefectul de judeţ şi Primând, din nou a rugat pe M. S. a ordonă
îmbunătăţirea acestei instituţiuni, atât dc trebuitoare pentru sigu­
ranţa de foc.
La orelt 1 ‘/ţ intrând M. S. la palat. Consiliul Municipal avă o-
noarea a fi primit în camera Sa; iar Primarul zise următoarele :
Măria Ta!
In numele politiei. Consiliul Comunal vine a Vă depune din
nou omagiile sale pentru onorurile ce M. Ta a-ţi binevoit a-i face prin
banchetul de ieri ce T aţi d a t !
Apoi Primarul avu onoare a da M. Sale un Memoriu despre Iaşi,
cuprinzând acele ce ar fi de făcut pentru ridicarea lui din starea de
cădere în care se află, şi adăogând rugămintea ca să-l ia in înalta
Sa apreciarc, şi să facă ceeace M. Sa a binevoit cu atâta graţiozitate
a promite Ieşenilor.
lată textul acestui Memoriu :
Măria Ta,
umilim laşilor se simte fericită «le sosirea Manei Tale in sânul său. Se simte
fericită eu atât mai mult, eu cât astă hună-voinţu a Măriei I'ale ii dă ora/juma
de a-şi împlini o îndoită datorie : deoparte, datoria plăcută de a mulţumi profund
M&riei Tale pentru solicitudinea cu cnrv v ’aţi arătat către acest oraş, dela cele
dintâiu zile ale suim Măriei Tale pe tronul Românilor. de altă parte, datoria im­
perioasă de a vă arăta deapmapt- starea comunei, suferinţele şi dorinţele ei.
Măna Ta ! Iaşii, care 300 de ani fu capitala Moldovei, el cel dintâiu dădii
naştere ideei de unire a acestor ţăn surori Moldova şi Valahi»; şi când această idee
ieşi victorioasă din luptele politice, când ea liiccpfi să se realizeze şi să devină un
fapt iaşii fu cel dintâiu şi acel rare făcu acele mai multe şi mai mari sacrificii.
KI fu acel care alimentă unirea ca nici un nit oraş al României. A euumcrâ astăzi
«irrifidik făeuU* d** acest oraş. ar fi nefolositor, căci Măria Ta deja le ştie, şi oricine
îşi poate închipui cât poate suferi şi rât sacrifică un oraş. când scaunul reşedinţei
dimpreună eu capitala, se mută din el.
Insă din nenorociri*, Măria Ta, sistemul eronat al centralizăm făcu, ca pe
lângă sacrificiile voluntare şi necesare, să i se sacrifice, fără nici o necesitate, şi
interesele cele mai dreiite. aşâ Încât sacrificiile. In loc de a-i da un titlu de recuno­
ştinţă şi a faci ca să tic considerat ca a douu capitală a României, îl aduse mai intâiu
la uitare, şi apoi, când a cutezat să reclame oarecan îmbunătăţiri drepte şi nece­
sare. atunci a iost taxat : de cuib al reacţionarilor, de oraş jidovesc şi Iii care se
respira numai cunipţiunc; atunci o politică rău nimerită duse ia ideea că acest oraş
trebuie nimicit pentru ca să se nimicească cu el şi ideea provincialistică de Moldova.
Sistemul viţio* al centralizăm, în care un oraş dă tonul la o ţară Întreagă,
duse ne Romauia la culmea suferinţelor şi aduse conseeinţu necesară dela 11 Fevruarie
Atunci nzontul politicei interioare a ţârei Începu a zâmbi şi speranţele laşului
începură a renaşte*.
Apăsarea şi nedreptatea trecutului, trebuie să o mărturisim, dădu loc inci­
dentului dela 3 Aprilie. Incident tnst iu care laşii văzu sângele fiilor săi curgând
pe pavelele sale, drept sacriticnle ce făcii cauzei Uiiirei I
38 KKGkl.K CAHOL !

Locotcncuţa Domnească de nimicea cunoscând adevărata stare a lucrurilor,


şi luând Iii consdcrnţiuiie că „Guvernul trecut, uitând cu oraşul laşi s’u pus tot­
deauna tu capul mişcărilor naţionale, şi a făcut sacrificii Însemnate pentru couso-
lidarea şi întărirea României. a luat măsuri rari au sdruncinnt inten sele acestui
oraş, in vreme când, iu urma strămutăm Capital» i la Bucureşti, ar fi trebuit să
caute a uşura pierderile ce trebuiau să proşie din această schimbare, prin menţi­
nerea aşezămintelor cari erau iu fiinţă, sau chiar prin înfiinţarea altor noi (Monitor
No. 89 din 23 Aprilie 1866), s’a grăbit a aprobă jurnalul Consiliului de Miniştri
din 18 Aprilie, pnn care recunoscând meritele Ieşenilor, le promise oarecari imbună-
tăţiri.
Iu adevăr. Măria Ta, laşii sunt într u stare tristă, lmpivjuriirile descrise iu
scurt şi legea comunală il ricsbraoA de mijloace, înmulţind sarcincle astfel, iucât
Consiliul Comunal se văzu nevoit a pune dări peste puterile stoarse ale cetăţenilor,
şi cu toate acestea tot a uu-şi puică îndeplini necesităţile.
Biserica, una din datonile cele inlâiu ale orieânii creştin, cu ruşinea nous-
tră o mărturisim. Iu comuna noastră, că nu se poate bine îngriji din cauza lipsei
de mijloace. Trei biserici numai fac sfântul serviciu, şi altele sunt aproape să În­
ceteze. Consiliul comunal văzând cu durere că, pe când evreii Înmulţesc şi Imbu
iiâtăţese sinrtgogele lor, noi iu ţara noastră trebuie să vedem bisericile noastre iu-
chizându-se, a propus utt mijloc pc care guvernul trecut l-a respins.
Din 27 de biserici ale comunei laşilor, afară dc cele închinat. locurilor afară
din ţară şi acum secularizate. 9 sunt bogate, iar 18 sunt sărace. Cele bogate se caută
prin epitmpi cari dau numai semi comunei, iar cele sărace Ie-a lăsat in sarcina co­
munei pe temeiul art. 11 din legea comunală, care zice : „fiecare comună este da­
toare a îngriji dc cultul, de biserica sau bisericile rcligiuuei la care aparţine".
Vezi, Măria Ta, cât de rău se interpretează această lege, şi cât în defavoarea
comunei. Legea lasă îngrijirea biserieci in sarcina comunei, fără să fără distiiicţiunr
de cele bogate şi de cele sărace. Consiliul comunal a opinat ca din venitul biseri­
cilor din laşi să se facă o casă comună, diii#are să se poată ţine toate, insă Mini­
sterul a respnus că nu poate violă dispoziţiunilc donatorilor prin întrebuinţarea
venitului unei biserici la celelalte.
Dar in materii de interes puldir, uit se raţionează numai din puuctul de ve­
dere al dreptului privat, precum nu se raţiona din punctul dreptului privat, atunci
când se secularizară avenle Mâuâstirilor iu folosul Statului nostru.
Când o comună iui este iu stare n îngriji de biserica su, oricine poale Înţelege
cum merg celelalte iustituţiuiii ale sale.
Astfel, Măria Ta, nu suntem mai fericiţi nici în privirea şconlelor. Şi Iu această
privire comuna, eu tonte marele sale anevoiuţi. nu este în starea satisface necesi­
tăţile materiale ale şconlelor primare.
Avem şi o Universitate, a cărei temelie est»- pusă înainte dc Unire, iar car»
nu numai că u'a prosperat, ci încă a dai înapoi. Iu loc dc a se complectă iu toate
facultăţile sale, i s’a ridicat şi facultatea de teologie şi medicină.
N’avcm măcar o singură şcoală practică de industrie.
Şcoala ce avem numită de meserie, este fu o stare care nu corespunde scopului
său. Acum de curând s’a suprimat şcoala dc sericicultură, menită pentru lăţirea
culturei viermilor de mătase, sub cuvânt că cu aceasta se elieltueşU 54.000 lei
anual, când iu fapt, după spunerea Directorului acestui Institut, un s’a cheltuit
decât vreo 18.000 lei.
laşii, după poziţiunca sa, nu arc comerţul mare, şi tot comerţul săi *i mie,
este Iu mâna ovreilor, cari astfel sunt de mulţi, şi relaţiumle lor comerciale sunt
astfel de întinse şi ţesute, încât Românilor le est»- cu iicpu'inţă a concură. In acea­
stă privinţă, elementul Românesc, nu o putem zice eâ este măcar iii luptă cu ovreii,
căci el este predominat. Evreii predomină cu mulţimea numărului, eu capita­
luri !• iu numerar, iii mobil» şi ne mobil». câştigate tot aici iu -arii, şi iu urmă
cu mijloacele lor in care morala şi conştiinţa un inai au nici un rol. Apoi vrei*
prospercază, pcutrucă ci au o comunitate liberii, când noi nu avem o libertate de­
plină comunală.
Dacă deoparte comerţul Român nu va ii încurajat, iar de altă păru vreii
nu vor fi mărginiţi cel puţin temporar, atunci in adevăr acest oraş curând vn în­
cetă dc u fi Românesc.
Şl A DOUA SA CAPITALA 30

Nici in lucrările publice mi stăm mai bine. Antreprenorii se plâng despre nc-
plălirea mandatelor, şi asta le serveşte de scuză pentru nelucrarea j>avelelor.
Pompierii noştri, de când suni pe contul Guvernului, căruia îi dăm o sub-
venţiune de 150.000 lei anual» iu i mai au instrumente cu cari să opereze. Consiliul
comunul a propus cu, din subvenţiuiiea ce dă comuna, să se scadă o sumă pentru
cumpărarea de pompe noi, şi Ministerul a răspuns că se vor cumpără pompe noi
pentru Bucureşti şi cele vechi reparându-se se vor trimite la noi.
Pe când Iii Bucureşti s’a lacul edificii şi institute iusemuate, la noi nu s'n
mântuit măcar cazarma dela Copou. edificiu fuceput încă sub Domnitorul Gri-
gore (ihica.
Palatul Administrativ, în care funcţionează Tribunalele şi Curţile, o fost des­
coperit, iu parte, de furtuna întâmplată în vara anului 1885, şi astăzi după un an
trecut* plouă încă In camerile sale, căci nu s’a mai acoperit.
Mitropolia noastră zace in mină. Kdificiile bisericilor şi tiîatc zidirile publice
iu stan- rea, rămânând fără nici un rezultat toate interveuirile Primăriei, şi mai orice
proi bBbunăt&tift, pentru n o i. rămase «> literă moartă.
In astă stare. Măria Ta. găsiţi Comuna Iaşilor, ieri încă Capitală a Moldovei,
şi oraşul bl rare elementul Românesc eră destul de tare ea să o alimenteze pentru
a deveni un fapt.
Astăzi, când, sub Măria Ta, România a căpătat o Coustituţiiine ce promite
descentralizarea, si laşii începe a-şi întări speranţele sale.
Măria Ta, dă voie Comunei laşilor ca, cu o vie mulţumiri- şi cu profund re­
spect să vă prezinte omagiile sale, pentru înalta bunăvoinţă ce aţi arătat către ca ; dă-i
voie. Măria Ta, să-ţi mulţumească mai întâia pentru vizita Măriei Tale, şi apoi pen­
tru altele ee guvernul Măriei Tale a făcut in favoarea sa.
Comuna vă mulţumeşte pentru reîntumarea Şcoalci Militare în Iaşi, promi­
siune dată ineă de Locotenenţii Domnească.
Vă mulţumeşte pentru proiectul de lege n strămutării la laşi a Curţei de Ca-
iţiime. proiect pe care-1 vedem cu părere de rău respins de Adunare.
Vă mulţumeşte, şi mai cu osebire, pentru retragerea din proiectul de Con­
stituţiilor .i irtit lului prin care se dă evreilor dreptul de împământenire, articol
care ar fi pus Îii pericol, ou vremea, chiar existenţa naţionalităţii Române.
\cum comuna vă roagă. Măria la, ca după ce i-aţi ascultat suferinţele cau­
zaţi- de trecut, şi mulţumirile către Măria Ta, să-i daţi voie a vă supune şi unele
din dorinţele ei, reclamate de necesitatea morală şi materială.
S’ n vorbit de mai multe îmbunătăţiri pentru Moldova şi special pentru laşi,
emplu facerea unui drum de fier, navigarea Prutului, însă aceste îmbună­
tăţiri fiind greu de realizat, după împrejurări, şi cerând un timp prea tndeluugat.
rămân numai proiecte, şi astfel nu aduc nici o vindecare relelor eminente de cari
suferă laşi Comuna vine şi vă roagă pentru îmbunătăţiri cari sunt mai lesne de
realizat, si al căror balsam binefăcător va nveâ un efect mai curând simţit.
Comuna laşi doreşte şi vă roagă ;
1. Ca ungerea Măriei Talc de Domnitor al Românilor să se facă în sânul său
leagănul unirei.
2. Ca Măria T a să aibi înalta bunăvoinţă de a încuraja laşii cu şederea Măriei
laie în el şese luni jie an.
Accast onoare ce a-ţi fac» laşilor, ar da nu numai Măriei Talc ocaziunea
dc cunoaşte do aproape această parte a ţârei şi în special Iaşii, dar ar fi pentru
acest ’ârg : satisfacerea cea nun mulţumitoare.
■ ;« toate bisericile din laşi. afară dc cele secularizate cari au fost închi­
nau- locurilor de jos. să (ie date in căutarea comunei, dimpreună cu averile lor, pen­
tru ou din aceste a,ori să se poată îngriji şi bisericile cari nu nu averi, iar restul
să-l poată îtiircbuiiiţâ pentru şcoli, care nu este un scop mai puţin pios.
Astfel uu am mai suferi ruşinea dc astăzi de n uc vedea bisericile incluse,
aci toate ar fi îngrijite dimpreună eu şconlele, şi comuna, fiind uşurată de aceste
sarcini. s‘ar uşuni şi în privirea contribuţiunilor.
. ( Universitatea din laşi să se complectezc în toaU- (aeiiltăţile sale. Honului:
au mar necesitate de un a! doilea centru civilizator, care să fie destul de tare pentru
aisţinc apăra libertăţile şi viitorul nnţiunei Rmnâiu
5. Ca să înfiinţeze şcoale practice dc industrie, atât pentru băieţi cât şi
40 KKUKl.K CA KOI. I

Arcul de triumf ridicat In râspintenea Paţcanu. cu prilejul InUiei veniri In Iaşi. tn 1806.
a Principelui Carol I.

pentru fete, subvenţionate de Stol, şi cari să fie sub privighcrea comunei. Astfel
dc scoale sunt de cea inai mare necesitate pentru Romani şi nun eu samă in Iaşi.
Astfel de şcolile ar contribui mult ca elementul românesc să se ridice din Ingenuu -
rhierea in care este acum căzut.
fi. Fiindcă s’n regulat ca să se vândă proprietăţile Statului acele cari au până
la 500 galbeni venit, apoi comuna doreşte, Slărin Ta, ea aceste proprietăţi din
laşi să se vândă numai la Românii creştini, cu concesiuni cari să !e înlesnească
plăti rea.
In adevăr domeniile Statului se vând pentru plata dc datorii, insă Statul
nu se va uşura mult cu proprietăţile din laşi, şi această măsură ar contribui iarăşi
foarte mult la slăbirea eonii ţiund compacte a evreilor, cari ocupă cele mai multe
şi mai frumoase proprietăţi din laţi.
7. Ca pe imprcjurimilc imediate ale Inşilor, cori sunt proprietăţi ale Statului,
să se colonizeze Români, eu condiţiuiic dc a nu-şi puică In st ral un acele proprietăţi
decât la Români, fiind aceasta făcută iu scopul dc bine public al întări ivi românis­
mului.
S. Ca Curtea de Casaţiune să se* strămute iu laşi.
Aceasta este o dorinţă mai unanimă a laşilor, şi au greşii acei re au luat asu-
prălc răspunderea că Ieşenii nu ar aveâ această dorinţă.
Curtea de Casaţiune, pe lângă foloasele materialo, ar da o satisfacere morală
Iaşilor,'căci ar vedea iu sibiul său şi una din autorităţile superioare ale României
Apoi funcţionarea acestei Curţi la laşi prin contactul continuu ar dn şi ea ocazium
la întărirea simpatiilor, şi aceasta fără să aducă vreun prejudiciu maşiuei guver­
namentale, uefiind vreo necesitate ca Curtea de Cnsnţiuio să funcţionez» numai
decât în Capitală. Din alăturata dorinţă formulată Înscris de către cetăţenii Ieşeni
te vei convinge Măria T a in privirea acestei chestiuni.
0. Cu să se ia din mâinile evreilor dreptul «ie a specula cu mâncări şi băuturi
Şl A DOUA SA CAPITALA 41

Această dorinţă. Măria Ta, s’ar părea. Ia cea din tăi u aruncătură de ochi, fu
contra ideci liberale a secolului, a libertăţci comerţului, insă examinată de aproape
ajungem la un rezultat cu totul altul.
Comerţul cu măueări si băuturi a fost şi este în mâinile evreilor instrumentul
cel mai puternic pentru a demoraliza şi a stoarce pe Români.
Evreii iiu pot să se plângă iu contra acestei masuri, iu numele libertăţci co­
merţului, căci ei au abuzat de el. Prin mijlocul elementelor vătămătoare au pro­
curat clasei uccultc băuturi spirtoase cu preţ ios, şi această aparenţă a rftinătăţei
;• atras mulţimea şi a deprins-o a face esccse de aceste băuturi. Cu încetul deprins
şi pasionat, locuitorul dc ţară şi chiar cel de târg uu s a mai oprit nici înaintea unui
mijloc pentru a-şi procură astă băutură ruinătoare sănutăţei sale.
Aşâ evreii au ajuns a luă bietului locuitor uu numai cele din urmă rămăşiţi
ale pâiuci, ce ar trebui să o strângă spre nutrirea fiilor săi pentru iarnă, nu numai
cea diu urmă rămăşiţă de streanţă, dar a-i sclavi şi munca viitoare; l-a redus a
nu-şi mai căută de interese cum sc cuvine, şi a munci numai ca să aibă mijlocul dc
a-şi îndestulă pasiunea, şi uneori a alergă chiar şi la furt pentru acest scop.
Pe când evreul se îmbogăţeşte, şi in abundenţă sc înmulţeşte, Românul să­
răceşte, se abrutizează şi se omoară.
Câud existenţa naţionalităţei este Iu pericol faţă eu oricare libertate, atunci
acea libertate trebueşte mărginită.
Ideea dc libertatea comerţului uu sc poate înţelege cu preţul pierdem na-
ţiunei.
Apoi, legea reciprocjtfiţei nu dă dreptul evreilor a se plânge în contra acestei
măsuri, căci cum pot ei pretinde să aibă dreptul de a ne vinde nouă mâncări şi
băuturi, când ei după religiunea lor nu ne pot pune pe noi în aceeaşi poziţiunc?
10. Ca să se înscrie comuna laşilor ca creditoare a Statului cu o suină anuală
de uu milion, pentru crearea unei Casc de credit, care să încurajeze şi .să susţină co­
merţul Rumân in laşi.
11. Ca să se înfiinţeze, în Iaşi, o suecursulă pentru plata bonurilor rurale şi
a procentelor lor, pentru toate proprietăţile rurale «lin Moldova.
12. Ca să sc accelereze facerea şoselelor din Moldova, mai cu samă între laşi
şi Bucureşti.

i .tw lui l'tttru Mavrojihcni, Io rare ţ ‘» evul reşedinţa l’rinrl|»cle Carol I.


la întâia sa venire In laţi, (n 1806.
12 RE0E1.E CAROL

13. Ca pentru laşi |>lata cjnbaticilrilor, cari după legea actuală este regu­
lată iu chipul de a se plăti acum udată pe 30 de ani, aă se nălucă la plata numai pe
15 ani. căci, proprietăţile din laşi fiind mult scăzute la pn'( de cum erau la data
constituim rmbnticurilnr. Ieşenii sunt nedreptăţiţi a plăti după legea actuală.
11. Ca să se instituie la Inşi un Munte de pictate, in scop de a veni In ajutorul
clasei nevoiaşe şi comerţului mic roman.
Aceste Slăria Tu sunt dorinţele laşului, şi Comuna crezutul (le datoria sa a
întări, pe căt ii stă in putinţă, simpatiile şi umorul intre Măria Ta şi poporul Ieşim
n'a voit a pierde această ocaziunc pentru a vi le face cunoscut.
Aceste, Măria Ta, sunt dorinţele pentru care Comunii vă roagă respectuos
ca să binevoiţi a face ca să se realizeze.
Ele vor aduce laşului nu numai o imbunătăţire morală şi materială, dar vor
servi mult şi cauzei Unitei, căci vor arăta că Unirea, dacă aduce oarveari pierderi,
insă numai momentan, in adevăr ea aduce şi foloase, şi mai cu samă întăreşte Ro­
mânismul.
Să trăiască România I
Să trăieşti Măria Ta, spre a o aduce pe calea fericind.
Primarul Municipiului laşilor, O. Hunii.
Membrii Consiliului Comunal: C. Ilalaisiu, S. Dudcsctt, Th. Codrcscu, Th.
Teulu, C. I. lorqii. Al. Sirndmi. Al. lonrscu Iconom, C. I’anailescu, Panaile Idirru,
.V. Mdcdrescu, <!. lîrislofor.

După înmânarca acestui Memoriu, Primarul şi întregul Con­


siliu comunal retrăgându-se, pe la orele 4 12 M. S., însoţit de Prefectul
judeţului, Primarul şi Adiotautul, au mers la grădina Pester. Im 6 orc
M. S. se duse la Palatul Sft. Mitropolii, unde 1. P. St. Mitropolit Cali-
nic, graţiat prin cel întâi act de demenţă Domnească a Principelui
Carul 1, de partea luată la revoluţia din .î April precedent, dădu
un prânz, strălucii, la care a/.istară 50 persoane. Acest palat în felul
lui serios şi plin de gravitate, era transformat într'o grădină voioasa
coridoare şi sale, toate erau împodobite cu covoare, draperii şi vas,
cu flo r i; ia scularea dela masă, grădina Mitropoliei eră iluminată
după gustul veneţian, iar grilajele din faţa slradci mari şi jurul rurţei
cu vase de păcură aprinse: muzica militară a cântat mai multe ore
M. S. ieşind in balconul palatului, fu salutat de publicul adunat u
un întreit ura I
Marţi dimineaţa M. S. pe dealul Copoului a făcut revista tru­
pelor: atmosfera crâ ploioasă şi tui vânt rece sufla dela nord-vest.
Mai tntâiu a cercetat pe vânătorii de sub Maiorul Anghelescu, apoi
regimentul al 2-lea de I.âncieri de sub Colonelul Radovici. M. S. câ-
lăreâ pe un cal murg de o frumuseţe rară : focul şi aprinderea acestui
cal da oarecare îngrijire privitorilor, M. S. însă spre admirarea tu­
turor ii ştiu domoli impetuozitatea. Im toate evoluţiunile cavaleriei,
M. S. ciâ in agrupaminte şi în fruntea tuturor şarjelor.
L a orele 1015 M. S. a făcut o mică excursiunc spre Prul la Cin­
steşti, moşia l)-lui Alexandru C. Mavrocordal . primirea deacolo fu
câmpenească ; fete şi flăcăi îmbrăcaţi in haine de sărbătoare, cu ba­
rbete şi cununi de flori, primiră pe M. S. şi la sunetul lăutarilor în­
tinse o horă de acele pe (are românii o învârtesc în zilele lor de bu­
curie. M. S. vizită stabilimentul cavalin de acolo şi pentru onorurile ci
i se făcuse prin vizita M. Sale, proprietarul ti hărăzi frumosul armăsar
Don-,lumi. pi care-l călărise dimineaţa. Seara politia spontani
mente fu iluminată, iar ia 8 seara, din curtea Mitropoliei cu mu-
Şl A DOUA SA CAPITAI-A 43

zica militară in frunte şi la lumina (le 300 lorcii, plecară cetăţenii cei
mai notabili, cu bătrânii în frunte, să meargă la palat. CucAt înaintau
pi strada Mare cu atât grupa sporea, ajungând intr'o clipă la câteva
mii de popor: sosind la palat şi la strigătele stentoricc de ura. M. S.
se prezentă la balcon, când se făcu o profundă tăcere, şi un Imn se
cântă de corul muzical vocal. M. S. răspunse acestei inanifcslaţiuni
ce i s a făcut în ajunul plecărei Sale prin cuvinte, împărtăşite de Pre­
fectul de judeţ. Inima M. S. fu mişcată şi se dădu jos in mijlocul
grupei în mijlocul cetăţenilor săi, a cărora entuziasm ajunse la
i ulminare. M. S. reintram! apoi plin de emoţiuni. ce si- trădau în faţa
şi ochii M. S., convorbi cu mulţumire cu toate persoanele din sală.
când un nou strigăt, o mare detunare de ura !, ii rcchieinâ în balcon,
unde ieşind, si luând mâna Primarului ii zise: „Strângându-tc de
mană, le strâng mâinile şi le mulţumesc din inimă !"
Astă serenadă se îndreptă apoi pe stradele politiei, in sunetul mu-
zicei şi a strigătelor de ara!
lo t atunci P. S. Mitropolit, toţi bătrânii, notabili şi autorităţi
au aflat in sala M. S.. la astă serenadă de ziua bună.
Mercuri la 8 dimineaţă. Carol-Vodă plecă clin laşi. lăsând urmă­
toarea Proci«moţiune, însoţită de o scrisoare autografă adresată Pri­
marului :
Celilfemlor Ieşeni.
Adânc pătruns de primirea voastră entuziastă, tiu Mu a vă reiimui încredin­
ţarea că, sentimentele voastre cele afectuoase, nu străbătut puternic in inima mea.
şi nu se vor şterge niciodată din amintirea Mea.
Realizaţiun i făgăduinţelor ce Eu v ’ora (ăcut, va li una din cele mai stărui
toace ale Mele preoetipaţiuiii.
Să sperăm ră la viitoarea Mea călătorie, când Eu voiu puteâ şedeâ nun iu-
dclutig timp intre voi, parte mare din suferinţele voastre vor fi uşurate, şi eă cu
ajutorul celui A-tot-Puicrnir. ţi prin stăruiuţi comune. Noi vom puteâ face a se
reînvia in curând antica prosperitate a patriei Noastre. Descentralizarea admini­
strativă va satisfac a doua Stea capitală, şi contopirea intereselor materiale va
ciineiitu marele act al Unirea politice cu generoasele voastre donaţi.
Dat In a doua Mea reşedinţă, laşi, iu 23 August 1806.
CAHOI..
lată şi scrisoarea autografă :
Domnule Primar.
Eiimkă nu putui avea onoarea de a ajută |>e toţi eei nevoiaşi, cari au venit
ta mine . vrând mită, vă depun ţie lângă aceasta sama de -HUI galbeni, pe cari vei
binevoi a împărţi la cei mai sărmani dintre- Ieşeni.
Credeţi, D-le Primar, ia sentimentrlc mele binevoitnarr.
Al vostru,
CAROl..
■s i l . 14 Augur! 18641,

l.a pornirea Prinţului toată politia eră in picioare pe lungul stia-


delor. urandu-l u drum bun. Pe şoseaua Socolei fu primit de o grupă
de călăreţi români iu costum naţional, care a escortat pe M. S. In
î aţa grădinii Miliai Stunlza. > mare inscripţitme sub stimlarde tri­
colore ii zicea „sp re revederi La Primăria din bucium depe Hă-
44 REGELE TARO!. 1

pedea, era un arc frumos triumfal, decorat cu verdeaţă şi împodobit cu


fructe d e : mere, pere şi struguri. Apropiindu-se de feredeile dela
Răpedea mai multe salve au detunat. M. S. ajungând in vârful mun­
telui, de unde laşii înfăţişează una din cele mai frumoase panorame,
se întâmpină de P. S. Mitropolit şi o mulţime de cetăţeni. Primarul
laşului apropiindu-se de M. S. şi arătându-i poziţia. Ii zise:
„P e înălţimea acestui munte şi la vederea cea frumoasă a la­
şului, binevoiţi. Măria Ta, a primi omagiile locuitorilor săi; căci spe­
ranţele lor le-au pus sus : in inima Măriei Tale 1”
Apoi închinându-se cu şampanie, M. S. a plecat.
I.a Pocni, moşia l)-lui Alecu A. Balş, fu primit cu sunetul clo­
potelor şi de toţi locuitorii din sat şi din vecinătate. Un arc cu frun­
zări şi bine decorat arătă locul descălicărei, iar proprietarul îi prezentă
o pâine mare, poamă, pere şi piersici, M. S. intrând în casă. a luat o
ceaşcă cu bulion, şi deacolo a plecat pe drumul spre Huşi.

Pre*a ieşauă şi vocile răsleţe ale câtorva oaiiicui politici din localitutr.
Fetiţi unea a 800 cetăţeni Ieşeni.

A păstrat frumoasă amintire, negreşit. Ca rol-Vodă, de primirea


ce i se făcu in laşi, cât şi de persoanele cu care veni in contact. El
avă prilejul aici a cunoaşte mai de aproape pe mulţi dintre acei cari
nu gravitau la centru, deşi capacitatea şi meritele lor personale i-ar
fi chemat poate la locurile cele mai înalte dela conducerea Statului
românesc.
E bine înţeles că printre marea majoritate a cetăţenilor ieşeni,
entuziasmaţi de înfăţişarea noului Stăpânilor al ţârei, s a aflat, ne­
greşit, şi unele voci răsleţe, cari au avut de manifestat oarecari păreri
sau interese personale, ce nu concordau cu manifestaţia obştiei în­
tregi. Şi dintre acestea trebuie să citez, in primul loc, cele scrise de
unul din cei mai înverşunaţi luptători politici ai cpocei, care, fără
a fi în principiu protivnic stărci de lucruri ce se aşeză atunci în ţară,
avea totuşi vederile sale deosebite în unele puncte, de cele ale celor­
lalţi politiciani.
E vorba de profesorul Nicolai lonescu, unul din cei mai puter­
nici şi mai temuţi oratori ai Parlamentului Român, care, în diferite
rânduri a ştiut să-şi accentueze nota sa personală în multe afaceri
publice, şi, — deşi cap al unei partide politice formate de dânsul, aşâ
zisă /racfiune libero şi independentă, cum şi proprietar şi prnn-re
dactor al importantei foi periodice ieşene Tribuna Românii, de
multe ori el căzâ in contradicţie chiar cu ai săi. şi combătu,
deasemenea, unele pretenţiuni şi revendicări statuate de întreaga
obştie ieşană
Voi reproduce aici, mai intâiu dar. cele scrise de Nicolai lonescu
in organul său citat, cu data de 18 August 1886. adică a doua zi lupă
sosirea Prinţului Carol în Capitala M old ovei:
„M . S. Principele Domnitor a sosit ieri îndeseară, 17 August,
m laşi, venind despre partea de sus a ţârei Moldovei M. S * plecat
de zece zile din Bucureşti şi a venit, zice, într’adins in partea aceasta
Şl A DOUA SA CAPITALA V,

a României im mimai iu vizită, ci ca să-i cerceteze şi sft-î cunoască,


din propria aflare, toate durerile şi toate dorinţele.
Foaia Românul din Bucureşti, de ale cărei sentimente liberale
şi afecţiuni dinastice nimeni nu se mai poate îndoi acum, ne spune
asupra plecărei M. S. Principelui din Bucureşti, că „M . S. a spus
adesea nu numai că va vizită, dar că în viitor, îndată ce lucrurile
se vor stabili, va stă în România de peste Milcov mai multe luni pe
fiecare an; şi când Carob I zice un lucru, adaugă Românul, pol fi
siguri lo ji că este ca cum ar fi şi făcut” .
Ieşenii noştri, pe rât îi cunosc, sunt prea dispuşi să puie temei
pe zisele ziarului Românul, cu atât mai vârtos că în numărul său ur­
mător (din ',1 August) foaia bucurcşteană cuprinde o scrisoare a M.
S. Principelui Domnitor, dată dela Cotroceni în 6 (18) August, către
directorul şi proprietarul fundator al Romanului, D. C. A. Hosetti,
prin care M S„ între alte bune şi frumoase vorbe, mulţumeşte d-lui
C A Rosetti „pentru sprijinul sigur şi puternic ce M S. e sigur a
găsi in dumnealui (in d-l C. A. Rosetli), on de câte ori va fi vorba de
a contribui la desvoltarea culturei Românilor". Scrisoarea aceasta
princiară vorbeşte de danii de 12 mii de galbeni ce M. S. a făcut pentru
o fondaţiune utilă ţărei, spre amintirea zilei in care M. S. a pus
pentru prima oară piciorul pe pământul României. N'oi reproducem
astăzi, în întregime, atât însemnata scrisoare a SI. S. Principelui
Domnitor către d-l C. A. Rosetti, cât şi acea nu mai puţin însem­
nată şi binetăcătoare adresată d-lui Ministru de finanţe, chiar in ziua
purcedem M. S. spre părţile acestea ale României, Marţi Iu 9 August.
In această generoasă epistolă a M. S. Principelui, către marele
său vistier, relevăm următoarele : că M. S., din lista sa civilă, re­
dusă dela început de însuşi M. S. la 60 de mii de galbeni, a mai re­
nunţat încă acum la suma de 12 mii de galbeni, că a făcut aceasta
in considerarea relei recolte de care este ameninţată ţara de dincoace
de Milcov, adică ţara M oldovei; că M. S. îndeamnă pe toţi cei ce
pot să facă de asemenea „pentru a veni în ajutorul stalului în aceste
momente c ritic e "; că în fine dacă toţi in tro inimă şi fiecare după
puterea sa vor veni în ajutorul suferinţelor, atunci mai lesne vom
trece prin aceste momente „grele de nenorocire". Cuvintele princiare
sunt iscate din inimă, şi cu atât mai frumoase cu cât cuprind o sen­
tinţă adevărat morală şi evlavisitoare : că Dumnezeu trimite asupra
oamenilor certările sale de sus, pentru ca să-i facă a-şi arătă bună­
tatea sufletului lor.
M. S. Principele Carol l-iu a fost întâmpinat de Ieşeni cu afec­
ţiune. putem zice, generală, şi salutat cu bucurie. Câţiva oameni de
ţară călări au dat cortegiului princiar şi oarecare faţă populară. Foile
oficiale şi oficioase vor da relaţiuni amănunţite şi despre întâmpi­
narea delii marginea districtului, şi despre aceea dela jumătate de
poştă şi despre aceea dela bariera oraşului, şi despre aceea dela Mi­
tropolie, şi despre aceea dela gazda M. S .; despre toate momentele
Însemnate ale programei executate, cum ş. despre incidentele ori­
ginale şi caracteristice cu asvârlircn mănunchiurilor de flori, cu strigările
spontane sau provocate, cu servibilitatca funcţionarilor dela mic până
la mare, cu încâlcituri! cailor la ieşirea din biserică, cu îngrămădirea
REGELE CA ROI. |

poporanei româm* sub ferestrele cartierului princiai în fine cu vorba


romanească a M. S., mulţumind, foarte mulţumind poporului de pri­
mire. şi 7.icându~i: „Destul vâ rog, destul, foarte mulţumesc* în
româneşte !
Iaca aşa! M. S. Principele Carol a mulţumit ieşenilor in româ­
neşte, şi ieşenii s*a dus mulţumiţi în suflet pe acasă, după ce a fost toată
seara pe uliţa mare, iluminată destul de frumos pe-alocurea, dar mai
pre sus dt toate de o lună frumoasă şi deplin strălucitoare, pe un cer
senin şi rfisbunat. Ziua de ieri a fost una din cele mai frumoase iu
toate privirile. Ieşenii, plini de dulci speranţe, păreau că au redevenit
voioşii unionişti dela 1857 şi dela 1859.
Şi ce de mult ni se pare de atunci Dumnezeule I De m ulte de atunci,
în adevăr, o zicem pentru Ia ş i: căci multe au trecut peste spaţiul de
timp aşa de scurt din istoria noastră naţională. Dar cine poat< sa
spuie toate durerile laşului? Cine cutează să spuie mai vârtos ade­
vărata sa durere morală, adevărata sa suferinţă patriotică : că, sub
un domnitor ieşit din sânul său. laşii a rămas ca înstrăinat, ca lt
pădat dela sânul patriei mărite, dela sânul Rom âniei! Acest senti­
ment de umilire l-am rostit din adâncul convincţiuuilor noastre m
această foaie, chiar atunci când, pentru cea din urmă dată, in primă­
vara anului 1865, veni numai în treacăt pe aici M. S. fostul Domn
Caza,
Atunci constatam că Domnitorul n*a şezut în laşi decât abia trei
zile, că ieşenii au rămas în adevăr triş ti; şi ndăogeam încă puţine cu­
vinte pentru Iaşi, cari şi astăzi au oportunitatea lor. lată-le
„iaşii, vechiul scaun al Domnilor Moldovei, acest oraş învăduvii
de toate strălucirile curţii şi înţărcat de toate nobilele mulţumiri ah
unei cetăţi româneşti, vede totdeauna cu o vie şi curată bucurie po­
posind măcar o zi două, pe aclamatul ţârei din 1859. vede cu fericire
rcpauzându-sc măcar două-trei nopţi aici, îu leagănul unirei, Domnul
popular «lin 1864.
„Şi această bucurie curată, această fericire trecătoare, se simte
nici cu atât mai mult cu cât laşul, acest municipiu intre municipii,
după expresiunea Primarului său poetic, este nu numai privat astăzi
de toate darurile privilegiate şi de toate favorurile preţioase ale unei
reşedinţi, dar încă se pare şi descurajat de a deveni vreodată dela
sine centrul unei mişcări industriale, de a ajunge cândva la oareşicare
importanţă economlco-naţională".
0 a doua revistă, a aceleiaşi foi locale Tribuna Humana scrisă
desigur tot de Nicolai lonescu, cu data de 21 August 1866, cuprinde
următoarele şire :
„Ieşenii trebuie să fie cât se poate de mulţumiţi de vorbele ce
le-au dat M. S. Principele la recepţiunea de Joi. în salonul d-lui Mn-
vrogheni. M. S. a răspuns pe deplin Ia asceplarea tuturor întâmpinat
însuşi, prin cuvântul ce le-a cetit, toate dorinţile mai mult sau mai
puţin patente ale ieşenilor. Putem zice că M. S. a preîntâmpinat chiar
şi unele din dorinţile cele latente ale celor mai dorincioşi dintre
concetăţenii noştri.
Intr’ un punct însemnat, a ieşit la lumină şi dreptatea Homânnlni
(a ziarului).
Şl A DOUA SA CAPITALA 47

foaia dinastică şi liberală din Bucureşti a fost încredinţat că


M S„ d» cum a pus piciorul pe pământul românesc, a arătat dorinţa
vie nu numai de a vizită această parte a României, dar încă şi de a
stă într'însa inai multe luni pe fiecare an : acum M. S. Principele,
prin cuvântul adresat ieşenilor, cuvânt care este o programă poli­
tică în toată forma, o profesiune de credinţa princiară la iiiceputiil
unei domnii căreia cu toţii trebuie să-i menim de bine, M. S. a con­
firmat deplin zisele arătate în Românul.
In cuvântul adresai ieşenilor, M. S. Principele zice că : „D elii
sosirea Sa în România avea cea mai vie dorinţă de a veni in laşi, şi
de ;i vizită această frumoasă parte a nouei sale patrii. Astăzi, adaugă
M S. această dorinţă a inimei mele, sa îndeplinit. Mi-aţi făcut o
reccpţiunc d care voiu păstră cea inai plăcută aducere aminte. Vă
mulţumesc, domnilor, cu sinceritate” .
Şi apoi, după ce ne spune impresmnile ce a primit vizitând di­
strictele din partea de sus a ţârei Moldovei, care de doi ani de-a rândul
au fost cercate de atâtea nenorociri, precum foametea şi epidemia
holerei M S. ne spune eă, cu toate că guvernul va face cc-i va sta
prin putinţă, lotuşi concursul tuturor este indispcusabil, şi că a văzut
cu plăcere că caritatea obştească a uşurat ntull din aceste calamităţi :
M S atinge şi chestiunea financiară, despre care ne spune că „prin
economic şi bună chibzuinţă, speră că finanţele noastre vor fi peste
puţin regulate” , speranţă dulce pe care marele vistier al M. S. va
ţine, credem, de onoare a o realiză: se atinge şi de justiţie şi admini-
slraţiune, asupra cărora zice eă „v a avea o mai mare îngrijire", cum
si d< chestiunea descentralizăm şi de aceea a desvoltărei instrucţiunci
publice şi a căilor de comunicaţiune. In fine M. S. vine la ceeace pri­
veşte durerile şi dorinţilc ieşenilor.
Aici cităm, după cum se cade, vorbele din discursul Iuălţimei Sale
în toată cuprinderea lor:
, In ceeace priveşte (zice Principele) oraşul Iaşi, care a fost umil
din centrurile principale ale marilor şi frumoaselor idei naţionale, şi
care a sacrificat lol pentru a da tiaţiunei Române cea mai mare pu­
tere l nirea, lin îl consider ca a doua capitală a României, şi sunt
decis d< a residâ in el regulat, dacă voiu puteâ, o parte a anului,
îndată ce chestiunile generale de organizaţiune interioară mi-ar per­
mite Strămutarea şcoalei militare aici, deşi de un folos secundar,
este totuşi o dovadă despre sincera îngrijire a guvernământului meu :
şi dacă permutarea Curţci de Casaţiuuc n'a putut încă să se îndepli­
nească, sper lotuşi ea viitoarea reprezentaţiune naţională va ţineâ
samă de dorinţele domniilor-voastre".
Aşâ dai ca să spunem, pe scurt, promisiunile M. S. Principelui
pentru laşi suni acestea : de a residâ in Iaşi. dară va putea, o parle
a anului şi de a permută aici înalta Curte de Justiţie, dacă viitoarea
Reprezentaţiunc naţională va ţine in samă această dorinţă, precum
\f S. speră.
Cetitorii noştri ieşeni mai ales vor ceti. credem, şi vor reciti cu
mulţumire tot cuvântul M. S Principelui Carul, iar mai cu samă vor
pătrunde şi vor medita vorbele zise la adresa laşului.
REQKLR CAROL 1

Ce zice M. S. Principele Carol laşului, şi ce-i promite? Că-I con­


sideră ca a doua capiială a României, şi că e decis a residă în el o
parte a anului, dacă va p u teâ; în fine că speră ca Reprezentaţiune;»
naţională viitoare să ţie în samă dorinţa pentru strămutarea Curţci
de Casaţiune.
Se înţelege aici dela sine că M. S. Principele domnitor vorbeşti*
de strămutarea Curţci de Casaţiune în laşi ea despre o dorinţă au­
tentică şi expresă a ieşenilor, adică de a se instala aici definitiv >i
pentru totdeauna înalta Curte de justiţie şi de casaţiune. iar nu nu­
mai de o strămutare provizorie.
In punctul acesta, în singur punctul acesta din dorinţele patente
şi autentice ale multora dintre concetăţenii noştri ieşeni, foaia a-
ceasta totdeauna a profesat şi păstrează încă <> opiniunc diferită
Publicul nostru inteligent şi adevărat liberal a respectat totdeauna
această opiniunc a noastră sinceră şi neinteresată; însă nu este aici
locul cuviincios nici timpul priincios astăzi, de a mai desfăşură cuvin­
tele întemeiate ce avem de a nu susţine instalarea înaltei Curţi dt
justiţie în Iaşi. Astăzi căutăm numai a constată cecace au cerut ieşenii
şi ceeace a giuruit M. S. Principele Carol.
In căi priveşte cu deosebire Curtea de Casaţiune. nimeni nu
poate contestă că cei mai mulţi dintre concetăţenii noştri ieşeni <>
doresc şi a ccrut-o într'un mod oarecum autentic şi oficial, deşi nici
de cum iu formă populară. Aşă, înainte de Cnnstiluţiunen din 30
Iunie, publicul român n a avut cunoştinţă de alte dorinţi patente,
şi autentice ale ieşenilor decăt acele rostite de Consplta ministerială
instituită prin ordonanţa domnească din 22 Octomvric 1803, sub
ministerul Kogălniceanu de nefastă şi neconstituţională memorii IV
atunci şi până astăzi, dt» atunci şi în tot cursul domnirci Statutului
diii 2 Maiu 1864, ieşenii au păzit o discretă tăcere asupra dorinţelor
lor în genere, şi asupra dorinţei particulare pentru Curtea dc casa-
ţiune.
Această adâncă tăcere a trebuit să aibă raţiunea sa dt» a fi. are
căută să o lămurească şi să o justifice acei ce au servit cu zel şi cu
credinţă nelimitată politica ministerială din 13 Octomvric 1863. Mai
ales Primarul actual al Iaşilor, care a jucat şi un rol pe scena poli-
$1 A DOUA SA CAPITALA 4U

tică înainte de răsturnarea din 11 Fevruarie, este dator să ne spuie,


şi să ne explice pentru ce, mai înainte de Constituanta din ÎNtiti, nici
în Municipiu nici in Camera deputaţilor, nu şi-a Tăcut loc opiniunea
ieşană pentru aducerea Curţii de Casaţiune în Iaşi? Facem astăzi
această întrebare, fiindcă este oportun de a se discerne dorinţele ade­
vărat populare şi stăruitoare din acele cu alt caracter.
Când un popor întreg, sau parte numai dintr'insul, este redus
a-şi rosti oarecari dorinţi, atunci de bună samă o face aceasta pen-
trucâ nu are alt mijloc de a-şi satisface, prin organul regulariu al
puterilor publice sau prin propria sa iniţiativă, trebuinţele sale cele
m:>! neapărate. A rosti dorinţile darii este a se arătă în neputinţă şi
a cere ajutor şi ocrotire.
Aşa au făcut Românii noştri dela un timp încoace în toate cele.
Asemenea au făcut şi bieţii noştri ieşeni. Şi aici să ne fie iertat a
atinge puţin cu vorba şi despre spiritul politic ce pare că înrâureşte
în toată opiniunea generală aici.
Este învederat că Statul nostru ţiolitic nu este încă asediat în
deplina sa desvoltare. Aceasta este împiedecată de un interes european
din cele mai mari. adică : integritatea şi nedependinţa imperiului Oto­
man. Drept aceea şi pentru nedependinţa noastră politică nu facem
decât prin noi înşine, şi dară toată libertatea noastră, din afară, ca
naţiune autonomă, este atârnată.
întocmai este şi cu organizaţiunea noastră internă. Unirea po­
litică este instituită in formă şi a pătruns în viaţa noastră socială.
Insă tot nu este sădită in adâncul tuturor inimilor. Dea ceea, se simte
deoparte o tendinţă unionistă decisivă şi irezistibilă, iar de alta o
renitenţă cerbicoasă in inima unui mic număr de Români, sau mai
ales în creerii unei însemnate părţi din oaspeţii laşului, din vene­
ticii necreştini ai Moldovei.
Şi această renitenţă este mobilul
tuturor agitărilor noastre separatiste
făţişe sau ascunse. Deaceea, când voim
a şti adevăratul stal al opiniunci ge­
nerale. caută să discernem bine aceste
două curente de idei : curentul unio­
nist şi curentul separatist.
Unul este cursul convcnţiunilor
naţionale ferme şi liniştite, altnl este
acel al calculelor aprige şi egoiste ale
părţii locului. ,
Credem că n’avem nevoie să mai
spunem de care parte inelină mai mult
simpatiile noastre. Dară, fără părtinire
oarbă, suntem datori a spune că. pănă
astăzi, numai două manifestări deopo­
trivă de autentice, deşi deosebite în
privirea intensităţii şi a caracterului
ior popular, numai două manifestări,
grave şi precugetate, cunoaştem că s’au n i c o l a i io n e s c u
produs in Iaşi. Una, sunt dorinţele ş«rui «rujului Krartionui
X. A. Hofilan RegrU Caro! I.
50 RKUEI.K ('AROI. f

rostite peni ni înflorirea laşului, de înalta Comisiune din 1863: iar


alta este petiţiimea in contra Jidanilor.
Acum în urmă. foaia literară Icoana Lamei, făcâudu-se. cum
zice însăşi, foaie politică, în numărul său 17, din 31 Iulie trecut, i
dat publicităţii textul unei petiţiuni subscrisă de Primarul Dimitrii
Guşti, care certifică totodată că subscrierea sa este urmată de 800 de
semnături ale cetăţenilor din laşi.
Iaca, în întregul său. această petiţiune, adresată M. S. Princi­
pelui Carol, şi pe care Icoana Lumei o califică de act
Prea lnăl[ate Doamne,
laşii, acest leagăn al Uniră Române salutat de naţiune.
laşii, astă capitală astăzi văduvă, dar mireasă a marelui Stat Român
laşii, politica încercărilor şi ;t suferinţelor in care s’a botezat.
laşii, această politie generoasă in faţa tntregei Romănii, astăzi gratuită
cu un milion, ea răsplată legi linelor sale dorinţi şi solemnelor iromisiuni ce
i s’n dat 1
Aşâ. Măria Ta, Adunarea electivă a României a roi uzat a da leşeuilo cceaci
Locoleuenţa Princiară delo 11 Fevruarie mai întăiii. şi apoi Măria Ta, alesul <.
Domnul ţărei, aţi promis solemn a-i da.
Ieşenii, mulţumind guvernului Măriei laie pentru buna plecare cc avut,
li se da Curtea de Casaţiune. mai au încă ferma Încredere iu Domnitorul lor, emvic
apreciind ruiiinreu uneia din cele diutâiu şi mai frumoase politici ale ţării va da.
cel puţin, iu schimb pentru tronul lui Ştefan, scaunul unei Curţi de Casaţiune.
Să trăiţi Măna Voastră !
Să trăiască România una şi mare.
Primar, l)im ilrit Guşii.
(IVmeiizâ K00 subsemnaturi ale cetăţenilor din laşi).

După cuvântul M. S. Principelui Domnitor In recepţiiinen ti


Joia trecută, socotim că Ieşenii trebuie să fi înţeles acum bine ră. dacă
M. S. a amânat împlinirea doriuţei pentru strămutarea Curţei de (
saţiu ne la viitoarea Heprc/.entaţiunc naţională, a făcui aceast ca
un adevărat principe constituţional ce este. Cât pentru promisiune;
dată de M. S. că are să vie a residâ în Iaşi regulat o parte a anului
daeă va puteâ şi când i-ar permite chestiunile generale : aceasta poait
să atârne numai şi numai de voinţa M. S. Principelui Carol. dacă.
să zicem şi noi aşâ, un principe constituţional se poate angaja a residâ
în două capitale ale ţărei, când art. 125 din Constituţiunen in vigoare
zice limpede şi curat că : „Oraşul Bucureşti este capitala Statului
român şi reşedinţa guvernului” (Vezi Constilufiunca lin 30 Iunie.
Tit. V I. Dispo/.iţiuni generale, art. 125).
Ştim bine că pot zice unii că alta este reşedinţa guvernului ;
alta reşedinţa Principelui; însă, despre partea noastră caută să o
spunem curat, aşteptăm pentru înflorirea lui. pentru reînvierea lui ca
oraş românesc, pentru vindecarea rănilor lui sociale, aşteptăm pentru
Iaşi mai multe şi mai de folos lucruri. aşteptam îmbunătăţiri eco­
nomice şi intelectuale, propriele remediuri la durerile lui sociali şi
naţionale. Şi în aceasta suntem noi fericiţi a ne întâlni oarecum in
aceeaşi părere, a ne uni în socotinţă cu Primul Ministru actual al M
S., fost odinioară profesor dc economia politică in Academia din Iaşi
(Ion Ghica) carele, in cărticica sa întitulată Convorbiri economice,
la paginele 28 şi 29. zice următoarele :
$1 A DOUA SA CAPITALA 61

„('.iun vezi. dragă amice, urmărind sentimentul unirei până la


sorgintea lui, fără a ne preocupa a şti dacă sistemul care domneşte
astăzi (broşurică ■ din anul 18fif>), o întăreşte, slăbeşte sau o compro­
mite , dacă laşul părăsii este o prim ejdie; 'dacă transferatul Cutiei
de Casa(iune in Toasta capitală a Moldovei. înfiinţarea unui intrepozit
pe Hahlm. cu un port in lazul Muscalului, sau sporirea de o mie de lei
pe lună. la leafa Prefectului judeţului, şi câteva baluri in saloanele
Curţei-vcclli, sunt nişte condiţiuni sine qua imn ale păstrârei şi con­
solidăm Unirei Mă mărginesc a-ţi zice . . vezi pe Maghiari şi pe
Homâni ca o digâ prinlr'un ocean de Slavi, lioiuânii şi Maghiarii
sunt o întâmplare norocită, providenţială . . . destinaţi, poate, a îm­
piedeca realizarea panslavismului, a deveni punctul de sprijin al echi­
librului european".
Iaca aşii1 laşul, ea a doua capitală, laşul ea reşedinţă princiară,
laşul ' scaunul Înaltei Curţi de justiţie, laşul in fine ca centru po­
litii şi administrativ, m se pare nouă cu greu, foarte cu greu, de sus­
ţinut. Iar laşul ca oraş românesc de importanţă, de mare importanţă
naţională laşul ea centru de lumină, laşul ca baza unei mişcări eco-
nomico-naţionale ni se pare o datorie sfântă pentru toată Bomânia
şi pe care cu toţii trebuie să câulăm a o împlini".
I imă apoi un al treilea articol al lui Nicolai loncscu, in Tribuna,
eu dals de 2.r> Augusl 1866, prin care st' continuă astfel expunerea pă­
rerilor proprii ale şefului Tracfionistilnr. relativ hi pretenţiuiiile ieşe­
nilor, şi la vizita cea dintăiii a Domnitorului Carol I in laşi.
,M S Principele Domnitor plecă din laşi Mercuri des-dimineaţa
pi drumul Bârladului spre Bucureşti. In spre ziua plocărei M. S. a
fost salutat de o parte însemnată din elita concetăţenilor noştri ieşeni,
in modul cel mai strălucitor. Oraşul s'a iluminai, muzica a inceput a
căuta, o plimbare cu făclii s'a improvizat. Uliţa Mare s'a umplut de
lume, şi ceata făclicnilor, compusă cu deosebire din notabilii oprimaţi
.o târgului, bătrâni şi lim-ri laolaltă, s'au îngrămădit dinaintea cuar-
tierului princiar, unde a stal a strigă, plini de însufleţire, ura! de ne­
numărate ori. pentru M. S. Principele Carol.
Krâ significativ acest spectacol. Niciodată n'nu văzut ieşenii o
serenadă mai frumoasă. Fruntaşii oligarchi ai ţării, purtând cu graţie
torţele înflăcărate, se strânseseră acolo, in nobila uliţă a cuarlieruflii
boieresi, ea să ureze pe Principele ereditar al unirei.
Ne pare rău că nu putem da aici lista complectă ti nobililor sa-
lutători. Atâta vom spune eă s'a văzut cutare boer bătrân, dus acolo
de subţioară ca să ureze pe junele Principe, speranţa vie a unui viitor
de nou fericire. Bătrânii s'au întrecut cu junii la această fesligiare
publică A fost iu adevăr bine inspirată mândra manifestare din strada
Copoului (inai apoi Strada Carol).
Părea că cei mulţi erau transportaţi de o bucurie nesfârşită.
Mulţi mulţi ir fi putut zice ca bătrânul Simenii, care luând în braţe
pi Pruncul dumnezeiesc, a strigat : Acum slohozeşle pe robul tău
stăpâne. . . şi celelalte.
Căci n’avem darul poeziei ca să exprimăm, cum se cade, siinţi-
mânleli curate şi patriotice cari se vedeau zugrăvite pe feţele tuturor I
52 RKOKLK CAROI. I

M. S. Principele Carul a venit voios în mijlocul cetei entuziaslict


i-a mulţumit cu acea iscusită bunătate, cu acea naturală demnitate
ce-i este proprie.
A doua zi M. S. Principele Domnitor a adresat ieşenilor procla-
inaţiunea sa de ziuă-bună, până la revedere. (Proclamaţie care am
reprodus-o mai sus).

Un alt organ al presei ieşene are şi el vederile sale speciale asupra


primirei Domnitorului în la ş i: ziarul Poporul, redactat de A. D
Holbau şi V. Gheorghian. cu data de 18 (.'!()) August, scrie cele ce
urmează relativ la aflarea Principelui Carol 1 în laşi :
„M ăria Sa Carol I Domnul Românilor a sosit ieri pe la orele G 1
în foasta capitală a Moldovei. La bariera dela Păcurari se adunase
lume şi mai ales autorităţile erau reprezentate; se vedeau steagui1
de corporaţiuni şi flamure şcolare, etc.. Măria Sa când a ajuns la ba­
rieră a fost întâmpinat de D-l Primar care i-a adresat cuvinte de bună
venire, la care Domnul a mulţumit tn limbo franceză. Apoi s’a co­
borî! la vale pe stradă în spre Mitropolie, iar când a ajuns în dreptul
Arcului tnălfat ile jidani, pe strada Mare, a fost salutat de către aceştia
cu urări sgomotoase; eră şi multă jidovim e atunci pe stradă, şi în
jurul arcului lor; o mulţime de frumoase covoare au atârnat ei pe la
ferestrele lor. Primarii depe la sate călări, comisari în uniforme, ser­
genţi, slujbaşi de toată mâna, dorobanţi călări, hulani, muzica m ili­
tară, nimic n'a lipsit. In fine toate s'au îndeplinit cu zelul şi rânduiala
obişnuită în toată cuviinţa. Insă am observat ni /toporul Român a /os/
cam rezerva! şi se înţelege că aceasta provine din cauza mizeriei in care
a ajuns laşii.
Am aflat că la ieşirea M. Sale din Mitropolie, după Te-Deum,
cei doi cai dinaintea trăsurei pe cari li conducea un jocheu, au în­
ceput a sări şi a se frământa până înlr'atâta. că au dat jos pe jocheu şi
că atunci s’a ordonat să-i scoată şi să lase numai doi, din patru, cu
cari s'a dus M. S. la casa D-lui Mavrogheni, unde i se pregătise lo­
cuinţa pc timp cât va stâ în laşi.
Aşteptăm acum să vedem ce speranţă sa da Domnitorul, depu-
tnţiunilor ce vor merge cu suplici din partea Iaşilor.
Auzim că intre alte deputaţiuni, jidanii vor trimite în deputa-
ţiune pe bancherul Naischotz şi pe doctorul Silberzveig. cu o suplică
tot iu chestiunea drepturilor lor politice; şi că vor cere şi ridicarea
măsurei ministeriale prin care se opreşte, în anul acesta de foamete
arderea prin velniţi a pâinei şi mai ales a păpuşoiului.
Ce li se va răspunde oare jidanilor?
S'a subscris, se zice, o petiţiune de către o parte de cetăţeni. în
care, între altele cereri cunoscute de lectorii noştri, se mai cere func­
ţionarea alternativă a Parlamentului României, un an în laşi şi uu
an în Bucureşti. Noi găsim această cerere rezonabilă şt o susţinem,
căci alternarea aceasta nu poate cauzâ nici o sdruncinare în mersul
regulat al afacerilor statului, şi ar da laşului şi Moldovei multe
avantaje foarte însemnate fără de a lovi în nimic partea cealaltă a
României.
Şl A DOUA SA CAPITALA 58

Corpul nostru municipal a pregătit o pctiţiune bine alcătuită, care


cuprinde mai loatc dorinţele de îmbunătăţire pentru laşi, şi multe
puncte de mare importanţă pentru urbea noastră şi pentru Moldova.
Noi mulţumim Corpului nostru Municipal pentru iniţiativa ce a
luat atât în privirea chestiunilor curat locale, cât şi pentru cele de in­
teres general; căci el astădată restrânge într'adevăr ideile marei ma­
jorităţi a cetăţenilor” .
I n alt articol din numărul dela 25 August al ziarului Poporul,
în care pana d-lui A. D. Holbau, desigur, scrie cele ce unnează, pre­
zintă iarăşi o vedere poncişă asupra vizitei princiare :
„P are că din atonia în care zâceâ, zice Poporul, laşul, a resimţit
in aste din urmă zile un fior de mişcare; dar în privirea aceasta să nu
se prea îngrijească amicii prosperităţii laşului, căci toate aceste sunt
trecătoare, cauza acestui fior electric, peste o z i—două va lipsi, şi de-
acolo înainte liniştea morţei se va restabili iarăşi asupra acestui oraş,
menit să fie o victimă a nesocotinţelor politice.
M. S. a primit cu afabilitate pe toţi cetăţenii cari s’au prezentat
cu plângeri, cu dorinţi, cu rugăciuni; M. S. a căutat prin maniera
sa blândă să mângâie, rnacar moralmente, o populaţiunc căzută în
m izerie; şi mângâierile morale au de multe ori darul de a amorţi
acuitatea suferinţelor ale unei populaţiuni, ca şi ale unui bolnav.
M. S. a vizitat cu amănuntul tot ce merită să fie vizitat în urbea
noastră : spitaluri, biserici, ospiciuri, şcoli. Universitate. Domnitorul
a cercetat toate cu deamănantul. I .a expoziţiunea de Belle-Arte, a
pictorului nostru 1). Panaitenim, M. S. a stat mai mult timp şi a rămas
mulţumit de remarcabilele rezultate obţinute într'un spaţiu numai
de patru ani şi cu mijloace materiale neînsemnate. M. S. a promis
d-lui Panaiteanu că va face a se reinfiinţâ desfiinţată şcoală de Belle-
Arte. şi tot deodată i-a ordonat să i se recomande pe elevii cei mai
meritoşi spre a-i trimite la Berlin, pe eomptul M. Sale.
Mulţumim pentru această încurajare ce dă. Domnitorul, junilor
noştri artişti; M Sa încurajând artele, învăţământul public şi me­
seriile, luând şcoalelc noastre sub patronajul său, pregăteşte sentimente
nepieritoare de recunoştinţă in inima poporului Român.
Şi când vom vedeâ în frecare sat câte o şcoală bine organizată,
in fiecare târg câte un liceu, o şcoală de arte şi meserii şi o fermă m od el;
în fiecare din ambele cenlruri Capitale ale României Universităţile
înflorite, şcoalelc reale prosperând, şcoalc de agricultură dând im­
pulsul lor unei culturi naţionale în exploatarea resurselor ţărei; şcoli
de muzică, de comerţ, de poditcchnică, — atunci vom puteâ zice că
am făcut c e v a ; atunci şi numai atunci, vom puteâ speră pentru pros-
perarea noastră ca naţiune.
Insă râtul vedem un guvern care, din sistemă desfiinţează şcoa-
lele şi îngenunche ţara întreagă sub vălul negru al ignoranţei, o I
atunci, să fim încredinţaţi că viitorul ce ne aşteaptă are mizerabile
perspective pentru noi şi că toate fericirile ce ni se promit sunt nă­
luciri, căci poporul nostru va râmâneâ o turmă de sclavi fără conştiinţă.
Guvernul de astăzi a desfiinţat şcoala de M uzică; a desfiinţat
şcoala de Belle-Arte; a desfiinţat şcoala pentru creşterea viermilor
de mătase ; şi a desfiinţat şcoala de Arte şi meserii: dar. ce e mai
54 HKGKI.K CABOL

dureros, ceeace ne-a însângerat inima, este jurnalul încheiat de Con­


siliul de miniştri mai deunăzi, prin rare, prin un mijloc fariseic, sau
mai bine fanariotic, se suprimă indirect toate şcoalele comunale. Şi
iată cum :
Jurnalul zice : că, în vederea lipsei de pâine de care sunt lovite
mai multe localităţi, în vederea greutăţilor ce sufer unele comune,
se decide ca : de astăzi înainte comunele vor aveâ a întreţine numai
bisericile şi vor plăti leafa numai piserului şi vătâşelului . .
Depe acum Primarii au început a alungă profesorii şi a închide
şcoalele.
O l Domnule Ministru al cultelor şi al învăţământului public,
nu ne aşteptam că vei face una ca asta tocmai Domnia-ta. No cre­
deam că In România d’aci înainte va cuteză un ministru să se atinga
de şcoli, sub nici un pretext.
Suprimarea senatelor este o crimă, căci loveşte pi om m 'oale
drepturile şi îndatoririle sale, fără de şcoli nu este libertate nu
este conştiinţă publică, nu este moralitate, nu este forţă este moarte
Boierismul începe a simţi că-i cresc 111 Iei la aripi şi se grăbeşte
a-şi arătă tendinţele. Voeşte să ne aducă iar la regimul reglementar al
Ruşilor.
N"am fi dorit să vedem iarăşi societatea noastră împărţită in
două caste, în boieri şi m ojici; «lin contiă am fi dorit din suflet sa
vedem pe toţi fii României dându-şi mâna şi lucrând împreuna fără
distincţiunc la propăşirea naţiunei noastre. Dar, ce să lacem daeâ
boierul nu uită. nici învaţă nimic.
Fie d ar! i-a aruncat mânuşa provoraţiunei; lupta începe ii
serioasă acum. Deoparte este dreptatea, libertatea, egalitatea, şi de
alta, privilegiile veacului de mijloc, dominaţiunea oligarliismului. :i
asupririle... Judece acum orice om. cu frica lui Dumnezeu, în care
parte va fi victoria’-’ .

Asupra Proclamaţiei adresată de Carol-Vodă ieşenilor, in momentul


plecârei sale din Iaşi, lot Poporul, cu data de 28 August, găseşte de
cuviinţă a face unnăl oarele aprecieri :
..Măria Sa, plecând din laşi, din a doua Capitală a României. .
lăsat o proclamaţiune autografă - către cetăţenii acestui oraş. Din
această proclamaţiune se vede că M. S. s a convins m adevăr de su­
ferinţele şi de raticle acestui oraş. şi a recunoscui asemenea şi necesi­
tatea vindeeărei lor. fiindcă a repetai de mai multe ori promisiunile,
că. îmbunătăţirea laşului va fi una din cele mai stăruitoare :i Măriei
Sale preocupaţiuni.
Ce vor zice oare acuma pretinşii noştri politici, cari. pc când
ţipau in toate părţile că au făcut Unirea, şi au realizat dorinţa Ro­
mânilor, adăugau : că pentru a fi statornică şi a dură în veşnicie. . laxul
trebuit nim icii ? Ce vor zice, acum «Sftnd Măria Sa. tânăr încă iu Domnie,
vine şi recunoaşte că pentru consolidarea Uniri i Iostil trebuie interni
şi Imbuniltdţit.
Cine nu-şi aduce aminte când de pe tribuna Adunării din Bu­
cureşti răsunau aceste cuvinte . Sil ardă laşul! sil crească turba pc
$1 A DOUA SA CAPITALA M

utilele lui, căci oslo periculos l'n ir e i! Vedeţi dar prin ce sofisme,
plăcute unora, compromiteau politicii noştri această operă măreaţă
şi seculară a Românilor; vedeţi prin ce mijloace aprindeau ura intre
o parte şi alta a Ţârei ! Dacă insă în acele momente de entuziasm ge­
neral, Hoinânii ar fi observat mai cu seriozitate lucrurile, ar fi desco­
perii tocmai depe aluncia că ei fac Unirea, dar nu o doresc; strigau ;
să trăiască România Unită, dar in fundul inimei lor sunt cei mai in-
focaţi separatişti” .
Reproducând apoi Proclamaţiunea „sau mai bine cuvintele de
adio” a M. Sale, Poporul adaugă :
M Sa zice sper cil la viitoarea mea călătorie parte mare din su-
ferinleh voastre por /i uşurate Ne mângâie mult aceste cuvinte ale
lui t.arol 1, şi suntem convinşi că se va sili să-şi ţină promisiunile;
du nu trebuie să pierdem din vedere că un Domn, într'o ţară unde
domneşte regimul Constituţional nu totdeauna poate îndeplini do­
rinţele inimei lui, angajările lui personale ! Cetăţenii noştri de vor
voi dar să vadă realităţi nu trebuie să doarmă legănaţi numai într'aceste
făgăduinţi: ei ştiu din experienţă cât de uşor este de promis şi cât
de greu vine de a împlini cele promise, intr'un moment de mulţumire,
fntr'un moment de entuziasm.
Cetăţenii noştri. Românii din Moldova, trebuie tocmai pentru
aceasta, tocmai din dorinţa de a uşura M. Sale calea realizărei promi­
siunilor ce a dat, să lucreze fără încetare din toate părţile. Să se re­
amintească des memoriei M Sale şi Guvernului său. căci cine nu
ştie câte sarcini grele, impovonră pe cei mari şi puternici, cari deseori
ii fac să-şi uite micile promisiuni” .

Impresiile personale ule Principelui Carol, după întâia sa


venire in laşi.

După aceste dări de samă ale unor foi periodice ieşene, din cari
m poate trage o concluzie certă de felul cum a fost primii in Iaşi.
pentru întâiaş dată Prinţul Carol de Holienzollern. rare înfăptui
visul şi aspiraţiile celor mai mulţi din adevăraţii patrioţi ai ţărei. este
nimerii cred să reproduc aici şi impresiunea intimă ce făcu această
călătorie asupra Domnitorului însuşi, impresie care se vede nu se poate
mai limpede, din descrierea ce Prinţul o face în Memoriile Sale, iutr'un
mod care nu poate lăsă nici cea mai mică urmă de bănuială.
laiâ paginii- privitoare la pruna călătorie şi vizitare a laşului,
din zisele M em orii :
„P e la 10 oare plecare Iu laşi. Drumul duce prin ţinutul bogat
in ii al Cotnarului. Ilârlău şi Tg.-Frumos (care insă îşi bate joc de
numele lui) lârguşoarc mici şi murdare, cu populaţie în majoritate
evreiască, l a 10 kilometri înainte de laşi. la Podul-Iloaei, uitatele
deputatului din Capitala Moldovei primesc pe tânărul Domnitor, pe
când Primăria deacolo ii prezintă după vechiul obiceiu un mănuncliiu
de spice si un miel împodobit frumos. Drumul d ra ci la Iaşi e ca şi un
trmnil îmbătător; şiruri nesfârşite de tiâsuri. împresurate de sute
de călăreţi, urmează după trăsura princiară ; iu frunte călăreşte o
M KE0E1.K CAROl. I

escortă de dorobanţi. Om depărtare se ivesc intăiclc turnuri ale ora­


şului, cu o poziţie pitorescă, dar spre care nu duce nici o şosea, deşi
de veacuri eră reşedinţa princiară.
laşii se ridică pe ţărmul mocirlosului Buhluiu; de obicciu acest
râuleţ abia curge, dar când se umflă îneacă colibele depe lângă ma­
luri şi livezile.
Oraşul se ridică in formă de terasă. Grupele de case strălucind
albe, risipite prin verdeaţă bogată, se iuţind rât vezi cu och ii; prin­
tre case o mulţime de turnuri şi cupole, ale căror acoperişuri de tinichea
strălucesc la soare, iar împrejur. în semicercul depe înălţimele cari
impresoară oraşul, vechile mănăstiri pitoreşti, un fermecător tablou
oriental, mai ales din depărtare, de unde ochii nu pot deosebi multele
lipsuri, decăderea generală, colibele sărăcăcioase alături de palate.
Pe la 5 ore Prinţul ajunge la barieră. Aci aşteaptă Primarul cu
inii de oameni pe Domnitor, pentru care stă gata un echipaj cu patru
cai frumoşi, ca să-I conducă in oraşul împodobit ca de sărbătoare
prin arcurile de triumf ridicate in onoarea iui.
După o cuvântare însufleţită. Primarul Guşti ii prezintă pâinea şi
sarea, apoi convoiul porneşte, in mijlocul sunetelor de clopote şi al
bubuiturilor de Iun. In frunte călăresc două escadroanc de ulani,
echipajul princiar e urmai de nenumărate trăsuri. însufleţirea e ne
spusă şi mai mare decât fusese la Bucureşti întâia zi d< M aiu: aproape
din fiecare fereastră pe sub care trece convoiul se aruncă fior tâ­
nărului Dom nitor: stradele sunt decorate cu gust. se par ca si câne
s’ar fi despoiat o pădure întreagă, ea să se ridice porţile de onoare
pe lângă acestea şi o vreme admirabilă o bogăţie de culori sub
cerul albastru, care are un efect îm bătător!
Procesiunea se opreşte in faţa Mitropoliei. I.a intrare il primeşte
împresurat de mai bine de 50 de preoţi în ornate bogate. Mitropolitul
Moldovei, Calinic Miclescu, acelaş pe care Prinţul il graţiasc prin cel
dintâiu act al domniei lui.
Dupăce Domnitorul sărută crucea şi evanghelia, intră în bi­
sericuţa veche. Adevărata biserică mitropolitană i căzută în ruină
alături, iu aceiaşi curte largă ; ea fusese ridicată abia la 1833 de Mi­
tropolitul Veniamin Costachi, care, originar dintr’o veche familie boie­
rească, s'a luptat totdeauna cu curaj împotriva influenţei ruseşti, şi
din această pricină a avut să sufere multe prigoniri; se ridicase mândră
cu cele patru turnuri dela colţuri şi cu cupola înaltă delu m ijloc; dar
tocmai când fusese ridicată până la cupolă, se prăbuşi, şi de atunci
întreaga clădire a fost lăsată in părăsire.
Marea curte a Mitropoliei e ticsită de m ulţim e: şiruri nesfârşiţi
de trăsuri. împresurate de lume, aclamă pe prinţ când porneşte, după
serviciul divin, intr'o procesiune solemnă spre palatul Ministrului di
finanţe Petru Mavrogheni, unde i se pregătise o primire foarte în-
grijită.
Primirea tuturor autorităţilor din Iaşi: seara masă mare. ilu­
minaţie frumoasă a oraşului, ridicat în formă de terasă. Jos, pe lângă
Bahlui, locuieşte populaţia mai săracă: dar cu cât urcă dealul cu
atât casele devin mai frumoase: multe palate boiereşti vechi fac un
efect admirabil iu strălucirea de lumină, — numai uuul rămâne in
Şl A DOUA SA CAPITALA 57

întunerec, al familiei Roznovanu, in mijlocul oraşului, tocmai in faţa


mărci curţi metropolitane; proprietarul acestui palat, om tânăr încă,
a luat parte la mişcarea separatistă (lela 3 (15) Aprilie 1866. şi atunci
a fost şi el arestat. Dela Mitropolit işi luase începutul acea m işcare:
in plin ornat, cu crucea ridicată in mână. Mitropolitul se pusese in
fruntea multimei aţâţată in chip cu totul artificial, cerând despăr­
ţirea Moldovei de Muntenia I Populaţiunea din Iaşi e indignată din
cau/.a acestei demonstraţii a familiei rusofile Ho/.novauu împotrivă
Domnitorului apusan, şi vrea să spargă ferestrele întunecoase, dar po­
liţia o opreşte.
Mai târziu palatul Boznovanu ajunse locul statornic de popas al
Prinţului C ân d ; familia încercă in tot chipul să repare duşmănia ei
dela început.

Vedere din centrul laţului vechiu.

Un mare avantaj are aciest oraş asupra Bucureştiului: colinele


păduroase de care e înconjurai!, nu numai că-i fac poziţia mai fru­
moasă şi plină de farmec, ci-i procură şi apa sănătoasă de isvor, care
la Bucureşti lipseşte cu totul. O impresie hună face şoseaua ce urcă,
plantată cu arbori, zisă Copoii., locul de plimbare al lumei elegante şi
care se sfârşeşti într'un loc de unde priveliştea e minunată : pedeoparte,
vezi deaci câmpia întinsă şi nieluucolică a Prutului din apropiere,
pe de altă parte inălţimile cu mănăstirile lor pitoreşti, ca nişte cetăţi,
şi viile şi pădurile hogale, pe când la picioare ţi se întinde oraşul alb,
cât vezi cu ochii, iar peste ini neg acest tablou zace acea minunată cu­
loare orientală, mai ales când soarele roşu se coboară, părăsind cerul
de seară scăldat într’un purpuir arzător.
Prinţul stă dela 18 (30) Auigust până la 23 August (5 Septemvrie)
v> REGELE CAROI. I

iii laşi şi in acest timp sc sileşte in toate chipurile să cunoască oraşul,


împrejurimile lui, boierimea şi poporul moldovan.
Printre numeroasele biserici ale oraşului numai una e arhitec­
tonică frumoasă, mica biserică la Trei Erarchi, ridicată la 1644 de
Vasilc I .upii, dar din nenorocire rău conservată, astfel că acum ame­
ninţă iar a se ruină. Mănăstirea Sft. Spiridon întreţine un spital în­
semnat pe care Prinţul îl vizitează. Pavajul oraşului e şi el fireşte intr'o
stare nu tocmai bună. Evreii locuesc o mahala separată din parte» de
jos a oraşului, dar se şi întind tot mai sus şi se inmulţesc grozav pe
când populaţia românească scade. In mahalaua evreiască din valea
Hahluiuhii hoaţele molipsitoare sunt constante. acum holera face vic­
time numeroase.
18 (80) August. - Primirea autorităţilor, peste 2110 de persoane,
la ale căror cuvântări Prinţul răspunse cu un discurs mai lun g; do­
rinţa lui cea mai mare este ca să aline pe cât se poati nenorocirea de
care e atinsă Moldova (foamete, holeră); aşteaptă (lela concetăţeni
ca să-l sprijinească pe cât le stă şi lor în putere. Apoi vorbeşte de
criza financiară sub apăsarea căreia geme ţara: guvernul speră s'o
înlăture prin economie şi bună rânduialâ. In sfârşii exprimă cetăţe­
nilor laşului recunoştinţa sa deplină, pen tril că au fost destul de pa­
trioţi ca să aducă jertfele cele mai mari pentru ideea unităţei naţio­
nale ; le făgădueşte să petreacă adesea în mijlocul lor şi să se îngri­
jească pe cât ii va fi cu putinţă de bună starea materială a reşedinţei
sale a doua, cum voeşle să numească (lenei inainic laşii.
10(81) August. Vizitarea mănăstirilor din împrejurimi, dintre
cari unele părăsite. Mult se bucură Prinţul de viile bogate şi de pri­
veliştea in văile frumoase .şi păduroase şi ţie înălţimi. Ut reîntoarce!
Prinţul primeşte rea diiitâiu scrisoare pt- care lălăi său, adânc apăsat
de moartea prinţului Anton, i-o scrie după acest eVemmcnt.
21 August (2 Septemvrie). Duminică. Înainte de amiazi se vi­
zitează bisericile ; după ce Prinţul asistă la serviciul divin, cu frumoase
cântări corale la Mitropolie, se duce la slujba (lela biserica Catolică
apoi audienţe. Seara, la 6 ceasuri, oraşul dă Prinţului un banchet de
160 de persoane la teatru, care e bogat împodobit cu cren gi; din
deschizătura tavanului, unde atârnă lustrul de la mijloc, se întind in
toat( părţile ghirlande spre loji. aşâ că întreaga sală e prefăcută intr un
mare umbrar. Domnii din societate, dintre cari Prinţul işi invitase
zilnic la masă. pentru ca să-i cunoască inai de aproape personal, sunt
adunaţi dimpreună cu funcţionarii şi ofiţerii superiori; cu acest prilej
sc prezintă Prinţului poetul român Vasilc Alexandri. El e cel dintâiu
care s a gândit la o colecţionare şi o tipărire a cântecelor populare
de dor ale mult iubitei sale patrii şi pentru poveştile populare muldo-
vene şi-a câştigai cele mai mari merite. Politiceşte, ca partizan şi prieten
al Iui Cuz.a. nu s'a împăcat poate incă cu totul cu alegerea Prinţului
de Hohenzollern, cu atât mai mult cu cât felul de a fi şi spiritul ger­
man i-au rămas străine, ca unuia care şi-a petrecut tinereţea la Paris.
Vine vestea despre relrngereu lui Drouyn de I.huys şi înlocuirea
lui cu Marchizul de Moustier, până acum ambasador al Franţei la
t.onstantinopol, un fapt important pentru România, de oarece Mou-
slier a stăruit totdeauna la Poartă pentru interesele României Prinţul
Şu A DOUA SA CAPITALA w

Carol îi trimite felicitările sale pentru numirea de Ministru al aface­


rilor străine.
!}i mai însemnată pentru recunoaşterea Prinţului din partea Tur­
ciei poate să ajungă revoluţia din Creta : C.audioţii, sprijiniţi de Grecia
cu bani. arme şi voluntari, au proclamat unirea lor cu această ţară
răscoala a isbucnil la 20 Iulie după ce petiţia populaţiuuii creştine
adresată Sultanului (reform e vamale şi administrative, etc.) a rămas
fără răspuns. Fireşte că areaslă încurcătură stinghereşte foarte mult
Poarta, care e încă în conflict cu România.
•'•’ \injust (•'! Septemvrie). — Vizitarea bisericei Protestante; ti­
nerelul şcolar german primeşte pe Prinţ cu flori şi cu cântări: apoi
vizitarea câzârinilor, a căror stare nu prea e îmbucurătoare Seara
banchet mare la Mitropolitul, la care participă mai ales inalta preo-
ţime. Palatul Prelatului, care e dintr'o veche familii' boierească, e
frumos îm podobit; odăile şi coridoarele sunt tapetate cu covoare
pestriţe orientale, printre cari numeroase plante ver/.i; grădina lu­
minată cu lampioane de toate culorile: de grilajul curţei, pe stradă,
sunt aprinse făclii de păcură, cari pâlpâie luminând in depărtare
Curtea i împresurată de mulţime, care îşi exprimă entusiasmul de
câte ori se arată Prinţul.
împăratul Napoleon trim ite Prinţului, prin depeşă, o mulţumire
călduroasă pentru scrisoarea lui şi ii comunică că un împrumut ro­
mânesc la Paris n’ar puteai să aibă succes, decât după ce Turcia va
fi recunoscut urcarea lui pe> tron.
23 Auţpist (3 Septemvrie). Dimineaţa Prinţul inspectează ba­
talionul de vânători şi face apoi un exerciţiu sprinten pe înălţimea
(.opouliit cu regimentul de olani, spre admiraţia unei mari mulţimi,
admiraţie dedicată mai a le » dibaciului călăreţ, care ştie să-şi stăpâ­
nească cu siguranţă calul fanmos, dar cam sălbatec. Alai târziu.- deşi
cerul s a inourat şi a început să sufle un vânt rece. se duce la Cristeşti,
o moşie a lui A. Mavrocordal. situată lângă Prut. Prutul, râul care
formează graniţa României -dinspre nemăsuratul imperiu rusesc, curge
incel şi l a i : pe ţârmurile-i joase se întind locuri de păşune şi şesul
din partea cealaltă pare pleşuv şi sur.
Moşia e frumoasă : din herghelia ei Prinţul primeşte in dar un
cal oferit de proprietar.
Seara — e în preseara pilecărei — oraşul Iaşi face în onoarea Prin­
ţului o mare retragere cu tiorţe: toate păturile şi cercurile s’au unit
in acest scop, membri de ai celor mai de rrunte familii, chiar şi oameni
ui vârstă, în tradiţionale costume de boier, se duc pe jos cu muzica
în frunte in mijlocul târgoveţilor, până în faţa cartierului Prinţului,
ca să-şi uluca omagiile. Insutfleţirea creşte în chip nespus când Prinţul,
după câteva cuvinte de mul turnire, se coboară în mijlocul mulţimei
apoi invită un număr mare d!e boieri şi cetăţeni in saloanele sale. unde
Mitropolitul mai ţine • caldă cuvântare de adio. T oţi sunt emoţionaţi,
pe mulţi bătrâni îi covârşeşte sentimentul că providenţa a binecuvântat
năzuinţele tinereţei lor şi că a-u ajuns a vedeâ pe tronul patriei lor unite
pe un membru al uneia din cele mai distinşi- familii domnitoare ger­
mane . lacrănii de bucurie Ic strălucesc în ochi, că Alesul Naţiuuei,
a cărui fire sinceră şi sentimicnti cavalereşti se exprimă in înfăţişarea
60 REOEI.E CAROL 1

lui simpatică, este şi un bărbat care îşi începe misiunea cu o sfântă


seriozitate. Încă depe acum a pătruns adânc toate suferinţele ţârei
din toate judeţele a ccnit rapoarte exacte despre starea administra­
ţiei şi, fiindcă le-a studiat fără întârziere pe toate şi are meinonc exce­
lentă, s'a şi familiarizat cu toate.
24 August (5 Septemvrie). — La orele $ Prinţul pleacă din la ş i;
întregul oraş e în picioare pe strade; sute de trăsuri îl însoţesc pe
drumul frumos dealungul parcului dela So-cola (proprietatea familiei
princiare a Sturdzeştilor), pe înălţimea dela Repedea. Drumul duce
printre vii frumoase şi sate pitoreşti; apoi prin păduri mari. T ot în
trap aleargă cei opt căişori de poştă pe înălţimea repede în sus. (R e ­
pedea îi şi zice). Lungul şir de trăsuri urinează. Ajungând sus. tră­
surile se opresc. Deacolo se desfăşoară o privelişte fermecătoare asu­
pra laşilor, pe care îl vezi ca pe o jucărie la picioare; dincolo de oraşul
alb, strălucitor, plin de turnuri, se întinde spre răsărit şesul până în
Basarabia, iar spre apus Carpaţii se ridică cu vârful lor cel mai înalt,
Ceahlăul.
In acest frumos loc se serveşte şampanie şi isbucneştc un ural
răsunător in onoarea Prinţului, după ce acesta ţine un cald discurs
de mulţumire; apoi Prinţul îşi ea rămas bun dela numeroasa mulţime
care se întoarce Ia laşi, şi porneşte în galop prin păduri admirabil' la
Muşi. unde ajunge pc la ora 1.

I.oiidnloniiţnlc Principelui Curul la moartea lui Anastase l'anu.

Prinţul Carol I păstră, dela descinderea Sa pc pământul IC


mâniei, o deosebită stimă pentru oamenii mari ai ţârei, şi mai al<
pentru acei ce jucase un roi important în ultimilc frământări şi lupte
pentru realizarea idealului românesc, unirea, cum şi pentru stabili­
tatea Domniei, prin alegerea unui Cap al ţării, care să nu mai dea
loc la atâtea şi atâtea lupte interne şi intervenţii externe, din partea
acelor ce râvneau necontenit la existenţa insăşi a Principatele Du­
nărene, ca stal autonom.
Printre aceştia fu şi Anastase Panu. umil din cri mai puternici
propagatori ai Unirei, şi ai alcgerei unui Principe străin la scaunul
ţării şi odinioară propus chiar de unii din admiratorii săi intre can­
didaţii pentru Domnie.
Puţin timp după venirea Domnitorului in laşi, Anastase Panu în­
cetă din vieaţă. Atunci Carol-Vodă adresă mamei ilustrului patriot ur
măloarea scrisoare de condolcanţă :
Doamnă,
Moartea D-lui Panu n’a fost numai pentru D-ta <• pierderi' amorfi; ea este
un doliu pentru ţara întreagă Victimă u generoasei sale ardori şi a devotamentului
său fără margini pentru cauza naţională, fiul D-tale binemeritase d’n vede* or­
dinea şi narea stabilindu-so In Homâuin, lutr’uii mod durabil. Pneă nu i-a fost dat
a azistri la întreaga îndeplinire a operei la rate se consacrase, dacă o moarte nefe­
ricită l- i răpit departe de pământul natal, va fi, cel pupii o eonsolaţiuiie pentru
ai săi de u eulege omagiile ce se aduc memoriei )>-tui Panu. şi unnnimn mărturisire a
stimei publice. Poţi ti mândră, Doamnă, că ai avut un asemenea fiu, care a arătat
§1 A DOUA SA CAPITALA 61

un uşă de nobil caracter, o aşa de complectă neintercsnrc şi al cănii nume este demn
d'a figură pe cele mai frumoase pagini ale istoriei noastre.
Ţin a mă asocia cu simţimâutul general şi voi a te asigură. Doamnă, că dacă
d-1 Danu nu mai este, familia sa poate de acum înainte comptâ pe interesul meu.
Va fi totdeauna pentru mine o vie satisfacere de a-mi aduci* aminte de virtuţiile
fiului D-tale, şi voi fi fericit de a da familiei sale dovezi de stima şi simpatia mea.
CAROL.
L a palatnl Cotroceni, 5 Septemvrie 1866.

Trimetomi a 12 orfane din laşi in Azilul Klenn-noniunn.

Una (lin dovezile de simpatie manifestate de Carol-Vodă pentru


laşi fu mai întâiu dispoziţia ce luă, ca 12 copile orfane sau absolut să­
race din localitate, să fie t rimise la Azilul Elena-Doamna. Pentru acest
scop Consiliul comunal dădu mijloacele de transport, in sumă de 2(i
galbeni, şi copilele fură trimise la Bucureşti în ziua de 25 August 186b.
Despre drumul lor şi chinul cum au fost primite şi aşezate în orfeli­
natul sus-citat. Generalul Doctor Davila făcu cunoscut Primarului
laşului, prin următoarea scrisoare, datată din 7 Octomvrie :
Domnule Primar,
Copilele au sosit in deplină sănătate, şi s au aşezat in Azil.
Petrecerea in Iaşi a M. S. <Curnl I s'a semnalat prin fapte cari au lăsat profunde
impresiuni în inima poporului teşan. Creşterea acestor 12 copile, c vicaţn ţi zestrea
lor asigurată. Ajutond sărmaniilor dat de M. S. in persoană, şi acei 300 galbeni
împărţiţi de subscrisul din înrăitul Său ordin, sunt biueeuvăutăn ce se ridică la
cer Trimiterea celui dintaiu elev dota Şcoala de pictură deacolo iu străinătate
spre desăvârşirea sa in artă, esitc palrouajul cel mai puternic al aşezămintelor de
educaţiuuen publică. înalta promisiune că şcoala de gândaci dc mătase din ('ui­
tata se va redeschide, este un gmj princiar, care surâde industriei naţionale.
General, Dr. Davila

O irită polipe u Ieşenilor către Principele Domnitor.

Nu credem fără interes a adăogi acestui capitol încă un act contimpo­


ran, pe care-l găsim inserat in foaia Poporul, în chiar primul său număr
din 11 (2b) August I8bb, adică cu 2 3 zile înainte de sosirea Domnito­
rului în Iaşi. E vorba de o altă petiţie a Ieşenilor, ce circula spre siili-
scriere în populaţia întreagă, şi care exprima iarăş o parte din do­
leanţele cetăţenilor vechei capitale a Moldovei.
Nu ştim dacă şi acest aict a fost sau nu înmânat Prinţului Parol I ;
dar îl reproducem astfel cum se găseşte în sus amintitul No. al Poporului,
ca document al acelei e p o c i:
Măria Ta,
Cu multă durere, noi subse-rişii cetăţeni din laşi, vedem că oraşul nostru pmv
a fi ţinto unei sistematice primaturi. Până şi'n timpii celor mai teribile suferinti
ran s au îngrămădit asupră-le ffiră eontenirv. Ieşenii au dat pururea exemplul unui
sionism fără margini, crezând riă guvernul care-i dator să ţie samă şi de necalcu­
labilele sacrificii materiale ce ou făcut intereselor naţiunci, şi de ubnegaţiunca lor,
va găsi cu cale, in fine, să aline-zc dureri cari au ajuns la culmi'. Aşteptările insă
au fost zadarnice I
02 HEfiKI.K ( AROI |

Sub guvernământul fostului I >011111 Cuzn, ii* sa făcut invi turc să expunem
doriuţilc de îmbunătăţire |>cutni laţi, ţi dună ce le-am supus guvernului, ele uu
rămas, încă ţi până acum, tot sub forma «le simpli- «loriiiţi. ' m\ernainautul dl
astăzi a obştit prin foaia oficială un ţir de Îmbunătăţiri co-şi pmpumâ să facă la­
ţului «Iar, când a trebuii să Ie realizeze, sa ridicat fu Adunare o furtună de batjocori
contra Icţcmlor. cari ne-ati amărit sufletul, rând le-am văzut reproduse prin or­
ganul guvernului.
Iu ce am păcătuit noi oare, Măria Ta, iiaţiiinei, pentru ai să iu* insulte până
şi mizeria noastră?...
Pe lângă toate acestea, vedem acum că ţi acele puţine iustituţiiiui pe ciui
guvernul trecut se induraşi a 111 le lăsa neatinse, se desfiinţează : Şcoala «ic Arte
ţi Meserii, Şcoala «Ic sericicultură. Şcoala de Muzică ţi In fine. iu zilele trecute.
Şcoala dc Belle-artc «lela Universitate. sunt desfiinţate sub cuvântul elastic de
economii!
Nu sunt ţcoaiele. Măria 'fa, care ruinează statele; din contra, prin el* sc
învinge ignorautisinul. cauzu tuturor relelor pentru omenire. Nu sunt ţcoalek
rari cauzează cheltuieli zadarnice pentru naţiuni: căci prin răspândircu luminelnr
se înalţă popoarele ţi se civilizează : bunul trai s a generalizat num:1 Intre popoa­
rele culte In cari pnupcrismul scade in proporţiuni egale cu lăţirea tuvăţămân-
Iubii.
Măria Ta, noi subsrrişii cetăţeni ai acestui nenorocit oraş, venim eu cel mai
adânc respect ţi devotament a Vă conjură, să Vă fie milă «li suferinţele noastre
şi să binevoiţi, fii înalta Voastră indurare, a face ca, cel puţin, dacă nu ui se acordă
îmbunătăţirile promise cu atâta sg«mi<>t. să nu ni se ia ş, cceacc am avut până
acum. Vă conjurăm. Prea Înălţate Doamne să Vă faceţi milă de ntorul acelor
tineri cari au sacrificat juneţea lor iu ţcoaiele acestea ţi cari acum m* văd aruucaţ
pe strade, sfărâmându-li-sc cariera începută, tocmai când silinţele lor promiteau
inimoase rezultate.
încă o probă dc prigonire ţi de suspiciuni*. Măria Ta, este intri altele că. «lela
11 Pcvruarie până ţi rele nun mici oraşe ale Munteniei au lieiieftriul «le a se bucura
de o gardă urbană formată «le cetăţeni români; laţului ţi reloriâltc oraş* ale Mol-
dovei, nici până astăzi nu li s’a acordat acest drept. Aceasta ne-a întristat prea mult
căci nici laşul nici Moldova n’n meritat să fie pusă iu suspiciune. Noi vă rugăm.
Prea înălţate Doamne, a ne face justiţie, punând capăt unui privilegiu care nu nr
cuvânt de a fi.
Cutezăm a vă mai rugă. Prea înălţate Doamne, sfi binevoiţi a deplini ţi toate
promisiunile făcute laşului, pentru realizarea cărora guvernământul s’a angajat
atât de solemn. Intre altele, transferarea Curţei «le Cnsnţiuuc s’ar putea opera «ât
«le curând, fără «le a cauză vreo pierdere simţitoare pentru liucureşl.. fări* «Ic t
paraliza mersul afacerilor generale ale justiţiei ţi «le a jigni iu Ceva interesele Sta
lului pe când, pentru laţi, ar fi 1111 început simţit «le îmbunătăţire, «are se ns
teaptă de mulţi ani.
Din starea aceasta, crescândă, de mizerie generală, numai o samă de oameni
»'a folosit, ţi cari cu rât iiigeiiunche mai mult românii, ci înfloresc şi se îmbogăţesc
Aceştia sunt jidanii; ei pururea profită «lin nenorocirile publice \cum jidanii t
ajuns, de posedă exclusiv toate obiectele de alimentaţie publică, in piaţa noastră,
ne silesc pe noi, prin monopolul lor, să ne nutrim cu obiecte «le hrană şi băuturi,
care deşi preparate de ei, pentru noi, jidanii uu Ie bitrebuinţlazfi . « Aci pururea
simt fnIţi ficaţi- eu diferite mixturi vătămătoare. Vă cunjiirăm. Măria la, ţi pentru
aceasta, să f:i«*eţi 11 se opri jidanilor specula ţi fabricarea obiectelor de linuiă ţi băutură
pentru Creştini, ţi «le a fi mărginiţi numai în câlimele necesarii pentru coreligionarii
lor. s Veţi fi bine cuvântat pentru această binefacere.
Suntem încredinţaţi, Măria Ta, eă plecatele noastre plângeri vor găsi uu «•con
puternic Iii sufletul generos ui luălţimci Voastre şi că venirea Voastră In oraşul
nostru va lăsa. In inima fiecăruia cetăţean, urme adânci ţi neuitate de recuimştiiiţă
ţi devotament.
$1 A DOUA SA CAPITALA

Publicarea miri falşe scrisori. Hlribuilr ( niiiteliii ilr Risinurek.


către l’riiiri|irlr ( Jirul I.

Cu toate nobilele făgătltiinţi şi speranţe date în genere Ieşenilor


de Prinţul Carol I, cu prilejul eclei dintAiu ale sale veniri in laşi, in
partidele ca şi in presa lor localâ se vede adesea inrolţind neîncre­
derea. cum am mai arătat în câteva reproduceri din Tribuna lui Ni-
colai loncscu. Poporul, şi alte foi ale timpului. Greutatea şi codirea
- antumă ce pune majoritatea conducătorilor frânelor guvernului dela
Bucureşti i i i realizarea sau îndeplinirea dorinţelor exprimate in atâtea
deosebite rânduri de cetăţenii şi repre*zentanţii laşului, face pe unii şi
pe alţii să murmure, şi, la diferite prilejuri să se anine de acte sau
procedări cari, deşi nedurabile sau simplu Închipuite, pot da totuşi
ioc oarecăror manifestări stranii a faptelor ce rod In taină sufletul
nuilţimei nemulţumite.
Astfel se explică publicarea in foaia Poporul din laşi. in No.
său din 15 Septemvrie 18116, a unui pamflet, inventat desigur, de
un organ francez La Prrssr. din Paris, in timpul când Francezii, cu
Napoleon I I I in frunte, cloceau răfuiala ce trebuia să isbucnească
la 1870 între Franţa şi Prusia.
Deşi prin o scurtă introducere, Poporul dă cetitorilor săi tra-
ducţia articolului din La Presse ca simplă invenliune, ca plan miste­
rios. eti . totuşi reproducerea sa însăşi manifestează un spirit de ne­
mulţumire Împotriva situaţiei de atuncea şi a acţiunei Domnitorului.
Faptele ulterioare au dovedit că tot ce s'a scris, cu acest
prilej, a fost o nedemnă scornitură : nu mai puţin insă lucrul trebuie
să li ajuns la auzul Domnitorului, şi nemulţumirea publirărei lui s'a
|iulut uneori manifestă în ideia, sau acţiunile ulterioare ale Princi­
pelui Carol 1.
Articolul de care vorbim, cu introducerea întreagă a foaci sus
menţionate, este în următorul cuprins :
fiarele franceze, lovesc pe frasin din toate părţile, nu ciuţii uimiră şi
când nu le ajunge deducerile re trag din evenimentele politire, tipni fur invenţium,
înrmulenză planuri misterioase, pe rari se prefac a le descoperi publicului: spre
n du lectorilor noştri nenziuiien de a judeca ei înşişi lucrurile, extragem din ziarul
elin HMKP a N i 574 din .'f (15) Septemvrie, uu articol pe care acest ziar l-a re­
produs din Vmsa franceză.
lată acest articol :
POLITICA PRUSIANA IN PRINCIPATE.
Nu este îndoială că dintre toţi miizieauţii concertului European, d-1 de Rismarrk
mult timp iaeft vi f unul dintre cei mai admiraţi. K neeontestabil astăzi că el
este cel mai aplaudat şi că dirige întreaga orchestră diplomatică a Europei, care.
putem zice, in treaeăt, au mai Încântă acum urechile popoarelor.
Mana primului ministru al lui (ihilhdm se simte pretutindeni; uneori ea
ţine pana legislatorului. uneori pana diplomatului, şi uneori teribila spartă a rotu­
ndului de ruirasieii. Iui Ruina preşedintele ministerului prusian se pregăteşte să In-
fiinţe/e i ambasadă de prima clasă. Iui t'.nnstantiuopole ambasadorul Rrassie Simou
şi-a însuşit dlgultatr atât de considerabilă, încât a mai adaos trei dragomani şi
doi cai la suita sa când merge in viată In înalta Poartă. In rine. Prusia domneşte m
Germania meridională, dar nu cârmueşte încă; In Principate domneşte şi cârmueştr
04 KKtiKI.K CAROL I

Ni inie nu scapă din vedere, acestui vigilente bărbat de Stat, căruia Cavou
servit de înndel şi care a devenit acum desăvârşit învăţat Cavour avea tntr'adevfir
nişte curioase îudoinţi; el respectă nmidu Franţei şi nu voia să-i atingă orgoliul
ei naţional. El ajuta, pedcopnrte, cxpcdiţiunca Mnrsalci şi a Xcapolului. pe când.
de altă parte proscrie pe Garibuldi, iu faţa Europei; şi acelaşi guvernământ care
sprijinea pe vestitul patriot la Voltumo, nu stătii iu cumpănă de a trimite pe Pal
lavicini, cu tunuri, la Aspromoute.
In fine Cavour, în provinciile eclesiastice şi la Neapol permise* ceior induşi
să voteze, procedare care, deşi nu era de vreun mare pericol, însă care uneori nmă­
reşte pe învingători, prin cuvinte neplăcute. dacă ei nu se arată compătimitori
către popoarele numite Suverane.
Corniţele de Hismark insă, iu privirea oamenilor nu întreabă alta decât
putere au şi la ce pot servi Sistemul său devine atât de transparent încât credem
că putem eeti, fără indiscicţiune, prin coperta plicului, ultiaiue instrucţjue »n-
fidenţialc, cc preşedintele cabinetului prusian a trimis lui Carol de Honcnzollen
Domn al Românilor, succesor al Marelui Ştefan, Radu-Ncgru, Mihai Bravul
nobilii urmaşi ai Dacilor antici :
Iubite Principe, — Înţeleg şi găsesc natural dorinţa Voastră dc a fi nţiat
în amănuntele mistere ale politicei mele. Prin profundele şi impenetrabilei* d*
crete ale Providenţei, a-ţi devenit unul din celr mai dc căpetenie urgnnr ale Jlivinn
misiuni ce Prusia dcptineţle in Europa şi doriţi ca prin instrucţiuni precis*- să eti-
noiştcfi modul prin rare trebuie să vă eomportafi In conformitatea planurilor noastre
V'aţi purtat foarte bine, mai ales «lupă re. sosind in Principate, a-ţ> desco­
perit, fără îndoială, multă mizerie şi simplome de putrcjunc. Să fiţi siguri că Regele
Grecilor, Impcmtorcle Maximilian, şi toţi principii, mici şi mari, « ari se expatriază
pentru o coroană, nu întâmpină mai puţine rontmrietăţi şi supărări decât Voi Se
poate zice, în privirea tronurilor disponibile iu genere, cecace zice un fabulist despi
beţele rari plutesc* pe undele râurilor : de departe seamănă a fi revii, dar deaproape
nu este uiniir.
Tot asemenea s'ar fi putut zice şi pentru Imnul Vostru, dacă opera ce a-ţi
iutreprius u’ar fi legală cu mărirea Maicci-Palrii. Aveţi multe de rdifiral şi multe
tic răsturnat, iu Moldo-Valachia, in interesul nostru.
Negreşit a-ţi găsit predominând in Principate înrâurirea franceză. De /et­
ani şi mai bine încoace, adică «lela răsboiul Crimului. Franţa s’a silit din toate pu­
terile ea să înlocuiască pe Rusia in iubirea popoarelor Dunărene. A cerut şi a do­
bândit pentru ele felunte libertăţi, a sprijinit mult timp pc alesul lor princip* şi
s'a făcut adv«K*atul fericit al acestor popoare pe lângă Poarta Otomană. Prin ur­
mare. spiritul ţărei poartă fără îndoială urmele acestor binefaceri.
.Vn Vd lemefi însă de a răsturnă jucăria, şi dc a lucră in folosul Urniri, precum
Franţa a lucrat iu folosul său propriu.
Nu disputaţi mult timp cu iualta Poartă asupra detailunlor confirmăm Voa­
stre ; nu vă arătaţi prea mult ambiţios, ajunge să salvaţi numai principiul. Domnia
Voastră, tonte celelalte sunt lucruri secundare. Prin urmare, nrortlul super­
ficial cu Poarta : „cât se poate mai grabnică încheierea coiivenţiuuei cu e a " ; con­
cesiuni şi bune oficii Rusiei.
Iu rclaţiunilc Voastre cu Agentul Rusiei din Rucureşti există trei chestiuni
g li împunse :
Chestiunea nnţionalităţci, căci Rusia va urma de a sustrage de la Voi cat s ar
putcâ mai mulţi supuşi, acordând protccţiuuc gnxilnr şi jidanilor, şi dând paş -
poarte bl indigeni iu realitate supuşi ai voştri.
Chestiunea liasarabiei anexate şi u limitelor lacului Bolgrnd, a pcscăritului
«lin acest lac şi a trccen-i Ruşilor din Basarabia rusească iu cea Moldnvauă şi vice­
versa. Cunoaşteţi că la delimitarea acestei părţi dc pământ, Convcnţiunca de Paris
.1 sustras din teritoriul Rus o bucată ceeaee nu poate iertă Rusia Eră trebuinţă
de a se salvă Delta Dunărei şi a se îndepărtă pe Rusia dela ţărani Dunărei de jus.
De zece ani Rusia lot agitenză emigraţiunea ţăranilor din acea parte şj
umilirea acestei nelnsemiiătoarv concesiuni, a Basarabiei anexate, nu o lasă in pace.
Vom cugetă, în urmă, ce vom aveâ de făcut iu astă privire.
Rămâne chestiunea religioasă. Veţi suferi, fără îmioială, insolenţa clerului
ortodox, uaturalmcntc ruso-fil; el împrăştie la Voi portretele Cezarului acoperite
Şl A DOUA SA CAPITALA M

dt binecuvântări şi nul umiliţi. Rusia va da ornamente ta biserici şi bani la preoţi


Iu sărbătorile cele mari. Va trimetr gratis, pe la sate, munţi Întregi de Psaltiri şi de
cărţi de rugăciune, imprimate în Moscova, iu care sătenii vor ceti în româneşte :
Miiulueşti Doamne pe împăratul nostru !: şi acest Împărat uu veţi fi Voi. Şi, cu
toate acestea, iubite Principe, \*ă sfătuiesc să Vă arătaţi Împăciuitori in privircu
acestor chestiuni, si mai ales celei din urmă.
Arăta ţi-Vă foarte evlavios către biserica cea nouă şi mergeţi des la ceremo­
niile religioase. Principele Cuza ar fi şezut, poate, şi până astăzi pe tronul unde
şedeţi Voi dacă, iu Ioc de a persecută clerul şi a întărit» pe Husia, s'ar 0 conportnt
pi dinaiură ru mai multă dibăcie.
Este de nevoie ca să Vă fac întreaga meu confesiune. Aţi gândit vreodată,
Principe, sâ vedeţi Irimts 1a SanPetersburg pe generalul Manieu/lel? Această mi-
siuni a aţâţat, foarte, cunozitatea lumei diplomatice iii Europa ; insă, nimic nu
» * descoperit. S’a zis eu s’a făcut propuneri pentru modificări'» hotarelor duca­
tul" Poseu ; sper insă că Înălţimea Voastră nu u-ţi crezut asemenea vuete.

O alIA vedere din centrul vechiului lari.

Iu adevăr modificăm hotarele noastre, însă spre a adăugi noi provincii, iar nu
sacrifica pe lle noastre. Cele din urmă plete■iiţium :d< I'ninţ» t rai foailr
ncfnsemiiătoare, şi cu toate acestea cunoaşteţi cum am răspuns la ele.
Prin urmare con* a fost misiunea Contelui Manteuffcr? Cane a putut fi, când
Mistria exclusă din Germania, sa întors de nevoie c4tre Răsărit? Generalul
Mnnteuffel a avut misiunea de a ne apropiâ cu Husia şi de a-i promite concesiuni
relative, legiuitelor ei ambiţiuni In Răsărit, dacă, şi ea, va lăsa liberă legiuita noa­
stră ambiţiune mi Germania şi Apus. Atât tu privirea vecinătăţei hotarelor, cât şi
a poziţiuuei noastre in Haltiea. nu trebuie să nemulţumim pe Husia. Poate că po­
litii ' noastră va arunca pe Austria în braţele Franţei, dar va depârtâ. desigur, pe
ambele aeeslt puteri de Cabinetul dc San-Pctcrsburg. Intru n asemenea cnz vom
aveâ timp să ne gândim. înainte de a «st* pronunţa şi Anglia.
Cugetaţi ca dacă se va contracta vreo căsătorie Anglo-Elinenscă, Husia şi
Englitorn se vor puteâ înţelege asupra chcstiunci Orientului, şi că noi ţinem în
mâinile noastre cheile dcmarşclor Nordice
Mai la urmă, dacă planurile ruseşti nu ne vor servi intru cât speram, şi în acest
X. A. ItofiU n - R -crU Catol I. S
KKUEI.F <'Altoi. 1

coz încă vom avea destul timp spre a ne retrage şi a ne întoarce, ca să trezim pe Eu­
ropa din somn.
P« lungit acestea puteţi si prin uii alt mod minunat sâ stnimhn i{:. lâifi peri­
colul nostru, pe Austria. Profitaţi dr i>eciu<ilatat Yoastriî cu Banatul. < i 'I numii
vauia şi Bucovina ; protejaţi pe şefii partidului naţional unguresc şi faceţi ca sil
fntrcvadfi tulburătorii unguri eă vor găsi In voi ajutor moral şi material. IVla Voi
utămă realizarea prin intrigi iscusite, a independenţei Ungariei, atât de contri­
buitoare ruinărci Austriei.
Vedeţi, Principe, că misiunea Youstră este mare. (land D-zcu a permis
lepădaţi uniforma de sublocotenent şi să primiţi Coroana, a dat o nouă probă despn
înaltele sale decrete, pentru îndeplinirea căror a făcut organ pe Prusia
Aceasta trebuie să fie cores|>ondeiiţa D-lul de Bismark. şi poate că n’am ce­
tit-o, întreagă, dela început şi până la sfârşit.
Europa dar poate sa se dedice la lucrări paşnice, si Franţa Ia serbări industriali
Poate că Franţa silită de întâmplări să-şi schimbe.în viitor purtare însă
D-I de Bismarck nu va face tot astfel.
El este bărbnt!
( Eatriis d in ziarul paruian L a P r o s t, din Paria).

După cum am spus-o In început, viitorul a dovedii cu prisosinţă


(alşitatca acestui pamflet, — care, lotus, u’ a fost singurul c* s‘ n imn
rfispândit în public, In cursul îndelungatei ţi fericitei domnii n Prin­
cipelui Caro) I.

tjmdidalura la <lepulA|ie a fostului i-uniliilal In scaunul Moldovei


\. It. Roznovanu.

Partidul anti-unionisl dm laşi, ivit la lumina zilei in trista zi de


3 Aprilie 1866, şi risipit aproape cn totul două zile după aceasta, nu
mai avu fiinţa sa in carne şi oase. şi nici se mai pută manifestă intr'un
chip serios, din momentul ce Principele Carol I de HohenzoUcrn ocupă
tronul ambelor ţări române unite, fapt prin care nădejdea candida­
tului Nicolai Rosctti-Roznovanu, de a ajunge să se aşezi pe tronul
vechci Moldove, dispăru cu desăvârşire.
Totuşi, acest candidat desnădăjdiiit, întorcăndu-şi frontul di ar
ţiune aiurea, nu incetă de a apela la sprijinul tmilţimci ieşene, mulţe-
mindu-se apoi eu o simplă candidatură la deputăţie, in locul caiidi-
daturei la Domnie.
In alegerile ce urmară, puţin timp după prima venire a Princi­
pelui Carol I in Iaşi, când singur palatul promotorului lui 3 Aprilit
râmase în întunerec în mijlocul iluminaţiilor şi serbărilor entuziaste
din întregul oraş, Roznovanu se hotărî să ceară Ieşenilor mandatul
de reprezentant al lor în Camera legislativă din Bucureşti !
Această candidatură surprinse mult lumea locală totuşi Rozno-
vauu ţinu mull la ea, şi provocă chiar o întrunire publică iu ziua di
9 Octomvrie 1866, In care d îşi făcâ profesiunea dc credinţă şi- şi jiis,i-
fică cum pută inai bine ideile sale politice şi ţinta la care tindea, prin
obţinerea mandatului de Deputat al colegiului al II 1-lea de las,.
Dau aici in rezumat, părţile esenţiale ale acelei profesiuni de cre­
dinţă, pronunţată in 9 Octomvrie de Roznovanu. in care, atingându-si
unele chestiuni dureroase pentru Ieşeni, se iind< totuş in o altă di­
rectivă politică, decât cea pentru care luptase candidatul dela 3 Aprilie :
Şl A DOUA SA CAPITALA 1.7

,K şcoala uniştilor cu orice preţ, zice N. R. Hoz.novanu, uniştilor


înfocaţi cari se silesc prin orice chip a conteniră fntr’ un singur capăt
al ţârei i.iale resursele, toate mijloacele de avuţie a naţiunei întregi, de
a constrânge toate interesele publice şi private, a se desbate, a trăi
sau a peri (prea puţin le pasă) într’un singur colţ al ţârei; şcoala uni
ştiior an nu înţeleg unirea decât cu absorbirea unei ţări într’alta, cu
pierirea libertăţii, vitalităţii ţării celei mai mici în folosul celei mai
mari ; şcoala uniştilor pentru cari unirea nu este decât sinuciderea;
şcoala uniştilor fără coudiţiuni. sau mai bine a zice cu condiţiune ea
unirea să fii folositoare lor şi numai lor !
A doua şcoală este şcoala partizanilor descentralizăm : şcoala
.are nu poate suferi ca o legătură primită de bunăvoie, prin un act
de abnegaţium fără pildă in istoria naţiunilor, intr'un moment unde
generozitatea noastră a ajuns până aproape de marginile nebuniei,
nu poatt suferi ca aeea legătură să devie un jug de fier; şcoala adevă­
raţilor patrioţi, cari prin actul unirei n'a înţeles niciodată a sacrifică
viaţa individuală, libertatea, neatârnarea M oldovei; şcoala uniştilor
de cuget curat, cari prin unirea a două principate sub un singur Dom­
nitor n a avut de scop derâl a întări pe fiecare, şi de a-i asigură mai
bine naţionalitatea, libertatea, neatârnarea...
Dela asemenea bărbaţi trebuie să cerem, să cxijcm ea in viitoarea
Cameră să sprijine cu virtute, cu dibăcie, adevăratele interese ale ţării,
sa puie mi capăt regimului de anexiune, de robire, de centralizare
exagerată, care a redus nenorocita noastră patrie, Moldova, a nu mai
fi decât un l ’ aşalik Muntenesc, lată mandatul care nu mă îndoiesc
câ veţi exijâ dela mandatarii Domniilor-Voastre, a-’l sprijini cu orice
chip. . . *
Astăzi când am ajuns pe culmea prăpastiei. Moldova, mama
noastră, vă roagă cu lacrămi să vă fie milă de dânsa, căci nu mai are
încredere, nu mai are nădejde decât in devotamentul luminat, in
urajul neclintit, în patriolizmul strămoşesc a fiilor lui ştefan cel Mare".

Cu toate aceste puternice filipice la adresa cârmuiturilor ţării


depe atunci. II vom vedeâ, peste puţin timp pe N. R. Roznovauu îm-
păcându-st cu starea de lucruri supravenită împotriva dorinţei sale,
invitând la nunta sa. şi primind cu cele mai mari onoruri in palatul
său, celebru prin pornirea dela 3 Aprilie, pe Principele Domnitor
Carol 1 de Hohenzollcrn.
HKOKI.K CA ROL I

CAPITOLUL IV

A doua venire în laşi a Domnitorului Carol I.


Ianuarie 186?.

Nemulţumirile mior lo-eni. Primirea entuziastă. Sosire» in i»«i


a Hrini'i|irlui Fmierie ile llnlien/ollern 1‘ărercii Principelui tjirnl I
despre laţi. O nouă doniiţiiiiie. \niiiilirni zilei de liînnurie

ela întâia sa venin- in laşi. Domnitorul Carol I fă­


gădui că va căută să revii- cât mai deseori in acest
„frumos oraş” , spre a si- pune in contact cu majo­
ritatea cetăţenilor care ii exprimase o mare simpa­
tie şi-l asigurase de iuliirea şi credinţa lor ncslră
mutată. Mai eră însă şi interesul de a' potoli pe
câţiva din popor şi dintre fnintaşi puţini la număi
ce-i dreptul, ce încă nu se împăcase de istov cu
ideea renunţărei laşului la dreptul său dc capitala,
şi. mai ales, cu doborârea neaşteptată a precedentei
Domnii, şi, între aceştia, mai cu vază şi mai de considerat eră ş;
marele om de stat moldovan Miliail Kogălniceanu.
Vorbind asupra politicei urmate in noua sa patrii Vodă Carol !
scrise atunci Prinţului Moştenitor al Prusiei, la data de > ■ Decenii n
(4 Ianuarie 1867), „c ă mai sunt încă destule primejdii de înlăturat
acolea, dar are deplină încredere că va rămânea stăpân pi iiuaţu
în care scop a îndemnat pe Ministrul său loan (. Brătianu . sa si duca
îndată la laşi, unde e focarul intrigilor” şi unde a câştig, oraşul in
partea sa, prin faptul că a plătit pentru un an întreg impozit, !• car-
tierului celui mai turbulent (Tatarnşul).
O vizitare a laşului şi din partea Domnitorului, chior în oiul
iernei, se crezu totuşi absolut trebuitoare, pentru liniştirea şi imbo-
narea tuturor pretenţiilor şi pretenţioşilor mai colţoşi de p> aicea.
\şâ. îneă in primele zile alo anului 18117. autorităţii! >ciu furii
înştiinţate că pentru ziua de 18 Ianuarie vor avi cinstea tU a prim
a doua venire a Prinţului Domnitor. Primăria s. înţeles, repede in
pregătirea gazdei Domneşti, care fu tot în casa fostului ministru Petri1
Mavrogheni, depe strada Copoului stradă care apoi prim numele,
in onoarea Domnitorului de Strada Carol.
$1 A DOUA BA CAPITALA 0»

St placardă îndată pe uliţi Programa de pnmire a Domnitorului,


de către autoritatea comunală şi cetăţenii ieşeni, semnată de noul
Prim ar al laşului, Teodor Tăutu, C U următorul cuprins :
1. O deputaţiunc de cetăţeni va mergi şi aşteptă la I eţcani pe
M S. I iomnul, spre a-1 felicită din partea Ieşenilor.
2 I a bariera Păcurari autorităţile bisericeşti, civile, militare şi
poliţieneşti vor primi pe M. S .; Primarul cu Consiliul comunal va pre­
zenta pâine şi sare, feticitându-1 pe M. S.
3. M S. suindu-si acolo intr'o trăsură de gală, va fi preceda* şi
urmat de o cscuadă de l&ncieri şi jandarm i; pe lângă portierilc tră­
surii deoparte şi alto v o r stă Comandantul trupelor şi Prefectul
de oraş.
I M S. însoţit de acest cortej, va fi dus la casele D-lui Petru
Maviogheni. can sau pregătit pentru locuinţa M. Sale. Aici Prea-
siinţitul Mitropolit cu înaltul cler, autorităţi civile şi militare, vor
primi şt felicită pe M. S.
Muzica militară va cântă, şi seara toată politiea va fi iluminată.
Faţă cu aceste dispoziţii ale Primăriei, lumea ieşană se aşteptă
iarăşi cu o vie bucurie să primească, in a doua Sa capitală, pe tânărul
Dommtoi Carul 1.
Vşa, Miercuri iu 18 Ianuarie, pe la ora 1 p. m., ne spune oficiosul
Progresul, Domnitorul ajungând la Târgul-Frumos, la marginea ju­
deţului laşi, a fost acolo primit de Prefectul judeţului şi un Episcop,
trimis înainte de Mitropoli tul Caliiuc. Acolo erau reprezentate şi co­
munele de pnnpiejur, cu Primarii respectivi, cari au avut cinstea a
prezentă Domnului pâine şi sare; un număr mare de locuitori să­
teni au escortat trăsura D'omnească pe tot drumul. Din distanţă in
distanţă, <*rau Primarii din comunele respective. Înşiraţi pe drum, cari
au prezentai M S. devotamentul lor.
Comuna Podul-lloaei a primit pe Domn sub uu arc de triu m f;
acoli eră şi deputaţiunea trimisă de Consiliul judeţean, compusă din
Consi. Sturdza, \ic. Mavroicordat, Al. Mavrocordat, Const. Negruţi şi
Nicu Aicaz. cari au felicitat pe Vodă de buna sosire in judeţul la ş i:
!n salul I.eţcani, o oră departe de laşi, eră pregătit un arc de triumf
de o deosebită frumuseţă, cu inscripţiuiiea Silnic litrii Dumnezeu
Domnitorul ajungând acolo, fu călduros primit de o deputaţiunc
din partea oraşului laşi, compusă din uolabilitâţilc oraşului, şi de
un mare număr de cetăţeni, pe lângă care s'a însoţii şi comuna Lcţcani
cu cele învecinate.
La sosirea Domnitorullui Ia Lcţcani, marele dascal al laşului
(îheorghe isaehi. unul din (deputaţii trimişi din partea oraşului, spre
mtîmpinaic. au adresat M Sale următoarele cuvinte in limba franceză
Măria Ta,
Urbea Iaşii, pe care Dnălţimea Voastră a binevoit a o numi
■i doua Na Reşedinţă, ne-aui trimis dincolo de a ei oariere spre a Vă
felicită de bunăvenire, şi dte a exprimă bucuria locuitorilor cetăţeni,
<1e i \'S posedă în mijlocul nostru.
Să trăiască Larol i „Suveranul României
10 IIEOKI.K CAROL I

După aceste cuvinte, înmiite urări au răsunat din poporul ce se


adunase acolo.
Carol-Vodă a răspuns, mulţumind inlr'un mod foarte graţios
Dela Leţcani pănă la marginea oraşului Iaşi, Domnitorul a fost
excortat de Primarii de prinprejur şi de o mare mulţime de locuitori
săteni.
La bariera Păcurari se făcu primirea de autorităţile clericale,
civile şi militare. Primarul, incunjurat de Consiliul comunal, Prefecţii
de judeţ şi de poliţie, un detaşament de cavalerie şi un public numeros,
ce stă grupat dincolo şi diucoace de barieră.
La sosirea în barieră, Primarul înfăţişă pe o lavă pâinea şl sarea
tradiţională, şi cuvântă :

Măria Ta,
Cu o bucurie generală poporul Ieşan strigă :
Bine ai venit Măria Ta I
Pâinea şi sarea ce vă înfăţişez este inima curată a acestui popor
Prezenţa Măriri Tale, in mijlocul nostru este cea mai dulce mângâiere,
căci ştim că vom fi bine, aflându-ne cu Suveranul nostru în a doua
Sa Capitală şi Hcşedintă.
Să trăieşti Măria Ta I
Să trăiască Municipiul Iaşilor I
Prinţul răspunse, exprimându-şi înalta Sa mulţumire .că st atlâ
iarăşi între Ieşeni".
Apoi se sui in o trăsură de gală, ce se află acolo, luând pe Pre­
fectul judeţului şi Primar in trăsură, şi in mijlocul unui strigăt necurmat
de f'rii I maintă pe strada Păcurari, care de ambele părţi eră plină de
lume; dcpe balcoane şi ferestre se aruncau buchete de flori frumoase.
Pe această stradă, la casele Prefectului de judeţ, st afla un arc
împodobit cu ramuri de stejar, şi cifrele Domnitorului pe tapiseni
In răspidtenea stradei, Municipalitatea ridicase un alt arc, transparent,
cu armele Municipiului .şi inscripţiunea Vivat Carul I . pe cealaltă
fată a arcului Cifra Princiară, intr’o garnitură tricoloră, sub care se
citea deviza familiei sale ..Nihil sine l)co'
Carol-Vodă sosind la Palatul cc-i fu pregătit, fu primii de Mitro­
politul Calinic şi cu înaltul cler, autorităţile civile şi municipale, şi fi
felicitai de norocita venire. E l fu mişcat adânc de primirea călduroasă
a ieşenilor, pe care o arătă pe faţă şi pe care o şi rosti
Seara toată politia fu splendid iluminată; mai multe transparente
şi arcuri în diferite puncte ale oraşului au fost ridicate.
Domnitorul chiar în acea seară făcii o preumblare in oraş, şi pre­
tutindeni fu însoţit de strigări de Ura I din partea poporului A doua
seară iarăşi se iluniină oraşul.
Puţine zile după sosirea Domnitorului aici laşul avu plăcerea
de a primi şi pe Prinţul Frederir dr HnhenzoUern, tratele mai inie al
Domnitorului.
Prinţul Frcdcric venind direct din străinătate, sosi iii ziua de
24 Ianuarie, şi fu întâmpinai mai întâiu in Podul-lloaei de Prefectul
judeţului, Beldimali, earc-1 însoţi până la salul Lcţcaiu, unde-i ieşi
$1 A DOUA SA CAPITALA' 71

înainte Carol-Vodă, cu o suită numeroasă şi însoţit de un mare număr


de notabili ai laşului.
întâlnire;- Iu din cele mai cordiale: iar deacolo venind spre Iaşi,
olrară cu toţi prin bariera Păcurari, unde toate aulontăţile şi o
mare mulţime de orăşeni, li primiră cu strigăte de bucurie.
Toate uliţele oraşului erau ticsite de o mare mulţime de cetăţeni,
cai i cu urate entuziasmate aclamară pe inalţii oaspeţi.
Ambii Prinţi, suiţi într’ o trăsură de gală, excortată de un exca-
dron de lăncieri şi jandarmi, au fosl duşi până la Catedrală, unde Mi­
tropolitul Calinic a celebrat un Tc-Deum.
Dela Catedrală, onvoiul se întoarse la locuinţa Domnitorului
iu casele Mavroghcni, iar trupele au defilat pe dinaintea Palatului.

După ce ambii Prinţi au făcut mai multe vizite şi cercetări ale


monumentelor din vechea capitală a Moldovei şi a diferitelor iusti-
luţii si autorităţi, azislând la diferite prânzuri, reprezentaţii şi baluri,
ei plecară împreună din laşi, la 28 Ianuarie.
Asupra acestei petreceri in laşi, mal tntâiu Prinţul Carol I, însuşi,
ne dă lămuriri interesante, în Memoriile Sale, din care extragem ur­
mătoarele note zilnice :
..... Prinţul se duce iar în Moldova, conform promisiunei sale că
laşii vor fi a doua reşedinţă a sa. Astăzi pleacă şi ajunge la Ploeşti.
Mâine ar. de gând să meargă până la Adjud, iar noaptea a treia s'o
petreacă la Boman, aşa că abiâ la 18 (30) Ianuarie are să ajungă în
capitala Moldovei.
(ălătoria, in acest anotimp, nu mai are farmecul călătoriei pre­
cedente Vremea e îngrozitoare, drumurile desfundate şi pretudinteni
si văd Irislele urme ale foametei. Prinţul dă din caseta sa privată,
foarte mult pusă la probă, câte şapte, opt. până la zece mii de franci
judeţelor, ca ajutor pentru cei atât de greu loviţi.
18 (80) Ianuarie. Prinţul Carol face întreaga călătorie in tră-
,ură deschisa cu lot frigul şi vântu l; nu prea îşi păzeşte sănătatea,
dar le suportă mai mult decât oricare din însoţitorii săi. Intre Târgul-
Frumos şi laşi unul din surugii cade depe cal şi-şi frânge un picior
la întrebarea îngrijată a Prinţului, mândrul mănător de cai spune
. ă frântura n’are nici o gravitate, dar că trebuie să fie vindecat până
la reîntoarcerea Prinţului, căci nu este cine să-l înlocuiască. La răs­
punsul Prinţului că se va întoarce peste două săptămâni, surugiul asi­
gură că până ai unei i se va vindecă piciorul.
Primirea în laşi c iarăşi extraordinar de amabilă. Prinţul des­
căleca şi de astâdată la palatul Mavroghcni. Defilarea trupelor, Te-
Deum la Mitropolie, tonte ca şi astăvară.
28 Ianuarie (/ Fevruarie) Prinţul vizitează Şcoala Militară
Iransfcratâ la laşi. şi o găseşte cu desăvârşire neîngrijită; lipsă de
toate cele necesare chiar şi de intbrăcămini; şi încălţăminte, inspec­
tează apoi toate, până iu cele mai mici amănunte şi se îngrijeşte ca să
st indrepteze toate Seara sc angajează un bal de 350 de persoane” .
71 REGELE CAROI. I

1Jintr’o scrisoare a Tatălui său, pe care o primeşte azi, aici in laşi.


Prinţul Carol I află multe lucruri interesante despre vechea sa patrie.
Prinţul Carol Anton scrie :
..Afacerea recunoaşterei tale din partea Prusiei, s a aranjat Scri­
soarea pe care ţi-a trimis-o Bismark. trebiaie să te fi mulţumit Cauza
intârzierei a fost că puterile au negociat nnult intre ilănsele. dacă re­
cunoaşterea trebuia să fie colectivă sau pronunţată separai de îic-
care putere. După ce, de altfel. Busia o luase inamic singurii si in cliip
unilateral, recunoaşterea colectivă nu mai avea mei o valoare, si nu
se mai discută decăt asupra necesităţei idcntităţri notelor. Deaci tă-
răgănirea; nicăieri insă din rea voinţă.
Prinţul moştenitor vorbeşte cu mul l interes de tini . peste tot
în Berlin n’ am găsit decăt bunăvoinţă şi interesate pentru tine o
participare activă insă nu e uşor de înscenat dela un stal aşa d adănt
mişcat şi în plină perioada de creştere. Tintul munceşte şi si- frământ <
spre a se ajunge la o desvollare mare şi nonă nu poţi să-ţi faci idee
cât de mult e schimbat totul, şi în spccinl cum atitudinea şi spiritul
armatei au devenit altele du|>ă enormele >ei succese.
Alegerea mea de deputat în T ârgovişle o consider ca un exemplu
mişcător de alipirea ce ţi se arată.
Mi se pare că chestiunea orientală nu e destul de cuantă ca să
poată sparge Să dea Dumnezeu să isbuteşti ca sa te ţii cât se poate
mai mult afară de această chestiune; căci dacă c ca România să
câştige ceva diutr'însa, partea ce i se cuvine ii va cădeii pnn forţa
împrejurărilor; a voi însă să dobândească o asemenea parte pnn un
amestec pripit, ar fi o greşală. I .asă să naşă Grecia cum va şti depe
urma încurcăturilor pe cari şi le va pregăt i. politica ta numai desvoi-
tarea interioară, fortificarea statului tău şi mina vecinătăţi cu statei'
limitrofe Astfel văd cel puţin eu chestiunea. Încordarea generală eu­
ropeană nu s’a micşorat încă; în acest moment insă e întemeiată mai
puţin pe fapte decăt pe un sentiment gemeral de nesiguranţă
24 Ianuarie (5 Fevruarie) Fratele cel mai mic al Prinţului,
Prinţul Fredcric de Hohenzollern soseşte în laş Bucuria ievcdeni.
e m are; cel dintâiu membru al familiei sale căruia poat< sâ-i arate
noua lui patrie şi care îi aduce vestea directă dela Părinţii lu i' Prinţul
Carol l-n Întâmpinat, icşindu-i înainte cale de câteva oare o mare
mulţime l-a însoţit şi pregăteşte tânărului Prinţ o primire importantă.
De oarece azi e aniversarea l'nirei. oraşul e iluminat seara.
25 Ianuarie (6‘ Feoruarie). Soseşte în laşi ştirea despre logo­
direa Principesei de Hohenzollern. sora prinţului Caro cu Contele di
Flandra. Prinţul o anunţă la masă, care se ia la Mitropolitul, şi pri­
meşte felicitări generale şi cordiale.
27 Ianuarie (8 Fevruarie). Prinţul işi continuă zihn< inspei
lumile şi face exerciţii cu diferitele corpuri de trupa Societatea ora
şului. foarte elegantă, "ste veselă şi mândră, că-l are ca ceniru al pe­
trecerilor ei sociale Pentru astă seară s’ a aranjai o foarte strălucită
reprezentaţie teatrală a Doamnelor, pentru săraci. I (oamnclc din Mol
dova sunt extraordinar de inteligente şi de graţioase, franţuzului
in vorbire şi etilliiră, cu maniere indalo-ritoar . .şi de leganţă şi o
amabilitate fără cusur. Fireşte, tânărul P rin ţ e încarnai de prevenirea
ŞI A DOUA SA CAPITALA 71

cu care e întâmpinat, şi negreiă că trebuie să picce la 28 Ianuarie


(9 Fcvruarie).
*

Ca unitare vizilârei laşului, in Ianuarie 1867. Domnitorul Carol I


lasă o vrednică amintire icetăţenilor, prin un dar. Toarte însemnat
pentru epoca aceea, de 100K) galbeni, pe carc-i destină să fie întrebu­
inţaţi n alinarea mult <>i siufcrmţi, după cum rezultă din următoarea
scrisoare a Mareşalului Cuirţei Princiare de alunei, triincasă Prefec­
tului de judeţ. Oh. Belii uman :
Domnule l'rr/al,
Din Înaltul ordin al Mărimi Sole Domnitorului, am onoare a vă număra 1000
galbeni, dăruiţi din caseta privată a M. S„ spre a veni tn ajutorul celor mai căzuti
în adevărata sărăcie în oraşul laşşi
Am onoare de a vă aminti idin partea Măriei sale, că aceşt bani sunt daţi cu
irul cumlipi
1. Pentru a fi distribuiţi numai la acei a cărora sărăcie şi mizerie ar fi ajuns
in radul cel imn isiriculos peuhra existenţa lor;
2 Că tniiiii aceştia vor D îmipărţiţi de un Comitet numit chiar de Măria Sa
I lomnitorul
3. i.ă despre Împărţeală şi intrelminţarua lor, Comitetul va aw a a dă de-a
dreptul tnălţimur Sale conturile cele nun exacte, cu lămurire de numele persoa­
nelor la care s au împărţit, şi aiuume cât s'au dat ficcăruiâ.
Mareşalul Cuirţei şi Casei Domneşti, titortjt C. Filipacu.
*

Bilei de Invitaţie |a halul dai dle Principele Cerni I, Io sere de U ieeoer 1807,
le care fu poftii fl fnuntaeul bancher lereelit Mlrhel Daniel.
74 REGELE CAROL I

Relativ la această vizită domnească in localitatea noastră, cred


interesant a reproduce ţi descrierea dală de Monitorul Oficial, care
conţine amănunţimi deosebite.
După ce arată cum s'a petrecut călătoria Principelui Carol I dela
Bucureşti, prin diferite alte oraşe, zice că în IX Ianuarie Domnitorul
a plecat din Roman şi a fost foarte mulţumit de călătoria Sa până
la Targu-Frumos, unde a picat surugiul cu calul jos. îndată M. S.
a dat ordine a se da pe surugiu in cura Doctorului din Tărgu-Fnimos,
pe contul M. S., şi puind îndatorire Doctorului a raportă în fiecare
zi despre starea pacientului.
In areiaşi zi la 5 ore după amiază M. S. a sosit în laşi, în ce; mai
deplină sănătate. La Podul-Iloaiei il aşteptă Comitetul permanent a!
districtului, D-nii Constantin Sturdza, N. Mavrocordat, Negrutzi, Ni-
colae AJcaz, pe lângă cari se uuise şi principele G. Suţu. La o juinfitat'
de poştă 1 S. a fost întâmpinat de o deputaţiunc din partea Mumei
palităţei: I)-nii Constantin C.arp. I). Ciurea, Asaki, Generalul Mavrodin
Intrarea I. S in Iaşi a fost un adevărat triumf. Toţi locuitorii
alergau spre întâmpinarea Principelui Domnitor, pe care l-au condus
cu strigări entuziaste.
Arcuri de triumf, buchete de flori, muzici, urări. în fine cel mai
mare entuziasm şi cea mai cordială primire. Doamnele an acoperit
trăsura M. S. cu flori. I. S. s'a coborît la casa D-Jui Mavroghem. unde
a găsit pe Mitropolitul, pe Generalul Balş, Gr Crupenselii Preşedin­
tele Gurţei de apel, o mare parte din Parchet, corpul profesoral şi
toate autorităţile.
Seara, deodată tot oraşul eră spontaneu iluminai M S. a ieşi'
pe jos spre a face o preumblare trecând pe mai multe stradi. unde
pretutindeni eră neîntrerupt aclamat cu ovaţiuni şi strigăt di
ziaste.
In ziua de 20 Ianuarie, Vineri, Măria Sa a primit toate autorităţile
constituite. Curţile, Tribunalele, membrii Comitetului permanent. Mu
nicipalilatca. Epitropia Sfântului Spiridon şi anuala. A pus a i se
prezentă fiecare funcţionar, şi a binevoit a vorbi cu fiecare
l a patru oare toţi Consulii s’au prezentat Înălţimii Sale, afara
de Consulul Englez. Toţi erau în unifonnă şi însoţiţi di personalul
cancelariei lor. înălţimea Sa a primit pe fiecare pe rând
Seara, mergând la teatru, Principele Domnitor a găsii piaţa şi
stradele iluminate, şi la intrare a fost saluta! cu un întreit un plin
de entuziasm.
Tot în acea zi. 20 Ianuarie, Principele a inspectat cu dcamănuntul
Şcoala Militară. A făcut o revistă despre toată îmbrăcămintea şi fen­
tele fiecăruia e le v : in urmă adunând pe elevi in curtea şcoalei i-a
pus să facă exerciţiu despre mânuirea puştii şi toate mişcârih coaie
de pluton.
Seara Consulii şi giranţii Consulatelor au avut onoarea a prânzi
la înălţimea Sa. Sâmbătă. 21 Ianuarie, Principele Domnitor a vizitai
tribunalele şi curţile civile şi militare, şi a însărcinat p Ministrul de
serviciu de a inspectâ cu deamănuntul toată grefa tribuualeloi şi
curţilor.
Această inspecţiunc a ţinut cinci oare
ŞI A DOUA SA CAPITALA 75

In ziua de Duminică, 22 Ianuarie, înălţimea Sa a fost la bise­


rica Sf. Spindon, unde Mitropolitul a săvârşit Sfânta Ixlurghie. Luni,
înălţimea Sa a mers şi a făcut o nouă inspecţie la Şcoala Militară, La
întâia vizită ce a făcut Principele şcoala era în lipsă de toate, chiar
de astru L ri au sosit obiectele dela Bucureşti, şi s'au şi împărţit.
Principele a inspectat cu deamănuntul pe fiecare elev şi tot echipa­
mentul său. înălţimea Sa a fost mai mulţumit.
Sâmbătă seara Înălţimea Sa a dat un prânz, unde se afla un
număr însemnat din cele mai mari notabilităţi.
Duminică, asemenea s’a dat alt prânz, unde erau invitaţi toţi Pre­
şedinţii Lurţilor şi Tribunalelor. Luni seara s'a dat un bal mare la
înălţimea Sa.
Miercuri in 23 Ianuarie Înălţimea Sa, a vizitat spitalele cu dea-
mânuntu! La masă a invitat notabilităţile cele mai înalte : S. S. Mi­
tropolitul, D. Balş, C. Sturdza, Beldiman şi a lţii; şi, la finitul prân­
zului a anunţai noutatea despre măritajul surorei sale, A. S. R. Prin­
cipesa Mana cu Corniţele de Flandra, şi fericirea de a fi primit această
uoutat' la laşi
Seara Principele Domnitor. însoţit de A. S. Principele Frederik.
a mers la balul dat de notabilităţi in casa Generalului Nicu Mavro-
cordat. Balul a fost splendid şi mai multe toaste s'au ridicat în fa­
voarea membrilor Familiei Domnitoare.
Joi, înălţimea Sa a mers la Cristeşti, proprietatea D-lui Alexandru
Mavrocordat. unde a primit un dejun.
înălţimea Sa a petrecut două ore întru a vizita herghelia din pro­
ductele anglo-române.
Seara. înălţimea Sa a mers cu Principele Frederik să prânzească
la Mitropolie, unde-i aştepta o masă de 50 persoane. Mitropolitul a
telicitat pe Înălţimea Sa, pentru sosirea Principelui Frederik şi pentru
mantajul Principesei Maria.
Vineri. înălţimea Sa vizită telegraful. închisorile, cazarmele.
Seara îşi luă concediu dela toată societatea ieşană, iar Sâmbătă dimi­
neaţa la 9 ore plecă ia Bucureşti.

Ziarele ieşene locale nu lipsiră a comentă această venire a Prin­


cipelui Carul 1 in Iaşi. fiecare în felul său de a vedea. Organul principal
al fraefiunei libere şi independente, de sub conducerea lui Nicolai lo-
nescu. Tribuni Românii din 18 Ianuarie, se exprimă astfel cu acest
prilej :
Măria Sa Domnitorul a sosit în Iaşi astăzi, pe la patru ore după
amiaza Primirea ce i-a făcut Ieşenii de astădată, nu a fost mai puţin
simpatică decât primirea ce-i făcuse cu ocaziunea întâiei Sale vizite in
oraşul nostru. Ieşenii sunt voioşi de a aveâ in mijlocul lor pe Dom­
nitorul care, >u atâta graţioasă bunătate ştie să atragă inimile tu­
turor.
Măria Sa s'a scoborît in casele D-lui Mavrogheni, caro-i fusese
anume pregătite şi împodobite cu verdeaţă. Acolo erau adunate toate
autorităţile icşeiit pentru a felicită pe M. S. de bună venire. Acolo
pe stradă, se strânse şi un mare număr de cetăţeni pentru a mani­
n RBGELK CAROL I

festă iubirea lor pentru Domnitorul Constituţional, sub a căruia dom


nire se afirmă şi se întăresc libertăţile pubbce'
Aceiaşi foaie, cu data de 2o Ianuarie, relatează apoi
„Ieri a sosit in Iaşi şi Alteţa Sa Regală Principe! < Frederic de
1lohenzoUem. Măria Sn Domnitorul a ieşit înaintea fratelui său pi
a-l primi. Oraşul era animat, şi seara stradele fură iluminate
T ot ieri, era ziua de 24 Ianuarie, aniversarea consacrări i princi­
piului unitei, prin iniluila alegere a /ostului Domnilor Alexandru han /
Nu putem zice că această zi a produs în sufletul Ieşeniloi nici bucurii
nici întristare, căci puţini au fost la număr acei ce şi-au adus umiidi
de dănsa. Autorităţile bisericeşti, civile şi militare au fost cele dintaiu
cari au uilat-o. Nici o serbare oficială nu s’a făcut întru onoarea acestei
serbări naţionale.
Putca-vom însă face şi noi ca publicul oficial si neoficial? Poate-sc
oare şterge şi din mintea şi imnul noastră suvenirea zilei de 24 Ianuarie
Putea-vom uită şi noi că in acea zi, sunt acum opt ani. Adunarea clei
tivă a ţârei Munteneşti, strânsă pe dealul Mitropoliei, onsfinţeâ prii
voinţa naţională principiul unirei, alegând de Domnitor Românii i
unite pe Domnul ţărei M oldovei? Nu, aceasta nu o putem face
Zilele in cari s'au îndeplinit fapte mari îşi au bunul şi răul lor.
Timpul insă trece, şi cu el răul se şterge, ca şi cum nu ar fi mai fost.
Cuvine-se insa ca pentru răul care nu mai există, să uităm şi bunul n
n zi ne-au lăsaI?
Acum nu mai este iu joc persoana Domnitorului des la ' tt.'r1
Acel Domnitor şi-a luat plata faptelor sale. Istoria \a judeca mai âra
ură şi fără părtinire decât noi Domnia căzută Să nu uităm insă < i
faptul naţional îndeplinit la 24 Ianuarie lKăd, din care acea nefericită
alegere a fost numai uu incident secondai' şi trecâloi subzista şi »
întăreşte, şi că acel fapt este înaiute di toate şi mai presus di toal >
condiţiunea esteticei noastre naţionale, speranţa noastră in viitoi
Acestea sunt credinţele noastre, şi pentru aceasta ne intristăn
că lumea noastră oficială nu şi-a adus aminte că ieri. eră ziua de 24
Ianuarie".

rjiestiunea sirămutărri t.urţei de lasaţie din lltii-iire-ii in laşi


Lovitura dată laşului de Senul, iu putriia \uimei llooniiiorului

Una din cele mai urgente cerinţi ale cetăţenilor Ieşeni, având
de ţintă a îmbunătăţi întru câtva soarta oraşului lor, ce renunţase
la scaunul I ionmesc, fu după cum am arătat şi in Capitolul precedent.
aducerea Curţei de Casaţie aici. crezând că, prin atracţia afacerilor
mari judecătoreşti, ce ar fi adunat aici magistralii cei mai de samă
ai ţărei, advocaţii şi împricinaţii, s a r fi dat un sprijin puternic şi
un avânt mişcărei publice, şi în special comerciului si industriei ieşene.
Domnitorul Carol I promise solemn Ieşenilor, eâud s< află in
mijlocul lor, că va stărui spre a se realiză căi mai curând această le­
gitim i dorinţă Din cele ce am arătat, el şi ceru guvernului sân să
prezinte cât mai neîntârziat Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege.
pentru a se autoriză strămutarea Curţei de Casaţie la laş: un văzut
Şl A DOUA SA CAPITALA 77

rezultatul primului vot al Camerei Deputaţilor, care produşi o des-


■urajare generală in Iaşi, dar am arătat totdeodată şi actul virtuos
al Principelui, de u nula legea şchioapă şi nedreaptă ce se votase
ui locul devorate Irebuinţi, şi de a invită aceiaşi Cameră să revină
la sentimente mai nobile şi mai vrednice de cauza ce trebuia să o
servească
l-a 9 Martie 18ti7,ce-i dreptul. Adunarea Deputaţilor din Bucureşti,
sezizată din nou de guvern, votează luarea în consideraţiunc a legei
pentru strămutarea Curţei di Casaţie la Iaşi, ceeace provoacă aici
un adevărat entuziasm. In numele Consiliului Comunal şi al întregei
populaţii ieşene. Primarul adresează îndată depeşi de mulţumire Ca­
merei Vlinistrului-Preşedinte i. C. Brătianu, şi chiar Domnitorului,
aceasta din urmă în cuprinderea următoare :
Marin Tal
l glas unanim <le mulţumire se ridică către Tronul Măriei-Voastre din partea
cetăţenilor laşului, iflituri despre votul Camerei pentru transferarea Curţei de Cn-
siiţiune la Inşi Să trăiţi Măria Voastră I Să trăiască Domnitorul Homâniei!
Primar. Th. Trata.

Oraşul întreg fu iluminai in seara când se află îmbucurătoarei!


csi’ .şi cetăţenii ieşeni se arătură eu lotul satisfăcuţi de iluzia primei
răspiaie r ie du ţara Întreagă, pentru sacrificiu] palriolie ce-1 făcuse
echea Capitală a Moldovei.
Foaia (îazrlti th Inssi din 12 Martie 1867, serie următoarele în
această chestie :
Primim marea şi importanta noutate că proiectul de lege pentru
trauslerarea Curţei de Casaţiuue in Iaşi s'a pus în discuţiune, şi s’a
nur dt Cameră, articol după articol, rămănănd pe Luni numai vo-
arc ' i bloc lală depeşa Ministrului de Interne, Ioan Brăliami,
adresată Prefectului de la ş i:
llucurrfJi, 12 Martir. 9 oare *»ra.
ttfimnulr Prrfccl,
Luarea Ia coiuiileraţiuiic a procctului de lege pentru mutarea Curţei de Ca-
saţiunr s'a primit la Cameră cu 79 contra 42 voturi; in urmă s'a primit articolele
i mure majoritate de părţi Luni votarea tn total. Primi ren de sigur.
Ministru, Ioan Hrâtianu.

Xu putem să ne îndoim un singur moment, continuă (îazela fi­


lată, după cele ce ne anunţă Domnul Ministru de Interne, că votarea
definitivă nu aveă un rezultat favorabil. Aşă dar suntem în ajunul
il :i vedea dispărând odată pentru totdeauna mărul de discordie re
util in— până acuma oarerari animozităţi între Moldoveni şi Mun­
teni, şi n credem datori cu ocaziunea de faţă a exprima din suflet
mulţumirile noastre Măriei Sale Principelui Carol I de Hohenzollcrn.
can . convingăndu-s* in persoană de decăderea materială In care ajun­
sese partea Şirei de dincoace de Milcov, din cauza unei centralizări
nechibzuite in Capitala Bucureşti, a luat iniţiativa acestei măsuri de
înaltă înţelepciune, care va aveă de efect a cimentă în mod nedi-
solvnbil sfânta cauză a unirei.
78 KEOEI.E CAROI. I

La 13 Martie, Adunarea deputaţilor a votat cu o majoritate «le 75


contra 52 voturi, lenea transferi!rei Curţei de Casaţiunela laţi. rămânând
ca ea să fie apoi prezentaţii ţi Senatului, pentru o asemenea aprobare
Un mare numitr de deputaţi din Muntenia au fost favorabili
proiectului ţi au dat probe de un spirit de dreptate pentru laţi
„Transferarea Curţei de Casaţiunc la laţi, continuii aceiaşi Hazelit,
ajunsese a fi o chestiune vitalii pentru armonia dintre Românii de pe
ambele maluri ale M ilcovului. mai mult poate, dela rezolvirca ei
atârnă consolidarea Unirei definitive ţi a contopirei absolute a ele
meniului Român. laţii ajunsese a crede că numai Curtea de casaţiunc
îi va redă, cel puţin în parte, cele pierdute, ţi ţinea mai presus de
orice la dobândirea ei I Acum orice pretext lipseşte răuvoitorilor:
cei de bună credinţă sunt mulţumiţi. Votul Adunărei ne-a dovedit
odată mai mult. că la ocaziuui mari, mandatarii naţiunei Române
sunt la înălţimea misiunei lor, că ei ştiu a sacrifica interese locali
principiului naţional. Dacă deputaţii României de dincoac de Milcov
(Moldovenii) au dat în diferite rânduri probe eclatante de devotament
pentru Patria comună, ţi de nobilă abnegaţiune, deputaţii de peşti
Milcov au răspuns de astădată, cu o egală tărie de principii ! Feb
cităm din inimă pe guvernământ că nu a cruţat nici o osteneală pen­
tru a dobândi transmutarea Curţei de Casaţiunc la laţi, il felicităm
dimpreună cu deputaţii Români mârinimoşi. cari au trecut cu mândră
ncpărtinirc asupra unor interese locale, de o importanţă ea totul se
cundară, ţi asupra unor teorii centralizatoare, necompatibile cu starea
lucrurilor de acum.
Oraşul laşi se află, de câiul este cunoscut votul Adunărei. in ■
veselie nespusă. El a scuturat de pe sine iarăşi tot ci părea a tinde
spre separatism. El a îmbrăcat vestmintele sale de sărbători, şi in
seara de 14, a fost iluminat in toate unghiurile sale.
Cu toate acestea însă, câteva spirite mai uecrezătoare se întreabă '!
Şuiului cons/infi-va votul Adunărei? Noi le răspundem la aceasta
înaltul nostru Domnitor ţine mult la realizarea votului Camerei
guvernământul M. Sale face tot ce-i este prin putinţă spre acest scop;
ţara s’a declarat prin mandatarii săi din Cameră, şi voi vă îndoiţi ’
A se îndoi, la o aşâ stare de lucruri, de Senat, ar fi a se îndoi de leali
lalea acestui corp înalt, ar fi a se iudoi de devotamentul său pentru
tron ţi patrie, ar fi a presupune o rea credinţă vederată din partea
unor oameni copţi ţi prudenţi ! Noi, nu ne putem indoi nici un mo­
ment de Senat; pentru noi Curtea de Casaţiunc este ca ţi strămutată
acum” I

Dar dacă unii din fruntaşii reprezentanţi ai laţului şi ai Moldo­


vei vorbeau astfel, în public ţi presă, şi în Parlament. nu toţi,
după cum se vede, formau un concert puternic, pe ar. nici o notă
discordantă să nu-l înjosească, să m t-l. . . nimicească chiar
Cei ce au susţinut mai cu energie cererea Ieşenilor relativă la
strămutarea Curţei au fost deputaţii Gh. Mârzescu, V Pogoi. M
Kogâniceanu. N. Blaremberg, etc., iar dintre principalii cari au com­
bătut-o, au fost Beizadea Dim. Ghica, Nicu Racoviţă, Const. Boii
rescu, Const. Aricescu şi Nicolai lonescu.
Şl A DOUA SA CAPITALA 7»

Deputatul nmldovan, din cei mai cu vază pe alunei, Nicolai


lonescu, cap al fracţiunci liberale, avu cu totul alte păreri decât majo­
ritatea cetăţenilor şi reprezentanţilor vechei capitale a M old ovei!
Pentru ce Ne-o spune el in organul său Tribuna Românii precum
si m pliu Parlament, şi următor acestor idei, este singurul dintre ieşeni
care vorbeşte cu energic contra strămutăm Curţei de Casaţie la Iaşi.
dă prin aceasta curaj reprezentanţilor Munteni să stăruie în men­
ţinerea Curţei la Bucureşti, şi contribuie astfel la una din ceh' mai
puternice lovituri ce s a putut da cândva laşului, şi de care se resimte
până şi in ziua de astăzi.
Dar să citez mai întâiu câteva argumente ale lui Nicolai lonescu,
din Tribunii sa, cu data de 6 Fevruarie 1867:
„Sâmbătă, s’a făcut in Camera Deputaţilor, zice lonescu, o pro­
punere de a se lua de urgenţă in disenţiune proiectul de lege prezentat
de Minister pentru transferarea înaltei Curţi de Casaţiune şi Justiţie
din Bucureşti iu Iaşi. Spre a fi admisă o asemenea propunere, ar fi
trebuit să întrunească majoritatea a două treimi din Adunare. De-
peşile ne spun că a fost 57 de deputaţi cari au votat pentru luarea
în desbatere de urgenţă a acestui proiect, în timp ce 52 au votat contra.
Urgenţa dar a fost respinsă şi proiectul a rămas să vină in discuţiune
după votarea budgetelor, pe la sfârşitul săptftmânei, adică aproape
de terminarea sesiunei ordinare a Adunărilor Legiuitoare.
Votul dat de Cameră cu această oeaziune totuşi este sem nificativ;
din el rezultă că dintre deputaţii aflători astăzi in Bucureşti, la postul
lor. 57 ar fi pentru transferirea in laşi a Curţii de Casaţiune. Majo­
ritatea Adunărei de jos se pare dar favorabilă acestui proiect.
Peste curând. Iaşii, cu toată probabilitatea, vor avea pe coroana
lor şi această perlă nestimată, pentm posedarea căreia eram amenin­
ţaţi cu luptă, demnă de eroii anliclutăţci, intre cele două de căpe­
tenie oraşe ale Bomâniei.
Intristaţi-vă şi cu amar plângeţi voi toţi, eroi in perspectivă ale
acestei lupte avortate. Moara de vânt va pieri dinaintea voastră ca o
nălucă răutăcioasă. Băgaţi sabin in teacă, cavaleri de tristă figură I răci
vedeţi bine că iiu mai aveţi de lovit decât vântul.
Acuma se vede bine şi lămurit că ceeace doreau corifeii masca­
radei separatiste nu eră dorul de a da Iaşilor scaunul Dom niei; şi nici
aveau convingerea că acest schimb va cădea ca un balsam tămăduitor
[ieste ranele de care suferă populaţiunea română a oraşului nostru.
De ar fi avut această convingere şi acest dor, deputatul colegiului al
patrulea, cuconaşul deputat al ţăranilor (N . B. Roznovanu), ar fi stat
în Bucureşti. împreună cu amicii săi politici, sjire a mări cohorta celor
ce vor strămutarea in laşi a Curţii de Casaţiune. iar nu s’ar fi întors în
vechea sa capitală. Căci poate cetitorii noştri încă uu o ştiu. un cât
pe oi Măria Sa, un Măria Sa în vis, a dat in ştire mai deunăzi tuturor,
celor ot se cuvine a şti, dintre cei ce cât pe ce era să devie supuşii săi,
că s’au întors cu sănătate în oraşul ce, cât pe ce erâ să devie capitula
sa. Şi ştiţi pentru ce acel nobil cavaler s'a întors în Iaşi? Pentru ca
sa sitsţie deaici aducerea Curţii de Casaţiune I
Dar nu noi. păcatele noastre, erâ să aducem în sânul nostru acea
Curte de Casaţiune atât de mult râvnită. Aceasta erâ s'o facă acei ce
DU HKC1KI.K C A » H.

stătea» în Bucureşti, acei cărora noi le dădusem dreptul să pună într o


tiruă o bilă albă sau neagră. Dacă cei ce s'au îngrămădii în Iaşi spre
a pescui în apă turbure, ăr fi rămas acolo in Bucureşti, la postul lor,
astăzi poate lotul ar fi terminat : voturile lor adăugite pe lăngă cele
57, ar fi putut forma cele două treimi cerute de lege, pentru se cer­
cetă dr urgen(ă proiectul strămutăm tiuiţii de Casaţiune. şt reşeilmf
acestui înalt corp ar fi fost hotârită de alaltăieri."
Ca deputat în Cameră, Nicolai lonescu vorbi în inai mulţi şe-
dinţi împotrivă adurerci Curţei de Casaţie în Iaşi. si pe lângă li
argumente ale unor deputaţi Munteui. mai zise, în substanţă, şi fra­
zele : ,,Nu duceţi justiţia in mijlocul corupţiunilor trecutului, taci
se molipseşte iu atmosfera oamenilor corumpători. l-a 1862 Vdunarei
eră bombardată de depeşile telegrafice dela Iaşi, ieşite din fabric»
unui favorit al Curţei de Casaţiune, interesat s’o aibă mai aproape ca
s'o exploateze. Moldova nu împărtăşeşte acea sete înfocată i la­
şilor pentru Curtea de Casaţiune, neaşteptând mult bine dela aceasta
strămutare ; cunosc Bârlădeni, Băcăuani. Focşăneni, Gălăţem, etL.. ari
s ar întrista foarte când s a r duce Curtea de Casaţiune in tru » oraş
care, din nefericire, încetează pe toată ziua de a fi un oraş românesc
Faţă cu asemenea argumentări ale unui parlamentar moldovan.
cu mare vâlvă de orator, şi cap de partid, eră într adevăr greu de ob
ţinut pentru laşi un /avor, care, in fond, n'ar fi fost decât o mică păi
ticică din răsplata ce i se cuvinea, pentru marea jertfă ••> • făcuse pe
altanil Unind.
*
Asupra acestei chestii se mai găsesc unele voci ieşene, inca di»
Aprilie 1866, cari să |mic în cumpănă valoarea unui atare act. şi or­
ganul Clubului Naţional, ce mai târziu deveni partidul Junimei. foaia
Vocea Naţională, scrie la 13 Aprilie asupra strămutăm Casaţiei
una din principalele ecrinţi ulc ieşenilor, următoarele
„In primul rang al acestor cerinţe stă pentru locuitorii din Iaşi
strămutarea Curţei de Casaţiune dela Bucureşti, iii vechea Capital»
a României de dincoace de Milcov. Multe se pol zice in contra acestei
strămutări, şi multe le-am zis şî noi când se agită această chestiune
Insă ne-am convins de un lucru : că Ieşenii fin cu tot dinadinsul Io ea.
că aşezarea Curţei de Casaţiune iu Iaşi le pare o garanţie pentru bi­
nele Unirei, pentru sinceritatea neinteresată cu cari toţi i susţinem
Ei zic : Bucureştenilor le este prea uşor de a fi patnoţi ei n au
pierde nimic şi au toate a câştigă; Unirea le-n îndoit ( apital» in toate
interesele e i ; prin urmare când strigă ei Unire şi Principe străin
noi nu distingem cu siguranţă dacă sunt conduşi dr patriotism des»
teresat. sau de interes nepatriotic.
Voim un fel de gagiu al bunelor intenţiuni; dacă • sl i vorba ca
Unirea sub Princip» străin să ne aducă înflorirea tarei întregi şi ■
fiecărui oraş în parte, să ne aducă şi o mică reinflonre a laşului, şi
fiindcă tranziţiunea dela 1862 a fost prea bruscă, fiindcă oraşul laşi
s'a nimicit, fiindcă concentrarea tuturor serviciilor la Bucureşti a fost
cu mult mai mare decât eră trebuinţa, astăzi să se reaşeze câteva din
acele instituţiuni la laşi, să se ridice în parte interesele prea aspru
$1 A DOUA SA CAPITALA

lovite, să se uşureze generaţiunei actuale sacrificiile, şi să iasă in fine


laşul din poziţiuuea precară, de a fi cu mult prea mare pentru mizeria
actuală şi cu mult prea mic pentru vechea tradiţiunc. Reşedinţa, Mi­
nisterele, Camera, Senatul, Curtea de conturi. Consiliul de Stat sunt
şi să rămână iu Bucureşti; fie insă in Iaşi Curtea de Casaţie, unu
mn marile in stitu ţiu » fundamentale ale Statului, care să silească şi
pe Munteni a veni la laşi, precum au fost şi simt Moldovenii siliţi a
merge la Bucureşti” .
Camera Deputaţilor, cu toată înverşunata opoziţie a unora, după
cum am arătat, votă transferarea Curţoi de Casaţie, în şedinţa dela
13 Martie, puindu-i insă condiţia ca ea ,.să fie imediat restituită Bu-
cureştiului, de indală ce o cale ferată se va înfiinţa între Bucureşti
şi laşi". Se luă dar cu stânga ce se dădea cu dreapta. . . Totuşi fu o
mare bucurie pentru Iaşi această lege problematică, căreia fraţii Mun­
teni din Cameră ii acordase câteva voturi pentru a forma o majori­
tate relativă. Mai eră o încercare insă, la care trebuia pus diamantul
acesta, şi la această a doua încercare, piatra preţioasă se prefăcu în p ra f!
Senatul Principatelor-l’ nite nu fu de aceeaşi părere cu majori­
tatea Camerei D eputaţilor! Şi, la 30 ale aceleiaşi luni, Martie, ve­
nind în discuţia maturului Corp proiectul de lege votat de Cameră.
Senatul găsi de cuviinţă a respinge chiar luarea sa tn consideraţie.
Ku prima, şi poate cea mai de samă lovitură ce se aduceâ sen­
timentelor şi intereselor publice ale laşului, şi in acelaş liinp o ofensă
Domnitorului ţărei, care-şi dase cuvântul că va stărui cu putere la
realizarea acestei lucrări.
Ministrul de interne I. C. Brntiauii. pătruns de gravitatea cazului,
încearcă să ogoiască puţin durerea Ieşenilor, pricinuită de această pu­
ternică lovitură dată, şi trimese Primarului laşului următoarea depeşă :
H u e m m i. 30(11) Aprilie 1807.
Domnului Primar, laşi,
Senatul :i respins lumea fu consideraţie n proiectului <te lege pentru tr:toste­
nii cil Curţci tic Casaţiunc In Inşi. Votul Semitului n'a zguduit intru nimic opiniuneu
Guvernului Măriei Sule Domnitonilui, tn această chestiune, şi această opiniune
este şi o Camerei; el arc deplinn consideraţiune că Inşii vor avea Curtea de Casaţie,
defi crea mai târziu.
Ministru de Interne, I. Hrâlimiu.

Prefectului judeţului laşi. acelaş Ministru ii lelcgrafiază la 3


Aprilie următoarele:
încredinţează pe Ieşeni ră guvernul cută să-şi puc tonte silinţele sale a du
laşului prosperitatea trerută, ca să devie un fupt n doua Capitală a României;
Intr'aceasta nu tace decât a se conforma voinţei Domnitorului, care are solicitu­
dine particulară pentru Inşi; in curind va dovedi că laşul va fi a doua Sa reşedinţă ;
atârnă acum delii atitudinea Ieşenilor ea să-l menţie in aceste sentimente.
Cu toate făgăduinţele de a se realiză eeitu mai târziu această do­
rinţă. această nădejde dc ajutorare a situaţiei lovite a laşului, ea răt
mase şi până azi literă moartă, căci interesele marei majorităţi a re­
prezentanţilor guvernului şi Corpurilor Legiuitoare, predominară tot­
deauna intru a păstra tot ce se puteâ, şi cât se putea mai mult, numai
pentru Bucureşti.
M. A. H o p U * - K m l* c » m t t 8
t£ RKOKI.K CĂRUI.

De sentimentele atinse ale Domnitorului, eu acest prilej. Iii vor­


beşte fără înconjur, prin Mesajul de închidere il Corpurilor l.cgim-
toare, cetit la 13 (25) Aprilie următor, în care se găseşte şi următorul
p aragraf:
Domnilor Senatori,
„A m simţit o vie MAhnire că.nu aţi găsit de cuviinţă a ă un cu
Camera Deputaţilor. în primirea proiectului de lege pentru transla­
tarea provizorie a Curţei de Casaţiune la laşi. măsură recomandată
de consideraţiuni destul de înalte. Am insă încrederea că în sesiune
viitoare veţi recunoaşte, că ar fi înţelept de a acorda acelui oraş. o
satisfacţiune dorită cu atâta căldură".
In Memoriile Sale, Regele Carol 1 zice despre această chestie gin
gaşă, la data de 13 (25) Martie : „Camera votează permutarea Cui
ţei de Casaţie la Iaşi, o concesie pe care Brătianu, sufletul Mi­
nisterului, o face Moldovei, pentru ca să-şi păstreze in Cameră votu­
rile Deputaţilor Moldoveni, şi prin urmare majoritatea".
Votul Senatului, anulând pe cel al Camerei, cuvântul dat dc Prin­
cipele Domnitor Carol 1, fu nesocotit de acei ce puneau mai presus de
interesul întregei naţiuni, interesele lor personale.

Serbări Domneşti şi Serbări Viponnlp.

laşul, în toate prilejurile când ţara cătâ a-şi manifestă simpatia,


respectul şi devotamentul către Tron şi patrie, u’a rămas mai pe jo s
de celelalte oraşe ale ţârei; dim p otrivă' totdeauna aici sa dai >
importanţă şi desvoltare mai mare sentimentelor dinastice şi pairio
tice. Astfel, la 8 Aprilie 1867 se celebrează in laşi. pentru intâiaş dată
ziua naşterei Prinţului Carol, prinţr'un impunător Te-Deum, ofi
ciat in Catedrala Mitropolitană, unde a luat parte toate uutoritâţih
civile, militare şi eclesiastice, mart mulţime de cetăţen şi Consulii
tuturor puterilor ce-şi aveau reprezentanţii in Iaşi.
Trei salve ale trupelor de garnizoana ce se aflau in curtea Mitra
poliei, au anunţat locuitorilor serbarea numireişi naşterei Domnitorului
Vpoi trupele in sunetul muzicilor au defilai
La 12 ore Prefectul de judeţ, în Camera sa din Palatul Admini­
strativ, a primit felicitări pentru M. S.
Primarul Comunei cu toţi Consilierii au fost cei dintâiu cari au
felicitat, şi au rugat pe Prefect să fit interpretul laşului către Domn
pentru îndoita serbare, trimiţând la Bucureşti îu acel moment ur­
mătoarea telegramă :
Mâria T a l
Xiua de 8 Aprilie, tn care plebiscitul Românilor vă numeşl Domn pe tro­
nul lui Ştefan şi Mihaiu, această zi care este şi aceea aniversară a Măriei Voastre
dă cea mai frumoasă ocaziune Ieşenilor ii vă adresa cu sinceritate călduroasele
şi devotatele lor urări de fericire, pentru Mărci Voastră n căruia augustă privire
e îndreptată spre prosperatelaşilor. In numele Comunei dară din nou zicem :
Trăiască România, Trăiască Domnitorul ci l.nrol I.
Primar, Th Teulu
Şl A IXIUA SA CAPITALA sa

Scara oraşul fu ilum inai; trei muzici au contat pr piaţa Palatului,


pc a Primăriei, şi in grădina Primăriei.
După săvârşirea Te-Deumului şi a defilărci, şcolarii in număr
de mai multe sule. însoţiţi de profesori şi stindardele şcoalelor, au
depus stâlpăni sărbătoarci Floriilor la Catedrală, |>e rare, după datină,
deia Biserica Domnească Sft. Nicolai cel Mare, în ajunul sărhâtoarei
îi duc cu ceremonie religioasă la Mitropolie.
Asupra acestei serbări, foaia locală (iazeta de lassi, cu data de 9
Aprilie 1867, scrie :
„Ziua de ieri a fost aniversarul zilei celei mai ferice a României.
In K Aprilie 1866, M. S. Domnitorul Carol 1 de I loheuzollern, alesul
nuţiuiiei Bomăne, a fost proclamai Domnitor al României.
Cine nu-.şi aduce aminte de bucuria frenetică ce umplu ţara in
acea zi de fericire neaşteptată? l ’e când toată lumea începuse a-şi
pierde speranţa, pe când sguduituri cumplite ameninţau palria cu
pericole din rare nimeni nu puteâ şti ce va ieşi, pe când un 3 Aprilie
umpluse sufletele de spaimă şi dovedise slăbiciunea unui guvernă­
mânt provizoriu, fruct al unei revoluţiuni paşnice, iată ziua de 8
Aprilie că soseşte, şi cu ea iubitul nostru Domnitor, speranţă. încredere !
Cu an trecui de rând România are o casă domnitoare eredi­
tară. un an trecui de când Carol I este Domn R om âniei! Acel an
când îl considerăm în toate faptele ce s'au petrecut iu toată curgerea
sa ne pare că a fost menit a fi un timp de încercare asupra naţiuuoi
Române. îndată după sosirea Domnitorului, trebui să se facă pre­
gătiri de războia, începute deja în timpul Locoteiicllţei, răci străinul
ne ameninţa cu o invaziune. Slabi prin ani lungi de o administraţiilor
rru şi dezordine financiară, slăbiţi încă prin o revoluţiilor care, na-
turalmente a alias după sine dezordine mai mare, cu toate silinţele
Guvernământului provizoriu, de a palia cel puţin relelor de care eră
cuprinsă ţara. Românii. în cea mai mare parte nu disperară, ci se
pregătiră cu energie la luptă, luptă neauzită intre o armată in care
rodea viermele discordiei şi a ncdisciplinei. cu armata unui mare
imperiu, intre o armată lipsită de arme şi de niuiiiţiiini, cu o armată
prevăzută cu toate, intre o ţară ncconstituitâ cu un imperiu de mii
di ani ! Bande de voluntari se formau din toate clasele societăţii.
Hunii stea ce a păzit până anini România, a ferit şi alunei de ea
pericole!' imense ce puteau naşte dintr'un râsboiu ; alte ispite insă
aşteptau patria. Seceta, foametea şi holera, începură a bântui grozav
luate ungherile României. Rele grele cari dispun popoarele la orice
întreprindere neprecugetată. Cu toate acestea Românii aveau acum
de Domnitor pe Carol 1, care câştigase loate inimile, in care se con­
centra loală încrederea !
Acel timp de ispite şi doliu a trecut acum. pacea domneşte in ţară,
speranţa i reînviat. Graţie energiei române putem speră că de acum
toate vor luă un curs regulat.
Salutăm, dară, eu fericire ziua de 8 Aprilie, ca ziua consolidărei
României, prin proclamarea augustului ei Domnitor de către poporul
întreg. O urâm şi ca ziua naşterei acelui care a fost chemat să fondeze
dinastia Română să curme starea revoluţionară permanentă in care
ajunsesem, să şteargă lacrimile de durere ale unui popor” .
ooo
84 RKOBI.E CAROL 1

CAPITOLUL V.

A treia venire în iaşi a Domnitorului Carol I.


Iuniu 1867.

Omilia IsrnelitA. I’ârrrilr Principelui in m-easlA chestie.


I’etiţiuneu Ieşenilor delii I Mnin I Uliii. Primirea >i iiispecţiunile llmiii
nilorulni. La Seliilnl lui TArAţA. Prineipele Carol a/.MA
Iu cursurile Universităţii. Ordinul de z.i cAlre garnizoana din laşi.
Aprecierile presei ieşane.

na din chestiile cari, dela incepulul Domniei Prin­


ţului Carol 1, a pricinuit mullă îngrijorare între
oamenii politici ui ţârei şi zâ n ă in mulţiimea
băştinaşă, nu numai din laşi dar din ţara În­
treagă însăşi, fu cunoscuta chestie israclitA, iscată
de multă vreme, prin ciocnirea intereselor, mai
ales economice, ale populaţiei autochtone cu ace­
lea ale evreilor, veniţi din toate ţările înconjură­
toare, de unde nu mai puteau trăi iu tilnnă.
evrei cari. înmulţindu-se în ţară, şi mai cu saună
în laşi. din ce in ce tot mai mult. şi acaparând
cea mai mare parte din comerţul, industrial şi
mai cujsamă finanţele Moldovei, făcură să se işle între ei şi local­
nici adesea neînţelegeri, protestări şi chiar uneori tulburări.
Acestea toate însă nu luară niciodată caracterul serios, sângieros
mai bine zis, care-1 avă prezenţa evreilor în statele mărginaşe., în
Rusia, Galiţia, Saxonia, etc.. unde aceleaşi fenomene sociale se pro­
duseră în diferite epoce. Certurile de diferite naturi, păruiţii întâm ­
plătoare intre indivizi singuratici, excese de zel ale unor funcţioiuari,
cari închideau 2 3 crâşme, pe când alţii autorizau deschiderea alltor
5 6, simulacre de „bătălii" între băieţii sau fetele din şcolile pruntare,
şi, iu cel mai grav caz, arestarea sau expulzarea din localitate, ori
chiar clin ţară, a câtorva evrei găsiţi fără acte în regulă şi fără meii un
rost, ori ocupându-se de afaceri incorecte prea bătătoare la ochi
toate acestea provocată, mai ales în anii 1866 şi 1867, zarvă miare
între oamenii politici ai statelor mari din Europa occidentală, nnoli-
vată mai ales prin faptul unor corespondenţe interesate şi a inttcn-
ŞI A DOUA SA CAPITALA SA

ţiu nes perverse ale unora, ce căutau să acapareze diferite afaceri ce


li se păreau interzise. Căci, într'aceste simple fapte a stat şi stă încă
si astăzi, în inare parte, deschisă această nenorocită „chestie israe-
litâ din ţara românească".
Preşedintele Alianţei Universale Israelite, Adolphe Cremieux, din
Paris, şi,, odată cu el, arhimilionarul Moise Montefiore din Londra,
alarmaţi de aşa zisele „persecuţii" ce le erau semnalate din Moldova
şi nnai in special din laşi, îmboldiră întreaga diplomaţie franceză şi
engleză împotriva locuitorilor băştinaşi ai Principatelor Unite şi a
guvernului lor. Pe lângă aceasta, sus zişii reprezentanţi ai evreismului
european găsiră de cuviinţă să vie înşişi în ţară la noi, spre a se con­
vinge rfe visu el de laetu, de suferinţele ce le îndurau coreligionarii lor
aiciea.
Însuşi Prinţul Carol 1 este surprins şi îngrijorat de aceste fapte
şi procedări, şi. in Memoriile Sale, la data de 21 Aprilie (3 Maiu) 1867,
vorbeşte de abraşa situaţie creată ţărei de sub sceptrul său, dând
următoarele amănunte :
„Brătianu e foarte ingrijat din pricina Moldovei, unde partida
sepiaratistă face cauză comună cu agitatorii şi emisarii panslavişti, îm­
potriva Unirei, a Prinfului şi a Ministerului liberal. Măsurile pe cari
Brătianu le-a luat impotrivâ tuturor străinilor vagabonzi, se aplică numai
împotriva evreilor, ceeace face o impresie nefavorabilă în străinătate".
La 12 (24) Maiu, Prinţul mai notează : „Conservatorii din Mol­
d ova înfăţişează Prinţului o petiţie privitoare Ia măsurile împotriva
evreilor; petiţia e îndreptată împotrivă lui Brătianu. Printre cei 00
de evrei, cari au fost declaraţi vagabonzi de o comisie ad-hoc, numită
de Municipalitatea din laşi, după ordinul Ministnilui, sunt opt pro-
pricetari de case. şi nici unul care să n’aibă profesiune; 37 din aceştia
au fost expulzaţi, 34 daţi judecăţei. Oricât de regretabil e acest lucru,
tot uşi nu e în raport cu groaza pe care a provocat-o. O măsură igienică,
cu bune intenţii s’a aplicat rău. şi se face totul spre a se îndreptă
gre şala . . .“
La 0 (21) Iunie ziarele franceze se agaţă iar de aşâ numitele per-
secuiţii ale evreilor din Komânia, şi provocară astfel o dispoziţie foarte
duşmănoasă faţă de Principate. /.<• Sitele, rare publicase o aparare a
disipoziţiilor ministeriale Române, publică acum o nouă scrisoare din
iairtea lui Crimieux, in care Brătianu e atacat cu cea mai mare vio-
f emţâ. In acelaş timp publică o depeşă a Comunităţei israelite din laşi,
in care se zice că „persecuţia pe faţă a încetai, ce-i drept, dar că în
ascuns se continuă cu o asprime nemiloasă : in loc de faţă, se întrebu­
inţează acum vicleşugul spre a se scăpă de concetăţenii israeliţi cari,
„clhiar după istoricii români” ('!) ar ţi stabiliţi in ţară dela persecuţia de pe
vreimeu lui Titu, în primul veac după Christos, şi acum sunt trataţi
deodată ca „vagabonzi” .
Iar la data de 14 (26) Iulie următor, Vodă C.arol ne mai dă ur-
măitorul exemplu despre neînţelegerile şi persecuţiile evreilor din laşi :
„L a laşi. un evreu a murit subit pe stradă şi a fost dus de poliţie
la spital, ca să i si facă autopsia. Ai săi se impotrivcsc la aceasta din
moilive de credinţi religioase, şi într’o învălmăşeală a trebuit să se ares-
tezie doi turburători Aceasta va da din nou pretext de ţipete în contra
M REGELE CAROL I

persecuţiilor evreieşti, mai ales cu prejudecata ce domneşte împotriva


guvernului".
După cum se vede chiar din aceste note ale Principelui, zarva
provocată în Europa şi calomniile aruncate împotriva Românilor în
genere, de corespondenţii evrei, se ridicară la atâta, încât cinai Îm­
părăteasa Eugenia a Franţei, trecând pe lângă pavilionul românesc
dela Expoziţia Universală din Paris, îşi manifestă scârba sa împotriva
Românilor, şi nu voi să intre înăuntru, — ca unul ce aparţinea unor
barbari persecutori!
Aceste toate fapte şi porniri cscitară şi mai mult animozităţile
dintre populaţia icşană şi evrei, şi, după mai multe întâlniri şi consfă­
tuiri publice, o mare parte a ieşenilor se hotărârii să facă o jalbă câtră
Corpurile Legiuitoare, în care să-şi exprime păsurile şi cerinţele în
această spinoasă chestiune.
Astfel, încă dela 1 Maiu 1866, st* înaintase la bucureşti urmă­
toarea petiţie, subscrisă de uu marc număr de cetăţeni ieşeni, cum şi
din alte localităţi, prin care se protestă adânc împotriva acordărei
drepturilor de cetăţenie evreilor, pentru cari stăruiau din răsputeri
membrii Alianţei universale israelite:
Domnilor Drpnlafi,
Noi subscrişii. Români din Moldova, n'am putut nici sfi ne închipuim măcar
ca Adunarea României ar fi In stare să înstrăineze drepturile imprescriptibile ale
naţiunui, dandu-lc acestei lepre a popoarelor civilizate căci nu*iubitul domniei-
voastre, nici fiitr'un caz, uu vă poate învoi distrugerea naţiunei pe care reprezen­
taţi şi ai căreia drepturi sânteţi imperios chemaţi a k* apără Dreptunk impres­
criptibile ale Românilor, nici însuşi naţiunea, iumasft, nu le poate Instrcinn. •
şi ea lu arc numai în depozit, p este datoare sfi Ic treacă neatinse urmaşilor lupă
cum le-au primit dela străbunii noştri. De aceea dar, <icpnrtc de a admire un mo­
ment măcar putinţa acordărei de drepturi politice jidanilor, sau facultatea de
putea ei cumpără moşii I ii România, noi venim să vă cerem legi de excepţiune pen­
tru apărarea noastră contra acestui flagel neîmpăcat
Cerem dar :
I. Să aplicaţi României principiile şi măsurile luate de Napokoi cel Mare,
in contra jidanilor :
„I. Orice nk'âtuirc dc împrumut făcută de către jidani cu nevrianici, fără
autorizarea epitropuhii lor, cu femei fără autorizarea bărbatului lor. cu militari
fără autorizarea căpitanuhii de este soldat sau sub-ofiţor ş. a şeluhii dc corp
de este ofiţer, va fi nulă desăvârşit, fără ca purtătorii sau cesionarii ei >ă poată
uveâ cuvânt de a reclamă, şi fără ca tribunalele noastre să poată ordonă urmărire
II. Nici o poliţă, bilet de ordin, obligaţiuuc sau promisiune sub-scrisă dc
către vrc-unul dintre supuşii nostii iiecoiuercianţi in folosul unui jidan, iu va outcă
fi reclamată, fără ca purtătorul să probeze mai întâi că valoarea a lost plătită în­
treagă şi fără fraudă.
III. Orice creanţă a cărei capitul va fi încărcat tutr'un mod vederat, sa*
ascuns prin îngrămădire de dobânzi de mai mult ile 5% va f> redusă de către tribunale.
Dacă dobânda trece (ieste 10% creanţa ca fi declarată uşurară şi ca astfel
anulată.
IV. Reutru creanţe Ic legitime şi neusurari**. Tribunalele sunt autorizate să
acorde termene de plată conform cu acuitatea.
V. I>e astăzi înainte, dela 1 Iulie viitor, nici uu jidan nu se va pute:, deda
ia vre-un comerţ, trafic sau negoţ oricare, fără să fi primit mai Iută < patentă dela
prefecturii, care nu |>oatc fi acordată decât p< baza unui certificai al Consiliului
Municipal local. Iu care se va constata ca numitul jidan u face usură sau vreun
trafic ilicit.
Şl A DOUA SA C A P IT A L 87

VI. latenta aceasta se va retnoi In toţi anii


V II. Procurorii Tribunalelor sunt spocialmcntc însărcinaţi să retragă această
patentă, de îndată ce le va fi adus la cunoştinţă că un jidan patentat face usurfi,
sau vre-un trafic fraudulos.
V III Orice act de comerţ încheiat cu vre-uu jidan iicpntcntat va fi nul.
iX . l ot asemenea va fi nulă orice ipotecă va luă un jidan nc-patciitat usu-
eunui fond, când se va dovedi că citata ipotecă provine dintr'o poliţă sau
din vre-o afacere oarecare de comerţ, trafic ori negoţ.
X. Orice contract sau obligaţiune subscrisă iu profitul vre-unui jidan ni
patentii., pentru afaceri streine comerţului, negoţului sau traficului, va puteâ fi
revizuită în uriiut unei anchete a Tribunalelor Datornicul va fi admis să dove­
dească că este usură au rezultatul unui trafic fraudulos şi dacă proba va fi do­
bândită, creanţa va fi redusă după socotinţa Tribunalului, sau se va anulă dacă
uşura Întrece 10%.
X I. Dispoziţiunile art. II asupnt poliţelor, sunt aplicabile pentru trecut
ca şi neutru viitor.
X II Jidanii uu vor putea să Împrumute pc amanet slugilor, nici chiar şi
altor persoane, intru cât nu se va fncc act regulat de Tribunal, în care act sc va lă­
muri anume că banii sau numărat dinaintea judecătorilor, căci la din contra acei
jidani vor pierde orice drept asupra amanetului şi Tribunalele vor fi datoare să
ordone restituirea lui.
X III. Jidanii nu vot putea asemenea să primească in amanet instrumente,
unelte obiecte de gospodărie şi haine dela săteni şi dela slugi.
XIV Nici un jidan nedomicilint astăzi îu departamentele Hi nulin de sus şi
de jos, uu va mai fi Învoit să in domiciliu dc acum înainte.
X V . Uopulaţiunea jidovească nu va fi admisă să se răscumpere pentru con-
MTipţiutie : In urmare tot jidanul căzut la sorţi va fi supus semnului personal".
.i .să avem reciprocitate iu privirea articolelor de brună şi băutură; şi de
oarece jidanii nici cumpără nici mănâncă obiecte dc hrană preparate de Români,
să fie şi «i opriţi dc a fnbiicâ şi de a vinde românilor, prin târguri şi sate, pâne, came,
vnn, rachiu, etc., şi să ţie spiţerii.
3 Să fie opriţi rle a ţine moşii iu arendă, cârciumc, sabaturi, velrtiţc, mori.
fen»true prin munţi, vămi pe In graniţe; şi prevederea unor aspre măsuri pentru
ceic« ajută pe jidani să Înlăture legile.
t. Urmărirea jidanilor acelor care* posed, prin subtcrfugiuri. mai multe moşii
tn Moreto v a ;
5. Refuzarea indigenat ului. chiar individualmonte, pentru toţi cei ce nu pro­
fesează moi ala creştină;
<•. A s»i respinge dela funcţiuni j>c acei jidani cari sau introdus in posturi salariate
şi onoriiico, sub di ferite forme, precum medici, ingineri, architcc ţi, comisari, vameşi, etc.
7 Una narea, cel puţin |>e cinci ani. a tuturor vânzărilor silnice pentru mo­
şule amanetate jidanilor;
8. Statornicirea unei dobânzi legale obligatorii; ar fi bine să se iâ drept normă
venitul mijlociu al moşiilor, căre i de 7%, căci într’o ţară spccialmentc agricolă
aceasta’: o normă generală:
9 Oprirea năvălirii jidanilor vagabonzi, şi mărginirea şederei in România,
pe zcc« Uliu numai, pont ni acu jidani care vin cu paşapoarte în regulă ;
10. uprim peutili jidani dc a cumpăra imobile prin oraşe, de astăzi Înainte .
11. Orice nsociaţiunc jidovească pentru orice scop nu se va puteâ înfiinţa
lâră de învoirea prealabilă a municipalităţilor din localitatea unde voeşte să aibă
•şedinţa municipiile voi tolera sau refuză înfiinţau*;* asociaţhinilor acestora.
12. Facerea unei catagrafii generale u tuturor jidanilor din România. In care
mi va lămuri foarte amănunt : protecţiuncn la care: sunt supuşi, timpul de când
sunt ii. ,un numele, vârsta, numărul iiidiviziloi din fiecare familie mijloacele de
existenţă, lescria, averea, şi anume iu ce consta. Acest recensământ să sc execute
cu ce» mn marc scrupulozitatc, şi jMintru acei jidani care ar ascunde ceva să sc
prevadă o penalitate specială.
Aceste sunt cererii* şi dorinţele noastre, dictate de un spirit de prudenţă, şi
vă rugăm să .*u cugetaţi vă am fi iujuşti. sau că am tinde să ne izolăm de popoa­
rele « Mvibzaic ale huropei, cerâud restricţiuni pentru jidani.
KKtiELE CAROL I

Din potrivă, noi cerem numai apărui tm fu contra unei opresiuni tiranice care
DMIl împresurat <le preţutindem-; cerem dreptul de a putea dispune de averea
noastră ; cerem dreptul dc a nu ne vedea până şi credinţa noastră batjocorită, prin
denumirea dc Homâni de religie Israelitâ, prin care se pune, j** altarele Bisericii
noastre naţionale, iudaismul alăturea cu creştinismul; cerem si noi un loc la soa­
rele care încălzeşte pământul nostru românesc, cumpărat cu sângele părinţilor no­
ştri ; în fine cerem justiţie !
Asupra acestei petiţii, foaia icşanu Tribuna liomânii zice, că nu­
mai două manifestări grave şi precugetate s’a produs in Iaşi, în ultimii

ITnivrntilaten veche, foiuitft reţedinţâ domnenacâ |h? In Rfârşitul veacului al IS-lea.

patru a n i: Dorinţele roşiile in 1863 şi Pctifiunea contra Jidanilor


subscrisa in 1866. Insă, şi din aceste două manifestări, are un caracter
adevărat popular numai l’ etiţiunea contra Jidanilor, care pentm
aceasta a fost adoptată nu numai dc tara Moldovei întreagă, ci chiar
de întreaga Romănie, căci Capitala Bucureşti a făcut şi ea o peti-
ţiune contra Jidanilor, şi poporimea bucureşteană la 18 Iunie s'a
mişcat fără preget şi s'a rostit cu tărie contra împămăntenirciJKvreilor.
Adunarea Constituantă n'u putut negă caracterul popular şi intensi­
tatea opiniunei generale in această chestiune. Articolul 7, paragraful
Şl A DOCA SA CAPITALA w>

2 din Constitutiune a dat sentimentului popular forţa de lege. Prin­


cipiul creştinătăţei a triumfat dar şi in Constituţiune, precum el pre-
văluise şi in Convenfiunea de Paris din 1858, asupra falşului libera­
lism antinaţional.
Toţi amicii sinceri ai Constiluţiunei noastre in vigoare, adaugă
Tribunu. sunt daturi să propage respect profund pentru dispoziţiunea
aceasta fundamentală. înscriptă între drepturile Românilor. „Numai
străinii dc rituri creştine pot dobândi împământenirea". Iac' aşâ I
Dar asupra acestei chestii evreeşti vom reveni mai departe cu alte
citaţii din .\lemoriile Hegrhii şi diferite acte ale timpului; este destul
să spunem deocamdată că din această pricină, cum şi din apariţia unor
noi iscoditori ai chestiei separatismului. Prinţul Carol I fu silit să facă
' nouă călătorie la laşi. în acelaş au 1867, spre a linişti spiritele atât
ale ..persecutaţilor cât şi ale „persecutorilor", şi a stă mai mult în
foasta Capitală a Moldovei in vederea potolirei tuturor nemulţumirilor.

După înştiinţările şi pregătirile prealabile. Luni la 12 (24) Iunie
1867. Domnitorul Cânii I soseşte spre seară în Iaşi. cu suita sa obiş­
nuită. şi este primit cu o impozantă manifestaţie, cetăţenii purtând
sute de torţe aprinse şi întreg oraşul fiind fnunos iluminat, prin toate
mijloacele ce stăteau pe atunci la îndemână. O deputăţie de 25 cetăţeni
întâmpină mai întâiu pe Vodă in Dealul Pomilor, sau RAptdea, unde
bătrânul literat Gheorghc Asaki pronunţă o mică urare, rugând pe
Prinţ să-şi prelungească pe cât cu putinţă şederea sa în laşi
Carol-Vodfi răspunse in câteva cuvinte.
La bariera Socolei, Primarul şi toţi Consilierii comunali oferiră
Domnului tradiţionala pâine şi sare, şi după o mică cuvântare, Vodă
se scobori diu trăsura cu cari- făcuse drumul, şi luă loc într'un echipaj
special, ce fusese anume cumpărat de Primăria laşului. Toate breslele
locale, cu steagurile şi starostii lor in frunte, înconjurară şi însoţiră pe
Donmitoi în tot parcursul stradelor, până ce ajunse la locuinţa ce se
destinase Măriei Sale. la Copou, în casele Colonelului Grigore Sturdza.
Timpul fusese splendid şi tot poporul ieşan ieşise pentru întâmpi­
narea Capului Statului.
După o relaţie mai amănunţită dată de oficioasa foaie Progresul,
se arată că Doninitorul Carol I ajunsese la 8 ceasuri seara pe culmea
dealului Răpedea, într’o trăsură deschisă, însoţită de Ministrul de
Culte Dimitrie Brătianu. Acolo a fost întâmpinat de delegaţia ieşană.
între care erau şi toţi deputaţii locali.
Prinţul Carol s’a oprit şi s’ a coborît din trăsură, şi a primit astfel,
cele dintâiu felicitări de bunăvenire dela venerabilul Gheorghe Asaki,
căruia i-a răspuns în româneşte : „V ă mulţumesc Domnilor, pentru
urările dc bunăvenire ce-mi adresaţi; suni pururea fericit a mă afla
in mijlocul vostru !"
După cc a mai adresat câteva cuvinte binevoitoare persoanelor
ce-1 înconjurau, deaeolo a urmat calea înainte spre Iaşi, cu un numeros
cortegiu de călăreţi şi de trăsuri.
La bariera Socolei. unde eră ridicai un arc de verdeaţă, îl aştepta
Consiliul Municipal, având în frunte pe Primarul oraşului; aici eră
90 REGELE CAROL I

o maro afluenţă de populaţie, care venise din toate părţile laşului să


salute pe. Dom nitor; se deosebiâ mai ales populaţia comerciantă din
Tataraş, care avea cu ea vreo 60 călăreţi ce purtau flamuri, şi un
mare stindard pe care erau scrise aceste cuvinte : Comercianfii Ro­
mâni. (.aud a sosit Prinţul Carol acolo, s’a manifestat o adevărata
expresiune de entuziasm în luată mulţimea ; Domnitorul s a coborîl
şi a primit felicitările Primarului, gustând din pâinea şi sarea prezen­
tată ; s'a suit apoi in echipajul Domnesc, unde a invitat a luă lot
pe Primarul oraşului, şi in momentul pornirei echipajului dela bariera
Socola. Tătărăşenii călăreţi, prin o manevrare repede, a înconjurai
trăsura Măriei Sale, de care nu s’a mai deslipit până ce a sosit la poarta
Palatului, in care il aşteptau spre a-l salută, toţi judecătorii, o mare
mulţime de notabilităţi şi clerul, având in Trânte pe Mitropolit
F.râ intr’adevăr frumos acest moment, când Domnitorul incun-
jurat de mulţimea poporului şi urmat dc multe trăsuri, a intrai in
oraş în mijlocul urărilor şi a bucuriei generale, trecând la pasul cailor
in toată întinderea şoselei Socolei, strada Podului Roş, a Hereste-
giilor şi strada Mare, până aproape de Cupon.
Oraşul întreg slrăluceâ de o splendidă iluminaţie, şi pe trotuare
poporul îngrămădit salută cu neîntrerupte urări fericita reînturnare
a Inălţimei Sale în mijlocul ieşenilor. Pe la orele 10 a pornit din piaţa
( ’.urţei Vechi o măreaţă manifestaţie populară, care s’a îndreptat în
spre locuinţa Domnitorului. Tătărăşenii călări au pornii înainte cu
flamurile şi stindardul lor, apoi veniâ poporul pedestru cu torţe în
mână şi muzica, ce execută arii naţionale. In unnă veniâ uulţinu .<
trăsurilor La această manifestaţiune luară parii' laţi comersanţu Ro­
mâni, mai mulţi preoţi, profesori şi notabili, rari formau un cortegiu
intins. Mulţimea apropiindu-sr dc locuinţa Domnitorului, după un
l'ra întreit, a trimis o deputăţie ca să ceară voii să prezint- Măriei
Sale din partea poporului laşului felicitări de lmnăvenire Domnitorul
fiind insă indispus din cauza ostenitoarei călătorii, se culcase ci- vreo
jumătate de ceas inainte, aşa că insărrină pe Ministrul Brăliami sa
mulţumească poporului în numele său şi să vestească deputăţia t ri-
ineasă că va fi primită a doua zi la 11 oare.
Ministrul Dim. Rrătianu s'a adresat atunci poporului eu urmă
toarele cuvinte :
Ieşeni.
Măria Sa Domnitorul, fiind indispus are durerea de - nu vă
vedea i i i astă seară. Măria Sa m'a însărcinat să vă spui că se im Io
fericit In mijlocul vostru, şi vă mulţumeşte din inima de călduroasa
primire ee-i faceţi pentru a treia oară. Manifestările entuziast! a sim-
ţiinintelor voastre de iubire bucură cu atât mai nmlt pe Domnitorul
Românilor, că Măria Sa ştie, simte că în persoana lui Caro! i, voi
salutaţi întărirea şi perpetuarea Unirei, mărirea României independente
şi liberă, căreia Măria Sa a consacrat întreaga Sa existenţă Să trăiţi Ie­
şeni, anlemergătorii l n irei! Trăiască România una şi nedespărţită !
Poporul a strigat cu entuziasm : Să trăiască România unu si
nedespărţită I Să trăiască Carol 1 ! A p o i mulţimea s a împrăştiat
in cea mai mare linişte pe la 11 */2 ore noaptea
$1 M DOUA SA CAPITALA •I

A doua zi o deputăţie din toate clasele socictăţei Ieşene a fost


primită de Oomniloi când (deputatul A. D. Holbau a adresat Domni­
torului cuvinte pline de simtţire şi devotament.
Prinţul i răspunscu nituită bunăvoinţă deputăţiei, zicând: „îm i
pare râu d-lor că n’am putut şti de mai înainte intenţia populaţiei, căci
cu toată oboseala mea, aş fii aşteptat şi pănă la orele 2 după miezul
nopţei. fiindcă eu nu sunt miciodată obosit in asemenea împrejurări,
ştiind că manifestaţiile acesitea sunt spontanee şi pornite diu inimă.
Această manifestaţie nu măi surprinde, căci Eu cunosc sentimentele
cetăţenilor Ieşeni pentru Mime".
\poi Ministrul Dimitrie Brătianu a prezentai Măriei Sale pe fie-
<ăre membru din deputaţiuine, in parte : Domnul a adresat cuvinte
graţioase fiecăruia, lai căndl Ministrul a prezentat pe negustorii din
Tataraş, Înălţimea Sa le-a ;zis : „îm i pare bine d-lor, că am avut
caziune de a vă cunoaşte, ciăci eu am o deosebită îngrijire pentru po-
pulatiunea Komână din Tatairaş” .
A doua zi Ir 13, Inălţiineea Sa (lela orele 1 a primit pe înaltul Cler,
având m frunte pe Eminenţa Sa Mitropolitul, autorităţile judiciare, Ad-
oumstraţiunea. Primarul şi IProfesorii, iar la orele 3 a primit Corpul
diplomatic care, in uniformă, a venit să feliciteze pe Măria Sa.
! lomnitorul după aceea a vizitat mai multe stabilimente şcolare,
spitalul Sft Spiridon şi Israe.dit: iar la orele ti a dat un prânz, la care
i azistat Primarul, Prefecţii de district şi poliţie. D-nii I lurmuzachi,
Mavrogheni si alte îotabiiih'ăţi din Iaşi, iar după prânz Măria Sa a
iacul o preumblare la grădima Poster.
Luni Carol-Vodă pe la (orele 9 dim. a ieşit pe jos în mai multe
părţi ale oraşului. Dela orele :2 a dat audienţă particulară la mai multe
notabilităţi ale oraşului, iar Im prânz au azistat Eminenţa Sa Mitropo­
litul. mai mulţi funcţionari (militari şi civili, şi alte notabilităţi.
La orei 7 1 /> Măria Sa iau ieşit în trăsură spre Copou şi grădina
1 estei şi dela grădina lui lBalş încălecând, a parcurs împrejurimile,
coborându-se prin Păcurari, unde a vizitat şi cazarma cavaleriei, şi
apoi a reintrat în Palat la oreele 11.
Apoi la 15 Iunie Domnitlorul a mers la Frumoasa, unde a vizitat
a doua baterie de A rtilerie; pe urmă a trecut la lialala spre a vedea
eăzărmile bateriei a fi-a, iar deaci s’a cohorît la Seminarul Socola, şi
apoi s’a reînturnat la Palat. Aici pe la orele 2 p. iu. a dat audienţă
la toţi acei ce au voit a-1 vizzitâ. La prânz au fost invitaţi şi au luat
parii Beizadea Gheorghe Şutţu, C. Sturdza. Gh. Asaki, Maiorul An-
ghelescn şeful batalionului I—in de vânători. Maiorul Botcanu şi alţii.
După prânz \ odă a ieşit la turele 7 însoţit de aghiotantul său. in tră­
sură până la bariera Socola,, de unde a încălecat iarăşi, mergând la
Schitul lui TânifO. De acolo reiintorcându-sc in oraş s'a oprit la Primărie,
şi a comandat a se da semnallul de alarmă penLru incendiu. Aici înăl­
ţimea Sa ii’ , fost cu totul ^satisfăcut, din cauză că operaţiunea nu
s'a făcut cu destulă iuţeală 'Apoi pe la orele 11 ţâ a reintrat la Palat.
Pretutindeni unde Prinţul! a fost recunoscut de populaţie, a fost
primit cu aclamafiuni entuziaasle. Măria Sa pe ori nude a vizitat sta­
biliment publice, a arătat mitilţumirea sau nemulţumirea Sa, după
starea în care a găsit aceste ^stabilimente
93 REGELE CAR01. I

Im 17 Iunie Domnitorul a vizitat Mănăstirea Frumoasa, unde a


ordonat a se face împrejurul bisericei o grădină împrejmuită, prin aju
torul soldaţilor de geniu : a vizitat încă Cetăţuia, Sucala şi Spitalul
militar.
La ÎS curent înălţimea Sa ieşind pe jos, la orele 1) de dimineaţă a
vizitat, însoţit de d-l General Davila, Şcoala de băieţi din Sărărie şi
pe acea din Tataraş, despre care a rămas mulţumit, găsind aci hărţi
geografice şi hună regulă în toate. Apoi a trecut la Spitalul Paşcanii din
Tataraş, a vizitat încă Gimnaziul lui Alexandru cel Bun, Şcoala de
fete Centrală, Academia, Şcoala Normală şi primară dela Yasile Lupu,
şcoalele primare dc fete din Păcurari, dela Toma Cosma, dela biserica
Bărnoschi, şi cea din Tataraş, Sfl. Voevozi, şi pretutindeni a fosl
mulţumit de buna regulă şi îndeplinirea datoriilor diriguitorilor ace­
stor stabilimente publice.
Tot în acea zi Înălţimea Sa a vizitat temniţa, Institutul Griqo-
rican dc naştere. Gulia şi Şcoala de Arte.
Luni la 151 Iunie, la orele 7 1/2 dimineaţa. Măria Sa Domnul a
trecui in revistă trupele din garnizoană.
Im orele 7 V, trupele în mare ţinută dc ceremonie se aflau in or­
dine de bătae pe o singură linie, pe. platoul Copoului, in dispoziţia ui
mătoare ; aripa dreaptă spre oraş, şi slănga spre Pester.
Şcoala Militară la dreapta, I-iul de vânători, un batalion din ai
7-lea de linie, 2 baterii de artilerie, 2 escadroanc de lăncieri din al 2-lea
regiment şi un pluton jandarmerie calare.
Fix la ora anunţată, cu exactitatea ce-l caracteriza, M. Sa în­
conjurat de un numeros Stat-major trecea pe dinaintea trupelor, sub
fanfarele muzicelor militare, care intonau imnul : „Dumnezeu apără pe
Domnul", şi sub urările soldaţilor care răspundeau cu entusiasm la bine
voitorul salut de : „Sănătoşi copii !" făcut deMăria-Sala fiecare corp
O dimineaţă de vară din cele mai frumoase şi un numeros public
de ambele sexe. in trăsuri şi pe jos, imită. în poetica panoramă ce se
deschide ochiului de după platoul Copoului, forma unui tablou din
cele mai vesele şi mai măreţe.
Măria Sa după ce trecu pe dinaintea tuturor trupelor, se intoars.
la aripa dreaptă şi cu rigurozitatea unui adevărat militar, începu a
examina instrucţia fiecărui corp in parte, urmând cu un ochi esercital
toate formaţiile trupelor. Revista in detaliu se termină cu o şarjă dc
două escadroanc de lăncieri în bătae. condusă dc M. Sa în persoană.
După terminarea revistei, trupele sub comanda Colonelului Ha
dovici se masară in coloană de gloate, spre a se pregăti pentru defi­
lare şi defilarea începu la 11 ore fără un sfert. Infanteria cu Şcoala
Militară în cap defila in coloană de divizioane, luând distanţele pnn
capul coloanei, artileria în coloană de semi-escadroane
După defilare trupele se masară din nou în coloană, şi M. S. chie-
niând pe toţi ofiţerii superiori, le arătă pe teren mulţumirile sale pen­
tru ţinuta şi instrucţia trupelor, recomandând fiecărui Sef dc corp
în parte, cu minuţiozitatea unui general consumai, toate micile de-
tailuri care trebuesc rectificate, pentru ca instrucţia să nu mai lase
nimic de dorit. Măria Sa termină aceasta inspecţiune prin următoarele
cuvinte :
ŞI A DOUA SA CAI‘ITAI.A «3

„ V ă mulţumesc D-lor Ofiţeri superiori, pentru stăruinţa care con-


„stal că aţi pus in îndeplinirea îndatoririlor d-voastră, şi vă auto-
„rizez l)-lor Şefi de corpuri, a mulţumi trupelor de sub a d-voastră
„comandă din parte’ mi. Sunt foarte vesel de a vă spune l)-lor, că
„trupele au defilat cu toată precizia militară, cu care voesc ca tru-
„pele romane să defileze pe viitor. Deşi sunt mulţumit de d-voastră,
„totuşi vă amintesc să fiţi foarte aspri în privinţa disciplinei; căci
numai prin disciplină şi prin sentimentul datoriei puteţi păstra stima
mea şi a ţârei întregi".
I >upă aceasta M. Sa părăsi platoul Copoii lui, trecând din nou
pi dinaintea trupelor şi mulţumind in persoană fiecărui corp. I.a
amiază toţi d-nii ofiţeri superiori fură invitaţi la masă la Palat.
După aceea pe la orele 11 Înălţimea Sa a mers in urma unei in-
vitaţiuni din partele, la Sinagoga lsraelită. unde s’a cântat un Te-
Deum compus in limba română, şi s’a ţinut de asemenea in româ­
neşte discursul următor :

Prea In<11(aIr Doamne!


Comunitatea lsraelită din Iaşi, pătrunsă de cel mai adânc res­
pect, reînoind în locaşul lui D-zeu uiări pentru buna venire a Măriei
Voastre, plecat Vă roagă, să-i permiteţi a depune Alesului Xaţiunei
sentimentele sale de amor, de credinţă si de devotament. Deâ D-zeu
a spiritul de dreptate, de pace şi de adevăr, care domneşte şi in ţara.
di unde a plăcui providenţei a ne hărăsi pe un Suveran, să se sco-
boare şi asupra iubitei Pairii a noastre, să o pâtrunză, să o vivifieze.
Iiindu-i de ajutor la fericirea regenera ţiu nii ce o aşteaptă sub augusta
umbrire ; Măriei-Voaslre.
Sperăm cu toţii in clemenţa a tot Putintelui, că renaşterea a-
ceasla va crea o epocă mântuitoare, un trai salutar pentm oricine
locueşte pe solul român, dacă numai îl va îmbrăţoşa cu căldură, dacă
numai ii va iubi cu ardoare şi cu abuegaţiuue.
Ilar şi lumină cerească să fie cu Tine, o Prea înălţate Stăpânei
Dumnezeu să bine-cuvinteze pe Homania 1
Dumnezeu să deâ putere, sănătate şi zile îndelungate Alesului
Naţiunii, prea iubitului nostru Domnitor, Alteţei Sale Serenisime
Carol 1.
Să trăeşti Măria Ta !
Sinagoga era splendid împodobită, sute de tinere copile şi copii
in veşminte albe şi cu bucbeturi de flori în mână. erau înşiraţi pe
amândouă părţile pe unde a trecut înălţimea Sa. Toţi israeliţii pre­
zenţi erau in cea mai bună ţinută, şi partida reformistă, a făcut tot
ce i a stat prin putinţă pentru a proba că populaţiunca israelitâ înţe­
lege în sfârşit, că nu mai poate rămânea incultă şi izolată în mijlocul
popoarelor civilizate. Pe la 1 oare înălţimea Sa a mers la fotograf,
apoi la biserica Protestantă, dorind să viziteze toate riturile fără
deosebire, şi de aci a trecut la Primărie, unde a examinat cu mult
interes şi atenţiune mijloacele de fraudă, precum tinichele fasonate
pe forma corpului şi beşici de bou, pe care israeliţii şi femeile lor le
ascund pe sub strae, pline cu rachiu de contrabandă. Apoi a mers în
IM RKOKUC CAROI. I

târgul Cucului, la o locuinţă iu stare de mijloc, de-a israeliţiloi. şi


convingându-sc de periculoasa înghesuială în care trăiesc (fiind peşti
fltKI suflete în acea casă), de mizerie şi necurăţenia lor, le-a declarat,
faţă fiind doi din principalii lor, D-nii B yk şi Aron. că va dâ ordini
să-i supue imediat, la regulele higienice de care se bucurii aslă-zi 'u-
mea civilizată.

Seara Înălţimea Sa a dat un prânz la Srhilul Iui Tărăfti. p- un


diu împrejurimile cele mai încântătoare ale laşului. I.a prânz : asistai
Ministrul Brătianu, Profesorul Suciu, Mareşalul Curţei şi Prefecţii de
district şi de oraş.
in 20 Iunie pe la orele 11, Domnul a vizitat Universitatea, nsoţit
de Ministrul Instrucţiunii şi Dr. I)avila i.a acea oră era pe a-
tedră Petru Suciu, profesor de Dreptul roman, şi intrând Domnitorul
în sala cursului, profesorul se opri spre a face onorul cuvenit: Dom ­
nul invită pe profesor a‘şi continuă cursul. Deşi ora mai se finise.
Petru Suciu continuă până ce s'a încheiat obiectul prelecţnmii c era,
Delegaţie rl /idei commisis. Terminând prelegerea. Suciu anunţă Dom­
nitorului că ora sa a trecut şi că urmează a se ţinea prelegerea de
Istorie, dară dacă consimte Măria-Sa va continua. Uimei Măria-,v
adresându-sc lui Suciu, exprimă deplina sa mulţumire şi eşi din sală
In intervalul prelecţiunilor Măria-Sa a făcut o scurtă vizită Şeoalei
de pictură, pe care o cunoştea mai de mult.
Apoi Domnul reveni în sala cursurilor, unde Nic lonesei în­
cepu prelecţiunea sa de Istoria Universală. Protesorul tonescu s'a en-
horit de pe catedră spre a întâmpina pe Dom nilor şi îndată apoi a
continuat cursul. Materia lecţiunei erâ din secolul lui Ludovic X IV .
în privinţa religiunei şi a literalurei. Ionescu arătă necesităţii impe­
rioase ale Franţei de a rămânea catolică, şi cu toat aceste cum poli­
tica lui Iînric IV, Sully, Richelieu, in cele religioase atât innăuntru
cât şi in afară, erâ favorabilă reformei şi animată de spiritul de toii
ranţă. Această politică a urmat'o şi Ludovic X IV până la revocarea
edictului de N antes; apoi insistă asupra consecinţelor fatale ale re
vocărei.
Trecând în sfera ttterilor, arată de câtă importanţă este pentru
luminile istoricului critic mişcarea ideilor; constată predomnirca Franţei
prin litere şi ştiinţi. mai mult decât prin rezbele, cu toate sacrifiriilc cele
mari ; expuse în mod critic influenţa ce a avu t cultura literilor asupra
progresului, in genere, şi asupra culturei Europene în particular. Voi
bind apoi despre autori, insistă şi dă superioritate lui Moliâre aii
I). Ionescu face o mică digressiunc. zicând că'i par- rău că nu i per
mite timpul a vorbi mai mult de literatură, dar când D-l Ministru
al Instrucţiunei ce e prezent, va binevoi a dâ un profesor special de
literatura franceză, atunci studenţii vor aveâ cunoştinţi nai întinşi
di frumoasa desvălire a literalurei din secolul li.i l.udovn X IV
venind a vorbi de prozatori, prezintă pe Pascal ca părintele prozei
moderne, arată cum acest puternic geniu a combătut scepticismul
şi insistă asupra ideii lui Pascal, că creştinismul e îndestul pentru
însufleţirea progresului moral al omenirei
SI A DOUA SA CAPITALA or.

Prinţul in toi timpul prelegerei a stat alcntiv. Aproape de


finele orei <1-1 loncscu termina. zicând că nu voeşte a obosi pe prea
înălţatul Domn exprimă fericirea ce simte văzând pentru prima
oară un Domn asistând la curs şi interesându-se cu atâta bună-voinţă
de progresul învăţământului. Toţi studenţii imitând ultimele cuvinte
ale d-lui lonescu, strigară ,,Să trăiască Măria Sa".
Măria Sa adresând cuvânt d-lui lonescu, a bine-voit a exprima
mulţumirea Sa si eu deosebire cum au aprecia! pe marii poeţi Shakes-
neare. Moliâre, ctc. Măria-Sa la urmă vizitând biblioteca, s’a retras
mulţumit.
I1 la orele 1 1... sositul depulaţiunea compusă din 10 notabili
din Tataraş, Înălţimea Sa Ic-a spus că a cercetat Hrisovul şi do­
cumentele lor câ a fost simţitor şi mişcat pentru cele ce au sulerit
până acum, că cererile lor se vor supune de către Guvern la apre-
ierea Camerei viitoare, care va face negreşit îndestulare dreptelor
plângeri iar până atunci, a adăugat înălţimea Sa. pentru ceeace
aveţi să mai plătiţi pe anul acesta, voiu răspunde eu din caseta mea
particulară unde se cuvine. La aceste cuvinte mărinimoase un L'ra!
întreit s ridică din partea deputaţiuuii. iar Primarul cari- eră în
fruntea deputaţmnii, adresa plin de mişcare Inălţimei-Salc, cuvintele
următoare :

Măria Tal
Ca Prim ar al Urbei Iaşi sunt prea fericit a vă puleâ mulţumi şi
pentru ast frumoasă şi generoasă faptă, arătată astăzi, locuitorilor
creştini din Tataraş.
Măria Ta ! cetăţenii Ieşeni n'au încetat şi nici vor încetă a vă
iubi <i căldură, şi a fi cu devotament către Tronul Măriei Talc, care
ivel atata bună-voinţă şi îngrijire pentru noi.
Ieşenii sunt plini de bucurie şi mândri când Domnitorul Ko-
■nâniloi Carul I se află petrecând în mijlocul nostru, în a doua Sa
Capitală şi reşedinţă.
Speranţele cele mari ale noastre, v'am mărturisit ră le avem în
Augusta persoană şi Guvernământul Măriei Tale I
Să trăiască prea iubitul nostru Domnitor Cnrol 1 1
Principele i primii cu mulţumire deosebită această sinceră şi
călduroasa mărturisire, şi strângând mâna Primarului, a salutat cu
bunâ-' oinţă şi iubire depulaţiunea Tătârăşenilor.
P<- la lirele 1(1 după prânz, muzicile militare aflătoare în laşi.
pornim din Piaţa Teatrului, între oştire mulţi având lămpile la puşti,
au oprii dinaintea Palatului şi a cântat 7.orile dc seară.
In to impui acestei parade Înălţimea Sa a stat pe balcon, până
ci a nninat serbarea şi s a retras numerosul public.
Ia ziu d 21 Iunie, Domnitorul îşi luă rămas bun dela toată
lumea ieşană cu care fu în contact şi, emiţând Ordinal dc zi pe armată,
ce-l publicăm mai jos, pleca în nclamaţiuni generale la Târgul-Fru-
mos, apoi la Botoşani, etc
lată Ordinul de zi v o r b it :
KKOEI.K CAROL

Ojifrri, lub-ojitm capotaţi şi soldate ai ţ/arimoanri laşi.


Sunt multutnit (Ic voi. La revista ce V'arn tăcui astă-/) |h' teren, am • instalat
cu plăcere frumoasa (mută, exactitatea şi iuţeai» eu cure s’au executat mişcările
ce am ordonat ; am fost cu ntăt mai multutnit. cu cât micul vostru număr, iu pro*
portic cu greutăţile garnizoanei, nu v'a lăsal îndestul timp pentru instrucţie.
Şcoala militară, vânătorii, regimentul al 7-lea şi artileria au manevrat bine
au mai puţin bine a manevrat cavaleria, ale cărei şarje au fost executate cu un
adevărat clan şi o precizie, precum am dorit totdeauna să văd cavaleria; dacă
astă-zi am avut ocazia de a vă arătă deplina mea mulţumite, trabuc a vă arătă
şi onrecari mirt imperfecţii, provenite din greşelele unora din uliţei ii subalterni,
cari n'au dat comenzile sub-diviziunilor lor ct. destulă energie şi 11*011 pustiu lo­
curile lor cu destulă precizie. Domnii Şeii de corpuri, simt sigur, că vot pune tontă
atenţia lor asupra acestui punct, care odată înlăturat, nu-Mi rămâne decât Ic
mulţumi pentru silinţele ce tiu pus de a aduce corpurile lor in aşa plăcută storc
Ofiţeri, sub-ofiteri, caporali şi soldaţi, dacă instrucţia şi împlinirea datoriilor
voastre sunt mulţumitoare, doresc asemenea ea şi purtarea voastră afară din ser­
viciu să fie exemplară; câteva conflicte ivite iulie locuitori şi militari au dat bu­
la mai nmllc plângeri; sunt convins că pe viitoi 1 le nu se vor ivi. Aducep-vă anume
totdeauna eă întâia datorie u soldatului este de a păstră ordinea şi legalitatea, că
disciplina este sufletul armatei şi că prin respectul reciproc intre cetăţeni şi soldei,
acesta atrage usupră-i stima, iubirea şi încrederea roaeetătonilor săi, şi • it acest
chip asigură ordinea publică, cea dintâi ţintă a Guvernului.
CAROL.

Asupra acestei petreceri in Iaşi a Domnitorului, toate rga-


neie de publicitate, fără deosebire de parlid. au făcui descrieri elo
gioase a chipului cum a urmat primirea şi relaţiile cetăţenilor cu ( apul
statului. Reproduc numai căleva rânduri din foaia opoziţionistă con
servatoare Gazda de lassi, din 15 Iunie 1X67. cart conţine dease-
menea fraze simpatice la adresa Înaltului Oaspe
„M . S. Principele Domnitor, zice Gazeta de lassi. a sosit I.uni
seara in a doua Capitală ti României, după o scurtă călătorie in dis­
trictele dela gurile Dunărei şi pe linia Prutului. Acelaş entuziasm
sincer pe care M. Sa l'a întâlnit peste tot locul in drumul Său. l a
găsit şi în Iaşi.
In dealul Hăpedei. îl aştepta m ulţim ea; tar respectabilul cetă­
ţean Gheorghe Asaky, adresă Principelui câteva cuvinte pentru a-I
felicita in numele oraşului.
ldeea de a încredinţa d-Iui Asaky, misiunea plăcută de a feli­
cita pe Domnitor la sosirea Sa. fu intr adevăr o idee din cele mai
nimerite, a d-lui Prim ar; o asemenea urare nu poate fi decât d< bune
auspicii şi pentru Principe şi pentru ţară. căci I) Asaky 1 înconjurat
dc aureola unei jumătăţi de secol de muncă, consfinţită la binele şi
la luminarea Patriei sale.
Dela Răpidea până la Copou, M. S. s'a înaintat in mijlocul ură­
rilor m ultim ei; bateriile dela Cetiţuea salutau şi ele cu 101 salv-
buna sosire a Domnitorului; sunetul clopotelor anunţă laşului o
veste bună.
Oraşul nostru semăna iarăş, pentru moment. .1 şi fi recăpătat
veselia, animatiunea ce'l caracteriza odinioară .
Dreptatea, foaie antisemită, din 12 Iunie 1X67, scrie următoarei»
Şl A DOI'A SA CAPITALA

„Ca in limpii cei bumi, în cari Municipiul nostru era cuibul româ­
nismului vile»/, şi in pubere, populaţia noastră Română stă in pi­
cioare. aşteptând cu nerăbdare sosirea iu mijlocul ei a M.-Sale Dom­
nitorului. Ni se umple inima de bucurie văzând de pe acum pregă­
tirile ce se fac pentru reccpţiunea ce va să aibă loc peste câteva ore :
căci aceste pregătiri spontanee, venind din insăşi inima poporului
nostru, sunt pentru noi o dovadă vie că românismul nu s’a stins încă
de tot sub lovitura unei sisteme de impilare şi nedreptate, care a în-
genunchiat şi inăbuşit pâini acuma orice aspiraţiuni naţionale şi
populare.
Ţoale elementele poporului român din acest oraş nedreptăţit se
deşteaptă şi voesc să arate că vieţuesc şi că au dreptul să vieţuiască
încă sub scutul dreptăţii şi al libertăţii. Comerţul naţional, rămă­
şiţele sdruncinalei industrii naţionale, viitorul ţării in sfârşit, repre­
zentat prin junimea şcoalelor noastre, eu toţii ies intru întâmpinarea
Domnului României, şi din suflet curat, ei, cei insătoşaţi de drep­
tate, vor să salute de bumă-venire pe \cela. sub Domnia căruiâ s’a
inaugurat pentru ţara noastră o epocă de libertate, şi sub Domnia
căruia ei sperează că şi dreptatea sc va împărtăşi pentru toţi cu o
deopotrivă măsură . ..
In veacul nostru Domnia nu poale avea alt razem mai puternic
şi mai durabil decât iubirea unui popor luminai şi avut. Românii
noştri plini de speranţă dic a recâştiga aceste bunuri, sub un regim
de dreptate şi de libertate, se strâng împrejurul Domniei însufleţite
de ideile veacului. .
t u data de 11 Iunie, acelaş ziar mai dă următoarele amănunte
isupra petrecem Domnitorului in Ia ş i:
..Municipiul nostru avui fericirea mult dorită de a vedeâ pentru
a treia oară în sânul său pe M. Sa Domnul României. Intrarea M.
Sate in această reşedinţă antică, nobilă şi ilustră a fost o mare săr­
bătoare . şi cu atâl mai mare şi mai frumoasă, fiindcă a fost o săr­
bătoare adevărat populară- Eră de o parte seninul cerului şi răcoarea
aerului, de altă parte en'tusiastnul poporului, probat prin semnele
de iubire şi de bucurie cele mai solemne.
M. Sa a fost primit la bariera Sucola de autoritatea comunală,
de puterea ostăşească, şi die un popor foarte numeros, in care se deo­
sebea corpul tuturor neguţătorilor români, adunaţi in jurul unui
steag murei, făcut inadins pentru această sărbătoare. Numai acei
dela noi cari pe aiurea se numesc arislocrafi, nu s'au văzut nicăirea
la primirea M.-Sale; erau numai trei boeri, si aceia jiitânifi 1
M Sa a trecut la locuinţa Domnească ce i-a fost pregătită in ca-
srir Ij-nrt hristina, (alte reUaţii zic casele (ir. Sturdza), strada Copou.
IV la orele 10ţ. noapdea mai multe mii de cetăţeni români de
toate categoriile, pe jos şi călări, eu steaguri tricolore şi făclii aprinse,
cu o bandă de muzicanţi m ilitari, au venit până la locuinţa M.-Sale
ca să-şi deschidă către EI Itoatâ inima lor, ca să-l (eliciteze de buna-
sosire şi sa-şi arate devotamentul, credinţa şi iubirea către Domnie.
0 delegaţie a poporului a fost primită în camera pentru recep­
ţiile domneşti, delegaţi erau : Sfinţiele lor păr. Economi I. Roşu şi
Oavril Ursu ; D-l I’ Suciui senator; D-nii D. Tăcu. AI. Ghcorgliiu
M. A- ttofdan - C M 1. V
M REOKLK CAROI. I

şi Al. Holbau deputaţi de Iaşi; D-I C. Corjeseu consilier comunal,


agricultor şi a vocat: D-l G. lorga, consilier comunal şi avocat D-I
D. Angliei proprietar şi agricultor; D-nii comercianţi Nicolai loan.
Anania Popovici, V. Mihăilescu, St Bucur şi l). Popescu.
Durere mare insă . . . că delegaţia poporului n'a putut să vadă
pe M. Sa, ca să-i arate sentimentele poporului, li bolnav M Sa,
nn-L puicii vede! ar fi spus D-I Mareşal: de are-o 14 zile tic emul că
luloreştc continuu prin larii, se vede cil din cauza aceasta nu se aflu bine.
Delegaţiuuea foarte întristată se zice că ar fi cercat oarecare stăruinţă
în dorinţa sa. «le a vedea pe bunul Domn al ţărei. Atunci D-l Mareşal
ar fi zis că, tlnal ar fi /os/ anun(atil cu urc-o oră înainte această fru
moaşă mani/cslare a poporului, D -nii delegaţi ar li pulul vorbi cu M.-Sa
S’ar fi replicat din partea delegaţiunii, că manifestările poporului
cele spontanee şi sincere nu se pol anunţă. Se spune că însuşi D-l Mi
nistru Brfitianu, ce eră de faţă, s'ar fi cuprins de o confuziun in
tristală. la cuvintele D-lui Mareşal.
Lucrul in fine s'a sfărşit aşă : D-l Ministm a invitat delega ţiu-
nca cu multă căldură, ca să vie la M. Sa a douazi la oarele 11. in
urmă a eşil de a mulţumit poporului in numele M. Sale. pentru sen
timcntele ce păstrează către Hnmăuia şi Alesul ci. Să trăiască Ho-
intui iu l'liilă, ture şi glorioasă! Să trăiască laşii şi să in/lorească!
Cu aceste cuvinte pline de entusiasm şi salutate de popor, D-l Mi­
nistru a încheiat frumosul său discurs.
Cu toate acestea poporul s’a retras cu multă mălmiir cu o
bănuială întemeiată despre buna-voinţă a D-lui Mareşal.
A doua zi la oarele 11, M. Sa a primit pe delegaţii poporului, cu
amabilitatea sa naturală şi cu multă voe-bună. Delegaţiuuea i depus
felicitările şi devotanentul ei către Domn. în numele poporului u
atins pe scurt şi suferinţele cari apasă pe laşi şi pe întreaga Moldovă,
din cauza plăgei jidoveşti, care s'a întins peste toată ţara
M. Sa ar fi răspuns cam în termenii aceştia : ..Cunosc hm su­
ferinţele Românilor. Mulţumesc din toată inima pentru iubirea şi d e­
votamentul ce’mi arată poporul. Vă invit cu stăruinţă D-lor Delegaţi,
ca să încredinţaţi din partc'Mi pe concetăţenii D-voastră, că sunt
mâhnit din suflet, furnică n'am ştiut nimica de frumoasa manifestare
ce au venit să’mi facă aseară. De aş fi ştiut, cu toate că eram prea
obosii de călătorie, chiar aşi fi aşteptat poporul. I'aş fi aşteptat şi
până la 2 ore după miezul .lopţei, pentrucă pi mine nu mă obosesc
niciodată manifestările poporale, care purced lin inimă şi din bună­
voie".
Iată şi vorbele adresate Domnitorului de deputatul laşului, A.
D. Holbau, in numele delegaţiei poporului, ce. le-am amintit mai sus:
Măria Tal
Deputaţiunea care are înseninata onoare de a se prezentă astăzi
Inălţimei Tale, este aceea care aseară eră însărcinată de către întreg
poporul Homân din Iaşi, să vie spre a'Ţ i manifestă devotamentul
său; şi mai ales pentru aceasta a treia veniri a Înălţime: Tale in
mijlocul nostru, poporul Ieşan mai mult decât oricând, o voit să
arate toată dragostea sa pentru persoana Măriei Tale De aceea Prea
şl A DOUA SA CAIITAlJt m

înalţi Doamne, această imensă mulţime care se adunase spontanei!


şi care eră alcătuită din toate clasele active şi inteligente, devotate
pentru binele public, şi pentru propăşirea Komâniei. a stămit atât
de mult şi cu atâta căldură să vadă pe Măria Ta, să o salute in per­
soană, exprimându-i respectuos mulţumirea ei de a Te vede în oraşul
nostru.
Poporul leşan cunoaşte toată îngrijirea Măriei-Tale pentru nu­
lului nostru oraş; poporul este pe deplin convins că sub înaltele aus­
picii ale Măriei-Tale, acest oraş, care altădată a dat probe vii de vir­
tuţi civile, va deveni iar/lş un oraş românesct
XIAria T a !
Deputaţiunea rare si- bucură de inalta favoare de a vorbi Inăl-
limei Tale în numele poporului leşan, crede de a sa sfântă datorie
să arate, că acest popor sufere de o nepomenită exploatare, care l'a
redus la mizerie, şi care prin monstruosul monopol al coaliţiunri ji­
doveşti i s’nu acaparat până şi obiectele cele mai necesare ale hranei
publice. Ieşenii, Măria Ta, salutaseră cu mulţumire măsurile luate
de către Ministrul Inălţimei Tale, l)-l Ion Brătianu, pentru cură­
ţirea ţârei de plaga jidanilor, cari au năvălit de pretutindeni, insă
el a fosl cu atât mai dureros întristat văzând că inlervcnţiunea justi­
ţiei. care trebuie să vegheze necontenit pentru binele public, precum
şi intervenţiunea Ministrului de Finanţe, n'au avut alt scop decât
să paralizeze şi să nimicească bunele efecte ale acestor măsuri.
Cu toate aceste. Măria Ta, oraşul Iaşi, precum şi tot poporul
Român din această l'altă parte a României, este pătruns de o mare
speranţă că înălţimea Voastră, ajutai de concursul luminat al gu­
vernământului Vostru constituţional, studiind adevăratele nevoi ale
ţărei întregi, veţi aduce o vindecare curând acestor suferinţi.
Trăiască România !
Trăiască Măria Ta 1“
Cu dala de 17 Iunie, Dreplalea mai dă câteva note interesante :
..Domnitorul chiar a doua zi dela sosire, a început a vizită stabi­
limentele publice ale Municipiului, neanunţat, voind să se convingă
insuşi şi fără pregătiri de starea lor adevărată. Această solicitudine
a Domnitorului pentru şcoale ne bucură . . . M. Sa a înţeles prea bine
toată importanţa ce trebuie să aibă şcoala pentru naţiunea română,
şi cală indirect, prin iniţiativa sa personală şi prin interesul ce puartă
învăţământului public, să arate tuturor cât ar trebui să ne aplicăm
a ajută la răspândirea învăţământului".
\supra acestei vizite domneşti în laşi găsim şi in Monitorul
Oficial din Bucureşti o relaţie restrânsă, conţinând câteva note spe­
ciale, pe cari le reproducem :
.Iaşii n’a putut rămâne mai pre jos de celelalte oraşe, şi, diucolo
de marginile oraşului, departe mult de barieră, un impozant număr
ele cetăţeni din toate stările şi poziţiuuile sociale, au venit să-l întâm­
pine pătrunşi de dorinţa de a’l vedeă şi a'i uni bunâ-venire.
l-a hotarul districtului, Măria-Sa fu întâmpinat de l)-nii Pre-
lect al districtului şi de membrii Comitetului permanent; la jumă­
tra REGELE CAROl.

tatea poştei, dincolo de bariera Socolci. in dealul Rftpedei. o mul­


ţime numeroasă, eu deputaţii şi senatorii districtului în frunte, veni
să salute pe Măria-Sa, cu aceleaşi probe de amnare şi devotamenl.
Dela Răpedea până la Copou, unde s’a instalat tn caseb D-lui
Grigore Mihail Stiliza, Măria-Sa a înaintat în mijlocul urărilor inul
ţimei, pe când tunurile Cetăţuei salutau cu 101 salve venirea Măriei
Sale şi clopotele, despicând aerul cu sunetul lor inajestos anunţau
Iaşilor şi populaţiunci sale o veste fericită.
Seara, pe la orele 11, o manifestaţiune, compusă de un număr toarte
mare de cetăţeni, cu torţe aprinse, cu stindarde tricolore şi cu muzica in
frunte, au venit in curtea locuinţei Măriei-Sale spre a-l felicita
Măria-Sa, din cauza unei uşoare indispoziţiuni. provenită dm
greutăţile călătoriei, fiind retras în apartamentele sale, a insărcinat
pe D-l Ministru al Cultelor să mulţumească cetăţenilor in numele
său, şi lot odată să le arate, că a doua zi ar dori să primească o de-
putaţiune dintre D-lor. Seara, până către miezul nopţii, oraşul i lost
splendid iluminat, şi poporul străbătând stradeli făcea unirile cel'
mai călduroase pentru Domnitorul Românilor.
A doua zi,-la l.'i, la orele 11 înainte di amiază deputatium
dintre notabilii oraşului a fost primită în audienţă de către Măria-
Sa Domnitorul. D-l A. Holbau, luând cuvântul in numele celăţomloi
ce se aflau faţă, a ţinut un discurs bine simţit şi prin care. venind
să depuc la picioarele Tronului Suveranului Românilor ontagelc şi
devotamentul tutulor orăşenilor, asigură pe Măria-Sa despre pro­
funda veneraţiune ce are întreagă poporaţium română pentru Au­
gusta Sa persoană.
Măria Sa. cu un ucent ia care se recunoştea cât eră de atins pen­
tru frumoasa şi spontnneea primire ce i se făcuse, răspunse deputa-
ţiunei, că niciodată nu s'a îndoit de simţimântele bunilor cetăţeni
din Iaşi, şi, intorcându-se către deputatul Tataraşilor, suburbie care,
poporală în cea mai mare parte de artizani români, a suferit i i i aceşti
din urmă timpi mai mult în interesele salt materiale, il autoriză
asigură pe locuitorii săi. din partea Măriei-Sale. că in special va face
să înceteze cât mai curând suferinţele lor.
In general, dela sosirea Măriei Sale în laşi. oraşul nu prezintă
decât tabloul unei animaţiuni şi veselii unanime

Revenirea l*rinfului (jirol I in laşi. Scrisoarea luipărmiiliii


Vnpoleon III. Domnitorul mi|iâr|ind premii.

După ce Domnitorul vizită mai multe oraş. din Moldova de


sus, în ziua de 29 Iunie reveni în Iaşi, unde trecu din nou in revistă
diferitele trupe din localitate, mai făcu câteva inspecţii |ie la diferite
autorităţi, şi acordă încă câteva audienţe.
Aici, primi din partea Împăratului Napoleon III. o scrisoare au­
tografă, în care se atingea mai ales nenorocita chesti. israelită care
pe atunci fierbea necontenit atât în ţară cât şi in străinătate, având
bine-ştiut, principalul său focar în laşi.
lată, in textul original, scrisoarea despr can este vorba
$1 A DOUA SA CAPITALA iot

Mon cher Prlnce,


Je rcponds A Iu foi» aux dcux Icltrcs que Vutre Altcssc a bien voulu m’Acrire.
J 'ii vu iivee ploisir <tnns la premiArc quu vos sentiment» pour la France n’Ataient
as changcs ot j'ai i t t Iris tuuche des exprcssions sympatliiques quc renferrae
Ei sccondc. A propus de l'uccident du (i juin. Jc vous remercie aussi de la part que
.ous preiiez u la sunlAdu Priuce Imperial; lieureuscment il est complAtcmcut rAtabli.
Jc rends justicc A tous Ies clforts de V. A. pour le bicn de son puys et j'ai
vu avec plaisir A I'exposition Ies prodoits des Provinces-unies ct j ’apprtcie votre
concours pour arrivcr a l'unitA monitaire.
L'nllaire des isrueliles a vivement inmressionne le public, parce qu'il u vu dam
celle penieutlon, digne d’un aulre ăge, le deşir de llatler Ies mauvais instinels de la /oule.
Jc vous renouvellc l'assurancc du sentiment de băute estime ct d'amitiA.
avec lesauclles jc suis, do votre Altessc
Le bon cousin, NAPOLEON
h m , Ic M Jiiln 1887.

In ziua de 2 Iulie avii loc in iaşi o mare solemnitate, pentru îm­


părţirea premiilor la elevii şcoalelor primare şi secundare locale, că­
reia i se dădii o importanţă deosebită prin prezeuţa Domnitorului
I a tteeaslă solemnitate asistă şi Mitropolitul Calinic, cum şi toate
autorităţile mai înalte, atât civile cât şi militare.
(iazrlu dr lassi din tl Iulie 1807 descrie astfel mersul solem nităţii:
„Împărţirea premiilor pentru şcoalele primare şi secundare din
iaşi. s a făcut Luni în 2 Iulie »în sala Universităţii pentru elevi, iar
pentru eleve în sala Pensionatului Central,
i Sai:i Universităţii a fost decorată în un mod demn de serbarea
ct’ eră să se facă. Pe o estradă ridicată ca de o palmă, şi îmbrăcată
cu covoat eră aşezat tronul pentru M Sa; de jur împrejur păreţii
rau ornaţi cu steaguri tricolore. Tronul M. Sale eră incunjurat de o
mică grădiniţă. Dela poartă până la scări erau puşi copaci, antreul
şi scările erau prefăcute în mici boschete şi alee boltite. In afară,
elevii şcoaleloi primare erau aranjaţi şiraguri, dela poartă şi până la
scările de intrare.
I a 11 ore a sosit Măria Sa, însoţii de D-l Ministru Dimitrie Bră-
tianu. Dela poartă şi până în sala serbărei, M. Sa a fost însoţii de
urării' entusiaste ale elevilor. In tot timpul M. Sa a şezut in picioare
dinaintea tronului ec-i eră pregătiL
Serbarea a început cu un Imn, cântat de elevii şi elevele Conser­
vatorului. Domnul Maiorcscu a citit raportul făcut Măriei-Sale asupra
stărei instrucţiunei publice în Iaşi, la finea anului şcolar 1866 -1867.
Pi urmă s procedat la împărţirea premiilor.
Premianţii întâi erau iiicunuuaţi de însuşi M Sa. Ceilalţi primeau
premiile din mâna D-lui Ministru.
Ordinea împărţirei a fost în modul urm ător:
Şcoalele primare, Conservatorul, Gimnaziile : Alexandru cel Bun,
Ştefan cel Mare, şcoala Preparandară şi în fine Liceul Central din Iaşi.
( eleorarea s'a finit pe la orele 12 L,, iarăşi printr'un Imn, cântat
de devii şi elevele Conservatorului.
Pela orele 1. Măria Sa s'a dus la Pensionatul Central de fete.
Aici raportul călră M. Sa a fost făcut de cătră D-l N. Culianu. Pro­
gramul serbări i a fost ca şi la Universitate.
102 Hhl.KI.K CAKOL I

Câteva observaţii cam înghimpitoare le face, cu acest prilej


foaia locală Dreptatea (4 Iulie 1867), la adresa Profesorului l niver
sitar T. I Maiorescu. întrebându-1 „în ce chip şi în ce calitai s a
introdus a figură în această solemnitate, întru cât Ministrul însăr­
cinase o ('omisiune specială care să se ocupe cu distribuţiunca pre­
m iilor". Mai zice că „confuziunea cea mai mare a preşăzut la acea
solemnitate; Consulii nu au fost invitaţi, şi ei au protestat din a-
ceastă pricină la Ministru. Discursul ocazional pronunţat de l)-l Ma­
iorescu a provocat o nobilă şi adevărată indii/riafiune intre toţi spec­
tatorii, cari au văzut intr’însul o lovire dată şi instituţiilor comunale.
Consimţit-a şi D-l Ministru la insulta ce s'a făcut instituţiilor noastre
municipale?” . . . etc.

Atacuri in potriia Principelui Domnitor. Scrisoarea


către Moses Montefiore. T. Itoldur-Lâţescii şi ziarul ..Rolriiil”
Lovitura dela Circul lliiuemann.

Vorbita chestie israelită continuă să dea de lucru tuturor celor


interesaţi pro şi contra rezolvirei; instigaţiile din lăuntru. ca şi din
străinătate nu conteniră nici un moment şi, cu cât timpul înainta cu
atât şi apăsarea asupra cârmuiturilor ţârei noastre devenea mai pu­
ternică. mai ales din partea membrilor Alianţei israelite universale
Cremieux şi Montefiore ţineau in uiAni pe cei mai puternici miniştri
ai Franţei şi Angliei, având în acelaş timp trecere mare şi la Berlin
şi la Viena. iar Statul românesc, de-abiâ înjghebat, avea neconte-
nita trebuinţă de sprijinul puterilor aşâ zise garante, cari, deşi în
cheiase cunoscuta Convcnţiune dela Paris, unde elementul evreesi
fusese absolut înlăturat dela obţinerea drepturilor de cetăţenii in
ţările dunărene, totuş în urmă cedară stăruinţelor marilor financiari
cari deţineau, atunci caşi acum, nervul principalelor acţiuni ale bătrâ
nei Europe.
Aşâ fiind ministrul Ion Brătianu fu silit să caute a şi justifică
către miniştrii Cabinetelor străine, ordinele şi măsurile ce luase in po­
triva streinilor vagabonzi (în realitate in potriva evreilor), şi, mai
apoi, însuşi Principele (’.arol I, căruia i se pretindeâ o acţiune mai
puternică, din partea Comtelui de Bismarck şi a altor puternici din
Europa, fu silit să scrie unui din citaţii reprezentanţi a evreimei en­
gleze, inulti-milionarului Moses Montefiore, o scrisoare în termeni
împăciuitori. care. dată apoi. cu vădit interes din partea evreilor,
publicităţei, in mai toate jurnalele principale ale străinătâţei făcu
un efect puternic în ţară, şi fâ exploatată de opoziţiune mai ales,
ca un act în contra interesului şi siguranţei naţionale
Cuprinsul acestei scrisori fu acesta, după cum o găsim tradusă
în foaia ieşană C.orwenfiunea, din 5 Octomvrie 1867
Domnule Hnron,
Am jirimit scrisoarea D rV „ (lin 2-1 August trecut şi am citit'o cu un viu in­
teres. Conform celor CC am avut ocnziunca să vă spun însuşi din graiu, dorinţele
ce formaţi pentru rarvliginiutrii D -v„ sunt deja realizate, lsrncliţii sunt obiectul
fntutgei mele dragoste şi intregci dragoste a guvernământului meu, şi simt o vie

I
r •
şi A DOUA SA CAPITAU 103

plăcere că aţi venit în România, pentru ca sa vă convingeţi că, persecuţiunco reli­


gioasă de care reaua voinţă a făcut atăia vuet, nu există. Dacă din întâmplare
câţiva isracliţi au fost puţin supăruţi, aceste sunt nişte factc isolate. a cărora res­
ponsabilitate guvernul meu nici uu gândeşte s*o primească.
Voi ţiue totdeauna la onoarea de u face ca libertatea religioasă să fie respec­
tată, şi voi privegheâ neîncetat la execuţiunen legilor, care ocrotesc pe Isrneliţi,
iu persoanele şi în averile lor. Întocmai ca şi pe ceilalţi Români.
Bine-voi ţi a primi. Domnule Baron, asigurarea foarte distinsei mele conside­
raţi uni.
CAROL.
Sir Mnize Moniefiorc, bar.
C0tr9<xni, 18(20) Au«u»t 1867.

Cu toate comentariile diferite ale presei ieşane şi române în ge­


nere, publicarea acestei scrisori n a putut să schimbe de loc adevă­
rata simpatie şi încredere, ce atăl ieşenii cât şi publicul românesc
aveau în Principele Carol 1, căci orice cititor sincer şi cunoscător al
împrejurărilor politice în cari această scrisoare putu fi scrisă. îndrep­
tăţesc simţământul din caro porni, — acela de a se molcomi furia
puternicilor streini, cari căutau orice prilej ca să zdruncine poziţiunea
şi viitorul ţărei româneşti.
*

Am arătat mai înainte că unul din principalii propagandişti ai


separatismului şi ai alegerei unui Domnitor dintre naţionali, şi anume
în persoana lui Nic. R. Roznovanu. fu Teodor Boldur-14ţescu. care
jucâ cel mai de samă rol tu revoluţia dela 3 Aprilie 1866, şi publică
apoi mai multe broşuri şi articole în diferite gazete, relativ la această
nenorocită chestiune. Pe când cei mai mulţi din părtaşii ideilor sale
îşi schimbară curînd vederile şi simpatiile după întronarea Prinţului
Carol I, 14ţeseu persistă încă cu multă tărie, în lupta-i contra unirei
şi a Domnului străin.
In vara anului 1867, I4ţescu făcu să apară în Iaşi o foaie săp­
tămânală umoristică, conţinând şi diferite caricaturi litografiate, având
ca titlu Boldul, şi ca emblemă un bou, din a cărui piele jupoiâ o cioarft,
iar un ţăran cu un enorm bold în mână fmpungeâ cioara: deo­
parte st vedea zăcând o femec (Moldova), de pe corpul căreia se ri­
dica un stol de corbi. Intre caricaturi erau multe cari ridiculizau pe
cei mai de samă oameni de stat ai ţărei şi chiar pe Dom nitor;
în genere loviturile se îndreptau mai mult contra muntenilor.
Aceste procedări, neaprobatc dc cea mai mare parte a cetăţe­
nilor ieşeni, avură de efect excitarea multora în potriva lui Lăţescu.
Dar mai ales, cum eră şi fireşte, ofiţerii munteni din regimentele cu
garnizoana în Iaşi. nu’I mistuiau dc loc pe acest feroce publicist.
\şâ fiind, în scara dc 3 Septemvrie 1867, in timpul unei repre­
zentaţii date dc Circul lliitlcmann, ce se află în Iaşi, se iscă deodată
un tumult spăiniânlător, ce făcu pe multă lume să zbucnească afară
din circ, - iar la urmă se auzi că T. B. Lăţescu fusese înju
ucis chiar, dc doi ofiţeri munteni.
('.uni s’au petrecut lucrurile şi impresia ce a produs, în
supra diferitelor păi uri sociale, nu le-am puteâ descrie mai bine
iot I1KOKI.K CAROL I

reproducând diferitele articole gazetăreşti şi acte judiciare can au


urmat, în urma anchetelor rânduite in această nenorocită afacere
Vom dâ însă, mai întâi, aprecierea ce face organul cel mai serios
din localitate, din acea epocă, (jazetn de lussi, în numărul său de Du­
minică 27 August 1X67, asupra apariţiei foaei de care vorbim mai sus :
„U n ziar sub o formă umoristică ( Boldul) a apărut de curând in
laşi. Asemenea ziare, când sunt bine scrise, fac pe oamenii de spirit
să râză; când insă nu au sarea şi gustul necesar unor glume menite
a provocă ilaritatea, atunci rămân necetite şi merg să sporească
arhiva hârtiilor netrebuitoare. Presa umoristică are multe privile-
giuri şi poate luâ multe lib ertă ţi; însă şi aceste au marginele lor.

Titlul foniei umoristice BOIJ)UL red*clntlŢde_T. Boldur-LAteecu, In 1867.

Din nenorocire ziand nou născut nu se pare a fi înţeles misiunea sr,.


nici limitele libertăţilor ce îşi poate acordă. Dela cel întâi număr el
a călcat peste toate legile bunei cuviinţi. a degradai onoarea presei,
a căzut in cea mai înjosită desfrânare. El îşi începe cariera prin o
lungă şi monstruoasă insultă făcută contra persoanei Măriei Sale Dom­
nitorului, contra voturilor naţiunci care I.'nu ales. o insultă care lo­
veşte direct în însăşi onoarea ţărei. Domnitorul ce se afl/t pus in rapid
statului este, o persoan/i sacri) şi inviolabilii, de care nimenea nu si
poale atinge; El este o întreagă instituţiune emanată din voinţa ţărei.
El este în lăuntru şi Î11 afară reprezentaţi unea cea mai înaltă a Na-
ţiunei, şf orice ofensă îndreptată contra Sa nu’ L ponte atinge pe
Dânsul, ci se resfrânge asupra suveranităţii naţionale, asupra naţiu-
Şl A DOUA SA CAPITALA IM

nei întregi care ar privi aceste ofense fără a le răspunde cu expresiunea


celui mai profund desgust. Tot omul de bine nu poate decăt să se re­
volte la citirea acestor linii scrise, se vede, în momente de aberaţium
mentală, şi căt pentru noi, simţindu-ne indignaţi la vederea unui
abus de licenţă atât de degrădător pentru presa noastră, socotim
c i este de datoria autorităţilor de a interveni grabnic, pentru a pune
capăt licenţei şi a face să se respecte legea.
Dacă sunt oameni care n’au nimic sacru iu lume, care despre-
ţuesc legile şi instituţiunea unei ţări. pentru care onoarea familiei,
respectul datorit Tronului şi inaieslăţei naţionale sunt in joc, aceşti
oameni trebuesc pedepsiţi, căci fără aceasta ain ajunge la anarhic
şi libertatea presei ar ajunge a fi un scandal social '.
Hezultă din tonul ţinut de presa ieşană că puţini erau acei ce aprobau
procedura şi atacurile lui l.ăţescu în contra Domnitorului şi a Munte­
nilor: dar nu mai puţin adevărat este că el îşi avea negreşit, câţiva
partizani, şi, faţă cu încordarea ce adesea se simţeâ în laşi, câtă vreme
doleanţele cetăţenilor de aici nu erau încă satisfăcute de Guvernul
central, se puteau găsi destui oameni cari să apere pe gazetarul prea
expansiv de unele lovituri, ce ar fi eşit din mijloacele de îndreptare
admise de legile în vigoare.
Dar să istorisim mersul probabil al lucrurilor de atunci.
Prefect al Poliţiei laşului fusese numit nu de mult un ŞtefanSi-
lileanu, de loc din Focşani, care. acolo se bucură de O familie puter­
nică. ce deţinea slujbele mari ale oraşului de pe Milcov, şi avea în
acelaş timp şi puternice răgele pe lângă guvernul din Bucureşti.
Această numire, cum şi acele ale Comandanţilor armatei locale, şi
alţi luncţionan răzleţi, trimeşi din Muntenia, erau făcute de Guvern
cu scopul de a supraveghiâ şi infrânâ la timp orice veleitate de separa­
tism sau atac in potriva întregei cârmuiri, inclusiv a Domnitorului
Ca atare, laptele şi vorbele lui T. B. I-ăţcscu erau, bine-inţeles, din
acele ce nelinişteau pe Prefectul Sihleanu şi pe comandanţii şi ofi­
ţerii Munteni din laşi.
Cu pregătire de mai înainte sau nu, faptul a rămas nu îndestul
de lămurit până la sfârşit, lovitura (lela Circul Hullemami avu loc,
cum am spus. in seara de 3 Septemvrie 18H7, şi împrejurările ei mai
amănunte le găsim in foaia contimporană Dreptatea (No. din 10 Sept.
1X07). unde între altele se arată că : între acte, intr'o despărţi tură
i Circului. Teodor Boldur-I .ăţescu a fost bătut, călcat cu picioarele
şi rănii cu ama într’ unul sau in două locuri. Iii timpul loviturilor
s a strigat din Circ mai întâi că e foc, că circul s'a aprins, şi mai apoi
a ai, mi ,i scapat din cuşca lui. Câteva persoane cari se dădeau de
martori oculari, afirmară că atentatorii au fost doi ofiţeri munteni.
Purii şi SliUiiiranu.
Sun câţiva indivizi, continua Dreptatea, cari susţin in socie­
tate şi prin publicitate, că toţi ofiţerii munteni de aici din laşi. şi
toţi miniştrii munteni dela Bucureşti, sunt complici la faptul pe­
trecut aceşti indivizi, dacă sunt întregi la minte şi oameni de o-
nnare. ar trebui sa meargă şi să probeze înaintea Tribunalului.
(iu câteva zile înainte se zice că avusese loc, în Grădina Primă­
im REGELE CAROL 1

riei, un conflict între ofiţerii Paris şi Slătineanu şi T. B. Lăţescu, şi


că acest din urmă n'ar fi voit să deă satisfacţie onoarei ataca ti a
celor dintâiu. .lustiţia treimi.", să se încredinţeze dacă faptele suin
aşâ cum se vorbeşte, şi dacă cel din urmă fapt a fost plănuit de mai
înainte, şi anume pentru timpul şi locul unde s'a petrecut.
Dar lucrurile luară o altă întorsătură. Abia începute cercetările
de membrii Tribunalului local, şi un ordin dela Bucureşti făcu pe
Procurorul general Ioan Mânu să ceară la Curtea de Casaţii strămu­
tarea nu numai a procesului, dar chiar şi a instrucţiunei faptului, la
un Tribunal din alt oraş. Curtea de Casaţie, fără mare risipă de
texte de legi. hotărăşte, după câteva zile. strămutarea întregei afaceri
la . . . Focşani, adică tocmai în oraşul în care Ştefan Sihleanu, Pre­
fectul Poliţiei laşului, învinovăţit de înscenarea sau tolerarea şi mu­
şamalizarea afacerei, avea întreaga lui familie, cu membri puternici
atât în acel oraş, cât şi la Bucureşti.
Când se auzi in laşi de o asemenea procedare, o nouă zarvă se
produse in publicul întreg: întruniri avură loc, intre diferite perso­
nagii de samă. şi rezultatul fă, că se trimise imediat la Bucureşti,
o delegaţiune compusă din trei din cei mai fruntaşi Ieşeni, şi anume
avocatul George 'figura S* marii proprietari Costică Sulzu şi (■
Sturdza, delegaţie care să se prezinte atât Domnitorului cât şi Mi­
niştrilor, spre a le cere ca instrucţia acestei nenorocite afaceri să se
facă nu în Focşani, ci in laşi.
Este interesantă publicarea relaţiunilor date de delegaţiune, dună
demersul ei la Bucureşti, şi vom reproduce aici principalele acte şi
scrisori, astfel cum sunt redate în (iiizrtn tir lussi din 1 Octomvrie 1867
Mai întâi scrisoarea delegaţiei către Ieşeni :
Domnilor noştri!
De puta ţiu nea Doinim lor-voastre, sositul in Bucureşti Iu 9 ale curentei, se
întruni acolo sure n redigeâ petiţiuuea cc eră Însărcinata a o supune Măriei Sale
Domni toni lui. Via socoti că datoria de n reprezenta tntr'un mod fidel simţiminteie
inerrdinţătorilor ei. Ii impunea obligaţiunea de a respinge orice soiidantate cu opi-
mumie şi actele persoanei caro fusese obiectul deplorabilului incident întâmplat
Iu seara din 3 Septemvrie, probând că IncredinţAtoni ei sunt, mai tnoinie ne toate,
iubitori de ordine, de dreptate şi de legalitate, şi nu cer alta decât ca legile şi msti-
tutiunile României să fie respectate de către toţi şi că autorităţile chemate a pro­
teja persoanele şi proprietăţile cetăţenilor să fie constrânse a d& exemplul acelu
respect. Dcputaţiunea a fost pc deplin convinsă, de altă parte, că însuşi acei «iii
locuitorii laşului cari, Iu trecut, au deplâns modul cum s'a înţeles şi s'a aplicat
Unirea, doresc astăzi a vedeâ susţinut şi întărit acest mare principiu, pc are
singur se poate întemeia existenţa noastră naţională in viitor şi ale căruiâ rezultate
nu ne pot fi asigurate decât sub scutul dinastiei ilustre ce naţiunea a avut fericituu
de a o pune I ii eapul ci. lat mai multe ocaztuni r&u-voitorii s’au încercat a calomnia
pc Moldoveni I ii genere şi pe luşcni in specie, lufăţişiudu-i ca insuflaţi de nişte ten-
diuţi ostile instituţiuuilor ţârei. Dcputnţiuiicn putu să vadă că, şi asta-dnU, reaua
credinţă a unora nu lipsi de a răspândi In (Capitala României svonun calomnioase,
care imputau întrunirci ţinută la Primăria dc iaşi. iu 4 Septemvrie. nişte •euoiuţi
politice cu totul depărtate dc intenţiuuile ci. Deputaţiunea socoti cu atât mai ne­
cesar a respinge aceste calomnii, cu cât ele ajunseră a figură până într'uii rechi­
zitoriu făcut înscris dc Domnul Procuror general pe lângă Curtea dc Cauţiune,
când n cerut, după ordinele Domnului Ministru al Justiţiei, a se strămuta dela
Curtea de Apel din laşi instrucţiunea şt judecarea procesului atingător ck (aptele
întâmplate In seara diu 3 Septemvrie.
Şl A DOUA SA CAPITALA 107

Aceste au fost cmisideraţiunile de care s’o povăţuit depulaţiuiicn Domniilor


Voastre. In redacţiunea |>ctiţiii nei cfttre Măria Sa Domnitorul.
Deputaţiunea sc adresă către Domnul Preşedinte al Consiliului de Miniştri,
rugandu-1 sâ solicite |>ciitni ca o audienţa dcla Mâna Sa. ArcastA audienţă fii acor-
data pentru ziua de 13 Septemvrie. Măria Sa a bine-voit a onora deputaţiunea
cu cea mai graţioasă primire ţi a ascultat cu cea nuii marc buiiA-voiuţA şi cu cel
mai viu interes toate cxplicaţiunile şi dcsvoltările, ce Însuti Măria Sa a cerut depu-
laţiunei a-i dă. După ordinul Măriei Sale deputaţiunea li dote cetire pctiţiuiiei al
căniiâ text urmează :

Măria Ta/
„Kmoţiunea şi adănca Îngrijire cauzată Iii oraşul Iaşi dc faptele întâmplate
in seara din 3 ale curentei, au dat loc la o întrunire a unui mare. număr de cetăţeni,
care s a ţinut a doua zi la otelul Primăriei. Această întrunire, compusă la început
de un număr peste două mii persoane şi redusă Iu urină din cauza unui violent in­
cendiu ce a sbucnit Iii mijlocul lucrărilor, a dresat uu proces-'verbal investit cu
mai mult de cinci sute iscălituri pnu care ea ne-a încredinţat misiunea, de a pun»
din nou la picioarele Tronului Măriei laie omagiul celui inai adânc devotament,
ttât pentm Tronul şi persoana Măriei Talc, cât şi pentru Instituţiunilc României.
Adunarea aceasta ne-a însărcinat tot-o-dată a supune de a dreptul la cunoştinţa
Măriei Tale tristele fapte care au provocat iudigiiaţiunea. cutezăm a zice, a între­
gului oraş, şi a chiemâ Înalta Voastră Intel venţiune, pe ut ni ca. In părinteasca
bună-voiuţă ce aţi arătat pururea pentru toţi locuitorii României, şi I ii special pen­
tru oraşul Inşi, să vă Induraţi a ordonâ de a se luâ măsurile cele mai eficace spre
a se asigură deplina lucrare. I ii privinţa ori-cui, a legilor caic proteg şi garantează
siguritatea şi viaţa cetăţenilor.
..Iată Mărin Ta scurta descriere a fapteloi urmate :
„In mijlocul reprezenta ţiu uei unui circ. Domnul Teodor Lăţcscu, fără ca să
fi urmat în tot cursul acelei rcpiczcntaţiuiii cea mai mică provoca (iu ne din parte-i,
a iost atacat dc doi militari, din care linul Tn înjunghiat fără veste pe din dos cu
vârful săbiei şi altul Ta lovit tot-o-dată cu pumnii pe din faţă. Domnul Lăţesru.
rarei» n*a avut nici timpul de a se apără, a eăzut la pământ şi n atras in căderea
sa pe un tânăr ce crâ lângă dAiusiii Iulr'o clipă de ochi nuii mulţi militari, şi chiai
jandarmi dc ai Poliţiei, se precipitară asupra nccstor doi domni şi-i loviră cu căl-
câile cismelor pe cap şi pe trup, până când DoinimI Lăţescu rămase fără suflare
şi celălalt tânăr greu rănit. Această tristă scenă se petrecea despre grajdul circului,
afară dm vederea mulţimei publicului, dar In prezenţa mai multor persoane admise
la acel loc Publicul auzind sgomotul ce se produsese şi crezând că ar li survenit
vre-o întâmplare de marc pericol, se piccipită tu dezordine spre a cşi din (lire. Te­
merile lui sporiră când. cu toate afirmările Directorului circului că uu era nici uu
pericol, se auzi stngându-sc dcla locul unde sc găseau nuii mulţi agenţi poliţieneşti
că sa aprins circul. Cu toate aceste, partea din public care nu apucase a eşi Ia pri­
mo- moment de spaimă, ucvăzAnd această zicere confirmată, se opri pc loc şi re­
prezentaţia nm cc- fusese întreruptă reîncepu. Uuiştea uu sc putu, insă, restabili
decât pe uu scurt timp, căci tot dcla acel loc şi din mijlocul agenţilor poliţiei sc
auzi eşuai curiiid strigatul că a scăpat uii leu. Spaima sc îndoi atunci şi cu toatfe că
Directorul circului desiniiiţeâ şi această zicere, o panică teribilă se manifestă tn pu­
blic Mulţimea se precipită din n»ou asupra iişci de eşire, insă de astădată cu o astfel
de grăbire şi desordim. încât se asigură că o tâuăiă copilă fu omorttă dc presiunea
mulţimei şi mai multe femei nebuniră de spaimă. Atunci s'a auzit venind dela
uşa de eşire, unde erau I'refeci iul de Poliţie şi Toinandantul jandarmilor, strigătul
de a se linişti căci s‘ar fi prins leul.
Iii rot timpul acesta. întregul public a fost martor că agenţii poliţieneşti
şi. lucru mai îngrijitor, însuşi Prefectul Poliţiei, iui făcură veri-o mişcare, nici pen­
tru a impedicâ răul nici pentru iu aresta pe culpabili, ci din contră poliţia a cooperat
I imn-plinirea acestui deplorabil fapt. Prneuronii general al (iurţei de Apel. carele
se află din întâmplare In circ, se văzu nevoit să proceadA însuşi la primele acte pen­
tru constatarea crimei şi tot publicul putii să vadă cu cea mai profundă mirare
că autorităţile poliţieneşti, pe cure legea Ie pune sub ordinele parchetului, ii refu-
108 REOEI.E CAROL I

zarâ orice concurs Singura lucrare n politiei in urma evenimentului, a fost de a


scoate, prin mijlocul arenei circului, pe Domnul i.ăţescu, considerat deja ca mort,
tărind trupul lui până afară !n stradă, sub ochii publicului înspăimântat şi indignat
Nici atunci, când victima trecu astfel chiar pe lângă Domnul In fect al pouţio
acest funcţionar nu făcu nimic spre a constată starea ei. La Sutrebarea unuia din
noi despre cele întâmplate ţi dacă in adevăr Domnul Ukţescu eră ucis. Domnul Pre­
fect răspuuse cu cea mai neexplicabilă indiferent* efi : „probabiimente s a întâm­
plat un conflict Intre militari ţi 1)-1 l^ăţescu. ţi că acesta ar fi fost bătut că D-sa
uu crede insă că ar fi fost ucis” . Este de observat, că această afirmare a Domnului
l*refect se făcea, pe când nici un medic nu constatase încă starea victimei ţi când
nimic nu dădea a speră că ea era încă In viată.
..Măria Ta, cetăţenii cari ne-au dat insărcinarea ce venim a o îndeplini ;
lângă Măria Ta, nu Înţeleg nici cum a sc face solidari actelor si principiilor D-lui
Lătescu ca om public. Avem legi In ţara noastră ţi, dacă D-l Lăţescu sau ţi alţii
au putut comite acte pc care legea Ie condamnă, este foarte le plâns. Măria Ta.
că autorităţile chemate a administra oraşul laţi. să nu fi ştiut a proteja ordinea
publică încredinţată lor si să fi tolerat, ţi chiar Iii unele ocazium să fi încurajai
violarea legilor ţi aneiunfoi la ura locuitorilor unii contra altoi a. Insă, oricar< ar
fi antecedentele D-lui Lăţescu, toţi cicd că persoana Domniei sale trebue să fie
respectată ţi protejată, ca oricare alta ţi că nimeni nu o poate atinge in nit mod
decât cu legea în mână ; toţi cred că funcţionarii ven-cari sunt destinaţi de legi
a proteje viaţa, onoarea ţi proprietatea fiecărui, iar nu a tolera ca aceste drepturi,
cele mai preţioase ale cetăţenilor, să se atace cu impunitate sub ochii lor ţi, cu atât
mai puţin, u coopera la asemencu atacuri.
..Ne vedem, cu cea mai adâncă mâhnire, siliţi a supune direct Măriei laie.
că autorităţile poliţieneşti ţi autoritatea superioară militară din laţi, continuu inca
astăzi a refuză autorităţiloi judiciare concursul legal ţi leal ce le datoresc. Jusnu.t
se vede redusă a lin iă fără ajutorul pobţiei şi culpabilii se găsesc sub raza a mo-
rităţei militare, care refuză de a-i trăită iu mâinclc justiţiei civile, lupă cum legili
ordon. Prefectul Poliţiei, nelnturaat in laşi în ajunul acestor nenorocite fapte, mc
cse din casa sa şi nici a găsit de cuviinţă a merge cel puţin la incendiul întâmplat
în seara de 1 ale curentei. Cât jieutru autorităţile militari depuneri foarte gravi
făcute Ia parchet, viu a probă că ele nu numai sau făcut, ca şi poliţia, complice
faptelor, dai încă au luat de mai înainte, fără concursul neapărat <1 Prefectului
judeţului sau al autorităţilor judecătoreşti, măsuri «ie piegătirc ca pentru repri­
marea unei insurecţiuni. cc ele prevedeau că va trebui să isbucueoscă In seara aceea
ţi la acea ocaziunc. Alte depuneri ţi mai grave statornicesc ca, in ziua aceea, cu
multe ore înaintea faptelor, directorul telegrafului o transmis lirectoruiu peni­
tenciarului un ordin ce 11 ziccâ venit dela Bucureşti, «Ic a pregăti om multe camen
la închisoare pentru |»eisoanelt* ce urmau a se a n-stă în aceeaşi seară
.,14îsih: vei înţelege, Măria Ta, cât dc adâncă este îngrijirea, neliniştea ţi
cutezăm a o afirmă, exasperarea ce domneşte In spiritele Ieşenilor când. «lupa a-
ceste evenimente, ei văd funcţionân«l Încă la posturile lor pe făptuitorii princip •li
şi pc complicii acestor acte. Oraşul laţii, atât de greu cercat «le soartă, se vede astăzi
dat în pruda celei mai mari dezordini morale, celei mai cumplite auarhii provocate
şi făptuite de însuşi autorităţile puse in capul Iui. Speranţa ce- insultase, ţinea pri­
mita despic venirea In curbul a Domnului Ministru al Justiţiei la iuţi, spre a exe
mină faptele bl jtcrsoauă. se va fi stins cu desăvârşire astăzi din împrejurarea că
procesul utiugător «Ic această faptă s'a strămutat la Curtea din Focşan fn urmarea
unor aserţiuni puse înainte făriî temei de D-l Procuror g.nornl pc lângă Curtea
de Casaţiu ne.
„Principalii culpabili, după conştiinţa publicului nu sunt Măria Iu, acei doi
ofiţeri care au comis primele acte dc violenţă aaupra Domnului i-âţescu. Publicul
priveşte ca principalii culpabili pe Comandantul militar şi mai cu seamă pc Pre­
fectul Poliţiei, care este din Focşani, unde îţi are locuinţa, muie fratele Domniei
sale dispune ca Primar fie toate mijloacele «le influenţă ş. unde cumnutu* său esi<
Prefect ul judeţului. Aceste circumstanţe v«*r-av«*ă negicţi slăbi tncre-
«lenta ce ar puteâ să aibă publicul tn imparţialitatea verdictului C.urţei din Focşani
.Cetăţenii cari ue-uu însărcinat u aduce aceste fapte iu cuuostinţr- Mărie.
Tale, alerg In Măria Ta cu la uu Imuni mântuitor, ţi Vă roagă plecaţi, ea să Vă »n-
Şl A DOUA SA C A PITA L 100

duraţi u pune acest nenorocii oraş sub scutul înaltei Voastre protecţiuni, şi să
daţi ordinele necesare, pentru ca să se rcstatorniccască unpcnul legilor şi sincera
lor executare şi ca toţi făptuitorii şi complicii actelor, pe cari am avut onoarea:
Vă expune, precum şi toţi acei cari, nesocotind sfinţenia misiunci ce aveau ca func­
ţionarii, au contribuit a aduce luciurile la starea tn care se găsesc, să fie traşi Iu
răspundere înaintea justiţiei, fără ca, sub aparenţa imparţialităţei, să poată fi per­
mis se substrage pe culpabili dala adevăraţii judecători ce le dă legea.
.Concetăţenii noştri ne-au însărcinat a supune Măriei Tale. încă o altă pic­
ată ugăniinte.. Aceasta este ca să binevoiţi a bucură oraşul nostru cu venirea
Măriei Voastre, \unini prezenţa Voastră va putea readuce Ieşenilor siguritatea
perdută şi îi va mângâia de relele dc care sufăr. Astfel şi Mâna Voastră veţi fi duşi
in putinţă a *ede în persoană, toate actele care probează faptele ce am luat liber­
tate a Vă emnalâ şi Vă veţi putea convinge dc adevăr".
.Depuiiul în numele încreftinţătorilor noştri această plecată suplică la pi­
cioarele Tronului Măriei Tak*. suntem cu cel nud profund respect.
Ai Măriei Talc plecaţi şi credincioşi servitori :
G. Ţigara, C, Sufli. Gr. Sturza.

Apoi Delegaţia continuii:


Măna Sa a binevoit a luă atât petiţiunca cât şi procesul-verbal subsemnat
Uc Domniile-voastre. pentru trimiterea deputaţiunei şi răspunse că va recomandă
petiţiunca Consiliului de Miniştri, dâud ordinele necesare pentruca Ministerul să
asigure deplina lucrare a legilor în privinţa tuturor culpabililor, ori care ar fi ei.
Măria Sa ordonă deputaţiuiui să aştepte încă patm sau cinci zile. pană ce D-I Pre­
şedinte al Consiliului ii va puteă comunică acea deriziune şi. după ce a ascultat
deputnţiuiiea timp de două orc şi jumătate, ii dădfi concediu, exprimăndu-i via
dorinţă ce are de a vizită oraşul nootru cât mai curînd, precum şi regretul de a vedea
realizarea acestui proect impcdicat deocamdată de interese grave ale Statului.
După această audienţă, unul din membrii dcputatiuuci. Domnul Ţigara.
im ăzb constrâns de interese urgente ale clienţilor săi a părăsi Bucureştii, şi lăsă
ubscnuuiţiior îngrijirea de a primi deln Domnul Preşedinte romuniraţiunea ho-
tărîrei ('.onsiliului miniştrilor.
Subsemnaţii se crezură «laturi, pciiliu demnitatea tînălţătorilor lor şi pentru
propun lor demnitate, n nu lăsă să treacă fără protestnţiunr cuvintele din rechizi­
toriu! mai sus arătat al Domnului Procuror general de pe lângă ('.urten de Casa-
tiiiin \cc.m rechizitor este conţinut In deriziunea Curţei de Casaţie din 6 Sep­
temvrie 1867, care, conţine motivarea următoare :
.Domnul Procuror general de pe lângă această Curte, priu rechizitoriul său
ni No. 889 din 6 Septemvrie 1867. făcut din ordinul cu No. 11.701, ce i s’a adresat
d< fit re Domnul Ministru al justiţiei, a cerut strămutarea procesului dintre uiui
din ofiţerii din garnizoana dela laşi şi Domnul T. l-ăţescu, dela Politia judecă­
toreasca din Iaşi, la aceea din Focşani, pentru motiv de siguranţă publică
Curtea, uzând «Ic facultatea ce-i este dată prin nrt. 542 proc. crim., a intrat
iiulată In cercetarea acestei cereri, şi
Ascultând pe Domnul F. Calligari, iiieinbiu raportor,
I-*» Domnu ’ Al. Papiu, Procuror general pe. lângă această (Iurte îu condu*
ziunilc sale. şi
Văzând că rerea de .strikmuture făcută de Doinuul Procuror uu este înte­
meiat â jh- nici un fapt sau indiciu precis, din care să rezulte că li» adevăr siguranţa
publică ar fi nuuminţată prin cercetarea şi judecarea acestui proces la laşi;
Considerând ca. după nrt. 541 proc. crim., motivele pcntiu care se cerc stră­
mutare de procese, trcbuesc să fie comunicate Curţei şi apreciate de ea Însăşi, fiind
cu totul inadmisibil ca Curtea să poată încuviinţă o cerere, numai pentru cuvântul
că este cerere;
Apoi pentm aceste cuvinte, Curtea a invitat pe Domnul Procuror general
•ă şi motiveze cererea «lupă care minutul a comunicat Curţei o depeşă telegrama
a Domnului Procuror general de pe lângă Curtea dc \pcl din Inşi către Domnul
Ministru al Justiţiei şi totdeodată a dat şi următoarele conchiziuni în scris :
110 HKOEI.K ( ’AKOI. I

,I-i rechizitorul nostru No. 889, avem minare d'a mai adăogu. spre Înte­
meierea cererci de strămutare, că :
Yfară de ordinul Domnului Ministru No. 11.701, prin care se constată de
ajuns necesitatea strănuitărcisi afară că este de notorietate publică că, In laşi. ma
mulţi rău-voitori, ccrc, deşi fără efect, a escita incidente perfide şi provocatoare,
precum /.ice Domnul Procuror 1. Mânu. mai este apoi şi o depeşă telegrafică a a
cestui Domn Procuror, prin rare denunţă Ministrului încercarea nai multor oameni,
agenţi provocatori, d’a trimite o dclcgaţiune în această cauză şi a agita spiritele
în tot chipul cu ocaziunea acestui incident :
Curtea,
Considerând că. din depeşa Domnului Procuror de laşi către Donmul Mi­
nistru al Justiţiei, rezultă o probă îndestulătoare spre a motivă strămutarea ace­
stui proces;
Ordonă a se strămută atât instrucţiunea, căt şi cercetarea procesului T Lft-
ţescu dela instanţele competente din Inşi, la acele din Focşani '

Hram întemeiaţi a speră că Guvernul va vedea In expresiuuilc rcchizitorulu


o eroare de redacţiunc şi nu va refuză a dă Domniilor-voastre şi nouă înşine legi
tiuia reparaţmnc ce ni se datora, rectificând, prin o simplă notiţă îu parter* neo­
ficială a Monitorului. Înţelesul greşit al cuvintelor Întrebuinţate de Domnul Pro­
curor iu imuieic Ministrului Justiţiei. După mvitaţiunea Domnului Preşediute a!
Consiliulurdc .Miniştri de a-i expune înscris cererea noastră, i-ani renus In ziua de
20 Septemvrie următoarea petiţiune :
Bucureşti, 19 Septemvrii 1887
/>onuiutr Ministru t
Domnul Procuror general pe lângă Curteo dc Casaţiune. la rechizitorul ce u
făcut In 6 ale curentei. In procesul dintre Domnul Teodor IJtţescu şi unii ofiţeri ai
garnizoanei din laşi, a adăugat următoarea conchiziunc In scris .
„ la rechizitorul nostru No. 889. avem onoarea de a mai adăogit spre in
tenteierea cererci dc strămutare, că :
Afară du ordinul Domnului Ministru Xo. 11.701 prin care se constată <n
ajuns necesitatea strămutăm şi afară că este de notorietate publică că. in Iaşi
mai mulţi rău-voitori cerc, deşi fără efect, a escita incidente perfide, precu* .ue«
Domnul Procuror I. Mânu, nuia este apoi şi o depeşă telegrafică a acestui Doimi pro
curor prin care denunţă Ministrului încercarea mai multor oameni, agenţi provo­
catori, de a trimite o dclcgaţiuiie îu această cauză şi a agita spiritele tn tot chipul
cu ocaziunea acestui incident".
Subsemnaţii, ca unii cc ani coutiibuil a Îndemnă pe concetăţenii noştri din
laşi de a trimite aici acea delegaţiune, sun* a mi pune Măriei Sak Domnitorului o
tânguire in acest incident, ca unii ce am fost aleşi spre acest scop de un nun. nu
măr din concetăţenii noştri, şi am ptitnil această misiune nu putem vedea tu uY
timele cuvinte ale rechizitorului Înscris, făcut de numitul Procuror general al Curţei
de Cauţiune, decât o ncuzuţiunc şi, permiteţi-ne a o zice, o calomnie gratuită con­
tra noastră şi contra concetăţenilor noştri cari ne-uu trimis cu uceastă însărcinate
şi. pe lângă aceste, o contrădicţiune flagrantă cu textul telegramelor Domnului Pro­
curor geneiul jm- lângă Curtea din laşi. care s'a citit tn şedinţa Curţei de Casaţiune
şi care se întemeiază pe aserţiunile Domnului Procuror general Al. Pnpiu.
Cunoaşteţi. Domnule Ministru, că toată lucrarea noastră, in urmarea depm
minlului incident întâmplat la Iaşi, a fost o lucrate de împăciuire şi de liniştire a
spiritelor: cunoaşteţi iarăşi că înţelepciunea concetăţenilor noştri a Înlesnii lu­
crarea noastră Intr’atâta. încât namnvul decât a Ic propune trimiterea unei depu-
taţjuni pe lângă Măria Sa. pentru ca propunerea noastră să fie privită cu cele nai
vii aclamaţiuni şi cu cxprcsiunca unanimă a devotamentului lor către Tron şi ctY
Ir» Instituţiunile României. Credem asemenea că fantul de a trimite această depu
taţiune nu poate fi calificat de mstigaţhine a spiritelor, cum zice D-l Pnpiu
§1 A DOUA SA C APITALA III

\Te socotim dar fn drept, Domnule Ministru, a vă rugă ca să binc-voiţi a rec­


tifică fn numele guvernului, şi prin modul de publicitate ce veţi găsi de cuviinţă,
zisele Domnului Procuror general Capiu, prin publicarea însuşi textului telegra­
melor Domnului Procuror general Mânu, sau, dacă găsiţi că aceste aserţiuni sunt
întemeiate, cerem a fi puşi sub acuzaţiunc, ca unii ce ne declarăm principalii pro­
motori ai ' 'imitcm deputaţiunei către Măria Sa. Nu ne indoim că veţi regulă cele
de cuviinţă spre a se dă cât mai în grabă o sntisfacţiune deplină şi publică, sau or-
dinci publice pc care Domnul l*apiu pretinde că ne-am încercat a o tulbura, sau
nouă şi concetăţenilor noştri calomniaţi de Domnia-sa.
Primiţi, Domnule Ministru, asigurarea deosebitei noastre coiisideraţiuui.
Subsenuuiţi, C. Sufli. G. S/urza.
Domnului Ştefan Golescu, .Ministru de Interne şi Preşedintele Consiliului de
Miniştri.
lot in acea zi. Domnul Preşedinte al Consiliului de Miniştri ne zise că e gata
ne comunică şi răspunsul său despre rezultatul petiţiuuci noastre, trimisă de Domn
dcliberaţiuucu Consiliului. Această decIuraţiune a Domnului Preşedinte ne sur­
prinse ; căci eram informaţi că, deş» Măria Sv a dat indată i» •tiţuinca uoastiă Dom­
nului Preşedinte, spre a o pune in deliberaţiunea Consiliului, cu toate aceste, nici
o întrunite a Consiliului nu putu să aibă loc (lela ziua de 13. c;ind ne-a primit Măria
" ’i şi până atunci, in privire că Domnul Preşedinte a amânat două şedinţe ce urmau
. o* ţine in acest interval. I ji tot cuzul lăspunsul Domniei Sale fu că putem asigură
concetăţenilor noştri, că legea va avea şi are chiar dc pe acum deplina ei apliea-
ţiunc în privinţa culpabililor. Aici um socotit de datoria noastră a observă Dom­
nului că răspunsul Domniei sale ardă a înţelege că guvernul consideră
ca singuri culpabili pc ofiţerii ce se ziceau că sunt atestaţi, pe câmi publicul nu
împărtăşeşte în totul această opiniune, căci fapta acestor ofiţeri, cat de condnm-
iwnilft ai fi, sc putea explică până la oarecare grad prin prnvocaţiunilc la care
Domniile lor, însuşi sau camarazii lor, au fost adese-ori expuşi din partea persoanei
tn- care au maltratat-o; iar aceea ce, după conştiinţa publicului, trebuia să cază
sub toată asprimea legilor, eră purtarea poliţiei probată prin numeroasele depu­
neri făcute Iu parchet şi după care nu ni se părea posibil ca guvernul să mai per­
siste încfi uitm a scuti pe funcţionarii enlpabili de a fi trădaţi judecăţei; răci.
chiar de uu ar există aceste depuneri, totuşi singura abţinere a poliţiei de a ini-
pedica sau de a constata actele, este calificată şi pedepsită de lege ea complici­
tate \e permiserăm a adăugâ Domnului Preşedinte, că judecata este singura com-
petmte a aprecia dacă depunerile aceste erau adevărate sau nu şi că. până atunci
legea ordonă de ah* consideră ca nişte probe juridice, după care miuislciul public
este dator a intenta acţiune. De altă palie, am mni arătat Domnului Preşedinte
că nu ne eră cu putinţă a transmite concetăţenilor noştri nici chiar asigurările date
di )oi nnu oupuţineminuteînainte, întâlnisempestradă pe unul
din ofiţerii inculpaţi, mergând liber fu maiv uniformă.
Domnul Preşedinte ne exprimă mirarea sa şi convingerea că ne înşelăm şi.
spic a ne probă că eram în eroare, scrise Ministrului de Rezbel, chiar tn prezenţa
noastră, Intrebăiidu-I dacă în ar!c\ăi acei ofiţeri, pe cari Domnia-sa ti consideră ca
priucinali culpabili, m * găseau liberi îu Bucureşti.
bomnii' Preşedinte ne făgădui apoi a ue comunică a doua zi atât răspunsul
Domnului Ministru de Rezbel, cât şi hotărîrcn sa asupra cerci ei coi făcusem relativ
hi rechizitorul Domnului Procurni General de pe lângă Curtea do Cusaţiune. A doua
u. ui 21 Septemvrie, primirăm dela Domnul Preşedinte următnaiea epistolă Iu
limba franceză :
Iubite Domnule Sufu!
Regret n fi nevoit de a vă anunţă că nuuuii mâine dimineaţă vi se vor putea
da cai de poştă Veţi aven bunătate de n trimite pe cinevă peste zi pentru a legulâ
plecarea voastră In biroul poştal.
Ani onoare a vă informă că reclamaţiuiicn cc'mi aţi dat. In unire cu Domnul
Murza se va comandă Ministerului Justiţiei, ca unul ce este mai competiute Iii
această materie. încât priveşte prezenţa Domnului Puiis, după răspunsul colegului
112 RKGKI.K ('AltOi.

meu rida Itezbel Domnul Paris şi Domnul Slătincanu nu venit aici după ordinul
lui, nu pentru a fi liberi, ei pentru a fi consemnaţi, şi numai cri se găseau aici
Irându-vă o bună călătorie, grăbesc a vă oferi asigurarea consideraţiunei
mele celei mai distinse.
Ştefan Golescu.

lui această epistolă, făcurăm îndată următorul răspuns, tot în limba franceză
Domnul meu,
Amintiudu-vă primirea amabilului vostru bilet, vă rog să biuevoiţi a ac­
ceptă mulţumirile mele şi ale Domnului Sturza, pentru îndatoritoare* itervenin
ce ue aţi acordat atiugător de caii de poştă.
Cât pentru cererea ce v ani dat, îmi permit a vă supune o ultimă observo-
ţiune ; aceasta este că cererea noastră eră adresată Preşedintelui Consiliului şi con-
ţincâ o tânguire contra organului direct al Ministrului Justiţiei lucrând după >r-
dinele acestuia. Noi ne crezusem în drept a adresă în acest obiect o piti uger” către
t.onsiliul de Miniştri, prin mijlocirea Preşedintelui tui şi ne eră permis u spera că
preşcdiutelc va socoti de cuviinţă u o supune Consiliului. Nu putem decât .1 re­
gretă că ne-am înşelat şi a consideră de acum înainte ca trimisa la dosar spn
ştiinţă, o cerere ce o formulasem mai mult încă Î11 numele incrcdinţătorilor nost t
decât în numele nostru personal, şi pe care Domuio-voastră inşt-vă aţ fost u-
decat-o atât de legitimă.
încât priveşte prezenţa la Bucureşti a acelor doui ofiţer pe can Domni 11-
voastră îi cousuleraţi acum deodată ca singuri culpabili în deplorabilul incident
ce ne-a adus aici. uu putem decât a constată că acest fapt, dc care inşi-vă ap jiârut
a vă miră atât de mult cri, venind a se adăogâ către impunitatea ce s«* pan* asi
gurată principalilor culpabili, ne lipseşte de orice mijloc de a face ca Incredi.iţăton
noştri să împărtăşească şi ei asigurările ce ui Ic dedeaţi. că justiţia urmează actui*
mente cursul ei regulat şi legal. Aceasta ne va fi cu atât mai greu, că tot .. gublicu
a putut să vadă până acum. este că amândoi funcţionarii cari singur* a făcut I:
toria lor în aceste împrejurări, s'au văzut siliţi u'şi da dcniisiunea.
Domnul Sturza se uneşte cu mine pentru a vă rugă să primiţi asigin • *
consideraţiiiuei noastre relei mai distinse*.
C . Sufu.

Kpistola Domnului Preşedinte ne-a probat tontă inutilitatea um mai înde-


luagate aşteptări la Bucureşti şi a nimicit în noi orice speranţa «le a vedeâ ă Mi
uistenil să deâ un rezultat cererci noastre. Am socotii di siugura dntoi cenemui
rămâncâ dc împlinit eră de a supune Domnului Preşedinte al Consiliului ultimele
ohscrvnţiuui conţinute In răspunsul nostru şi. de vreme ce 11 ă putem comunica
ur rezultat mai fericit, ue vedem siliţi a aduce In cunoştinţa Domniilor-voast •
această corespondenţă preschimbată cu Domnul Ştefan Golescu PrcşciimteU con­
siliului, cu carele ani convenit că tot ce se va face Intre noi vn fi dat publicităţii.
Spre a fi exacţi, trebue însă să mai adăugăm că Domnul rireşedo.. ... C.o.<-
siliului, în ultima audienţă ce ne-a acordat, ne-a asigurai că a chemai la Bucureşti
pe Domnul Prefect al Poliţiei de laşi, spre a află dela Domuia-sa « acă depunerile
făcute asupră-i şi arătate dc noi prin petiţiunca către Măna-Sa. emu ulevârate
sau nu.
Terminând această relaţiune a îndeplinim niisiunei noastre, nu puten mite
de n vă asigură că, dacă n’am avut fericirea dc a puteâ convingi* pe Domnul I reşe­
dinţe al Consiliului, despre necesitatea de a dă o satisfacpune mai deplină reclami
ţiunilor ce ne-tţi însărcinat a prezentă în numele legalităţi om găsit !n Bucureşti
o unanimă indigiiaţiune contra faptelor urinate şi o vii simpatic peutu cauza ne
am avut a apără, încât nu poate urmă îndoială că. dacă Ministerul nu va găsi cu
calc n dă o hotărîre satisfăcătoare, Domnul ş* reprezentaţii!nea naţională vor şti
a judecă faptele Ministerului, şi a-i cere samă dc ele.
C. Suţu, G. Sturza.
După cum se vede din Raportul Corni sumei leşane trimese in
Bucureşti, spre a ccrc atât dela Domnitor, cât şi dela membrii gu-
ŞI A DOUA SA CAPITALA na

vemului, restabilirea unui drept de justiţie, pe care laşul ţinea ca o


înaltă onoare şi demnitate de a se rezolva între zidurile sale, re-
ultatul fă puţin satisfăcător, şi intervenirea chiar a Principelui Carol
1 nu pută face pe membrii guvernului să nu nesocotească legile ce
garantau libertatea personală şi justiţia fixată prin Constituţie şi
legi. Gogoriţa separatismului orbea pe toţi conducătorii Munteni
intri atât, încât ei siluiră chiar voinţa şi prestigiul Curţei de Casa-
iune, spre a face să se sustragă dela judecata naturală câţivâ ce pă-
cătuise înlr'un chip sau altul, fie ca provocatori, fie ca răzbunători.

Presa ieşană veşteji de asemenea faptele petrecute in Bucureşti,


ca şi in la ş i: cele scrise de (i<izeln de Jassi, cu data de 10 Septemvrie
1867, rezumează părerile şi a celorlalte foi locale. Keproduc dar pri­
mul articol al foaci citate :
„Regretabila întâmplare din seara de 3 Septemvrie, nu a lipsit
lărgi câmpul de acţiune a rău-voitorilor, şi separatiştii cu foile lor
esploalez, clin loate puterile, situaţiunea. După dânşii Muntenii au
comis actul brutal asupra persoanei l)-lui I.ăţescu, prin urm are:
jos Muntenii, ele., etc. Asemenea curioase aserţiuni, nu au trebuinţă
a ti combătute - ele sunt menite a produce ilaritate mai degrabă decât
orice altă iinpresiunc. Gândcască'şi cineva 13 judeţe, conspirând pen­
tru a multrntâ pe un singur om I Dintr'un act brutal de răzbunare
privată a câtor-va militari, fie aceştia chiar, precum se zice, înţeleşi
cu alţii mai mari in rang. lucru până acum nedovedit, se face o în-
1repare de existenţă naţională a Românilor în general, şi a Moldo-
veniloi in particular I Nenorocire că publicul ieşan e prea cuminte
pentru i luă de monelă adevărată provocaţiunile la dezordine ce i
se fac cu scopuri care nu au trebuinţă de calificaţiune. Publicul în­
treg s'a indignat de brutalitatea atentatului, pcntrucă acest atentat
s’ti comis de către mai multe persoane asupra unui singur om, de­
zarmat .şi surprins; publicul s a indignat pcntrucă atentatul s'a co­
mis in mijlocul unui loc de petrecere, spre spaima privitorilor; pu­
blicul s'a indignat în fine, pentrucă oamenii poliţiei nu ş’au făcut da­
toria şi prin aceasta au probat că siguranţa cetăţeanului este iluzorie
în Iaşi. I>i publicul a avut dreptate de a fi indiguat, precum are şi
acum dreptate de a fi indignat contra unui guvernământ, care cu­
noscând toată împrejurarea, suferă anarchia ce s'a probat că este
in laşi. fără a lua, de atâtea zile, cea mai mică măsură pentru sa­
tisfacerea siguranţei publice. Şi in toate aceste puncte împărtăşim
părerile publicului Se ştie iu Bucureşti că iritaţiunca este generală
in laşi se ştie că rău-voitorii exploatez tot ce p o t; se ştie că anarhia
cea mai complectă domneşte în adininistraţiune, şi, nu se iâ nici o
măsură, se face politică înaltă şi se lasă lucrurile să se complice din
zi in zi astfel încât nişte întâmplări care, prin însuşi natura lor, port
un i aracter cu totul privat, devin chestiuni de Stat grele de rezoivit.
Nii este dară mirare că separatiştii cânt pe toate tonurile şi profit
de o situaţiune provocată de către însuşi guvernământul nepăsător.
Domnul lâlescu a lost victima unui atac b ru tal; Domnialui dar are
dreptul să ceară satisfacere, care trebueşte să i se deâ, şi i se va dâ de
K. A B «f4au C m l I- •
114 RKOKI.K CARO!. I

ju s tiţie ; publicul însuşi a avut ocaziuue a se convinge că paza na­


turală a cetăţeanului, poliţia, nu şi-a făcut datoria in faţa unui ce­
tăţean, fie el D-l Lăţescu, fie el oricare altul, persoana nu poate fi
în joc, pentrucă nu se dă satisfacere societăţei lovite fntr'un membru
al său.
Noi, împărtăşind indignaţiunea generală, nu putem decât a n<
exprima mirarea asupra (răgănărei unei stări de lucruri iritătoare.
trăgănare pernicioasă şi a căreia răspundere va cădea pe acei care au
provocat-o. (int despre provocările incendiare şi manoperilc unor rău­
voitori, avem ferma convingere că nu vor avea nici astă-dată nit
efect, decât acel pe care l-au avut totdeauna : uitarea şi nebăgare i
in samă. Natura lucrurilor aduce aceasta cu sine; o întâmplat
regretabilă, dar particulară, nu va pune niciodată pe Domnii cari
voesc a se folosi de tulburări momentane, pentru a păscui în apă lut
bure, în poziţiuneu de a produce complicaţiutiile dorite de Domniile
lor; pentru aceasta vă garantez bunul simţ şi patriotismulconcetă
ţenilor noştri".
*
In acelaş număr al Gazdei de lassi mai găsim următoarele rânduri
„Publicăm mai la vale pentru a ne conformă legei, comunicatul
Domnului Prefect de poliţie. Ne mirăm cum de acest Domn a gust
de cuviinţă a dă numai foaei noastre un comunicat, pe când şi dl
foi din laşi, au făcut istoricul atentatului contra Domnulu I -<
ţescu, şi, lucru demn de observat, aproape cu aceleaşi cuvinte ea şi
noi. Aşa dară, poliţia şi-a făcut datoria in seara de 3 Septerr rie !
Domnul Prefect o spune, prin urmare este aşâ; numai câteva în­
trebări încă, la care D-l Prefect de poliţie nu răspunde Poliţia
arestai persoanele care nu comis dezordine, precum, în i de fla-
grant-delict, este datoria sa?
In strada Iâpuşneanu, unde o mulţime numeroasă ameninţă
a turbură liniştea publică, poliţia imprăşlirlu-ă adunarea sgoino-
toasă după cum legea-i prescrie? Este datoria şefului de poliţie a
stă la constatarea locală d'imprcună cu Procurorul, pe când în altă
parte a oraşului nu domneşte liniştea? Datoria Prefectului de poliţie,
agent sub-aitern al Prefectului de judeţ, este a mergi* la telegraf pen­
tru u înşliinţă pe Ministru de dezordinele întâmplate, sau este de
datoria sa a trimele un agent spre a înşliinţă pre şeful său direct, Pre­
fectul judeţului, şi însuşi în persoană, a menţineă ordinea? I.n aceste
întrebări nu ni se răspunde prin comunicat. încât priveşte cetclalte
aserţiuni ale Domnului Prefect de Poliţie, nu avem de adăogit alta
decât că sunt, în parte, iu contrazicere flagrantă cu arătările ce ne-a
făcut oameni din cei mai onorabili, întrucât însuşi noi nu am fost. din
întâmplare, faţă la scena din grajd".
lată şi Comunicatul Prefecturei de Poliţie despre care este orba

COMUNICAT. *
In revista din 7 Septemvrie a ziarului ce redactaţi (Gazeta de lassi), s’au stre­
curat două erori şi aprecieri greşite, care probează că informaţiunik ce aţi avut In
chestiune sunt inexacte. !*uiilicul, ziceţi D-v., a văzut cu mirare şi .iidig'iaţiune
totodată impasibilitatea Poliţiei, şi mai ales a Domnulu Prefect Sihlcauu şeful ei,
Şl A DOUA SA CAPITALA 115

sub ochii etnii» s'a petrecut uccastî cniiiccut scont, pe când unii strigau ct s'a
aprins Circul, şi alţii et a scăpat un i.ou din cuşcă. Ţin Domnule redactor, din-
preunî cil D -v„ negreşit, a restabili adevtnil. Această scenă icgrctnbilă nu s'a pe­
trecut nici sub ochii mei, nici a publicului, ci din dtrâptul Circului, iu grajd, şi sub
picioarele cailor chiar, astfel, incăt. In mijlocul strigărilor de tot felul, când Poliţia
a intrat acolo, faptul fusese săvârşit in două minute, şi Domnul Lăţescu ţârii prin
Circ de câţiva civili, din mânu cărora Poliţia la luat, pe deoparte pcntni a-1 încre­
dinţa îngrijirilor unui medic de care aven trebuinţă, iar pe de alta pentru a pune
capăt dezordinoi.
Mai ziceţi că la locuinţa D-lui Căţescu u'am sosit decât la orele 1% din noapte,
fără să cunoaşteţi negreşit şi cauza, care a fost, că până la timpul acela am vizitat
mai întâi, şi îndată după sosire, pe pacient la spital, apoi m'ani relntumat la Circ,
unde am luat dispoziţiuni ase termină rcprezcntaţranea,pentru a se începe lucră­
rile de procedură, trimeţând de îndată a invită Parchetul; apoi trecând la telegraf
pentru a anunţă Domnului Ministru cazul, si la locuinţa mea pentru a nii linişti fa­
milia, care cşisc înspăimântată din Circ; inam reîntors la Circ unde dimpreună cu
Domnul Procuror llănţescu, am ascultai inartoiii şi am încheiat procesnl-verbal.
suli-scmiiat şi de mine şi de Domnul Comisar al 11-lea; de aici am trecut cu toţii
la casa Domnului l-ăţescu, unde se afla Doimii Procuror General şi Primul Pro­
curor, şi am stat faţă dimpreună cu trei din Domnii Comisari, până s'a terminat
lucrarea.
Poliţia dur şi-a făcut datoria prctutindcnca acum, ca şi alte dăţi.
Acestea fiind rectificările ce se cuvin a se lace de astădată, la cele zise In re­
vista «lin 7 Septemvrie, vă rog să binevoiţi a Ic publica, conform legei. tu cel d'întăi
număr al Gazetei Doinniei-voastrc.
Prefectul Poliţiei, Şlr/an Sihlcanu.

Diată această gravi) afacere ce puse populaţia ieşauă intr'un


moment dat în niare fierbere, ce inportună pe toţi membrii conducă­
tori at guvernului, pe cei ai Curţei de Casaţie şi chiar pe Principele
Domnitor, odată transferată in judecata magistraţilor din Focşani,
si înfundă acolo, şi pentru totdeauna, după cum eră de prevăzut...
T. B. l.ăţcscu rămase bine băiul şi înjunghiat, cetăţenii ieşeni
uitară, ca iu multe alte prilegiuri, ofensa ce li se aducea şi denegarea
d*“ dreptate prin strămutarea procesului, iar cât pentru provocatorii
faptului din 3 Septemvrie, ei fură strămutaţi din Iaşi la alte comande
din ţară.

Alte câteva păreri ale Priueipelui (iarol I. asupra Moldovei


şi laşului.

Intre notele publicate de Principe în Memoriile Sale, găsim unele


cu daţii de 23 Decemvrie 1867. în care se exprimă în mod foarte mă­
gulitor pentru estetica naturală a pământului Moldovei şi a vederei
generale a laşului, dar constată in acclaş timp şi unele adevă­
ruri nu tocmai plăcute pentru Ieşeni.
iată ce scrie Principele la dala citată :
„Prinţul truncte vederi fotografice din „noua şi frumoasa lui ţară"
Regelui Prusiei şi Prinţului moştenitor. Acestuia din urmă îi scrie
în acelaş timp :
Moldova (ale cărei vederi fotografice nu sunt încă terminate),
va cuprinde reproducţii şi mai minunate, precum marile mănăstiri
116 RKGE1.K CAHOL I

din munţi şi vestita vale a Bistriţei, care se poate măsura cu cele


mai frumoase părţi ale Elveţiei, cu lipsa numai a gheţarilor ! Şi
panorama oraşului Iaşi e admirabilă : poziţia lui reaminteşte p» cea
a oraşului T iflis; în interiorul oraşului insă iţi perzi multe iluzii
In privinţa politicei mai sunt încă destule prim ejdii; am osă
încrederea fermă că vom rămânea stăpâni pe situaţie.
Pe I. Brătianu l'am îndemnat să se ducă la laşi. unde e focarul
intrigilor ; am câştigat oraşul in partea mea prin faptul că am plătit
pentru un an întreg impozitele cartierului celui mai turbulent (Ta-
taraşii).
Spre a nimici cu desăvârşire intrigile în ţară, nu rămâne decât
un mijloc, şi acesta e ca sil mii căsătoresc cât se va putea mai rurlnd”

Liceul National, fosila Academie MlhnileanA, cum era prin IHrtri


ŞI A DOUA SA CAPITALA 117

CAPITOLUL VI.

A patra venire a Domnitorului Garol I în Iaşi.


April 1868.

Xpreoieri asupra Miniştrilor Moldoveni. împăcarea TAtărăşenilor


prin scutirea de embalicuri Proeetul navigahilităţei Prutului.
Propunerile de restrângerea drepturilor evreilor. Inipftearen eu
\. It ilozno vanii.

tinderea ce luă tânărul Principe Domnilor in cele din-


tâiu trei veniri ale Sale în laşi. cu toate păturile ce­
tăţeneşti. îl făcu nu numai să afle păsurile şi să des-
V creţească frunţile posomorite ale multora, din acei ce
fii* ~ i nu vedeau cu ochi buni, dela început, noua Domnie,
dar chiar să iee măsuri serioase pentru satisfacerea
diferitelor lor cerinţi, şi să dec dese imboldiri miniştri­
lor Săi. cari erau mai întotdeauna în majoritate Mun­
teni. căci cei câţivâ Moldoveni cari ajungeau la o
asemenea demnitate, fiind şi oameni cu prea puţină
energie, rămâneau mai în toate chestiile mari, privitoare la îmbună­
tăţirile cerute pentru Moldova şi laşi, in minoritate.
Despre asemenea lucru face menţiune chiar Domnitorul în A/e-
inoriih Sale, vorbind de foştii miniştri Moldoveni D. Guşti, Donici,
Steege. Teriakiu. etc., ce ţineau aproape roluri de figuranţi în con-
siliile dt Miniştri. cei mai valoroşi dintre Moldoveni fiind din di­
ferit motive până atunci in afară de ministere.
,, tiusi 1, notează Domnitorul la data de 17 August 1867, bărbat
de caracter excelent, (Iar fârft energie, caşi ceilalţi doi din urmă, (Arion
şi Teriakiu), n’are nici el o influenţă p olitică!”
Mulţumită spiritului prevăzător şi împăciuitor al Prinţului Carol,
sc astâmpără mai întâi agitaţia produsă de locuitorii din suburbia
Tataraşî. cunoscuţi ca buni de gură şi iuţi la treabă, încă din veacu­
rile precedente căci Prinţul se însărcină a plăti din caseta sa parti­
culară bezmănul sau embaticu! datorit de toţi tătărăşenii pe anul
1867, care se ridică la suma de 16.433 lei 20 parale, pentru un nu­
măr de aproape 1200 embaticari. Darul acesta s’a complectat apoi
şi prin stăruinţa ce puse Domnitorul, ca Corpurile Legiuitoare să
110 RKGKI.K CARO). 1

voteze o lege, prin care să se scutească absolut dc orice embatic pe


toţi locuitorii ieşeni, români de origine.
T ot impulsului dai de Domnitor se datoreşte, desigur, introdu­
cerea in Mesajul IJomnesc cetit la I lanuar lXliX, a paragrafului pri­
vitor la îmbunătăţirile urgente trebuitoare pentru prosperareu Mol­
dovei şi laşului, paragraf care sună aşâ :
„Navigabilitalea Prutului respunde Ia trebuinţele unei mari părţi
a României de peste Milcov, şi împreuna cu căile ferate, cu emanci
parca embaticurilor din Iaşi, pentru care încă din anul trecut Minis­
trul meu v'a prescntal un proect, constitue o justă compensare pen­
tru vechea capitală a Moldovei, care nu va încetă nici odată dc a fi
a doua Noastră reşedinţă".
Aceste rinduri, zice fostul Ministru de atunci I). Guşti, întrY de­
peşă trimeasă Primăriei Iaşi, „pricinui o adevărată explosic de aplausi
in Cameră".
Ceeace neliniştea însă în acest moment pe Domnilor, fu iarăşi
agitaţia din popor pe chestia israelită, condusă mai în special de pai
tidul Fracţiunei libere şi independente din laşi, de sub şefia lui Ni-
colai Ionescu, cu concursul câtorva din cei mai colţoşi belferi (pro­
fesori) şi mai ales cu sprijinul gazetarului inginer A. D. I lolban.
După diferite întruniri ţinute mai întâi in Iaşi. şi apoi in Roman.
Bacău şi alte oraşe mai de samă din Moldova, se înjghebă un proec'
de lege din iniţiativă privată, ţintind la restrângerea drepturilor tu
tulor evreilor din ţară. şi se inaintă Corpurilor Legiuitoare, unde. in
grabă, fu subscris de un mare număr de Deputaţi, între care şi d
însuşi Preşedintele Adunărei.
Acest proect prevede ca restricţiuni. că Evreii nu s< vor puteâ
stabili in comunele urbane decât cu aprobarea Consiliclor Comunale,
iar in Comunele rurale sub nici un pretext şi nici chiar in chip pro­
vizoriu ; că nu vor puteâ dobândi imobile nici in oraşe, nici la ţari
iar cumpărările şi vînzările de această natură vor fi nule şi nea venite
că de asemenea le este oprit de a luă în arendă sau exploatare moşii,
vii, cârciumi, hanuri, poverni, mori, poduri, etc., şi nici statul nici
comunele n’au voc să Ie acorde furnituri; că spre a exercita comerciul
vor aveâ nevoc dc un certificat din partea Consiliului comunal res­
pectiv ; iar de ale mâncărei şi băuturei nu vor puteâ vinde decât co­
religionarilor lor, şi nici decum creştinilor: şi, ceeacc e mai mult, ca
legea aceasta să dobândească putere retroactivă, aşa că toate legile
şi regulamentele care ar stă în contrazicere cu aceasta să fie abrogate
Faţă cu această stare de lucruri. Domnitorul găseşte „că situaţia
internă a ţârei devine iar grea. Ministrul Ion Brătianu e descurajat
de tot, căci aţâţările fracţiunei antisemite găsesc, mai ales in Mol­
dova, un teren foarte bine pregătit. Chiar francezul Desjardins, con­
tinuă Domnitorul, care in anul precedent călătorise prin ţară. la în­
ceput cu cea mai bună ideie despre Evrei, după ce sfârşise călătoria,
a scris într’o broşură : „E vreii sunt străini pe pământul României,
nu numai după limbă şi obiceiuri, ci şi după spirit, şi nor să >i rămână
străini. Nu 'şi trimet copiii la şcoli româneşti, deşi instrucţia c gra­
tuită şi pentru e i ; întregul mic comerţ (lapte, carne, fructe, etc.), i
în mâna lor, mai ales însă producţiunca rachiului. In Moldova evreul e
SI A DOUA SA CAPITALA 119

şi croitor, cizmar, ceasornicar, tinichigiu, mai cu scamă însă cămătar.


la până la 30 In sulă />c lună dela debitor, şi dc oarece nu există insti­
tuţii de credit în vremuri de lipsă. — la orice recoltă rea toţi trebue
să-şi ia refugiul la ei” . *
Toate aceste împrejurări il silesc pc Prinţul Carol 1 să se hotă­
rască să meargă din nou în cătevă principale oraşe din Moldova, şi
mai cu samă în laşi, unde clocotea mai tare agitaţia pe tema dc care
vorbim.
In drumul său prin Bacău, Prinţul se încredinţează că n’au fost
acolo excese propriu zise in potriva evreilor, şi că Prefectul l.ecca
uu şi-a trecut peşte atribuţiile sale. Acolo, la Bacău, Domnitorul pri­
meşte chiar in audientă o delegaţie evreiască.
.Şi tocmai pentru că ordinele Ministrului Brătianu au înlăturat, la
Bacău, excesele ce s'ar fi putut comite, în urma instigaţiilor Fracţiu-
uci antisemite, la sosirea acestui ministru acolo, fu primit într'un chip
foarte ostil, mulţimea aruncând în el cu noroi şi alte asemenea
proectile...
Cât despre ponegririle duşmănoase făcute in străinătate. în po­
triva Românilor, pe pretextul aşii ziselor excese, după cercetările fă­
cute, Prinţul află că ele au pornit toate din cancelaria Consulatului
Austriac din laşi.
Anunţându-se venirea Domnitorului Carol I in laşi. pentru ziua
de X April lXfiX. Primăria luă toate măsurile necesare de găzduire
şi hună primire.

Asupra inlrărci şi petrecerei Prinţului in laşi. culegem notele şi


amănuntele următoare, din cele două principale foi ieşene ale timpului.
Curierul <lr Inşi şi Progresul, foaia publicaţiilor oficiale ale Curţei de
Apel locale :
l.uni la X April, pe la 7 oare seara. Domnitorul a sosit la laşi. A-
tarâ de bariera Păcurari se aflau înşiraţi artileriştii călări, jandarmi,
şi dorobanţi, care primiră cu fanfare pe M. S. Iii se grupară in ex-
eortâ de onoare înaintea şi iu urma trăsurei Domneşti, in care pc lângă
Domnitor, se află Ministrul de Interne şi Fihance Ion Brătianu : Mi­
nistrul Cultelor şi Instrurţiunei Dim. Guşti, cu Aghiotanţii Domneşti
se aflau in urmă.
La podul barierei. Primarul cu Consiliul comunal. Prefectul dc
oraş cu alte autorităţi şi un public nenumărat, ce acoperea prejmetcle
şoselei, prezentară pâine şi sare, salutând pc Domn de bună venire
şi de ziua naşterei Sale. I.a aceste salutări Prinţul răspunse in româ­
neşte, mulţumind iubiţilor sei Ieşeni şi adăogând că este şi ziua ple­
biscitului alegerei M. Sale ca Domnitor, şi a fondărei unei dinastii
române Krâ o adevărată ovaţiune a locuitorilor căită Suveranul lor.
Clopotele tutulor bisericilor sunau cântul lor de bucurie, tunurile
de pe podişul Copoului anunţau cu bravură prin salve sosirea Dom­
nitorului. urările din partea poporului care umpluse stradele, erau ne­
întrerupte: buchete de flori aruncate în trăsura Domnească, arătau
devotamentul şi iubirea. Din strada Lăpuşneanu şi până la Curtea
IS O R K O E I.K C A R O I. |

Mitropoliei, stăteau înşirate trupele, presentănd armele, şi musicele


căutau. I.a porticul Sf. Biserici, Mitropolitul Calinic cu Arhiereii, Ar­
himandriţii şi peste 30 părinţi îmbrăcaţi în veştminte, introduse in
catedrală pe M. S., şi acolo i se căntă Te-Deum, la rugile cele mai
curate ale înaltului cler.
Prinful se sui apoi în Palatul mitropolitan, unde şi luă găzduire,
şi acolo din nou primi felicitările clerului, funcţionarilor şi particu­
larilor.
Oraşul întreg fu iluminat şi pliu de bucurie. Muzica a căutat în
curtea Mitropoliei şi publicul abiâ târziu noaptea se retrase.
In acelaş timp, ziarele locale publică o notă prin care se aduci
la cunoştinţa cetăţenilor că, atâta vreme cât Domnitorul va petreci

Vechea MAnâatire Trel-Entrhi, cum era înainte de restaurare.

in Iaşi, dela 1 —3 oare p. m.. „bine voieşte a acorda audiente tuturor


acelor ce ar dori a’l vedeâ."
Marti 9 April la 9 oare dimineaţa. Domnitorul însutit de Mi­
nistrul Cultelor şi lnstructiunei, vizită spitalul Sf. Spiridon Doctorii
primari ai secţiunilor respective dădură M. S. relaţmm despre starea
deosebiţilor bolnavi, pentru care Vodă a arătat un interes părintesc
A mai vizitat apoi Institutul copiilor găsiţi şi Maternitatea, unde Doc­
toral primar Macs şi D-na Richert prima moaşă, au dat rclaţiunilc
cuvenitc. M, S. trecu apoi la spitalul Alienaţilor din Golia şi aicea
iarăşi cu acea îngrijire părintească se arătă pentru aceşti nenorociţi-
Inspecţia acelei zile Domnitorul o indice cu vizitarea casărmei
dela Palatul Administrativ, unde găsi trapele şi materialul in bună
___________________ Şl A DOUA s\ CAPITALA 121

stare, afară de ziduri, ş’a arătat deplină mulţumire d-lui colonel Locca,
ofiţerilor şi trupelor. Cu această ocaziune. pe Şeful de bandă muzi­
cală a Regimentului No. 7, M. S. I'a înaintat la rangul asimilat cu
titlul de Locotenent.
La 3 ore după prănz, însutit de Ministrul de Culte şi Instrucţiune,
Domnitorul visilă pe jos partea de mează-zi a oraşului, pe sub Me-
tropolie, Sft. Andrei, Sf. Constantin, Sft. I.azăr, foburgul Frecău, strada
Albă, biserica Bărboi, a cărei architectură, coloane de marmură şi
bogăţie, atrase admirarea M. Sale.
La eşirea în strada Veche, un public numeros înainta şi urmă
plin de curiosilate şi respect, pe Prinţ, pretutindene, salutându-1.
Sara Domnitorul merse la Teatru, unde in onoarea Sa se căută
Imnul National. Artistul Galino presentă M. Sale un buchet mare
de flori, depunându-i omagiile întregei trupe naţionale. La intrarea
sa în loji, Prinţul fu salutat de public. Piaţa şi faţada teatrului fură
iluminate şi împodobite cu transparente şi focuri bengale.
Mercuri M. S. primi vizitele mai multor cetăţeni, iar sara două
bande militare cu felinare aprinse, făcură o serenadă.
doi la 9 oare dimineaţa Domnitorul, însoţit de Ministrul Cultelor
şi Instrucţiunei, au visitat internatul Liceului Naţional şi clasele res­
pective
După aceasta au trecui la şcoala Centrală de fete vizitând clasele,
iar Ministrul a făcut câlevâ întrebări unei eleve, care respunsecu mare
satisfacere, încât M. S. ş’a arătat înalta Sa mulţumire. După clase au
visitat gospodăria Internatului, spălătoria, cuhnea şi garderoba, aflând
curăţenie pretutindene. Apoi a vizitat Spitalul militar şi cu o îngri­
jire părintească, Prinţul s’ a informat de starea bolnavilor.
Eşind de acolo cu toţii, au trecut la Seminarul dela Soeola; oara
prelegerilor fiind sfârşită, şi aflând pe seminarişti ocupându-sc cu studiul
muzicei vocale, a dorit a ascultă câteva bucăţi religioase, şi după un
solfegiu, s’a cântat un Imn şi apoi Mulfi ani IrQiascfl!
M S fu deplin niultămit. iară Ministrul tino un mic cuvânt, arâ-
lând chemarea ce au seminariştii în societate, „de a fi buni creştini,
călduroşi apărători ai rcligiunei, baza tuturor societăţilor civilizate,
cu respect către legile ţârei, cu iubire şi devotament cătră Suveranul
Romanilor Caro! I, a căruia înaltă misiune încredinţată de Providenţă,
este de a face fericirea poporului şi a ţârei, şi a căruiâ iubire şi respect
pentru S-ta noastră biserică este exemplară".
Domnitorul trecu apoi în refector, unde ordonă să i se aducă
mâncarea ce eră a se da în masă ; a gustat-o şi a întrebat dacă in timpul
mesei se ceteşti vre-o legendă a S-lor Părinţi, sau alte fapte ale istoriei
bisericeşti. Se dădu semnalul mesei, locurile se ocupară, se zise ru­
găciunea de mâncare, şi apoi începu cetirea de pe o catedră, pe când
seminariştii ceilalţi mâncau. M. S. se retrase din refector în mijlocul
urărilor acestor tineri.
1 a ora 1 d. a. Prinţul începu a primi visitele cetăţenilor care
\cneau a depune omagiile lor. Apoi pe la 3 oare insoţit de Miniştrii
1 Rrătianu şi D. Guşti, mersi* de vizitară Institui Sf. Marin, fundat
anul irecut sub patronagiul P. S. Mitropolit Calinic şi a Matroanelor
române din Iaşi.
122 RKOKI.K CAROU

La scara Institutului. Vodă, fu întâmpinat de Mitropolit, Arhie­


reul Sohupnn, l)-nii lordachc Bchliman. C. Kraelide, Preşedintele Curţii
Apelative, Colonelul M. Mavrodi, membrii comitetului diriguitor. La
intrarea in ssdă, D-na Carp fntâmpină pe M. S. cu un discurs, arătând
scopul stabilimentului. Una din eleve rosti un cuvânt în limba ger­
mană. M. S. visită cu deosebită atenţiune dormitoarele şi clasele, pe
care le găsi intr’o stare de deplină curăţenie.
Mai visită apoi şi A siIni Orfelinelor (Sf. Maria), ce se află tot în
cuprinsul acelui stabiliment, unde o copilă de 9 ani, rosti următorul
cuvânt :
„Bine a-ţi venit Măria Voastră, în Stabilimentul Sf. Maria, undi
solicitudinea şi bine-facerile P. S. Mitropolit şi a D-nelor Patronese.
au preparat un asii nouă, celor lipsite de orice altă protecţiunc. Facă
Dumnezeu ca prezenţa Măriei Voastre « ’i fie pentru această casă o
nouă benedicţiune, care să deschidă porţile acestui az.il unui număr
mai mare de orfani.
Bunul Dumnezeu să Vă dăruiască in recompensă z.ile multe, con­
sacrate la fericirea Românilor.
Să trăiţi Măria Voastră !"
O copiliţă mică ca de 5 ani, prezentă un buchet de toporaşi. al
căruia parfum vergur şi primăvăros, simbol al inocenţei, reprezenta
fiinţa acestor fragede copile, ce cresc sub părinteasca scutire a reli-
giunci şi a lucrului. Prinţul eşi din acest stabiliment mulţămim! pa­
troanelor şi comitetului, de mântuitorul scop la care au ţintit, for­
mând stabilimentul Sf. Maria, a acelei maice proteguitoare omenirei
După această vizită. Prinţul Carol 1 a trecut m partea dt sus
a oraşului, la Sărărie, şi dând drumul trăsurci, s'a lăsat in valea 'lă ­
turaşului. şi urcând un deal poncişat, a visitat plutonul de pompieri
din Tataraşi. şi aflându-1 in bună stare, a mulţumii Sergentului-major
Alexandrescu. M. S. a convorbit cu mai mulţi tătărăşeni şi orăşeni,
a intrat prin dughenilc unora, şi in urmă a visitat biserica Nicoriţă,
unde la eşire a întâmpinat un prunc ce se aducea spre botez, a urat
noului prunc viaţă lungă şi a nmlţămit pe moaşă.
Prinţul a mai vizitat apoi biserica Sfl. Trci-Erarhi, unde a ad­
mirat din nou architectura. şi cu mare atenţiune a observat argin­
tăriile, poalele de icoane, tablourile lui Vasile Lupu-Vodă cum şi se-
criul tapisat cu mătăsărie. în care se aduse relicviile Sfintei Parnschiva
M. S. pretutindene a fost înconjurat şi privit cu iubire de către locuitori
Vineri 12. la 9 oare dini.. Prinţul Caro) l şi Ministrul Cullcloi
şi Instrueţiunei Guşti, au vizitat Şcoala de Arte, unde au cercetat cu
deosebită îngrijire plugurile şi instrumentele agricole ce se fabrică, au
trecut prin dormitoare, refectorii şi bucătărie, şi acolo au gustat din
mâncarea şcolarilor, cari la eşirca M. S., l'au însoţit cu strigări întreite
de l'ra . M. S. a mulţumit Directorului despre curăţenia, buna rân-
duială şi activitatea aflată. Tot odată a ordonat a se da tinerilor şco­
lari pe Duminică o masă din partea M. S.
Mai târziu apoi vizită Spitalul Paşcanii din Tataraşi. undi arătă
mulţumire pentru îngrijirea rea bună şi curăţenia a flată; se închină in
paraclis şi salută familia Paşcanu, a căreia suflet creştinesc şi uman
mângăe şi uşurează durerile şi boalelc sărmanilor.
Şl A DOUA SA CAPITALA IM

La 1 oară d. a. Carol Vodă primi tot clerul inonachal şi mirean


cc se află in la ş i; Mitropolitul, Arhiereii, Arhimandriţii, Protosinghelii.
Protoereii de oraş şi ţinut, îngrijitorii bisericilor şi toţi preoţii erau
în şalele Sf. Mitropolii, unde M. S. presentăndu-se în mijlocul lor.
ii salută cu llrislns u imnul! Apoi convorbi cu P. S. Mitropolitul
şi Arhiereii, iară Ministrul Cultelor recomandă pe fiecare părinte, cărora
M. S. le adresă în româneşte întrebări relative la Sft. biserică, şi se
informă dela părinţi, câte din biserici sunt mai lipsite de mijloace.
Atunci hărăzi pentru bisericile sărace, pe lângă ceeace capătă dela
comună, suma de 100 galbeni, în afară de alţi 31HI lei ce hărăzise co
o zi înainte pentru biserica Sf. Vasile din Tataraşi. Cu acest prilej
M. S. adresă părinţilor cuvinte de stimă, zicând că „religiunca” este
baza cea tare a Societăţilor civilizate.
Ministrul tiuitelor, după aceasta, adresându-se către părinţi, le
aminti care este chemarea preotului în societate, că el e învăţătorul
şi educatorul poporului, că el trebue să fie sprijinitorul bisericei şi
făclia conducătoare a om ului; de aceea religiositatea, buna conduită,
disciplina canonică a bisericei sunt datoriile principale a fiecărui p reot;
pe lângă care se recomandă respectul legilor ţărei şi a autorităţii Gu­
vernului. al căruia cap este prea iubitul Domnitor, care dă nepreţuitul
exemplu al respectului datorit bisericei noastre.
('.Ierul, la aceste cuvinte, strigă : Să trăească M. Sa ! Ministrul a-
dause, că pe lângă aceste strigări să se însoţească şi rugi in Sfintele
biserici pentru sănătatea şi fericirea Domnitorului, pe care providenţa
luăndu-l din sânul Augustei Sale familii, il trimise Românilor, pentru
prosperitatea ţărei lor.
M. S. primi apoi mai multe vizite, şi la 3 % oare, insoţit de Mi­
nistrul Guşti, visită şcoala de Agricultură dela Galata, înfiinţată in anul
trecut. Toată curtea Mânăstirei şi partea din afară de lângă zidul iu-
cunjurător eră arată şi se lucra de şcolari; o îmbunătăţire însemnată
s’a văzut in tot cuprinsul stabilimentului. Secţiunea de dormit intr'o
perfectă stare de curăţenie şi clasa bine aşezată. Paraclisul şi Sf. bi­
serică bine îngrijite; numai pentru acoperirea clopotniţei dădu ordin
Ministrului de Culte, de a face măcar un acoperiş provizor,, spre a nu
se deteriora cu totul turnul.
Prinţul merse apoi la mănăstirea Frumoasa, unde clopotele de
departe anunţau sosirea M. S.. carele fu primii la uşa bisericei de
Părintele Arhidiacnn al Mitropoliei, Calinii-, îngrijitorul Mânăstirei, cu
Sfânta Evanghelie, şi se cântă îndată un Tc-Deum.
După eşirea din biserică Domnitorul vizită cazarma Artileriştilor
şi apoi grajdurile, mulţumind Părintelui îngrijitor Calinii- şi Majorului
de artilerie Anghelescu.

M. Sa la prânz a invitat pe Xicolai H. Roznovanu. unul din mem­


brii Kpitmpi ai stabilimentului Sf. Maria, care stătu la masă alăturea cu
M. S. Numărul invitaţilor la prânzul Domnitorului in acea zi fu de ÎS
persoane. — fiind invitaţi nu număr mai mare de Părinţi ai bisericilor.
Ministrul de Interne şi Finance Ion Hrătianu la II oare de zi a
plecat din Iaşi spre Bucureşti, insoţit până la barieiă de d-nii Sihlennn
Prefect de judeţ, T . Codrcscu Prefect de oraş, şi T. Tăutu Primar.
121 RE0B1.K CARO!. I

Sâmbătă 13 April M. Sa însoţit de Ministrul Cultelor şi Instruc-


ţiunei, la 10 oare dimineaţa vizită Penitenciarul Central, trecând in
amândouă palatele, şi primind suplicele mai multor arestaţi le-au
promis uşurarea acelor mai puţin culpabili şi cărora legea le va veni
în favoare, şi mulţămi de administraţie Directorului.
Mai vizită apoi Şcoala militară unde. Directorul, Majorul Ba-
roţi, primi pe SI. S., şi il conduse prin secţiuni, apoi în curte, und»
se aflau e le v ii; acolea I se prezentară cei mai înaintaţi, in număr di
28; apoi intrând în refeclor, şi fiind ora dejunului, se introduse elevii
şi M. Sa fu faţă la gustare. I.a eşire mulţumi Directorului şi ordonă
să se dea masa elevilor Duminica viitoare din caseta M. Sale. T ot
atunci a înaintat pe sub-locotenentul Macarovici, la gradul de loco­
tenent, pe sergentul-adjutant Maidan la gradul de sub-locotenent,
şi pe locotenentul Dumitrescu Grigore la gradul de Căpitan
La 1 oară a început a primi vizitele, după care M. S. însoţit de
Ministml Cultelor şi Instrucţiunei, la 3 merse la Mănăstirea Cetăţtna
Aflâitdu-se la poalele acestui deal. Prinţul se dădu jos şi urcă
astfel înălţimea; când se apropie de mănăstire, începură a sună clo-
petele; preoţii primiră cu sfânta Evanghelie şi făcură o rugăciune pentru
Domnitor, care apoi cercetă cu îngrijire toate încăperile care sunt
intr'o desăvârşită ruină, ordonând să se facă reparaţiile putincioasi
ctiiar în anul acesta.
Dealul acesta înalt şi nisipos îl descinse pe jos până în vale, unde
suindu-se iar în trăsură, reintră în oraş. M. S. invită apoi la prânz două­
zeci persoane. Muzica a cântat în cursul mesei, în grădina S-tei Mitropolii.
Sâmbătă sara la 11 oare, M. S. a mers la balul dat de Societatea
Hcuniunei Femeilor Bomâne, în folosul copilelor orfane şi sărace, în­
soţit de Dim. Guşti, Ministrul Cultelor şi Instrucţiunei, şi de Prefectul
de Judeţ.
Duminecă in 14, Prinţul asistă la Sfânta liturghie in catedrala
Mitropoliei şi se duse pe urmă şi la biserica Catolică.
M. S. pe la oarele 3 y4 acompaniat de Dim. Guşti. Ministrul al Cul­
telor. şi de Prefectul de district, trecu la casele Doamnei Hosnovanu.
unde a luat parte la ceremonia de căsătorie a lui N. B. Hosnovanu
Asupra acestei participări a Domnitorului, Ia celebrarea căsă­
toriei acelui ce cu doi ani înainte eră candidat la tronul Moldove' şi
provocase chiar cunoscuta revoluţie din 3 April, lumea întreagă ieşană
reinase plăcut surprinsă, admirând caracterul nobil al Principelui Ca-
rol I, care uită orice resentiment ce un altul ar fi putut păstră, şi făcu
o neaşteptată onoare fostului seu rival de anţerţ.
Ziarul local Corwenfiurtea (N o. 26, din 20 April 1868). face o largă
descriere a solemnităţei cu care s'a celebrat acea căsătorie, notând
primirea respectuoasă ce s'a făcut Principelui Domnitor, şi arătând
apoi că : „Prinţul Carul in tot timpul ceremoniei stătu în picioare pe
tronul ce-i eră pregătit, deasupra cărui se vedeâ coroana Incluşii a Im-
pilraflhr Bizantini” .
Apoi Prinţul Carol I, însoţit de Ministml Cultelor şi Instrucţiei
Luni la 1 0 'i oare. făcură o excursiune la moşia Pocni, proprietatea
lui A. Balş, unde într'o trăsură uşurică, au visitnt moşia şi împreju­
rimile ei mai bine de două oare, luând felurite infonnaţiuni dela
Şl A DOUA SA CAPITALA

arendaşi, sub-prefect şi primar. De acolo întumându-sc, s'au oprit


deasupra dealului, sau mai bine muntele Repedea, de unde au privit
mult asupra Iaşilor, care de acolo desfăşură ochilor un tablou încân­
tător. De pe vârful acestui munte, unde sunt carieri de piatră, M. S.
s a dat jos, şi se urcă la Schitul Tărâfei, unde P. S. Metropolitul Ca-
linic pregătise o masă câmpenească, la care luă parte vreo 60 persoane.
Sara M, S. merse la Teatru, unde societatea aleasă a laşului dădu
o reprezentaţie in favoarea copilelor sărmane.
M. S. Marţi în 16, însoţit de Ministrul Guşti, la 10 oare a vizitat
Şcoala fetelor catolice, ce se află in cuprinsul bisericei; apoi Spitalul
Israelit, şi dela oara 1 primi visite; între acestea se înseamnă acea
dintâi a doamnei Marin Roseti-Roznovanu, care veni să mulţumească
Suveranului Românilor, de onoarea ce-i a făcut Ia ocasiunea căsă­
toriei fiului seu, Nicu Rosetti Hosnovanu.
Pc la 3 ţ 2 oare d. a. Domnitorul însoţit de Ministrul Guşti, vizită
Institutul Muntele-Sion al călugăriţelor catolice, ce se află in casele
D-nei Cautacuzino, din strada lăpuşncanu. şi pe urmă trecu la Universi­
tate : aici s a preumblat în grădină şi a visilat Şcoala de pictură, unde
Directorul liardnsare a dat toate relaţiunile.
Mcrcuri la 9'/> oare. M. S. a plecat împreună cu Ministrul Guşti
la Pcatra.
*
Încheind aceste relaţii oficioase-, despre chipul cum Prinţul ş'a
petrecut timpul la laşi, cată să dăm câtevâ explicaţii ale unor de­
mersuri de atuncea.
Mai întâi alegerea reşedinţei Domneşti, in această a patra ve­
nin a Domnitorului in laşi, excită mult curiositatca Ieşenilor, intru cât
se ştiâ de toţi că Mitropolitul Calinic fusese unul dintre cei ce jucase
cel mai însemnat rol în mişcarea, sau mai bine zis revoluţiunea dela
,'J April 1866, a căreiâ ţintă fu ruperea unirei dintre Moldova şi Mun­
tenia. şi alegerea la scaunul leşan a lui Nicolai Rosetti Roznovanu.
Dai însuşi faptul păstrărei înaltei funcţiuni a lui Calinic, fu uu lucru
puţin explicabil pentru mulţime, şliindu-se că în asemenea cazuri,
o persoană care ia parte astfel, la o acţiune atât de îndrăzneaţă iu
contra alesului unui Stat, nu mai poate nici într'un caz continuă de
a serv), sau a se mănţineâ în funcţiuni aşâ de înalte. în acelaş Stat
şi sub acelaş Cânnuitor.
Faptul menţinerei in scaunul de Mitropolit al Moldovei al lui
Calinic, cu toată primirea ce-i făcu acesta chiar Ia prima venire a Prin­
cipelui in laşi, când l'a şi vizitat în reşedinţa Sa Metropolitană, şi faptul
că peste doi ani Prinţul Carol I ia locuinţă în Palatul Metropolitan,
cot la cot cu cel ce mersese în fruntea revoluţionarilor dela 1866, făcu
o impresie nemărginită in laşi, şi provocă admiraţie şi simpatie deo­
sebită pentru cel ce nu păstrase in sufletu-I un resentiment pe care
orice alt „om mare” ar fi putut s'o simtă multă vreme.
Şi mai suprinzător decât acest fapt fu, după cum am mai arătat,
participarea Domnitorului la căsătoria, şi în casa însăşi a acelui ce
luptase anţerţ din resputeri şi dispută însuşi tronul la care Prinţul
Carol I eră chemat, prin plebiscitul urmat în ţara întreagă şi mai cu
samă in vechea Capitală a Moldovei.
126 REOEI.B CAROL

Tînărul boer Nicolai Hosetti Roznovanu, care, îneunjurat de câţiva


oameni de samă ai laşului, făcu să se verse pe uliţa Mare şi pe aiurea
mult sânge nevinovat, pentru ca el să profite (ie scaunul vacant ce
se oferea Prinţului de Hohenzollern, îşi schimbase în aşâ scurt timp
vederile şi năzuinţa-i, şi mărturisându-şi simpatia ce dobândi în a-
cest interval pentru noul stăpânitor al României, se crezu prea onorai
ca Prinţul Carul I să vie să asiste la celebrarea căsătoriei sale cu fiica
boerului latifundiar Lascar Ca ntacuzi no-Paşcanii. Şi. dacă la prima
venire a lui Carol-Vodă, tînărul fost candidat la Domnia Moldovei
îucbisese palatul seu din faţa Mitropoliei, şi-l lăsase îu fntunerec com­
plect, pe când tot oraşul abundă de strălucirea a zeci de mii de luminări,
focuri bengale, transparente şi ceaune cu păcură aprinsă, de astă-
dată el îşi manifestă fără cea mai mică rezervă o pocăinţă lăudabilă,
declarându-se „credincios partizan al Unirei şi al Dinastiei**.
Cu prilejul venirilor ulterioare ale Prinţului Carul 1 in Iaşi, vom
vedeă cum casa lui N. R. Roznovanu serveşte de gazdă domnească
în mai multe muluri, şi legături de prietenie temeinică se stabilesc
între Capul Statului şi fostul său rival.

Zeflemelele unor foi loeale.

Asupra acestei veniri în Iaşi a Domnitorului, nu lipsi însă şi unel<


note discordante, în mijlocul simpatiei şi urărilor sincere ce i se adresa.
Foaia Convenliunea, din 14 April 1868. publica în fnintea sa un
articol muşcător. îu care caută să întunece strălucirea cu care Capul
Statului fu primit in laşi. Căci ialâ ce scrie, cu multă amărăciune
personală de sigur, citata foaie :
Luni în K a curentei, pc In orele 8 de seară. Carul I a făcut intrarea în a
doua şi cernita sa Reşedinţă laşi!!! acompaniat de Miniştrii Guşti şi (Rrătinnu!!).
Arcurile de triumf, entuziasmul de altădată, bucuria frenetică a poporului,
toate erau înlocuite prin un doliu suprem, şi o răceală de moarte părea desem­
nată pc fata fiecărui om!
lată a patra sosire a lui Carol I in mijlocul nostru, şi laşii. în loc de a fi
prosper, merge spre decadenta cea mai cumplită. Ruinele astăzi şi desperaţiunea
publică au fost tabloul ce, Auguştii ochi a lui Carol, au întălnit în scumpa şi dulcea
sa reşedinţa a doua î Tablou teribil, tablou unic pe cart* istoria nu ni’l înfăţişează
decât in urina invaziunilor ce se făceau de barbari. Numai atunci, ca acuma, se
vedea o astfel de mizerie, ruinele binalelor, ruinele balisselor (!), slrade, palatini,
biserici, tot degenerat, tot deplasat, tot ruinat, tot! tot! până şi animalele şi orie
vietate ce respiră pe pământul tărei, nimica în fine, nu mai este de văzut fără
u se sfâşia inima privitorului, fără a se indignă mândria Românului, terassat.
fletrit cu atâta nepăsare, cu atâta barbarie!
Un ochiu de comiseratiune se distinge îu fa|a lui Carol! Deie providenţa ca.
inâcar acuma, iubitul nostru Prinţ **â iee o iniţiativă mai energică, mai distinsă
decât aceeace a păzit până acum, pentru ameliorarea (toartei noastre.
Ne amintim de prima venire a Inăltimei Sale in laşi cât entuziasm, câtă
bucurie! ce populntiune! credeai eâ te afli într'un larg populat de 1.000.000 de
locuitori ! cute arcuri de triumf!!! câtă vencraţiuncî câtă adoraţiunc ! câtă ido­
latrie ! Părea, şi mugi credeau aceasta, că viitorul României renaşte, că el e mare
şi strălucit!! Astăzi însă cu tulii vedem in realitate acel strălucit viitor, u toţii
vedem eâ Moldova zace in agonie, îugciiiinchintâ şi exploatată in modul cel mai laş.
Moldovenii se văd acum cu desăvârşiri* victimele credulităţii lo r! Toate îm­
bunătăţirile, tonte promisiunile nu fost făcute numai pentm a-i înşelă, penlru a-i
umili şi mai mult.
Şl A DOUA SA CAPITALA 127

Acum insa este de necontestat câ trista poziţiiine a Moldovei au pus şi pune


necontenit pe adevăraţii săi fii iu cele mai mari înjosiri! Iată un fact care ne va
probă aceasta:
A doun zi după sosirea Prln|ului nostru, s'a dat o reprezentaţie teatrală în
onoarea sa şi pănă la nmiazâzi un bilet de teatru nu se vănduse! Comisiunea tea­
trală vrând cu orice preţ a orna sala teatrului, a împărţit gratis tonte hiletele; şi
cu toate aceste, in teatru nu numără nimeni decât şapte lojii la Belelage, opt la
Hnujooir, şi, afară de vr'o câţiva onorabili Domni din parter, restul nu eră decât
un cuib de copilaşi presuraji de poliţie pentru a strigă l'rrrraaaa. In intrarea
Măriei Sale! I
Aceasta probează câ Moldovenii s'au pus pe gânduri şi se conving, din zi în
zi, ca Domnul Bratianu ar face mai bine sa plângă de starea Moldovei, de trista
sa adminislratiuue, decât să meargă la teatru pentm a râde de Cucoana Chirita.
Dumnezeu şl Carol vor şti a ne scăpă din toate acestea. Noi nu pierdem
încă speranţa!
Rîndurile de mai sus se văd de departe a fi isvorîte din pana Iui
T. Boldur-IJiţescu, cunoscutul luptător dela 3 April IStiO, cu toate
că persoana în jurul căreia el gravitase atunci, îşi schimbase cu totul
de astădată şi atitudinea şi ideile ce '1 condusese odinioară.
Foaia .săptămânală Clopotele, publică şi ea câteva articole zefle­
miste relative la petrecerea Domnitorului în Iaşi, şi în uua din carica-
turile litografice ce dă cetitorilor săi. încondeiază figura Prinţului
Carol I, având in regiunea tidvei însemnate diferite embleme ale idei­
lor ce-i atribue, după cum se vede în reproducerea clişeului ce dăm
pe pagina următoare.

Delegaţie ieşană la liueureşli. Diferite serbări.

Pentru serbarea aniversăm proclamărei Prinţului Carol Ica Domn,


Primăria in înţelegere cu Comitetul Permanenta! Judeţului, alese o dele-
gaţiuuc, compusă din Primarul Teutu, Adjutorii soi lorgu lorga şi Con­
stantin Corjoscu, Consilierul Panaite Iliescu, Arhiereii Isaiia şi Bobu-
lescu, ştefan Micle Rectorul Universităţei, Colonel Mihai Mavrodi Con­
silier ludeţian, şi cetăţenii Iordachi Beldiinan, N. B. Roznovanu,
Lascar Cantacuzin-Paşcanu, Vasile Pogor, Alex. Racoviţă farmacist,
Dr. I. Ciurea, Gh. Petrini librar, Gh. Carp şi Gh. Popovici proprie­
tari şi Toina Săvescu profesor.
Singur N. B. Roznovanu declină onoarea de a plecă la Bucu­
reşti, intru cât fiind abia de trei săptămâni căsătorit, „împrejurări
imperioase de familie nu ’ l iartă să întreprindă un drum atât de
mare".
Ziua de 10 Mai se serbează apoi în Iaşi cu mult entusiasm. La
Te-Deumui dela Mitropolie iau parte toate autorităţile locale. Con­
sulii streini şi o mare mulţime de cetăţeni. La prefectura de judeţ se
face o recepţie excepţională, cu paradă militară, muzici, etc.
Sara, trupa Teatrului Naţional, cu concursul artistului M. Millo.
dădu o reprezentaţie extraordinară. S’au cântat Imnul Nafional de
cătră toţi artiştii, în port naţional, şi s'au reprezentat piesele Cinel-
Cinel şi Nurlia Ţărănească. Tabloul România Recunoscătoare, aran­
jată de artistul Gatiuo, i-a atras meritate aplause din partea publi­
cului.
128 RKGH.K CAROL I

Prinţul IU*rol I riiin|»ir»


ninşi» P o rnii. dr lAuqft Inşi.

Am arătat vă in cursul
şederei sale in laşi. Prinţul
Domnilor a făcut, imprcuua
cu Ministrul seu Dini. Guşti,
o excursiune şi o cercetare
amănunţită pe moşia Pocnii,
una din cele mai bogate ca
pământ şi păduri, dintre ma­
rile moşii aflătoare mai in
apropierea laşului. Din cele
ce se văd apoi. rezultă că
acea cercetare aveă de scop
încheierea propunerilor de
vindere-cumpărare ce se fă­
cură între proprietarul mo­
şiei, Alex. Balş şi Prinţul
Carol 1. Afacerea se realiză
in scurt timp, şi iu 24 Mai
186X, Primarului laşului pia-
rardâ pe strade următoarea
telegramă ce primi din par­
tea lui D. Guşti. Ministrul
Ilustraţie din fonta irţanA Clopotele, «imbolizAnd ideile Cultelor şi al Instrucţiei pu­
de guvernare "•«* iVinnpelai Carol 1 blice :

Domnule Primar.
Sunt prea feririi a vă anunţa că prea iubitul nostru Domnilor a runipărat
moşiile Pornite de lângă laşi: prin aceasta Măria Sa a dat încă o probă cât ţine
la laşi, căci, întâia proprietate în Itomânia a Măriei Sale. a eumparat-o lângă a
doua Sa Capitală şi reşedinţă.
Ministru, Dim. Gurii.
In Memoriile Sale, Prinţul, vorbind de cumpărarea acestei moşii
zice că aceasta a făcut'o „mut ales spre a arăta Moldovenilor căi in­
teres are pentru dânşii, şi spre a ‘ şi arătă încrederea în viitorul asigurat
al ţărei şi a Dinastiei sale".
Şl A IXHJA 8A CAPITALA 129

CAPITOLUL VII.

£ cincea venire în laşi a Domnitorului Carol I.


April 1869.

Lupta «lin Corpurile Ley inii oare pentru „Casa de Credit" şi alte cerinţi
ale ludului. Primirea şi petrecerea Prinţului Carol I in laşi.
Intervenţia Prinţului pentru iiiiaşurile lîrijiiliii.

ăgăduinţele date de tînărul Domnitor aJ ţărei, de


câte ori până acum vizitase laşul, cum şi în alte
deosebite prilejuri, au fost totdeauna sincere, şi
totdeauna exprimând adevărata gândire şi iubire
ce El aveâ, pentru ca, deopotrivă, toţi fii ţărei
şi toate localităţile, să se împărtăşească în mod
egal din isvoarele ele producţie şi de lumină ale
neamului; se vede însă că nu toţi oamenii po­
litici ai ţărei, mai ales acei ce ţineau mai puternic în mână frânele
guvernului, gândeau cum gândea Capul Statului, căci, după cum
vom vedeâ îndată, pe când unii arată pentru laşul decapitat şi dat
pradă pustierei şi mizeriei, o compătimire, cel puţin aparentă, alţii
îşi manifestă deadreptul înpotrivirea lor la mai toate dreptele cereri
sau tânguiri ce se adresează centrului, in diferite prilejuri, de repre­
zentanţii foastei Capitale a Moldovei.
Astfel, mai ales în sesiunea Camerilor Legiuitoare 1868—69, a-
vem prilejul a vedeâ manifestându-se o pornire făţişă în potriva ce­
rerilor representanţilor laşului, pentru care nu odată făgăduinţile
însuşi a Prinţului Domnitor asigurase îndeplinirea lor, cât mai com­
plectă şi cât mai curândă.
Este cunoscută nenorocita chestiune a Curţei de Casaţie, pentru
ire st făcuse atâta larmă şi atâtea făgăduinţi chiar ministeriale, fără
ca să se poată nici un moment satisface dorinţa laşului, de a căpătă
pentru sine această instituţiune juridică.
Cu prilejul discuţiei budgetului general al Statului, şi mai ales 1a
acea t budgetului Lucrărilor publice, o adevărată furtună isbucni în
Cameră, când representanţii laşului susţinură o propunere a D-rului
Fătu, semnată şi de ei şi de mai mulţi alţi deputaţi ce aderară, pentru
înscrierea unei sume de un milion lei vechi, care să servească la în­
Ifri MKCIKI.K CARoi.

fiinţarea unei Cast» de credit, pentru înlesnirea comercianţilor români


din laşi.
Textul acestei cereri sună a s tfe l:
PROPUNERE.
Considerând marile sacrificii Acute de Ieşeni In interesul unităţii şi «>redi-
dăţii tronului României;
Considerând sturen de dărăpănurc a foastei Capitule a Moldovei, rare couln
stează cu înflorirea ultor oraşe ale ţftrei;
Considerând trista stare a comercianţilor şi a industriaşilor român Ieşeni,
cari au mare necesitate de a fi sprijiniţi de către stat, spre a nu fi cu totul înlocuiţi
de către comercianţii şi industriaşii străini, cari năvălesc necontenit in ţară
Considerând dorinţa expresă de cătn* (omisiunea leşană, însărcinată ad-h<
In anul 1861;
Considerând votul Constituantei din 1866 şi al Senatului din 1868, care zi< < â
„Din tezaurul public să se dea în curgere de doisprezece ani râie un milion de
„ lei vechi în favoarea municipalităţei de laşi, spre a înfiinţa o (.âsâ de Credit ii m-
„teresul indemânărei cu bani a comercianţilor şi industriaşilor Roman
Propunem a se înscrie în budgetul anului 1869 suma de un milion lei echi,
sau lei noi 370.370, pentru înfiinţarea unei Case de Credit tu laşi, spre îndemânarea
cu bani a comercianţilor şi industriaşilor români.
Dr. A. Feiu, loan Codreanu, A. D. Holbau, C. Brăescu, C. Corjacu, igarici,
N. Voi nov, P. Ciuca, V. Vidraşcu, 1J. Tăcu, A. (iheoryhiu, S. BeUoc.sci , i) Lupaşcu.
D. Carusu, D. Gâlcâ, D. Şoarece, Zeuceanu, Platan, C. Adrian, S. Mietcscu.
Această propunere, simplă şi uşoară pentru budgetul statului in
felul ei, stănii o adevărată furtună în Cameră. Deputaţii lorgu Ghic:<
şi Alex. Lahovari mai ales, găsiră neinerii a combate înverşuna
asemenea cerere modestă. Cu toată susţinerea ce-i făeîi deputatul
Focşani N. Voinov, cât şi deputatul A. I). Holbau şi alţi rcpresentanţi
ai laşului. Camera respinse cu mare majoritate înscrierea unei • •
menea sume în budgetul Lucrărilor publice pe 1869.
O corespondenţă din Bucureşti, trimeasă foaei Dreptatea din laşi.
probabil tot de un leşan, ne dă o icoană tristă de pasiunile re st ma­
nifestară aluneca între representanţii ţărilor-unite şi cu tot tonul
cam zeflemist al corespondentului, adevărul crud al lucrului st- Imn
îndestul :
O discuţie din cele mai aprinse s'a încins asupra acestei propuneri, zice c«
rcspondentul Dreptâlei.
Atacul dintâi s'a făcut dc către 1). lorgu Ghicu, care prin efectele bin >tiute
ale influentei morale, a isbutit să fie trimis Iu Parlament spre ;i rvprezent Basa­
rabia româna, a căreia nzioiiomie plastică o cunoaşte dup harfele geografice dc
ţârei D-nul Ghica a zis. atacând propunerea, că înţelege amorul pluton pcnlr
laşi, dar că nu poate admite pretenţia d a cerc să se dea ceva real şi pociţi
iccstui
oraş. Şi a adaos amintind că pururea şi în toate ocaxiunile, Camcnl»- şi i iţium
întreagă au recunoscut mărimea sacrificiilor făcute, abnegnţiunen şi patriotismul
Ieşenilor; fii inima României este adânc săpat nobilul sentiment al recunoştinp
pentru această urbă. Pentni ce tâ profanam aceste înalte idei cu speculapunt mat
riale!
Cel dintâi cc a vorbit pentru susţinerea propuuerei a fost deputatul Coleg,
al II 1-lea de Focşani, X. Voinov, care cu bunul său simţ obicnuit, a arătat deca­
denţa laşului şi starea deplorabilă iu care a ajuns comerţul, precum şi Mlrum-.marea
care o au simţit cetăţenii In toate interesel* lor. din cauza spiritului dc nepăsare n
guvernanţilor până astăzi. Voinov a arătat că este ruşine, tocmai pentru cei ce
simţesc aceste nobile sentimente, despre care se face atâta paradă, ca să se lase urbea
aceasta într'o stare mizerabilă, când România î datoreşte mărirea ci.
§1 A DOUA SA CAPITALA 181

l>-l Voinov credea ri» arc u face numai cu clocinţa patetică a lM ui Ghica ,
rătăcire profundă! Aci'l aşteptă iscusitul calculator IM Alecu Lahovari. Un
reprezentant al junei drepte, care Împreună cu alţi doi amici ai săi din Cameră,
D-nii Carp şi Blarenberg, şi cu unul afară din parlament, U. Aristidi Pascal, for­
mează un partid formidabil, ai căruia organ public este ziarul Ţara. IM Lahovari
a probat până la evidenţă că laşii înoată in fericire; demonstmţiunea s‘a făcut cu
cifre i calcule pozitive, fără patetic şi flori de retorică. IM lahovari a început,
zicând că preien\iunile deputaţilor de laşi suni exorbitante, şi că In fine a penii timpul
a se râ/ui odată fara şi cu Ieşenii. I)e aci au intrat in calcule, şi numai cu ajutorul
celei m ii simple regule aritmetice u probat că laşul, in budgetul statului, este Înscris
cu suma de >.000.000 lei noi; şi iată cum : atâta pentru repararea ruinelor palatului
Domnesc, atâta pentru întreţinerea grădinci dela Copou, atâta pentru Întreţinerea
pompierilor Municipali, atâta pentru Tribunale, Curte, Prefectură şi Poliţie ; In
fine ulaus cifra subvenţiunci calei ferate dela Mihăileni-Homan-Suceava şi laşi.
toate aceşti* suiu adunate la un loc, de meşterul demonstra tor, a produs
un total care a trecut peste milioane lei noi.
Minune a ştiinţei, câtă simplicitate este fn profunditaten ta ! 1
Ce mu voiţi Domnilor, strigă apoi oratorul triumfător, a|»ostrofâud pe
bieţii deputaţi ai luşului? Au doară cugetaţi să absorbiţi Întreg budgetul numai
peutn. .uteraiele D-voastră ! . . . N u pă e destul atâta? Până când să pâ tot dăm
până când să ne tot cereţi ? . . .
Şi cu toate aceste încăpăţânarea deputaţilor Ieşeni a fost mare; ci au stat
nesimţitori, cu toată luciditatea demonstraţiunei ba chiar pot zice că se părcâ
şi nemulţumiţi!
i .urnirile sar fi incurcat, negreşit fără o iuterveuţiune particulară, nisi in-
teresil Jupitcr.
Preşedintele Cabinetului, Hoizedea Mitică Ghica, — om a căruia servicii na­
ţionale se număra prin mulţimea deroraţiunilor ce posedă se ridică, pentru îm­
păcarea tuturor spiritelor şi zice că D-sa are o poliţă de plătit laşului, de rând erâ
miniştri* in Constituantă, rând In locul Curţci de Casnţiuue a premis un milion
in iaht că D-sa, după ce şi astăzi a mai retras dela Senat proiectul de transferi,
votat de două ori de Adunare şi respins de Senatul din anul contenit, este ţinut
cum de onoare să-şi plătească poliţa către Ieşeni. Insă, Beizadea Mitică crede că
această poliţă se poale reduce cam cu o treime, fiindcă astăzi şi zarafii jidani sunt
prea fericiţi când pot primi banii lor dela boieri, chiar şi cu reduceri Insetunătoare.
Această judicioasă observuţiunc a făcut scnzaţiunc asupra deputaţilor din
dreapta Adunării şi asupra multora din stânga; atunci Ministrul de Interne, IM
Cogălniccauii. a exploatat cu multă dibăcie acest început de bune dispoziţiuni,
produs de ciocnitele seu coleg.
I> Cogălniceauu luând cuvântul, a spus că dacă d-Iui a aprobai retragerea
dela Senat a proiectului de transfert a Curţii de Casaţiuue la laşi, a fost numai
din dragostea către Craiovcni, pe cari l’au durut inima să-i silească la ostenitoarea
călătorie până la Iaşi; acum Insă îndatorire pentru îndatorire rândul dopu-
aţilor Craiovcni au venit să’i facă şi ei o răgea ; şi cu atât mai mult cere aceasta,
cu cât prin scumpiţii făcut de către Beizadea Mitică, suma s’a redus numai la două
treimi din valoarea primii ivă a poliţei : nici mandatele vistcrici nu se scomptează
cu inai mare scăzământ!
Adunarea zeloasă de a face economii, n’a putut rămânea indiferentă în
faţa acestor practice obscrvnţiuni. Se auzeau mai multe voci cari strigau : llravu
f'.ogălnicene! şi unii cereau deja Închiderea discuţiuuei.
D. Holbai a cerut să nu se închidă discuţiunea, fiindcă s‘a zis multe lucruri
v acte. cari* au denaturat obiectul din desbatere şi ar voi si l)-sa, ca deputat
a' taşulu să irbească în această chestiune. Pentru hatârul IMui Holbau, majo­
ritate: a închis discuţiunea şi i-a dat cuvântul, spre u nu i se impută că este in­
tolerantă. Dar cu nu mă puteam miră iudestul de tenacitatea uedelicatâ a acestor
domni reprezentanţi de laşi, cari nu si* mulţumeau nici după scomptul poliţei lui
Beizml Mitica : credcţi-roă, eram umilit In sentimentele mele de leşan.
In fim . a vorbit si netăgăduitonil I). Holbau, arătând că acele 5 milioane,
se dau ftenlm drumul ac Ier şi uaoigabilitatea Prutului şi alte interese generale, din
cari laşul trage un profit neînsemnat.
1S2 REGKI.E CAROI. I

Cât pentru celelalte sume, ele au figurat In budgetul Statului Inaiute de Unire,
frecum sunt şi astăzi; şi că prin ui mare situnţiunea relativă a laşului tiu sa schimbat
ntru nimic.
Dar pentru urbe, pentru comerciul şi interesele cele bântuite ale Ieşenilor,
ce se face*? — Li se dă fraze patriotice şi poliţe scăzute .. . Aceasta nu’i frumos
pentru o adunare care se respectă ; şi mai adaugă că D-sa. ea reprezentant al laşului.
iui găseşte de demnitatea sa să stea la astmencA tocmeli.
IM Tăcu a iuceput boclucul din nou, atacând pe D-l Lahovari, şi zicându-
efi poate din pricina neplăcutei primiri ce i-nu făcut Ieşenii după 11 Fevruarie, cano
u venit pe acolo cu propaganda naţională, IMui urăşte municipiul nostru şi combate
acum cu atâta înfocare propunerea IMui Fătu. si eă această răsbunan nu este
nobilă, nici cavalerească. La aceste vorbe IM 1^inovări s'a mâniat straşnic, $• 1
răspuns verde D-lui Tăcu, că nu este adevărat ceea ce a zis, că n'a fost râu primit
ele Ieşeni, nici dat afară din Întrunirile electorale; fiindcă majoritatea cetăţenilor
din laşi erau Înduplecaţi ele IMui la m enţinerea Unirii şi la alegerea unui Principe
strein. Dar eă numai câţiva oameni răi il contrar iau in privirea acestor măru<
principii naţionale, pe care D-sa le a si redus la neputinţă. lui rândul său s'n mâniî.l
şi gravul D-l Tăcu, şi a răspuns lui I). Lahovari că este uu june presumptuos, care
a fost tratat de Ieşeni după cum mentă; căci bătrânul municipiu pururea a fost
cel dintâi care a ridicat stindardul naţional iu toate r.caziunile mari. şi că n’n
avut nevoie de lecţiunilc patriotice ale unui :mberb propagandist ambulant. spre
a i se deşteptă nobilele lui sentimente.
Cât pe ce erau să se încurce iar lucrurile, dacă nu se cercă închiderea discuţiu-
nei, şi Î ii deşert D-l Gheorghiu, cu regulamentul C: nurci iu mână, s’a încercat să mu
prelungească desbaterea ; toată lumea crâ luminată acum şi uu nun voia să asculţi
nimic. Preşedintele, Dl. Arghiropol român neaoş şi roşiu. reci mandatul pentru
talentul său d’a conduce fără părtinire deabaterilc Camerei- a curmat gâlceava,
consultând majoritatea.
Asupra acestui vot deputaţii de laşi, împreună cu alţi amici ai lor Moldoveni,
au început să facă mure larmă şi să strige că punerea la vot a poliţei cu scâzămâi tul
propus de Beizadea Mitică şi Cogălniceanu, este un lucru nconest; ea i i nu vor
luă parte la acest v o t. . . că protestează tu contra acestei necuviinţe . . Preşedin­
tele cu modcmţiunca sa obicinuită, şt cu ajutorul clopoţelului său, abia a putut
liniştească pe aceşti tumultoşi reprezentanţi şi să puie la vet propunerea IMui
Fătu, care a căzut sub lovirea unei ccrasantc majorităţi.
S’a pus Iu urmă la vot poliţa scăzută, prezentată sub formă de propunere
de către D-nii C. Roaetti, Doinei şi mai mulţi alţi roşi: aceasta a Întrunit o însem­
nată majoritate iu fnvonrc-i.
Domnul Cogălniceanu şi Beizadea Mitică, impreuuă cu ouorabila majoritate,
aşteaptă acum, se zice, o adresă de mulţumiri* din partea Ieşenilor.

Nu cred de prisos sâ explic că propunerea înfiinţării Casei d>'


Credit şi votarea sumei aferente de Cameră, n*a mai avut nici un re­
zultai ; şi aproape aceiaşi soartă o avu alt vot ulterior al Senatului
relativ la o sumă de 3 milioane lei vechi, ce se proptise iarăşi pentru
ajutorarea laşului, — «lupă cum se vede lucrul din o a doua cores­
pondenţă din 15 lanuar, a aceluiaş ziar Dreptatea. care rezumă astfel
desbaterea urmată în Sen at:
Ieri s'a curmat şi iu Senat, chestiunea milionului ifotat de Constituanta, drept
compensnţiune laşului. Majoritatea actuală a Senatului s'a arătat ce ponte. Mi­
nisterul, reprezentat prin D-nii Dim. Ghica şi M. Cogălniceanu, nu spus efi iu Ca­
meră s'a dat, prin budgetul anului acestuia, 3 milioane |M*ntm laşi, că m u mult
nu s'a putut face ; că laşul trebue să fie mulţumit şi cu atâta ! Dar re sunt aceste
trei milioane ce se zice că s'a pus iu budgetul anului acestuia, pentru ameliorarea
soartci laşului? Kaca, dacă am putut pricepe bine argumentare» miniştrilor, cum
se Încropesc acele 3 milioane : 1 milion tui O/fenheim /jenlru drumul de fer, subven-
ţiune anticipată, cu coudiţiune ca să isprăvească, mai imunte de termenul dnt prin
concesiune, linia până la laşi. AU milion este din acele lucrări pe cari Bucureştii
Şl A IMHIA SA CAPITALA 138

pentru înfrumuseţarea sa, Ic contractase cu Oodillol, şi pc care Statul lc-a luat


in sarcina sa. l)ln 10 railiunnc s'a rupi vrc’o 2 pentru a se da laşului şi Craiovci
ccvft din lucrftrilr contractate cn Gochllot. Aşa pentru 1 milion, zice, lo jii au să
aibă o hală. şi mii ştiu ce alte lucruri de înfrumuseţare. In (ine al 3-fra milion
se compune Jiu luboenliunea ce slalul daled j i până acum, pentru slrade j i altele,
plus acum, pe unul acesta, câteva sute de m i uc lei m-iitru a se Întreprinde muri
reparaturi la Curtea Vecile, la Cazărmi delu Copou, la Mitropolie şi altele.
Iacă argumentarea Ministrului Lucrărilor rubine, dela care n'iu ce să ceri
mai mul! bietul um vorbeşte şi el ce a auzit In Cameră dela acei ce ou combătut
durea Milionului, spre realizarea dorinţei Inşilor pentru o Cosă de Credit.
Cum se vede. lupta devine făţişă in potriva oricărei răsplătiri
sau desdăunări a sacrificiilor făcute de laşi pe altarul Unirei, şi nici
făgăduinţele dale de Carul-Vodă, nici asigurările Miniştrilor din di­
ferite epure, nu pil Liră prevalâ faţă cu ideia unora de a se centraliza
total la Bucureşti şi a se refuza, nu numai laşului, dar tuturor pro­
vinciilor chiar, o justă distribuţie a resurselor de viaţă politică şi eco­
nomică ale ţărei.

Cu asemenea virtejuri politice dela centru, laşul şi Ieşenii lo­


tuşi. continuă a’şi arătă simpatia şi iubirea ce simt pentru Capul
Statului, şi serbează ziua de 8 April, aniversarea naşterei Prinţului
Carul, cu un fast impunător.
Mitropolitul Calinii- oficiază un inălţălor Te-Deuin in biserica Ca­
tedrală, la care asistară Consulii puterilor streine, toate autorităţile
civile şi militare şi corpul profesoral de toate gradele, lai amiază Pre­
fectul dc judeţ primi felicitările usitate, iar seara oraşul fu iluminat
intr'un chip măreţ.

Pentru 9 April 1869, fiind stabilită ziua celei a cincea veniri în
Inşi a Prinţului Domnilor Carul I. Municipalitatea, in unire cu toate
celelalte autorităţi luară toate măsurile trebuitoare pentru o impu­
nătoare primire şi găzduire a Înaltului Oaspe
întreg oraşul fu Împodobit cu arcuri de verdeaţă, steaguri na­
ţionale şi diferite transparente, represenlând chipul Domnitorului în
cununat de zinc pregătindu-se de astădală locuinţa Sa in casele fa­
miliei lui Mihail Cogălniceauu, din Sărărie, care fură amenajate pe
cheltuiala Primăriei, in scopul primirei căt mai strălucite a Prinţului
Carol I.
Trebuie ştiut că, până in acest moment, marele bărbat de Stat
al Moldovei, Cogălniceanu, nu Însoţise încă nici odată la Iaşi pe Vodă-
Carol, ca unul ce nu făcuse încă parte din Ministerele precedente, —
laţâ cu manifestarea sa cunoscută împotriva acelora ce resturnase pe
Alexandru loan 1
lată relaţia oficioasă a primirei şi petrccerei de astă dată. a
Prinţului Carol 1 in laşi, după foaia locală Progresul:
l.a marginea judeţului Iaşi. adăsta pe M. S.. Prefectul Judeţului,
(■. Mârzescu. Însoţit de prineipalele autorităţi ale plasei.
Mişcarea, viaţa, vioiciunea ce domnia in vechea Capitală a Câr-
ligăturei ( Lirgul-Fnimos), amintea doară vreuna din zilele cele vechi
de splendoare ale acestui orăşel, atunci când Ştefan cel Mare reşedeâ
134 KKGKI.K CAROL

în palntul. din care abia au rămas urmele subteranelor. La înălţimea


st radei, unde este staţiunea telegrafico-postnlă, se ridica un fru­
mos Arc de triumf, in jurul căruia se adunaseră mulţime di popor,
Primarul cu Membrii Comunei, o delegaţiuuc compusă din ( in u l înalt
sub conducerea P. S. Arh. Sohupanu, Şcoalelc din oraş Comunităţile
religioase de alte rituri. Pompieri, etc.
Când trăsura Domnească se arătă iu valea şoselei din faţa arcului,
urările începură cu neîntrerupere. Trăsura se opri lângă re şi Pre­
fectul Mârzescu prezentă M. Sale autorităţile comunale D-l < udin
Primând Urbei, oferi după datorie păne şi sare, .şi ţinu o alocuţiuni
de bună venire, la care M. S. răspunse cu bunăvoinţa şi afabilitatea
ce ’i sunt cunoscute. P. S. Arhiereul Sohupanu felicită apoi p \l S.
din partea Eminenţei Sale Mitropolitului, cu călduroase şi bin. M i n ­
ţite cuvinte, la care Prinţul respunse aşâ, ea toată mulţimea se irumpă
in urări entusiastice. M. S. binevoi apoi a primi felicitările şcoalelor
şi a mai multor proprietari şi arendaşi.
După un repaus de câtevâ minute in localul staţiune Tdc
grafico-poşlalc, cortegiul purcese spre Podul-lloaoi, adaos la fiecare pă­
trime de oră, de uumeroşi călăreţi săleni, dorobanţi, de. proprietari
şi arendaşi numeroşi, care ieşau pretutindeni intru întâmpinarea M Sale
Dela Tg.-Frumos la Podul-Uoaei, ca şi de aicea la laşi, la fiecare
pas l>rinţtil Caro! 1 primi spontanee probe ale iubirei devotamen­
tului Românilor de dincoace de Milcov pentru M Sa. D-l Ministru
de Interne, poate, credem, comunică colegilor săi. probele incrcderoi
şi a speranţelor ţărei în Guvernul, în care Moldovenii văd luând par',
pre M. Cogălnircami.
l-a Podul-lloaei nouă prezentaţiune de autorităţi, arendaşi pro­
prietari şi de multe persoane notabile venite până aice; din laşi.
La Leţcani însă eră buchetul serbătoarei. Aicea arcul dt trium
intr’ un sat de câtevâ zeci de case, intninea nu mimai sute d săteni
ce alergaseră să ureze pe iubitul lor Domnitor, dar ineă şi ut de ce­
tăţeni din laşi, in haine de gală şi din cele mai alese trepte sociale.
I a câtevâ sute de metri înainte de a ajunge la are. M. Sa fu ntâmpinut
de junimea distinsă din Capitala Sa a doua. Câtevâ zeci de lin călări
în rea mai riguroasă (imită de cavaleri, cu mănuşi albe i frac stă­
teau înşiraţi în două raiduri pe şosea. M. Sa binevoi a se opri un mo­
ment şi D-l Prefect arătă că junimea din Iaşi doreşte să aibă onoarea
d'a cxcortâ trăsura M. Sale. Domnitorul găsi pentru a inulţăini ju-
nimei de asemenea manifestări de iubire şi devotament, de acele vorbi
care, eşite din o inimă jună, află răsunet entuziast in junimea avidă
de a le primi.
După ce la arc Prefectul prezentă M. S. autorităţile şi persoanele
care eşiscră intru întâmpinare, cortegiul purcese in vii urări ale
mulţiim-i. La un patrariu de oră dela barieră, corpul neguţătorilor români
călări, în frunte având pe D. Călin, primul staroste, se adaosc la
cortegiul Domnesc. De aicea, de ambele părţi ale şoselei erau înşirate
trăsuri elegante ale celor mai alese persoane din Societatea leşană.
La râtevâ sute de metri de barieră întâmpină pe M Sa Colonelul
Leca, In fruntea Statului-major. De aicea Prinţul Carul I. excortat
de două plutoane de artilerie, unul de dorobanţi şi unul de jandarmi
Şl A DOUA SA CAPITALĂ 1»

călări, inuinlă spre barieră mai mull in pasul cailor, atât eră de mare
înghesuiala. Nu exagerăm zicând că niciodată până acum laşii nu pri­
miră pe Domnitorul ( arol I cu o splendoare, cu un entuziasm şi cu
0 spontaneitate mai marc. De astădată In adevăr că rolul administra-
Uimei fu numai a menţine Imna regulă, căci serbarea o făcu numai
poporul şi toate treptele societăţii.
Sosirea Domnitorului Românilor in vechiul nostru Municipiu s’a
semnalat de dimineaţă cu o mişcare generală a populaţiunei, care se
pregătiâ a primi cu toată solemnitatea pe înaltul său Oaspc. Afară
■L deputaţiunile arătate mai sus. o mulţime de cetăţeni, începând
dela oarele I după amîazi, dcalungul stradelor se concentraseră până
la bariera Păcurarii, unde toate autorităţile civile şi militare aşteptau
sosiri a M S. Pe la orele 7 seara era când Măria Sa, însoţit de Ministrul
de Interne şi urinat de deputaţiunile sus menţionate, sosi la bariera
urbei noastre. I n pogorîrea Măriei Sale din trăsura de voiagiu, I)
Primar în fruntea Consiliului Comunal, prezentă pânca şi sarea, din
care gustând Măria Sa, a adresat la toţi mulţumiri, cu cunoscuta sa
afabilitate
îndată după aceasta înălţimea Sa se sui in echipagiul Princiar,
iu portierele căruia sta pe de o parte Comandantul trupelor, pe de alta
Prefectul I Irbei, precum şi junimea ce ieşise călare ia Leţcani. Cor­
tegiul • aranjase în următorul mod : un excadmn de Cavalerie înainte,
echipagiul Princiar, in care luară loc Ministrul şi Primarul, corpul co-
mersanţilor eu steagurile corporaţiunilor, un excadron de Cavalerie,
Domnit Consilieri şi în fine toate autorităţile civile şi militare, ce s’ au
irâbit n şi înaintea Înaltului nostru vizitator.
\stii impus cortegiul umilită în bubuitul tunurilor şi sunetul
elopotelo). intre un spalier de soldaţi de infanterie, înşiraţi pe ambele
părţi ale trotuarelor, pe stradele urbei noastre: pretutindenea Măria
Sa a fost primit cu cele mai vii arlamaţiuni din partea unui public
işâ de numeros, că ar fi putut oricine crede că întregul oraş erâ pe
strade in trecerea Măriei-Sale.
Ajuns la poarta Catedralei. Prinţul Carol 1 s'a pogorît din tră-
smâ şi fu primit di Eminenţa Sa Părintele Mitropolit, în fruntea
înaltului cler care cu ceremonialul usitat a condus pe Iubitul nostru
Domnitor in biserică, spre a asista la rugăciunile ce s'au făcut pentru
fericita sosire a Măriei Sale. Curtea Mitropoliei erâ ocupată de studenţi
şi şcolari, cu stindardele lor respective.
îndată după finirea ceremoniei religioase. Măria Sa suindu-se în
echipagiul seu. in care a invitat şi pe D-l G. Mârzescu, Prefectul dis-
' netului. |>recedat şi urmat de cortegiul de mai sus, fu condus la lo-
1umţa pregătită, în casele D-lui M. Cogălnireanu. Dejâ la eşirea din
curtea Mitropoliei. Măria Sa a fost plăcut surprins prin o demon-
slraţiunc solemnelă a populaţiunei noastre, rare ca în totdeauna ştiu
i aprecia onoarea ce i se face prin înalta v is jti a Măriei Sale; toţi
comercianţii şi capii profesiunilor, cu stindardele lor în frunte, şi cu
torceli aprinse ş'au făcut o onoare de a conduce pre Inaltul jOaspe
la locuinţa sa.
In mijlocul aclamaţiunilor celor mai vii şi a unei iluminaţiuni
splendide a întreg oraşului, (.arol Vodă ajungând Iu locuinţa sa, fu
13fl REOKI.K CAROL I

primit de elita societăţei noastre, având In cap pe Principele Grigorie


Mihail Sturza. Prefectul districtului şi mai mulţi deputaţi şi orăşeni
notabili au fost poftiţi la prânzul Măriei Sale.

Din foaia locală Dreptatea mai culegem următoarei» amănunt»


interesante :
l-a recepţiunea de Joi 10 Aprilie, Domnul, adresându-se cftre membrii Con-
siliului Comunal ai Municipiului nostru. Intre niţele le-a zis „că voeştc n termină
prin împăcare vechiul diferend dintre Cameră şi Guvern, în privirea păşunilor
dinprejurul laşilor, cunoscut sub numele de „iunşurih- târgului", uzurpat* I»
călugării fostelor Mănăstiri Închinate, cu moşiile dinprejurul laşilor a acestor mă­
năstiri, intrate acum sub stăpânirea Statului.
Acest diferend, după care se cuvine Comunei in ii multe mii de fălci dc pământ,
şi venitul lor dela timpul usurpărei şi până acum, şi care diferend este început încă
dela 1835, a ajuns până la Curtea de Casaţiune, şi de acolo s'a întors spre a i se da
curs dc la prima instanţă.
Măria-Sa a mai adaus că a dat ordin ca. pe de o parte, chiar de pe acum sa
se deie îu stăpânirea Comunei pământul său uzurpat, iar pe de alta să se supuc Cor­
purilor legiuitoare uu proect de lege pentru această restituiri-.
Titlul care constitui dreptul Comunei, este hrisovul cu data din 9 Iunie 1779,
a lui Constantin Momzi-Vodă, iu care se arată întinderea hotarelor imaşului dat
tn proprietatea oraşului laşi.
Pe lângă acest titlu inai este şi o hartă ridicată ta 1824, de geometrul Vasile
Popouici, ca în aplicaţiunea hrisovului, insă după părerea noastră credem gre­
şita, nefiind indicată pe ea cu exactitate toată întinderea proprietăţii Comun*
îu cuprinderea hotarelor prescrise de hrisov; căci o persoană foarte influen
lăsat a se înţelege, că pământul ce este a se restitui Comunei se mărgineşte într'o
mic dr fălci, când, dacă s’ar da Comunei tot pământul prevăzut d* hrisov 'ar
cuveni mai multe mii dc fălci.
Cu toată bunăvoinţă ce arătă Măria Sa dc a se restitui chiar d* pc acum în
stăpânirea Comunei pământul său uzurpat, ne temem că nu se va putea realiza
asemenea înaltă bunăvoinţă, din cauză că moşiile uzurpate gâsindu-se dat* iii
arendă pe mai mulţi ani, se poate întâmplă ca arendaşii, .viu să nu vmrasrâ >»•
dezistâ de pământul ce este a se restitui Comunei, sau. deşi se vor dezista. însă cu
despăgubiri exorbitante dela Stat. După noi dar, nu vedem alt mijloc practic decât
acela ca Comunu să intre tn drepturile Statului şi să se mărginească a frage dela
arendaşi foloasele ce 1“ trage Statul după contracte, până la expirare:* lor

După diferite* audienţi*, primiri şi preumblări prin oraş sara de


10 April ş’ o petrecu Prinţul Carul I, asistând la o representaţie extra­
ordinară organizată prin îngrijirea Municipalilăţei, de către actorii
Teatrului Naţional şi cu concursul unor persoane din elita societăţei.
După darea de samă făcută de foaia oficioasă locală in IA cum
a decurs acea reprezentaţie :
In seara dc 10 Aprilie, fu mare sărbătoare Ia Teatrul Naţional • * <ir*deâ de
Comună o splendidă serată In onoarea sosirei fu laşi « M. Sale Domnitorului, tuli
ficiul şi piaţa Teatrului erau splendid iluminate şi decorate cu brazi şi verdeaţă.
Sala erâ scânteietoare de lumini şi loja Domnească crâ transformată, prin îngri­
jirea D-lui Primar Antoniade şi a Comitetului 'Teatral, în un salon dc flori. Ceea*
dc mulţi uni uu se văzuse* insă pc la teatrul nostru Naţional, fu lumea, dc care erau
ocupate toate locurile. Erâ aseară acolo tot ce societatea leşauă Întruneşte mai
ales; lojile străluceau de toalete şi flori. Mai toţi D. 1). Consuli ai puterilor strein*
asistau la această sărbătoare.
§1 A DOUA SA CAPITALA 1 37

La orele K M. S. Domnitorul, însoţit de


I). Ministru, fu primit Iu poarta rezervaţi n
lojei Princiare, de către D. Antonimie Pri­
marul şi de D. I). Membrii Comitetului Tea­
trelor. (.and M. Sa se arătă iu lojă eu 1). M.
Cogăl aicea nu şi I). Prefect, toată sala se ridică
fn picioare si irupsc in uplause şi urări. M. Sa
binevoi a mulţumi graţios.
('.ortiun se ridică iu fanfarele muzici i şi
toată trupa română cântă un Imn de oca-
ziune. O altă cortină se ardică şi publicul
aplaudă un bine nimerit tabel de figuri vii :
era Moldova şi Muntenia, cur* de braţ ferm
ridicau un drapel comun, al Humăni ei, pe care
eră scris Caro! I. Cadrul acestui simplu dar
clocintc tabel II constituiau piramide din arme
de tot felul, cu multă artă aranjate de inteli­
gentul nostru artist Dl. M. (iu lin o. Cortina
căzu in nouă urări pentru M. Sa Domnitorul
şi pentru România.
După un mic intre-act cortina se ridică
pentru a se reprezenta Uliţa Lunci, acea co­
medie în care d-l Luchiau escală alâ.a şi care
veri cât de cunoscută e publicului, de a pururea provoacă ncterminate hohote
de plăcere.
Afişul seratei promitea şi Cinel-Cincl de d-l V. Alexandri. De ordinar afişele
promit mai mult de cât dau. Aseară însă graţie d-lui 1. Antoniade, primarul oraşului,
care propuse, şi graţie d-rci Ninizzei Alexandrescu, care primi eu recunoştinţă pro­
punerea, serata dădu publicului mm mult decât promitea afişul, şi am putea zice
că-i dădii tocmai partea cea mai aleasă. D-ra Xinizzn V. Alexandrescu (Ureche),
fiică a inşilor, deşi după fntumarea sa din Italia, uwkvşi făcu studiile muzicale,
se reîntoarse in laşi. uu avusese încă ocaziune n satisface justa nerăbdare a com­
patrioţilor săi d’a o ascultă cântând, ci cari din jurnalele italiene şi locale aflaseră
succesele strălucite ale debutului junei artiste române. Se ştia că aceste succese
fură uşă de splendide, că Curtea M. Sale Regelui Italiei, cu A. S. R. Principele Xa-
ioleon, veniră deln Turui la Milano ea să onoreze reprezentaţiuuca din II Barbiere,
f n care debutase juna noastră concetăţean!.
Un mic afiş ce se împărţi iu sală, anunţă, zicem, plăcuta ştire că d-ra N'inizza,
In vederea scopului rcprvzcutuţiuuii, va cântă două bucăţi şi anume : Serenada
de. Inntnod, cuvintele de V. Hugo şi Dorinţa locuia de Hdlzel.
După uii nou mic intr'act, cortina se ridică şi publicul primi cu bună voinţă
şi aplauze pe d»ra Xinizzn, care nu-şi putea tăinui profunda sa emoţia ne, emoţiunc
arc niciodată, aflăm, n'n ştiut s’o învingă pe deplin tu faţa publicului, cccncc şi
determină pe d-ra Xinizzn Alexandrescu u părăsi cariera la cari* se destinase şi tu
care intră cu o strălucire invidiată de artiştii cei mai mari. Cu toată această emo­
ţiunc, juna cântăreaţă ridică uplausclc eutuziastice ale celui mai ales public ce vreo­
dată a putut întruni teatrul nostru : buchete de camelii şi flori rare se aruncară
d-rci Xinizzn şi i se făcu onoarea a o rechema cu nplnusc. deşi erâ o reprezentaţiuuc
de gală. N ’am şli să spunem mai bine cum a cântai d-ra Xiuizza Serenada lui (iounod,
decât reproducând n-i după Monitorul român, aprecierea ce acesta făcu artei d-sale,
u ocaziunea unei serate din Bucureşti, Iu care d-ra cântă tocmai accasta-şi bucată.
„li-rin Xiuizza Alexandrescu a cântat fermecătoarea Serenadă de (iounod
pe cuvintele lui I Iugo:
(Juand lu dianlc berete,
L t soir entre mes bras. ..
uii cuvintele prin care Fabinno Fabiui fermecu amorul reginei Maria Tudor,
Mărie la Sangtanlc zic Englezii. Nu ştiu cum cântă aventurierul italian, dar de eră
numai un palid ecou al vocci vibrante şi pasionate a d-rei Alexandrescu, aceasta ar
fi d’ajuns spre a explică nebunia amoroasă a austerei fiice a lui Enric VIU . Sunt
188 REGELE CAROI. I

persoane care cânta cu ţtiinţ:) lor. frumoase instrumente care vibrează ca un metal
sonor : aceasta place urechei, dar uu spune nimic munci. l)-ra Alexandrescu cântă
cu ştiinţa sa, care e profundă, şi cu inima sa, care e de sigur atinsă de focul sacru ;
de aceea şi mulţimea tremură sub accentele sal, armonioase şi smguni osteiiirv ce-i
este permisă, e d'a aplauda până a-şi rupe mâuuşcle. Aşa se Orii negreşit"
A doua bucată căutată de d-ra Niuizza nu avu decât uu defect, acela d a fi
prea scurtă. Compoziţiunea lui HOlzel este delicioasă de sun|imânt. Adevăraţii
cunoscători au savurat-o cu admirare.
Ultima piesă Cinel-Cinrl dădu o ocaziune d-lui Luchiau să secere uoui aplauze
La 11 oare se termină reprezentatiuurn. M. Sa onoră până la fine şi la eşirea Su du
lojă, publicul II salută cu uoui urări. IVI Primar Antoniadi şi d-l Prefect conduseră
pe M. Sa până la trăsura princiară, in care luă loc şi d-t Ministru de interne
Astfel se incheie şi astă serbare voioasă a artelor, în onoarea ilustrului oaspe
al Muncipiului nostru.

Vineri, in 11 April, înălţimea Sa a vizitat Spitalul central al casei
Sfântului Spiridon. Institutul Gregorian şi Ospiciul Alienaţilor: după
aceasta făcu o visită Prea Sf. S. Mitropolitului, şi apoi a inspectat
Şcoala Centrală de fete şi Şcoala Tcchmcă. I i i toate locurile, Dom­
nitorul a exprimat mulţumiri şi la Spitalul central al casei Sf Spiridon.
înălţimea Sa a felicitat pe L)r. Bctldclla, ca membru al epitropiei
Dcla Şcoala Technică, înălţimea Sa sa dus iu mai inulli libian nuli
a cumpărat diferite cărţi, destinate a fi începutul unei biblioteci pentru
şcoala Centrală de fete. Seara, Înălţimea Sa a asistat la o reprezentant1
dată de Teatrul German, în onoarea Înaltului oaspete, unde s a recital
un Prolog şi s'a representat un tablou alegoric.
Sâmbătă, Principele acordă mai multe audienţe, apoi visiteaza
Şcoală Militară, casantul de Artilerie dcla Copoii, casarma de pt piaţa
Palatului Administrativ şi casarma din casele l)-lui Mavrocordat
Seara, s’a dat un prânz, la care au fost invitaţi (.onsiiln si mai mulţi
funcţionari civili şi militari superiori.
I se prezentară cu acest prilej Inginerii Căilor Ferate Iaşi-Cernâuţt-
Lcmberg, ce se pusese în execuţfunc de câtva timp, eecace face pi
Prinţ să noteze cu mândrie in ziarul său intim : Din anul aceslu voiu
fi căsătorit şi voi aveâ Căi Ferate".
Prinţului i sc anunţă din Paris, după cum însuşi relatează in
Memoriile Sale, că „sc fac unele intrigi spre a se provoca « revolut»
in Hucureşli, şi că asemenea lucruri sunt cu ştirea şi participarea chiar
şi a oamenilor politici din Viena. Dcla rechemarea Misiuni i militare
franceze, s'a găsit în Hucureşli un /tretendenl de tron eonvenabil; un
fiu al fostului hospodar ar fi ales tn vederea acestui proect. Sc ia ca
pretext la Paris că, dcla retragerea lui Br&lianu, Prusia exercită de
fapt guvernarea in Homânia prin Consulul ci general"
Duminică 13 April I Sa a asistat la Sfânta l.cturghie in biserica
Metropolitană şi a visitat în urmă Spitalul Militar. Intorcândn-si ia
i|uarticrul princiar, a primit Curţile şi Tribunalele, pe profesorii si
învăţătorii şcoalelor secundare, o deputaţiuue de comercianţi şi cor­
pul farmaciştilor După aceea 1. Sa s'a dus să viziteze Şcoala dc lob
a Sântei-Marii. fundată dc Prea Sf. Mitropolit, şi Şcoalelc de fete ţi­
nute dc maicele Suinului, şi a Încheiat primblările sale făcând o visilă
Doamnei Klisabcta Palladi. mama Principelui Grigon M. Sturza. şi
D-nei Maria Rosetti-Boznovanu.
Ş l A DOUA SA CAPITALA tas

La 14 Aprilie, Prinţul primeşte pe D-l Ludovic Steege, acreditat


ea Agent diplomatic la Petersburg şi Berlin, şi-i dă scrisori de reco­
mandare către împăratul Alexandru al 11-lea şi Prinţul Gorciacoff,
cum şi către Regele Prusaci şi Contele Bisinurk, căruia ii mulţumeşte
pentru scrisoare cu acest prilej.
Prinţul moştenitor Leopold de Hohcnzollern a trecut iu acea zi
frontiera română şi petrece noaptea la Botoşani. Prinţul Carol 1 îl
aşteaptă cu nerăbdare febrilă.
Vpoi, in ziua de 15 April. Domnitorul insoţit de Ministrul de
Iun nu M. Cogălniceanu. vizitează ospelul Primăriei.
L a «cară fu primii d e Primar şi de Prefectul oraşului şi condus
in salonul principal. Aicea M. Sa a studiat cu multă atenţiune planu­
rile imaşului înconjurător laşului, şi a exprimat dorinţa de a se luâ
de îndată măsurile pentru demarcaţiunea limitelor acestor imaşe. con­
form decisiunei Consiliului de Miniştri şi după planurile păstrate de
i .iiună Astfel urmează a se pune la dispoziţia Primăriei pământul
o venit după vechile hrisoave, pentru care Primăria se afla de un şir
d> am n litigiu, şi pe care- numai acum, în urma binevoitoarei ingnjiri
a Prinţului ( arol I. I'a putut redobândi.
Îndată după aceasta AI. Sa a cerut să i se prezinte planurile edi
finului leul mini ce este proectat a se construi pe piaţa Primăriei.
Dup. isul persoanelor competente, între care au fost şi D. Zaha-
nevici. Inginer şcl si ArcBiitect al Drumurilor Ferate de aici, M. Sa
ninstatând că planurile nu sunt satisfăcătoare, au propus D-lui Za-
lianevici. -a prin înţelegere cu Arhitectul Comunei, să studieze te­
renul pe cure să se clădeasică zisul edificiu, cu care trebue a se inzestrâ
doua capitală a României, şi apoi să se facă planul cuvenit peutru
asemenea zidire. După aceasta Domnitorul trecând in hiurourile Ofi­
ciului stării civile, D-nii «ofiţeri au prezentat M. Sale un extract de
mişcarea populaţiei laşului, în decursul trei-luniei întâia a anului curent,
pi ire M Sa u binevoit a 'l observa cu toată atenţiunea. De aicea au
intrat in ( amera Primarului, a cerut a i se prezentă Budgetul Comunei
pe anul curent, l a studiat cu multă atenţiune şi ajungând la articolul
pavelelor, a exprimat doirinţa ca Primarul cu Inginerul comunal,
si. si ocupe in de aproape cu alinierea slradelor şi cu lucrarea pave­
lelor. Păşind apoi în Cassiierie, Primând a prezentat M. Sale situa-
liuneii casei comunale, pe care Prinţul a binevoit a o luâ cu sine
Potmrându-se apoi in etaj ui de jos, a visital cazarma Pompierilor,
<i exprimat dorinţa a se îmfiinţâ o muzică la acest corp, şi apoi a
trecut prin grajdurile pompierilor, examinând cu minuţiozitate llar-
naşamcntul şi echipamentul cailor; la un moment dat ordonă a si1
da semnalul alarmei, spre a se vedeâ activitatea pompierilor; atunci
să făcut mică probă cu pompa cea nouă adusă din Yiena, probă
«re e atras sulisfacţiunea AVI. Sale, pentm abundenţa apei ce consumă
şi iruncatu ei la o inălţiirne considerabilă. F.ra 11 '4 oara când Prinţul
Domnitor, insoţit de Minisitrul de Interne, s'a retras din localul Pri­
măriei, întorcându-se pe jois la Palat.
140 HKOF.I.l: CĂRUI. I

Sosirea in laşi a Principelui Lcopold de llohenzollern.

T ot in acea zi laşul avii un nou prilej de a’şi arătă iubirea şi


devotamentul pentru prea iubitul ei Domnitor şi Augusta Sa familie
In acea zi a fost anunţată venirea in laşi a Allefei Sale Ilegale l }rinlul
Ijeopold ile llohenzollern, fratele cel mai mare al Domnitorului R o­
mânilor, care pe la oara 1 după amiază. împreună cu Ministrul de In
terne. Mareşalul Curţei şi Statul seu Major, plecă spre Leţcani, îna­
intea prea iubitului Său frate. Abia aflată ştirea aceasta, şi junimea
laşului se constitui repede in gardă de onoare a M. Sale, spre întâm­
pinarea Înaltului vizitator. Toţi echipaţi bine şi în ţinută de gală,
călăriră pe lângă echipagiul princiar până la Leţcani. unde adăstară
venirea oaspelui. Alteţa Sa Regală sosind pe la oarele 5 seara la 1.iţeam,
a fost adânc mişcat de bucurie la vederea Augustului Său frate, pe cari
de trei ani trecuţi nu 'I văzuse. Krâ un spectacol măreţ a vedea pe amhii
fraţi atât de înalt puşi, priviţi de atâţia oameni, cu ochii de sperau!
mari pentru viitor, îmbrăţişându-se cu ardoarea aceea, care manifes­
tează o iubire adâncă de familie.
Trecând primele elanuri de bucurie. Prinţul Carol I după ee pre­
zentă însuşi elita socictăţei, care eşise intru întâmpinarea Augustului
oaspe, II invită a luă loc în echipagiul Princiar, spre a intra în las;
Ajunşi pe la oarele 6 la bariera Păcurari, in mijlocul strigărilor cu
tusiaste ale mulţimii, ambii Auguşti fraţi au fost primiţi de Primarul
şi Membrii Consiliului Comunal. Primarul adresă Augustului vizitator
cuvinte de bună-venire în numele oraşului, care pentru prima oară
avu fericirea de a fi vizitat de Alteţa Sa Regală, şi apoi, invitat de
M. S. Domnitorul, luă ha: în echipagiul Princiar.
In mijlocul unei bucurii generale, cortegiul înainta în sunetul
clopotelor şi a bubuitului tunurilor, spre locuinţa Domnească, undo
Mitropolitul cu înaltul cler şi elita societăţei, depuse felicitările cuvenite
Veselia generală s'a mai manifestat încă odată, la apunerea soa­
relui. căci tot oraşul a fost iluminat spontancu şi splendid.
Din înseninările intime ale Prinţului, vedem că El nu găseşte pe
fratele seu Lcopold schimbat, dar acesta observă pe fizionomia tânără
a fratelui mai mic urmele celor trei ani de griji.
Prinţul Lcopold aduce o ploae de veşti şi scrisori dela întreaga
familie. Prinţul Carol Anton, tatăl, scrie între altele, asupra căsăto­
riei procctată a Domnitorului Românilor.
.........IC. IV. ( Elisaoela de Wied) e desigur superioară celorlanle
sub raportul cunoaşlerei Imnei, a spiritului şi a ştiinţei. Ea e drăguţă,
plăcută şi fizionomia ei arată bunătatea inimei sale; e foarte cultă
şi chiar excepţional de bine înzestrată... Prinţesa excelează şi în cu­
noaşterea limfelor... Ea vorbeşte in perfecţie franceza şi engleza, şi
instrucţia ei e cum s’ar zice, universală".
A doua zi Prinţul Carol cu ocasia visitărei spitalului Central, al
Sf. Spiridon nunii în prezenţa tuturor, pe unul dintre cei mai vechi
şi lahurioşi medici Primari din acest spital, Doctorul Aristide Bendela,
în calitate de Epitrop, in locul devenit vacant prin moartea regretabilă
a D-lui Iacovachi Leon.
Şl A DOUA SA CAPITALA Ml

In acea zi, 16 April, Prinţul Domnitor îşi primbla fratele atât


în întregul oraş, cât şi prin împrejurimi, arătându-i toate frumuseţile
naturale şi monumentele istorice ale vccliei Capitale a Moldovei.

Serbarea Sf. Paşti.

In Joia Mare din săptămâna Patimilor. 17 April, curtea Mitro­


poliei ieşane eră înţesată de o lume imensă, care de obiceiu se adună
în fiecare an pentru ceremonia religioasă, dar mai ales de astă dată
ştiind că au să asiste la slujba dumnezeiască cei doi Prinţi, ce se aflau
atunci in Iaşi, venise într'un număr covârşitor.
O estradă fu ridicată in curtea Mitropoliei, prin îngrijirea Pri­
măriei, estradă acoperită pe dintrcgul cu covoare, şi având în dreapta
două scaune înălţate pentru Domnitor şi Prinţul Leopold. Doispre­
zece preoţi venerabili reprezentau cei doisprezece Apostoli şi Eminenţa
Sa Mitropolitul Calinic, erâ să facă in persoană spălarea picioarelor,
când o ploaie cu vânt neaşteptată, sili pe toţi a slâ in biserică, unde
această ceremonie s‘a terminat, faţă cu M. S. Domnitorul şi Augustul
seu .frate. T o t în acea zi M. Sa a mai vizitat seara biserica Catedrală,
unde a asistat la toată ceremonia bisericească uzitată, de unde eşiud,
vizitat şi biserica Sf. Spiridou. unde serviciul divin nu se terminase
incă. In Vinerea Mare, Domnitorul se duse iarăşi la Catedrală, asis­
tând la ceremonia funerară, in amintirea depunerei corpului lui Chrisl
în mormânt. Prohodul, cântat de Eminenţa Sa .Mitropolitul, încon­
jurat de înaltul său cler şi acompaniat de corul muzicei vocale,
erâ ceva înălţător şi pătrunzător. In mijlocul unei lumini străluci­
toare, această ceremonie se termină prin conducerea imagiuei cor­
pului lui Christ (Sf. Aer) la mormânt, purlând-o deasupra capetelor
lor atât Auguştii fraţi cât şi înaltul cler.
Sâmbătă în 19 April, noaptea la 12 ore, mulţimea pioasă se duse
iarăşi la biserica Catedrală, spre a asistă la ceremonia Invierci D-lui
Nostru Isus llristos. M. S. Domnitorul şi Augustul seu frate. Alteţa
Sa Hegală Prinţul Leopold, suitele ambilor Principi, elita socielăţei,
reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, precum şi Consulii pu­
terilor străine, se aflau în biserică. Em. Sa Părintele Mitropolit oficiă
înconjurat de o suită de clerici în veştminte de pompă. La finirea
ceremoniei, când în sunetul clopotelor se cântă învierea Domnului
Nostru, Eminenţa Sa Mitropolitul înconjurat de cler şi însoţit de Ambii
Prinţi şi tot publicul adunat, eşi în curtea Mitropoliei, pe estrada
construită acolo, spre a da binecuvântare populaţiunei întregi şi a
vesti ştirea îmbucurătoare de Chrislos <i irwiull
Aci pe lângă sublima ceremonie se prezintă o scenă de care
asistenţii rămaseră adânc mişcaţi. La scara estradei se aflau aduşi
mai mulţi condamnaţi, cari aşteptau dela indulgenţa Domnitorului
graţierea lor. M. Sa voind ca să se resimtă bucuria zilei aceştia şi in
mijlocul nenorociţilor, ce pentru fapte condamnabile fusese supuşi pe­
depsei celei mai mari pentru un om, a uzat de prerogativa cea mai
frumoasă a unui Domnitor, şi a graţiat mai mulţi condamnaţi din
Penitenciarul de laşi şi acel de Dobrovăţ. Erâ un spectacol măreţ
Uî REGELE LARGI. I

a vedeâ aceşti nenorociţi, salutând împreună cu ziua învierii Pom-


nului nostru şi ziua învierci lor la libertate, şi bine cuvântând Augusta
mână care a sfărâmat cătuşele in care zăceau.
Ministrul de Interne Cogălniccanu a pus la disposiţia Direcţiei
Penitenciarului suma de .‘>00 lei noi, in favoarea acestor graţiaţi
l.a orele patru de dimineaţă, după finirea liturghiei, ambii Prinţi
au vizitat pe Eminenţa Sa Mitropolitul, unde după datinele străvechi,
atât de mult respectate de M. Sa. îi aştepta un dejun splendid Vei.
după felicitările depuse M. Sale de toţi cei prezenţi, M. Sa ridicând
un toast în sănătatea şi prosperitatea urbei laşi. mulţămi leşeniloi
cu cuvinte graţioase şi pline de un adevărat sunţimânt înalt, pentru
buna primire ce i-a făcut laşul, capitala Sa a doua, promiţând u şi
aduce în totdeauna aminte cu plăcere de zilele cari le-a petrecut iu
mijlocul Ieşenilor. Ministrul Cogălniceanu respunzând la graţiosul toasi
a arătat în numele Românilor, deplina recunoştinţă Alteţei Sale Re­
gale Principelui Leopold, pentru onoarea ce a făcut laşului, visitându-l
Prinţul Leopold răspunse şi mulţămi pentru cordiala primire ce ’i « »
făcut în vechea Capitală a Moldovei.
In fine Primarul ridicând o cupă, zise câtevâ cuvinte bine sim
ţite, mulţămi M. S. pentru continua solicitudine ce o arată pentru
Iaşi, declară în numele cetăţenilor laşului devotamentul lor câtr<
Augustul lor oaspe, şi exprimă dorinţa de a vedeâ pi Măria S
sălăşluind cât mai mult în mijlocul Ieşenilor. Strigăte entusiastc !■
l>ra I urmară fiecărui toast.
Dela Mitropolie Măria Sa şi Principele Leopold, înconjuraţi ic
casa L or civilă şi militară. însoţiţi de Miniştrii de Interne şi Justiţie
precum şi de Colonelul Lecca, comandantul ad-interim al Diviziei, ve ­
niră la Palatul Administrativ, unde erau aşezate mese pentru soldaţii
Regimentului 7 de Infanterie, cum şi pompierii şi jandarmii Bucuri;!
eră pe toate feţele şi înălţimea Sa salutând trupele, ele 1-au răspuns
în chipul cel mat călduros.
Carol-Vodă intrând apoi în localul pompierilor. Comandantul în
numele corpului, a rostit :

Prea înălţate Doamnei

Pompierii se găsesc foarte fericiţi, că Măria \oastră a-ţi bim


voit a le face onoarea de a veni printre dânşii, şi această onoare nu
o vor uită niciodată. Să trăiţi Măria Voastră ! să trăiască ilustra \ oastră
dinastie 1

Măria Sa a respuns:
Vă mulţumesc cu plăcere şi vă urez prosperitate

De aci Măria Sa a trecut pe la diferite mese ale jandarmilor şi


Regimentului 7, ciocnind ouă cu soldaţii, felicitându-i şi gustând dm
mâncarea lor: apoi a binevoit a asistă ia dejunul pregătit pentru Ofi
cerii numitului Regiment.
Colonelul Lecca a ridicat următorul toast
Şl A DOUA SA CAPITALA IM

Prea Infllfate Doamne!


Pentru onoarea ce 11 c face venirea Măriei Tale şi a Augustului
Vostru frate, în mijlocul nostru, pentru serbarea acestor zile solemne,
permiteţi-mi, Prea Înălţate Doamne, ea în numele corpului, ce din
încrederea Măriei Tale comande/., să fiu intrepretul sentimentelor de
devotament, de supunere şi de iubire ce întregul corp are pentru per­
soana tnălţimci Voastre şi a Augustului Vostru frate, a cărui venire
între noi este o nouă dovadă de buna voinţa ce animă pe întreaga
dinastie, pentru destinele Romăniei.

Pred Inălfale Doamne!


Deviza Augustei Voastre dinastii, S im it /ară Dumnezeu, scrisă
pe unele şi stindardele României, adânc implantată în inimile tuturor
Românilor, ne leagă pe noi oştenii Români a strigă pentru fericirea
României : S im it /urii Domnilor !
Să trăiţi înălţimea Voastră ! Să trăească Augustul Vostru frate
oaspete Român ! Să trăească Auguştii Voştri părinţi şi întreaga Di­
nastic I
t.a acest toast sincer, Măria Sa. mişcat de emoţiunea celui cc-l
ridicase, strângându-i mâna, răspunse:
Aceste cuvinte bine simţite, Mă fac să 'mi amintesc cu plăcere
că mă aflu iu mijlocul Regimentului 7, căruiâ sunt prea fericit a’i arătă
mulţumirea ce simt pentru devotamentul sincer ce-mi poartă. Să
irăiască Regimentul al 7-lea I
Deşi vremea erâ înaintată. Domnitorul însă merse la Şcoala Mi­
litară. ;pre a o felicită şi a-i dovedi că nu o uită nici odată.
De aci trecu la Copoii, unde îl aşteptă Regimentul al 2-lea de ar-
I ilene văzu trupa şi binevoind a gustă din dejunul ofieerilor, şeful
Regimentului ridică acest loast :

Prea Inillfate Doamne!


Venirea Măriei Tale în mijlocul ofieerilor Regimentului al 2-lea
de Artilerie mă face a fi interpretul întergului corp, pentru sentimentele
de devotament şi de iubire ce animă pe oficerii acestui corp. Până
când Regimentul al 2-lea de Artilerie va putea proba prin fapte de­
votamentul său pentru Augusta Voastră persoană, permiteţi-mi a ura
Măriei Voastre ani lungi şi fericiţi pe tronul României.
Măria Sa respunse:
Mulţumesc Regimentului al 2-lea de Artilerie de sentimentele sale
şi sunt foarte fericit că mă găsesc în mijlocul unui corp creat de mine.
Apoi I ocoteucntul-Colonel Anghelescu, mai ridică următorul toast :
Fericiţi de a poseda Măria Ta, în mijlocul nostru, pe prea iubitul
frate al Prea Augustului nostru Suveran, port acest toast pentru
Alteţa Sa Regală Principele Lcopolil şi Augustei Sale familii 1
Principele Lcopold mulţămi cu graţiozitate corpului oficeresc.
144 RFOEI.F. CAROI. I

Domnitorul după acea, pe la orele


7 dimineaţa plecă la quarlierui Său,
vesel că a putut apreciâ devotamentul
şi dragostea ce 'i poartă oastea.
La 1 oară postmcridiane M. Sa a
binevoit a primi felicitările autorităţi
lor şi a cetăţenilor Ieşeni, convorbind
cu fiecare in deosebi, cu afabilitatea
şi graţiozitatea Sa obicinuită. Intre nu­
merosul public adunat acolo se află şi
Consiliul Comunal, care in urma votu­
lui luat, voi a depune M. Sale mul­
ţumirile sale respectuoase pentru bine­
voitoarele intentiuni arătate urbei noa­
stre, şi mai ales pentru rezolvirea
cestiunei iînnşurilor, in avantagiul Co­
munei, prin solicitudinea M. Sale şi a
Ministerului Măriei Sale.
Principele Lcopohl de Hohenzollern. Luni în 21 ale curentei, Măna Sa
fratele Principelui Carol I.
Principele Domnitor a vizitat lucrările
statiunei drumului ferat şi fu primit la
sosirea Sa de 1). Iulian Zacharievici, Inginera l-şef al Companiei dra­
murilor ferate Lemberg-Cemăuţi-Iaşi, însoţit de personalul inginerilor
însărcinaţi cu direcţiunea lucrărilor.
Măria Sa a examinat cu cea mai de aproape luare aminte şi ii
cele mai amănunte detniluri toate planurile staţiunci şi ale gărei că­
lătorilor, şi apoi a vizitat toate lucrările executate până atunci.
In urma vizitei făcută de Domnitor la gara drumului ferat. iu
ginerul Zaharicvici fu onorat cu o invitare la prânzul Măriei Sale.
întors de acolo pe la orele 2, M. Sa se sui in echipagiu şi se dust
la Pocni, proprietatea M. Sale; în această mică excursiune a fost n-
companint de Augustul seu frate şi suita Domnească. Dela Pocni M S.
s'a întors pe la orele 7 seara.
Seara Prinţul Carol I primi încă odată pe concesionând drumului
de fier Stnissberg, care în cursul întregei seri ii expuse diferitele
neînţelegeri iscate între el şi membrii guvernului Central din Bu­
cureşti.
Marţi în 22, ziua destinată pentru plecarea Domnitorului o de
putaţiune de cetăţeni din foburgurile laşului, a venit să fcliciteze pe
M. Sa, oferindu'i productele culturei lor. Prinţul s'a întreţinut cu cu­
noscuta Sa afabilitate cu ei. şi apoi a dărait fiecăruia câte o sumă
de hani. Înainte de a se sui in trăsura de voiai, Ş’a luat ziua-bună
dela Eminenţa Sa Păr. Mitropolit Calinic, şi dela toţi acolo aflători;
şi numărul nu eră mic, căci populaţiunea avidă de a vedea încă odată
pe iubitul ei Domnitor, se află rcprezinlată prin tot ce laşul are mai
însemnat şi mai distins.
După aceasta Domnitorul invită pe Primarul oraşului să exprimi
din nou Ieşenilor, mulţămirile sale pentru dragostea şi buna primiri
de care a fost adânc mişcat. Principele Leopold exprimă dcasemenea
tuturor mulţămirile Sale. cu multă amabilitate
Şl A DOUA SA CAPITALA 148

Precum în totdeauna aşa şi acum prezenţa Prinţului Carol 1 în


laşi, s'a semnalat prin un şir de binefaceri. înainte de a pleca M. Sa
înmănă 1'mnarului suma de 2.000 lei noui, pentru a se distribui la
persoane nevoiaşe, care se ruşinează a cere aju tor; o altă sumă de
l'XX) lei noui pentru Institutul Sfânta-Maria; 1000 lei noui pentru
Teatrul Român, şi 400 lei noui pentru acel German. Osebit de aceste
sume. M Sa au încredinţat D-lui Primar şi un potir (Ir argint, suflat
cu aur şi lucrat cu multă eleganţă, spre a se da la una din bisericile
care sunt lipsite de un asemenea obiect preţios. — odoare care au fost
apoi încredinţate Kpitropiei bisericei Sf. Vasile din Tataraşi.
Carol Vodă a plecat apoi Marţi în 22 April din laşi, spre a visitâ
dimpreună cu Augustul seu frate Mănăstirile din Moldova.
l.a marginea judeţului Iaşi fu întâmpinat de 0 . Ghiţescu, Pre­
fectul judeţului Suceava, iar la Paşcani de I)-l Murzescu, Prefectul
judeţului Iaşi şi I >-l Xicolai Rosetti-Rosnovanu proprietarul moşiei Paş­
cani. care făcând Inălţimei Sale o primire strălucită, oferi ambilor
Auguşti fraţi un dejun, care n'a durat mai puţin de o oră.
Dela Paşcani, unde Domnitorul a visitat staţiunea drumului de
fer în construcţiune, plecară cu toţii spre Mănăstirea Agapia.

Dispoziţiu huilă di Principe pentru repararea Mănăslirei Xeamţul.

Încă din ziua de 10 April. Prinţul Carol 1 fiind pus in cunoştinţă


de mai mulţi membri mi înaltului cler ieşan, cum şi de cetăţeni de
samă ai laşului, de starea de aproape ruină în care se află pe atunci
Mănăstirea Neamţul, promise şi chiar interveni imediat, prin o scri­
soare personală către Ministrul lnstracţiunci publice şi al Cultelor,
ca să se iee cât mai neîntârziat măsuri de restaurarea acestui prea
mportant monument istoric şi sfinţit, de cea mai mare însemnătate
pentru trecutul întregului neam românesc.
Iată scrisoarea de care e vorba :

Domnule M inistru.

Sfânt» Mănăstire Neamţul este nu numai întâia Lavră a României, dar şi un


monument istoric at Patriei, l.a atare, acest dumnezeiesc locaş merită toată venc-
ruţiuncn şi solicitudinea mea şi a Guvernului meu.
Sunt ueuma câţiva ani, de când această mănăstire a devenit prada unui teribil
incendiu. Din momentul acela, era o datorie şi o sufletească mulţumire pentru
mine de a recomanda Ministeriului restaurarea Dumnezeescului locaş; şi se cuvine
sa recunosc, că o parte din zidurile arse s'au şi reparat.
Insă mai este mult de fânull pentru a redă sfintei 1-avrc, vechea sa splendoare :
spre ajunge la aceasta cu o oră mai inainte. eu socotesc dar> că chipul cel mai
nmrrit şi mai practic, este :n se rândui o t omisiune nd-hoc, compusă din bărbaţi
" cunoscuţi prin simţiniintcli lor de pietate către aeeastă mănăstire, şi in ea-
pul cărora vor trebui să fie negreşit prea cuviosul Stareţ al mânăslirei Neamţu şi
Secul, şi Prcfictul judeţului!.
Acestei (lomisiuiii se vor pune la dispoziţiunc sumele prevăzute din cnsn Sta­
tului. şi la neajuns voiu aveai ca o sufletească mângâieri' de n contribui şi cu.
Voind a urmă de aproape lucrările de restauraţiune şi n le da o personală
impulsiune, Ku Imi rezerv prcşedinţio acestei ('.omisiuni.
Sper ră In chipul acesta, încă In anul curent, sfânta Lavră a Neamţului
şi Secului se va inâlţâ din ruinele sale, cu o reînoită splendoare; şi dar şi
146 REGELE CAKOL

aştept ca dumneata să-mi Înfăţişezi cât mai curând decretul pentru numirea
Comisiunii.
Cu această ocaziune, îţi relnoiesc expresiunea bunelor mele sentimente pen­
tru d-ta.
CA HOL.
la şi, IA A p r i l 1860.

Pre*a ieşană despre primirea făcută Domnitorului.

Presa locală, in tot timpul căi Domnitorul fu în laşi, publică


multe articole, în cari dădu samă de chipul primirei ce se făcu Prin­
cipelui Carol 1, exprimând fiecare foaie in feliul şi după opiniele
ce reprezintă, simţiminte respectoase şi de curtenire. Foaia Secolul al
Nouăsprezecelea din 12 April 1809, conţine însă un articol mai deose­
bit, ce credem util a-1 reproduce :
Primirea ce s’a făcut de astădată în tassy Prinţului Domnitor, zice numita
foaie, este un ce pe care pana cea mai abilă nu este !n stare a-1 descrie, cu atât mai
puţin noi nu vom încercă a o face, căci orice ar zice cineva, totuşi nu urzice decât
prea puţin. Kntiiziasmul poporului, bucuria ce domnia în toate inimele şi ctl
desenată pe faţa fiecăruia, sunt lucruri ce se pot simţi numai, nu iasă şi descrie
Acum ca niciodată. Principele a fost primit Sn oraşul nostru nu numai de
întreaga populaţiunc ieşauă, ri toată partea Hoinăniei de dincoace di Milcov s'a
întrunit în această a doua Capitală, pentru a depune la picioarele iubitului său Dom­
nitor manifestările de recunoştinţă, de iubire şi devotament.
De mai multe zile trăsurile curgeau pe toate barierile, astfel ră la sosirea M
Sale, populaţiunea laşului eră îndoită decât de ordinar, nu mai găsea cinevâ la
hoteluri odăi, şi la fiecare rasă erau oaspeţi veniţi înadins pentru a serba intrarea
Domnitorului în a doua sa reşedinţă.
Ieşenii din familiile cele mai notabile a laşului, au esit călări până la l^elcani
şi sule de trăsuri au mers întru întâmpinarea Domnitorului, unele până la Podul
iloaei şi altele până la TArgu-Frumos. chiar cale de două poşte. Autorităţile civile
şi militare, corpul comercianţilor şi al industriaşilor, cu drapeluri tricolore iu mâini
şi alţi cetăţeni, aşteptau la bariera Păcurari sosirea M. Sale.
La ora 7% sunetul clopotelor şi bubuitul tunurilor anunţau intrarea Dom­
nitorului; în acel moment oraşul întreg s'a transformat într'o mare flacără, atât
de numeroase erau focurile bengale, focurile de artificii şi luminile ce se aprinsese
pretutindeni. Un ura neîntrerupt a însoţit pe M. Sa dela barieră până la biserica
Catedrală, şi de aici până la casele domnului ('.ogSluiceanu, destinat** pentru lo­
cuinţa M. Sale. Bandele de muzică nu traversat toate stradele până când o ploaie
binefăcătoare a trimis pe fiecare pe la locuinţa sa.
Di efectuarea celor mai mari opere naţionale, şi chiar atunci când să pro­
clamat Unirea, acest fapt urzit şi săvârşit in laşi, ei bine 1 nici chiar atunci en­
tuziasmul Ieşenilor nu eră egal cu acela din seara de 9 April. Şi pentru ce aceasta ?
Pentru că Principele a parvenit a alungă dela cârma Statului pe acel regim îngro­
zitor, care a supt ţara trei ani in şir, şi a adus în jurul tronului bărbaţi ca d-1 Cogăt-
niceanu, în care ţara are deplina sa încredere.
O ! şi Alexandru 11, Împărat peste 70 milioane de popor, vizitează câte odată
Varşovia, aceasta a doua sa Capitală; dar dacă acest Despot s’ar îi aflat în acest
moment Iii Iassy, el ar fi văzut ceeace n*a văzut încă iu viaţa lu i: entuziasmul spon-
tnucu a unui popor liber, şi desigur gelos de Carol I.

Alte manifestări pentru Domnitor.

Caşl în anii precedenţi, Administraţiile publice şi cetăţenii ieşeni,


ţinură să celebreze zilele însemnate de aniversare ale nasterei, venirei
şi suirei pe tronul Momâniei, a iubitului lor Domnitor. Prinţul Carol I.
Şl A DOUA SA CAPITALA 147

Astfel, şi în ziua de 10 Mai 1869 toată popula(iunea mai de samă a


laşului se întruni in biserica Catedrală, unde se celebră în presenţa
tuturor reprezentanţilor puterilor streine şi ale autorităţilor civile şi
militare, un Te-Deum, oficiat «le I. Prea Sf. Mitropolit Calinic. asistat
de înaltul cler. După sfărşirea ceremoniei religioase, garnizoana la­
şului, in mare ţinută, defilă înaintea Comandantului Diviziunei şi statul
său major, in urma cărora toţi acei citaţi mai sus, in corpore se în­
dreptară spre Palatul Administrativ, unde Prefectul în numele Gu­
vernului, primi felicitările tuturora.
Felicitările aduse de autorităţi şi mulţime, şi varietatea lor, scrie
Progresul, «lin care reproducem aceste rânduri, nu se pot descrie în
întregul lor; ne mărginim numai a arătă depeşa făcută de Primând
Municipiului. în urma votului Consiliului Comunal, reprezentanţilor în
drept ai cetăţenilor laşului:

Domnilor Deputaţi şi Senatori lefeni.


Bucureşti.
Consiliul comunal al Urbei Iaşi, prin organul subscrisului, vă roagă să bine­
voiţi a vă întruni şi a depune lnătţimei Sale Principelui Domnitor, respectuoasele
felicitări şi încredinţarea devotamentului sincer al acestei urbe, pentru ziua de 10
Maiu, aniversarea suirii Inălţimei Sale pe tronul României. Sunt ferice a ti inter­
pretul acestor sentimente.
Primar, loan Antoniadi.

In afară de aceasta. în seara de 10 Mai tot oraşul a fost splendid


iluminat şi, favorat de un timp frumos, toată lumea preumblându-se
pe strade în sunetul muzicelor, a încheiat ziua cu aceiaşi veselie cu
care a început-o.

Pentru căsătoria Princip* lui Domnitor.

Vestindu-se în Iaşi intenţiunea Principelui Domnitor Carol 1, de


a se căsători cu Principesa Elisaveta «te Wied, se simţi o bucurie imensă
la gândul că Dinastia românească îşi va fixă definitiv obârşia şi vii­
torul ei. Toate autorităţile, sub impulsul fruntaşilor oraşului, adresară
telegrame de felicitare înalţilor Logodnici. Intre cele dintâi fu acea
a Prefectului de .ludcţ, şi în cuprinsul urm ător;

Inălţimei Sale Prinţului Domnilor Carol I.


Neuaied, lângă Cobim:.
Măria Ta I
Autorităţile administrative şi militare ale urbei Iaşi, a doua Capitală a Ro­
mâniei, se simţesc fericite a se puteâ asoriă la sborul de bucurie a întregului popor
român, pentru a exprimă Inălţimei Voastre şi ilustrei Asociate, viitoarea Suverană
a României, toate felicitările lor, simbolul celui mai perfect devotament şi supunere.
Înălţăm rugi la cer ca această fericită şi augustă uniune să fie pentru Humâniu
cununa fericirei I
Îndrăznim a rugă pe Alteţa Voastră de a fi interpretul nostru pe lângă ilustru
viitoare Soţie a Măriei Voastre, şi a exprimă astfel Alteţei Sale, că amarul popo­
rului român, este gajul cel mai preţios al inimei Inălţimei Voastre I
148 RF.OKI.K CAROL t

Trăiască România 1 Trăiască Carol 1 ! Trăiască Ilustra ficiaiiţiatA Principesa


Klisnbetu de Wied, viitoarea Suverană a României !
Prefectul judeţului, G. Mârzescu.
Iată ţi telegrama autorităţei Comunale:
Mâriei Sale Domnitorului llomânilor Carul l,
Seuinied pe Hhin
Vocea Românilor Va pus pe tronul tării lor. Providenţa v a dat in mână
destinatele ei. Un tron şi o dinastie binecuvântată e speranţa cea mai frumoasa
e care o avem. Dumnezeul părinţilor noştri aibă sub divinul său scut pe prea iu-
C itul nostru Domnitor ll:i rol I şi pe Principesa Elisaveta de Wied, Augusta şi Gra­
ţioasa Mireasă şi Doamnă a Românilor. Municipiul laşii intr'uu glas de bucurie
strigă până la Rhiu : „ Trăiască Suveranul şi Suverana Românilor, Carol şi Klisaveta
Primar, Dimitrie Guşii.
Consilieri: Dr. Anastasie l;6lu, Secului Mlirârrscu, Alexandru Hacoi>i(â.
Ilaralambie Cernea, Dimilrie I.upu, Costică Cerchez.
L a aceste acte de devotament şi bună urare, Domnitorul răspuns»
imediat prin următoarea depeşă telegrafică, adresată dela Neuwied.
Prefectului districtului la ş i:
D-lui Mârzescu, Preferi.
laş i
Binevoiţi, Domnule Prefect, a exprimă din partea Mea şi din partea Prin-
ci|>esei Elisavelli, mulţumirile noastre tuturor autorităţilor administrative ş i mil>
tare, pentru felicitările trimişi' prin intermediul D-Voastre. Sunt încredinţat că
locuitorii din laşi, a doua Mea Capitală, a căror sim|iminte de devotament pentru
dinastia Română lini sunt atât de cunoscute, vor avea aceeaşi dragoste pentru
viitoarea lor Suverană, care dimpreună cu mine este chemată n participa la sap-
cina frumoasei misiuni, pe care naţiunea română mi-a incrediufat-o.
CA HOL
Căsătoria Prinţului Domnitor efcctuăiutu-se. la intrarea Suve­
ranilor iu Bucureşti unde Ii s'au făcut primirea cea mai strălucită.
i u i mai puţin a contribuit şi laşul.
In ziua de 12 Noembrie ISliO, s’a celebrat în locaşul Sft Mitro­
polii un serviciu divin, la care au asistai toate autorităţile civile şi
militare, representanţii puterilor garante şi un foarte numeros public
Toate trupele aflătoare in garnisoana laşi au asistat la această ser­
bare: după finirea serviciului Divin, Prefectul judeţului Gh Mâr-
zo.seu a primit felicitările cuvenite, atât ale autorităţilor civile, mi­
litare, ale clerului, ale Consulilor streini, cât şi a mai multor notabili
cetăţeni. Seara lot oraşul a fost splendid iluminai, muzicile militare şi
civile cântau ariile cele mai frumoase naţionale pe toate stradele:
numeros public traversă oraşul; veselia eră exprimată pe feţele tu­
turor, pentru că fiecare Honiân a ştiut cum să serbeze o asemenea
zi fericită pentru viitorul ţârei lor.

Ilarul Principesei Klisnlwlo.

Puţine zile după sosirea in Bucureşti a Auguşlilor noi căsătoriţi.


M. Sa Elisaveta Doamna a trimes Ministrului-Preşcdintc al ţărei,
următoarea scrisoare :
Şl A IMIUA SA CAPITALA UO

E LISftVETft-D O flM N lfl


In coalum naţional.
ISO RKGKLE t'AROI, I

Domnule Minislru-Prtfedinle,
Adânc mişcată dc simpatica primire, al cărei obiect am (ost din partea naţiunii
romane, şi doritoare a consacra memoria zilei intrării Melc in Capitală, pun la dis­
poziţia d-voastre 10.000 (ranci, rugându-vă să binevoiţi a afectă procentele loi la
formarea unui mic dar pentru 8 fete sărmane, din care 4 in Bucureşti şi 4 In laşi.
pentru ziua aniversării de 12 Nocmvric.
Vă rog. Domnule Preşedinte, să aveţi bunătate a luă dispoziţiunile ce veţi
crede cele mai cuviincioase, pentru realizarea acestei dorinţe, şi să primiţi tot In acel
timp cxptesiunen sentimentelor mele cele mai distinse'.
H ucurtfU, 16 N o c m v r ic 1869.
E L !S A B E T A

Banii donaţi cu această ocaziune dc Elisavela Doamna a constituit


tn Iaşi, după votul Consiliului Comunal, un fond inalienabil, despre
care vom vorbi mai departe, şi care a servit şi serveşte încă şi azi, ta
ajutor de înzestrare a multor fete sărace din localitate.
Şl A DOUA SA CAPITALA t&i

CAPITOLUL VIII.

A şesea venire în laşi a Principelui Carol I, şi


întâia venire a Principesei Elisaveta.
April 1871.

Manifestaţiile unlidiiiuslire din Bucureşti şi rcoul lor in l»~i. Scrisoarea


Principelui Carol I presupusă câtră Auerhaeli.
Protestarea Ieşenilor.

cursul lui April 1870, sc proectase şi se făcuse chiar


pregătiri de autorităţile ieşene pentru a se primi
în chip măreţ, atât pe Domnitor, cât şi pe tâ­
năra Sa Doamnă, ce trebuia să puie pentru întâiaş
dată piciorul pe pământul foastei Capitale a Mol­
dovei, — insă, împrejurări de ordin politic, petre­
cute în Bucureşti, şi cari. in un oarecare grad
dăduse ingrijiri puternice familiei Domneşti, cum
şi celor mai de samă conducători ai ţărei,
făcură ca Prinţii, Guvernul şi cetăţenii Ieşeni,
să renunţe la obicinuita venire şi primire dom­
nească, cum se deprinsese in fiecare an dela în­
tronarea Prinţului Carol. Şi aceasta cu părerea
de rău a tuturora, dar mai ales a ieşenilor, cari
doreau să vadă şi să facă cunoştinţa tinerei lor
Suverane, despre care se auzise tot binele, şi a căreia munifiecută
folosise din momentul sosirei sale în Bucureşti, atât ţărei in genere,
căi şi laşului in special.
Pela începutul lui 1871, lucrurile nu păreau mai îmbunătăţite;
sesiunea de iarnă a Corpurilor Legiuitoare dăduse mult de furcă gu­
vernanţilor, şi pricinuise şi Dinastiei neplăceri, cari influenţau urât
asupra tuturor afacerilor publice, dur mai ales asupra spiritului vrednic
şi mândru al Domnitorului, ce se vedeâ atacat, când pe tema afacerei
Strussberg, rând pe alte căi. mai mult sau mai puţin nedemne.
Faţă cu această situaţie. Prinţul crezu că trebue să se dee in vileag
intrigile unora din acei ce-i stinjiniau toate bunele sale intenţiuni
şi îl făceau să se gândească un moment chiar a părăsi noua sa patrie,
cătră care 'şi arătase toată dragostea şi tot devotamentul, pe care un
152 KftiKI.K CAROL I

oni de (alia sa putea să ’l dce unei atare ţări. Ca astfel. El închipui


o scrisoare, destinată puhlieilăţei, şi adresată unui amic anonim,
pe care însă presa din ţară il presupuse a fi .1 uerbach, scrisoare ce
fu publicată mai întâi, in ziarul german Augsburger AUgemrine Zei
lung, din 15/27 Ianuar 1871 şi fu reprodusă apoi in multe alte foi din
străinătate, precum şi, (lupă aceia fu tradusă şi îndelung comentată
in presa din ţara noastră.
Textul acestei scrisori fu :

Prea slimali amice.


De mult nu ţi-am mai dat semn de viaţii. Dar aş vria să. tii in: var uii ceas in
locul meu, ca să te încredinţezi răi mi-e vremea de iinliueătăţită şi plină d muncă,
de griji şi de dezamăgiri.
Au trecut aproape cincijuii de viind am luat Îndrăzneaţă hotărire de a mă

Vedere»

puni' In capul ţârei acesteia, aşa de lingăi înzestrata de naturâ şi totuş*nşâ^.li sânii.
sub alte raporturi.
Aruncând o privire asupra epurei trecute, scurtă in viaţa unui popor, da
lunga In viaţa unui om care tinde spre progres, trebuie sâ-nii zic cft puţin folos ini
putut aduce acestei fnimoa.se ţâri.
Adesea mâ întreb : A cui este vina? A mea. care nu am cunoscut caiacteru!
poporului, sau a poporului, caro nu vreâ sâ fie condus şi totuş nu c^In staro sâ m ..
ducă singur? Prin numeroasele mele călătorii iu toate regiunile celor două Prin­
cipate şi prin feluritele atingeri cu toate {lăturile soeietflţci, am dobândit iurrerii»
ţa ra . că vina nu este nici a mea, nici a poponilui in Întregimea lui, ci mai alt
celor ce şi-au Însuşit dreptul de a conduce Ţara iu rare s*au născu*. Act şti nameu
care şi-au făcut educaţia lor politică şi socială mai mult iu străinătate, uitând . i
desăvârşire împrejurările patriei lor, nu caută alta decât a aplică nici ideile ti ari
s'nu adăpat acolo, imbrăcâudu-Ie iu nişte forme utopice, fărfi a cerceta dacă se po­
trivesc sau nu. Astfel nefericita ţară care a fost totdeauna Ingenuchiată sub jugul
cel mai aspru, a trecut deodată şi fără mijloace dela uii regim despotic la rea ma
liberală Constituţiunc, precum nu o are nici uii popor din Kuropu.
Şl A DOUA SA C A P ITA U IU

lupă experienţa făcută, cred că aceasta e o iienoruein' eu atât mai mare.


i u cât ltomânii nu se pot lăudă cu sârtuţile cetăţeneşti re se cer pentru u formă
de Stat quasi-rcpubliciuiă.
De nu mi-aş fi legat tot sufletul de această ţară binecuvântată, care Iu alte
iinprejurăn sc puteâ aşteptă In un viitor strălucit, de inult m’nr fi părăsit răbdarea.
Acum insă m'am hotărit la o ultimă încercare, ce probabil mă va face să trec in
ochii partidelor de aici şi ai conducătorilor lor ultm-şoviiiişti, ca lipsit dc iubire
pentru ţară: dar eu am lăsat la o parte orice consideraţie personală, cu riscul de
n-mi pierde poate toată popularitatea. Căci ar H o neiertată lipsă dela datorie,
de-a mai ascunde adevărata cauză a răului şi de a lăsa fără împotrivire viitorul
ţării pradă intrigilor de partid.
Ştiu bine că cel ce in unele împrejurări are curajul adevărului şi spune lucru­
rile pe nume. este adese-ori biruit, şi eşâ mi se- poate întâmpla şi mie, cu deosebirea
însă, pe care o simt cu recunoştinţă, că eu sunt liber de a mă Întoarce la o viaţă
nentâmntă şi lipsită de griji, plină de fericire in mijlocul familiei, şi să reintru In
scumpa ţară unde m'am născut şi ni cărei magnet puternic n'a încetat de-a mă
atrage In momentele cele grele, prin care am trebuit să trec.

iţi po (lealul natala.

lini parc numai rău din tiuită inima, că bunde inele intenţii mi însl aşa dc
puţin înţelese şi cu ingratitudine lăsplătilr. Dar fiindcă lni|iărtăşcsc această soartă
i o cei mai mulţi muntori, voi şti să mai aflii mângăere şi iu societatea unor oameni
inteligenţi, mai ales Iu cercul animat al D-tale, voi uitâ inertul cu încetul aspiră-
rilc mele din trecut. ______
CAROL
Cuprinsul acestei scrisuri căzu ca o bombă in la ş i; impresia co o
făcu nt principalii oameni politici ai Moldovei fit cu mult mai pu-
ternică decât intre cci ai Bucureştiului. Mulţi sc indignară la descoperi­
rea intrigilor urzite în Capitala ţârei, cari tindeau la a face viaţa ne­
suferită Principelui Caro!, ce dăduse atâtea dovezi de simpatie şi pen­
tru întreaga ţară, şi în special pentru laşi.
Ieşenii crezură dc datoria lor să se întrunească îndată, in marc
număr. în ziua de 25 Iaiauar, în casa Senatorului Nicolai Drossu, spre
a se sfătui atât asupra împrejurărilor anunţate în scrisoarea Domni­
154 RECELE CAROL I

torului, cât şi asupra surprinzătoarelor urmări ce ar puteâ provoca.


După vorbiri şi desbateri serioase, se luă hotărîrea să se trimeată
o telegramă Prinţului, acoperită de semnăturile unanimităţii mem­
brilor prezenţi ai adunărei. ia care a doua zi se mai adăugiră un marc
număr de cetăţeni, având în frunte pe Mitropolitul Calinic Miclescu.
Acea telegramă, expediată la Bucureşti, fu în următorul cuprins
Prea I nălţate Doamne!

Jurnalele străine publică o scrisoare atribuită Iuălţimci Voastre, pe care tre-


bue să o credem autentică, şi din care apare intenţiunea Inftltimei Voastre de a
părăsi ţara, care V'a ales de Domnitor al ei. Executarea unei asemenea intenţiuni
ar fi adus totdeauna cele mai mari pericole pentru Hoinăuia ; dar împrejurările,
în mijlocul cărora se iveşte astăzi, sunt în deosebi aşâ de grave, încât subscrişii ar
crede a lipsi datoriei lor de cetăţeni, dacă nu ar dâ o expresiune simţimintclnr de
care sunt cuprinşi Iu acest moment. De aceea ne cerem voe a Vă încredinţâ din
nou de devotamentul nemărginit ce-1 avem pentru Domnitorul nostru ales şi pen­
tru dinastia Sa, experienţa nefericită a trecutului nu a putut decât a ne întări îu
principiile salutari* ce au condus Ţara la alegerea Inălţimei Voastre, şi astfel venim
a Vă ruga, ca, păstraudu-l Patriei noastre rezultatul dobândit prin această alegere,
să o conduceţi spre îmbunătăţirile, a cărora necesitate o recunoaştem cu toţii. I ii
această conducere a Inălţimei Voastre spre binele ţărei. la care V'aţi gândit tot­
deauna cu cea mai înaltă lealitate şi cu cele mai nobile simţimente. Vă rugăm să
fiţi siguri că veţi aveâ tot concursul nostru şi a tuturor oamenilor de bine.
t Calinic, Mitropolitul Moldovei, Vasile Pogor, Cotul. Dim. Sturdzu. Prin­
cipele (irig. M. Slurza, X. Mandre pro/, la Universitate, G. Mârzescu. X. Mavrorordat.
X ■Ganc. X. Drossu, D. Corne, D. Deldiman. Vasile Kanano. Dr. Cueiureanu. TU .
Liv. Maiortsat, X. Mea:, I. Scor[eseu, M. Uvadidi, Dr. Rutto. taneu Prăieseu,
lacub Xegruzzi, Gr. Carp, M. Cotoi, X. Ghetica, Panaitc Dalş, Latcaraehi Miha-
laehi, Constantin Suin. Miliâipi Mihalnehi. Ştefan .Mandre, taneu Canlaeuxen,
Ijocol.-Colonel Gadela, taneu Vidraşeu, Costache Carp, C. P. Constanliniu, Theodor
lialaişu, Manolaehe Coslaehy, Constantin Anaonescu. Theodor Cristodulo, Emanoel
Cristodulo, taneu Antoniudi, George Xegruzzi, Xicotai G. Suţu, Ştefan Slurza. Scarlal
Mavrogheni, Arhimandritul trrinareh Mandre. Ison Xrgruzzi, etc.
(Urmează nenumărate alte iscălituri).
Telegrama aceasta a Ieşenilor influenţă mult cercurile guverna­
mentale şi parlamentare din Bucureşti, dar nu putu să împiedice apoi
tulburările ce avură loc, atât în Cameră, cât şi mai ales cea mai pu­
ternică, dela 10/22 Martie, din sala Slătincanu.
Presa ieşauă, după pilda cetăţenilor, protestă de asemenea in
contra faptelor enunţate prin scrisoarea în chestiune a Principelui
Carol I, şi îşi exprimă indignarea pentru situaţia la care se expunea,
atât tronul cât şi însuşi viitonil ţârei româneşti, prin actele nechib­
zuite ale unora din bucureşteni, cari căutau să pescuiască în apă tulbure.
Ziarul politic ieşan Scrotul, din 9 Fevruaric 1871, scrie în această
chestiune următoarele:

SCRISOAREA PRINCIPELUI CAROL.


Măria Sa a adresat o scrisoare unuia din amicii săi intimi, cure a umplut de o
adâncă mâhnire inimclc tuturor Românilor adevăraţi. Această scnsourc poartă
hitr'ndcvăr sigiliul unei profunde intristăciuui, care a atins un moment cele mai no­
bile fibre ale bunului nostru Domnitor.
Atâtea intrigi jurate înprejunil Tronului, atâtea lăcomii care stau gata ca să
înghită toată averea Statului, atâtea mâini care cerşetoresc posturi şi funcţii toate
Şl A DOUA SA CAPITALA 155

dela Tron, şi apoi atâtea batjocuri, atâtea insulte satanice, cum nu puteau ca să
izbească un piept inocent, a cărui unică dragoste a fost totdeauna binele Romanilor.
im a adus pe Carul şi apoi cine a venit ca să-l ibllgBl junM dcnţ:i I
adus şi oamenii cei răi au vrut ca să-l isgoucască. Aceşti oameni au vroit întotdeauna
ca sft-1 adape cu amărăciune până ce au şi isbutit se vede; căci litera Domnitorului
exprimă nu numai Întristarea, dar şi o amară lasitudine.
Ei bine, să zicem prin imposibil, că Principele Carol se duce; cu cine o să ră­
mânem, ou Republica *? Cu republica cea zdmiţăroasă şi plină de raiie, şi care re-
sutlă abiâ sub mâiuele învingătorilor săi.
Oamenii cari la noi setoşi de putere şi beţi de ambiţiune, mai voesc încă re­
publica. sunt numai nişte trădători cari iubesc a’şi plantă mâinile până In coate
ui banii statului şi iu sângele compatrioţilor lor. Sau nişte oameni cari nu văd că
Republica nu se poate la noi întemeia, primo pentru că vecinii noştri nu o voesc,
şi secundo pentrucă nici Românii nu o doresc.
Aşa dar să mulţumim cerului că Principele Carol e cu noi, că El uu este încă
descurajat cu desăvârşire; că mâuilc sale sperează încă ca să scoată roatele sta­
tului înglodate în datorii.
Să puie mâinile pe frânele guvernului şi să pornească înainte cu curagiu, să
aibă încredere în naţie, care li va da tot concursul pentru o cauză aşa de sfântă, şi
să rupă odată cu linguşitorii şi cu ciocoii, şi cu amatorii de ministere care şi-au bătui
ioc de ţară, şi nici tronul n’a scăpat de a lor urgie.

Primirea şi petrecerea Suveranilor in Iaşi. Festivitatea din Palatul lui


Roznovanu. Excursiuni.

Puţin timp durară aceste frământări ale populaţiei din Capitală,


şi după o schimbare de guvern şi venirea la Minister a partidului
Conservator, reprezentat prin Lascar Catargi, Petru Mavrogheni, Ge­
neral Florescu şi alţi bărbaţi de samă, cari vedeau salvarea ţârei
numai în menţinerea Dinastiei Prinţului Carol 1. şi după sfatul mai
ales a lui Catargi, Suveranii st» hotărîră să facă o călătorie iu Moldova
şi mai în special în Iaşi. spre a pipăi prin ei înşişi starea sufletească
a oamenilor politici de aicea, şi spre a 'şi putea da bine samă dacă
pot sâ se sprijine în viitor pe susţinerea multor buni patrioţi, cari
se aflau încă în vechea Capitală a Moldovei.
Astfel, la 12 April 1871, Prinţul Carol I şi cu Elisaveta-Doamna.
ajung la Iaşi, unde sunt primiţi în chipul cel mai inimos, după un anu­
mit bogat program întocmit de Administraţia Comunală, in unire cu
celelalte autorităţi civile, militare şi clericale ale localităţci, in cu­
prinsul următor :

PROGRAMUL CEREMONIALULUI
PRIMIRE1 M M. LOR DOMNUL Î>1 DOAMNA ROMANILOR.
1 Măriile Loi uu a sosi pe calea ferată, la orele patru du]>ă amiază-zi.
2. Apropierea Măriei Lor de Capitală va fi salutată prin 101 lovituri de tu­
nuri. tras»* de pe şesul Bahluiului. şi prin sunetul clopotelor dela toate bisericile.
3. Pe peronul dela Gară, la intrarea din mijloc, D-l Comandant al Diviziei te­
ritoriale cu statul său major. D-| Prefect al Poliţiei şi Primarul, cu întreg Consiliul
comunal, vor întâmpină pe Măriile I.or.
\ Primarul va prezentă pâinea şi sarea, şi va uni pe Măriile Lor de bună-venin*.
3. O deputaţiune de dame. compusă din D-na Rosetti, soţia D-lui Prim-Pn*-
şediutc a Curţii, D-na Drosu, soţia D-lui Senator al colegiului l-iu şi soţia Prima­
rului vor întâmpină tot acolo pe Măria Sa Doamna ; soţia D-lui Primar va prezentă
Măriei Sale un buchet, salutând'o de bunăvenirc in numele urbei.
156 RKC.KLK CA ROI. 1

6 Pe partea peronului din dreapta vor staţiona toate Doamnele care vor
voi să iasă intru întâmpinarea Măriei Lor. I ii partea din stânga vor stă toţi Domnit
eetăţeiii, cari vor voi să ureze pe Măriile Lor de bunăvemre.
7. Pe strada Arcul iuaiute de intrarea in oraş, vor fi uşezaţi Jandarmii pe­
diatri.
8. IV locurile sterpe de pe marginile stradei, vor putea staţiona trăsuri
9. Măriile Lor luând loc în trăsuri de gală ce le sunt pregătite, vor porni spre
biserica Catedrală, unde au a fi aşteptate de Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit şi clerul
inualt.
10. Domnul Prefect de Poliţie va deschide cortegiul Domnesc, apoi va veni
un hscadron de Jandarmi călări.
11. Junii cetăţeni rari au arătat dorinţa de a întovărăşi călare trăsura Măriei
Lor, o vor precedă imediat, urinând Escadrouului dc care s’a vorbit
12. Domnul Comandant al diviziei teritoriale şi toţi Domnii oficeri superion
din garnizoană vor înconjură călări trăsura domnească.
13. Domnii Miniştrii al Finanţelor şi al Afacerilor Străine, Damele de onoare.
Domnul Mareşal al C.urţci şi tot restul suitei Măriei Lor, luând loc in trăsurile re
le sunt pregătite, vor urmă trăsurei Domneşti.
14. Arcul Academiei pe unde an* a intra cortegiul în oraş, va li decorat cu
draperii, verdeaţă şi flori. între care vor predomina cifrele Măriei Lor.
15. La intrare In oraş, dela Arcul Academiei şi până la Otelul de Yiena. ju­
nimea studioasă din lireu. gimnazii şi şeoalele dc meserii, va fi înşirată pe trotuare
cu stindardele respective, spre a salută intrarea Măriei Lor.
16. Armata de linie va fi apoi eşelonată dela Otelul de Viena până la Mitropolie
17. In curtea Mitropoliei vor aşteptă elevii din Institutul ..Vasilc-Lupu",
din şeoalele primara şi Seminaritt, cu stindardele respective.
18. Ij » intrarea Măriilor Lor Iii biserică. Prea Sfinţitul Mitropolit înconjurat
de înaltul cler, le vor întâmpină după obiceiul vechi.
19. După terminarea sfintelor rugăciuni. Măriile Lor, tot astfel escortate,
vor trece In palatul pe care Doamna Roznovanu a binevoit a‘l oferi pentru găz­
duirea Auguşlilor oaspeţi.
20. In su'a de intrare de jos. vor stă toţi ofiţerii din garnizoană
21. Elevele dela şeoalele de fete vor aşteptă pe Măriile Lor In sala cea marc
dc intrare, unde una din copile va prezentă Măriei-Sale Doamnei un buchet şi va
felicită în numele junei generaţiuni.
22. Iu saloanele palatului vor aşteptă numeroasele Doamne, care au arătat
dorinţa de a felicită pe Măria Sa Doamna de bună venire.
23. Acolo se vor prezentă pe rând :
Înalt Prea Sfinţitul Mitropolit cu înaltul cler;
Doinim Senatori ai Judeţelor;
Magistratura eu corpul advocaţilor;
Consiliul de Judeţ eu administraţia ;
Consiliul Comunal;
Kpitrnpia ospitalelor;
Corpul Profesoral;
Corpul medical;
Comercianţii şi industriaşii.
24. Seara tot oraşul va fi iluminat.
*

Chipul cuni a fost primită părechea Princiară în /.iua anunţată,


este relatat de mai multe foi ce apăreau în acel timp, în Iaşi din care
reproducem mai întâi darea de samă publicată în foaia judiciară
I}ublica(itmilc Oficiale, din 14 Aprilie 1X71, într’un stil care denotă
o manifestare spontanee şi sinceră a spiritului public ieşan de atunci
12 Aprilie. Suntem în mijlocul lui Aprilie, ziua este frumoasă
ca o zi de bucurie. Căldură, verdeaţă, flori, cânturi de păsărele, vir­
ginitatea naturei, toate se par a încadra această zi de aşteptare •
$1 A DOUA SA CAPITAL* IS7

Ieşenilor. Mai doi ani trecură şi a doua Capitulă a României nu văzuse


in sânul ei pe iubitul Domnitor, nici avuse încă fericita ocaziune a
salută în persoană pe Principesa Klisabeta, pe Doamna noastră I
Dacă Roinănia de peste Milcov eră mândră de a avea în Capitala
ţârei pe Suverana sa, România de dincoace eră geloasă de a o vedeă
măcar. în această a doua Capitală a ţârei.
Ce înseamnă însă astă mişcare neobicinuită a orăşenilor? Cine
adună această mulţime a poporului de bărbaţi, femei şi copii îmbrăcaţi
în strai de sărbătoare? Ce semnifică aste flamure tricolore fălfăind
la căminele cetăţenilor? Ce sunt aste ramure de brazi? Aste ghir­
lande si buchete de flori, unele împodobind palatele şi rasele, altele
purtate de gingaşe mâni şi gata a fi aruncate cu plăcere?
Un moment numai şi vom vedeă :
Tunul bubue, şi desfătatele împrejurimi ale laşului răspund cu
ribombarea lor. Semnalul e d a t; clopotul se leagănă cu vigoare în
.'>() de lurmiri şi glasul lor căută; dară ce cântă? Cântarea de bucurie :
Rine este cuvântai cel ce vine intru numele Domnului 1”
Sunt 4l L ore după amiază. Locomotiva şueră, colona de aburi
se vede alergând sub largul orizont ca un meteor. Cler. cetăţean şi mi­
litar sunt la posturile lor, gata a primi, a salută şi a strigă din suflet
ura I Suveranilor. Strigătul sboară din toate piepturile, pânea şi sarea
se prezintă Domuitorului ca bogăţia ţărei, florile şi mirosul lor Doamnei,
ca frumuseţea virtuţilor femeei i
Domnul şi Doamna, ială-i primiţi la gaiă cu entuziasm frenetic.
Inălţimele lor străbat apoi stradele oraşului, aerul e încărcat de stri­
gătele de ura , flori şi buchete plouă, iar Augusta pereche princiară
se îndreaptă înainte către altar. Biserica, o I acesta este locul, este
sanctuarul unde omul conştiinţei îşi pleacă mai intâiu fruntea, unde
sufletul mai întăiu vorbeşte, unde inima mai întăiu treime să iubească.
Aici, aici s'a văzut pe acest Domn şi Doamnă printre fumul tăinâei
şi al smirnei sărutând simbolul creştinătăţei. sânta Cruce şi sânta
Evanghelie; aice s au văzut dându-se cu acest chip lui Dumnezeu, şi
aceea ce este a lui Dumnezeu, şi Arhipăslorul, bunul nostru Mitropolit
primi devoţiunile creştineşti, spre a le ridică cu rugile hisericei la
creatorul lumei, părintelui nostru !
La eşirea din bisencă, mic şi mare din nou aclamă pe Măririle
Lor până la palatul Doamnei Rosnovanu, unde jos ii intâmpină corpul
D-lor oficeri; penslil, trepte, galerii sunt împodobite cu flo r i; unu
orchestră intonă Imnul N aţion al; o grupă de copile şcolăriţe cu Doam­
nele Institutrice salută în numele fiicelor românce pe Augusta Doamnă
şi Domn prin cuvintele :
.Măria Ta ! cu dulcele raze ale primăverei şi cu mirosul plăcut al
florilor, sosind în mijlocul nostru, vă zic : Bine ufi venit Măria Voastrăt
Bine afi venit, o Doamnă a RomânilorI '
Eleva prezentă apoi un buchet. Graţioasa Prinţesă adună îm­
prejurul seu pe învăţătoare şi copile, şi cu zâmbet de frăgezime le
mulţumeşte.
Măririle Lor intră apoi în salonul palatului, unde se află matroane
şi tinere dame. magistratura, administraţiunea. corpuri de profesori,
medici, advocaţi şi cetăţeni, cari într’un glas salută pe Auguştii
16 HKGKI.E CAB01, .

Oaspeţi. Intre aceste grupuri gata la rândul lor a depune felicitări şi


omajuri, se vede şi D. M. Cogălniceanu. purtând pe pept ordinul şi
cordonul prusesc. Prezentările urmează până târziu. L a masa Dom­
nească sunt in v ita ţi: înalt Prea Sfinţitul Mitropolit, familia Ros-
novanu, dame, autorităţi civile şi militare şi alte persoane. în număi
de 35. In timpul prânzului musica militară cânta.
Manta nopţii se întinde asupra oraşului, dară o lumină feerică
răsare din toate părţile; laşii este iluminat I Mulţimea cetăţenilor nu
încape pe strada Mare, toţi se îndreaptă spre palatul Augustilor Oaspeţi,
musica cântă, apoi zorile de retragere se bat. Măririle Lor se prezintă
în spaţiosul balcon al palatului, ş'un întreit ura sparge aerul. E ora
de pace; torciile cu flăcările şerpuitoare se îndepărtează, sunetul mu-
zicei se perde din ce în ce, şi numai bucuria cu fiecare cetăţean reintră
In căminul său.
Primirea fu splendidă şi demnă de Iluştrii Oaspeţi, aruncătură de
ochii în genere măreaţă, entuziasmul la culme; toate au concurat spre
a face primirea mai solemnă: însuşi localul cu importanta sa gravi­
tate, graţie I)-nei Maria Roznovanu. adăogâ la frumuseţa sărbătoare!
D-nii Miniştrii de Finanţe P. Mavrogheni şi al afacerilor Externe
(î. Costafor, Mareşalul G. Filipescu, Şambelanul Alex. Mavrocordat.
Colonelul Racoviţă, D-nii Adjutanţi, Locotenenţi-Coloneli Greceanu
şi V. Gherghel, apoi. D-na Zulnia Sturza şi D-ra Creţulescu, dame dp
onoare ale M. S. Doamnei, compun aleasa suită Domnească
Dela miezul nopţei, o ploae bogată începu a şi vărsă asupra pă­
mântului hine-făcătourea sa mănoşie. Augurul e ferice 1
Ziua de 13 Aprilie, până către amiază e ploioasă, apoi se răzbună
şi un soare frumos luminează; la 3 ore M. S. Domnul vizitează gara
căiei ferate.
La 8 ore M.M. L L . se primesc la scara teatrului de D-l V. Alecsan-
dri şi de Comisiunea comunală teatrală, presentându-se M S. D-nei
un buchet de flori, şi astfel se conduc până la loja Domnească Repre­
zentaţia Societăţci dură mai până după miezul nopţei, şi M M L.L .
sunt objectul principal al tuturor privirilor.
I m 11 Aprilie. De astă noapte plouă necontenit. Sunt 111/« °r<
şi Măria Sa Domnitorul vizitează stabilimentul Primăriei, acompaniat
de Locotenentul-Colonel V. Gherghel, de Primar şi Prefectul P o liţie i.
La Primărie au fost prezenţi D-nii G. Mârzescu, 1. Antoniadi, C.
Ralaiş, S. Dudescu, S. Pastia, Th. Tăutu, N. G. Măcărescu şi N. Pa-
padopulo. D. Primar prezintă M. Sale situaţiunea Casei comunale,
apoi recomandă Măriei Sale pe rond pe D-nii Consilieri, şi arată ca
D-nii Consilieri Corne. Alcaz şi Langa sunt absenţi, şi că Consiliul
este lipsit de 3 m em bri: D. G. Kcldiinan care este reposat şi de D-nii
Şendrea şi Guşti, care au fost numiţi Prefecţi. Budgetul nu este vo­
tat din cauza dizolvărilor Consiliului, şi n'a fost timp a se termin»
votarea lui.
Apoi M. S. au pus mai multe întrebări : dacă strada Mare pe la
Mitropolie are a se repara? Când are a se face teatrul? Primarul res-
punde că Comuna nu are nici material, nici mijloace, şi că teatrul
este în studiul inginerilor. M. S. vizitează apoi Casieria comunală,
Prefectura, şi se retrage.
Şl A DOUA SA CAPITALA IM

Dela sosirea M.M L.L. visitele la Palat sunt neîntrerupte. Da­


mele şi Domnii cetăţeni cu toată defavoarea timpului, ce este un ade­
vărat puhoiu de ploae, merg de depun felicitările lor Iluştrilor Oaspeţi.
La masa Domnească în fiecare zi sunt invitaţi dame şi bărbaţi.
15 Aprilie. La 4 ore trecute M.M. L.L. au visitat stabilimentul
privat de învăţământ Sfânta Marin, unde tinere copile române capătă
educaţiunea. Doamnele Mana Roznovanu, Sofia Carp. Smaranda Docan
şi Ecaterina Stoca novici, patronesele Institutului, cu D-nii Epitropi E.
S. Părintele Mitropolit, N. Roznovanu, Colonel M. Mavrodi, D. Primar
Cristodulo-Cerchez şi I). Guşti, dimpreună cu Doamnele Directnce
Constant a Institutului şi Gorgos a Asilului, au primit pe M.M. L.L..
care la intrare în sală fură salutate cu un imn cântat de eleve.
Doamna Sofia Carp, Preşedinta Societăţei, ceti un cuvânt de
felicitare M.M. L .L . în limba franceză, a căruia traducere este urmă­
toarea :
Măria Ta.
Primind astăzi aici pe Măria Voastră, mă simt fericită de a Vă exprimă sim­
ţurile mele de adâncă recunoştinţă, pcntrucă Măria Voastră a binevoit a primi.
Iii numele junei l*riiirese Mana, patronajul acestui stabiliment ce poarlă numele său.
Deşi mijloacele materiale de care se bucură la început Stabilimentul „Sfânta
Marin*' sau împuţinat, protecţia vederată a providenţa ne-au permis de a-1
susţine, iidăturând împiedicările ce ar fi putut să ia rndurile biue-făcătoare de care
sperăm a ne bucură Iu viitor.
Mulţumită silinţelor neobosite ale venerabilului nostru fondator Emiiienţa-Sa
Mitropolitul Moldovei, mulţumită zelului luminat a directricei P-nei Constant,
prospectiva acestui institut pare a fi asigurată.
După sprijinul Dumnezeev. pe protecţia Iuălţimci Voastre in prezent şi a
Principesei Maria in viitor, rezemăm speranţele noastre pentru desvoltarea acestui
Stabiliment, menit a întări in junimea noastră virtuţile sociale şi religioase, a răror
Înălţimea Voastră. In persoana Sa, ne prezintă cea mai mişcătoare expresiune şi
cel mai viu model.
Apoi, una din elevele Instituţiunei ceti cuvântarea aceasta:

Alteţelor Serenisime t
Sunt mândră şi ferire fiind aleasă dintre eonşcolarele mele spre a le repre­
zenta. mulţumind lnălţimclor Voastre de vizita eu care aţi hine-voit a onoră Sta­
bilimentul „Sfânta Maria ".
Dară nu pot exprimă toată admiraţiunea de care inima noastră este plină,
di vituţile despre care M.M. V.V. ne dau exemple, mă opresc numai a Vă rugă de
a primi cu bună-voinţă omagiile iubirei şi a gratitudini i noastre.
Fie ca mica Principesă, Augusta Voastră fiică, să crească pe toată ziua tu
graţii şi virtuţi, ea astfel deviind mândria nobililor Săi părinţi, după cum astăzi
speranţa şi bucuria l-or, să răsplătească M.M. V.V. datoria inimilor noastre.
După rostirea astei salutări, D-na Maria Rosetti depune un
buchet de flori M. S. Doamnei.
Veni apoi o altă copiliţii şi zise :

Măria Voastră!
Elevele din Asilul stabilimentului Sf. Maria cu cel mai profund respect şi
iibiiv, vă roagă să primiţi felicitarea din partea lor, pentru buna sosire a Măriilor
Voastre în laşi. şi din mimă Vă mulţumesc că M.M. V.V., ca adevăraţi părinţi
ai ţărei. aţi binevoit de a le cercetă. Tot odată ele roagă pe a tot putinţele
IS O RKtiKI.K CAROI. I

Creator, ca să vedeţi imit plinite toate fericirile ce Ic doriţi pentru Augusta M M.


V.V. fiica.
Trteaacă Măriile Voastre !
Trăească România !
Apoi Mica D-ra Petrovici, din Asihil Sf. Mana, prezentă un buchet
de flori, al cărora parfum, cu cuvintele de felicitare, M. S. Doamna le
primi cu duioşie de mamă.
E. S. Părintele Mitropolitul recomandă M.M. L.L. pt Doamnele
patronese. pe Epitropii şi Directoarele institutului: unul din Epitropi
recomandă M.M. L.L. pe D-nii Profesori.
M.M. L .L . apoi au vizitat dormitoarele, şalele de studii şi obiec­
tele lucrului de mână ale elevelor.
Elevele au mai căutat şi M.M. L .L . mulţumind E. S. P. M itropolii.
Damelor Patronese şi personalului învăţător, se retrase după o visită
mai de o oră.
16 Aprilie. Ploaia a iiicetat. apele sale insă de 4 zile făeii cu
Bahluiul. Jijia şi Prutul să reverse.
17 Aprilie. Ivirea soarelui astăzi ne promite restabilirea timpului
frumos, care începuse a fi dorit.
M.M. L .L . dimineaţa la 10 ore, în trăsură deschisă au eşil în "raş.
La 5 % ore M.M. L.L. visită Insliliilul Griijorian.
In seara de 19 Aprilie, pela !1 ore, palatul D-uei Roznovann .
iluminat de flama multiplelor luminări apolonice. La graţioasa in­
vitare a M.M. L .L ., damele şi cavalerii se grupează in spaţioasa sală,
unde toaletele frumoase sunt atâtea buchete ce reprezintă grădină
desfătată.
Damele trecutului, mante ale aristocraţiei vechi şi astăzi tipuri
ale virtuţilor femeei, ca nişte adevărate matroane, tronează nălţi-
mea salei.
Damele prezentului, tinere pline de frumuseţe şi gentileţii, iste
flori plăcute mirositoare, împodobesc parterul sălei.
Dar toporaşii, dar lăcrămioarele, simbolurile modestiei m fericire
aste fiice ale primăverei, în a cărora ochi lumina te păleşte, pe a cărora
buze zefirul şopteşte şi în a cărora faţă paradisul surâde, sunt, aşa
sunt Domnişoarele, frumuseţea fragedă, insă frumuseţea speranţelor
v ie ţe i; ele se văd de departe, ele strălucesc pretutindenea
Sunt 10 ore aproape; se anunţă intrarea în sală a M.M L .L şi

B rivirile tuturor stau îndreptate asupra Augustei păreclu M S


loinnul într'o parte şi M. S. Doamna intr'alta, se amestecă între in­
vitaţi, adresăndu-le cuvântul; roiului acestei graţioase convorbiri se
face şi fiecare e mulţumit, putând a preschimbă cu M.M. L .L câtevâ
vorbe plăcute.
Două claviniri. instrumente vaste ale armoniei, stau deschise. D-na
Elena \icachi Mavrocordato şi D-na Maria Cazimir, lată-lt aşezate
la ele. Tăcere şi aşteptare în toate părţile. Tuşele se lovesc, instrumentul
taciturn învie, tonurile se tntr’amestecă, armonia se naşte şi atmosfera
sălei, e o cântare ce umple de dulceaţă auzul tuturor. Producerile
genialilor Beethoven şi Mendelsohn se execută cu dibăcie, exactitate,
şi în admiraţiuneu tuturor. M. S. Doamna înaintează prin mijlocul
sălei şi adresează cuvinte lăudabili talentului Doamnei şi Domnişoarei
Şl A DOUA EA CAPITALA IUI

ce ii fost cintat. Cavalerii nu lipsesc a depune complimentele lor


meritorii Convorbirile reîncep, o micii palizii intervine, dani clavi­
rul din nou vibrează cu putere.
Y S. Domnul e in picioare şi M. S. Doamna pe un jilţ, iu faţa
instrumentului turmentai. Tăcerea devine profundă, atenţiunea marc,
curiozitatea iu uimire, toate privirile spre clavir. Pieptul cel larg al
instrumentului se lamentează şi durerea ascultătorului o resimte in
suflet; glasul bucuriei pornit din gura sa, din coardelc-i mctaline, trece
cu repeziciune şi naşte în inima omului seninul pIScerci, dulceaţa fru­
mosului. ziua visului, credinţa fericirei! Fenieea cântă, tăcere ! dară
ei cântă? puneţi mai bine de cât mine, o voi cari ascultaţi: e viaţa
omului ! Pulioaeie armonioase de tonuri curg cu profuziune din re­
peziciunea fragetelor braţe, rare isbesc cu putere şi m olătate; o copilă
ic mişcă cu graţie, figura i se animează, pe frunte-i scapără idei care
eu electricitate trec (lin micile degete în trupul cel mul al clavirului.

Onlrul laţului şi Curtea Domnea**, pela 1700—.

şi iată-l cum cântă. Două mari bucăţi, două dificultăţi artistice se


execută pe de rost înlr'un mod plin de admirare. SI. S. Doamna,
demnă upreţuitoarc a muzicei. urmăreşte cu atenţiune fascie execu­
tând şi graţioasa Sa mulţumire o manifestă Domnişoarei Auria Haroţi,
prin cuvinte mult binevoitoare.
Putea-vom insă tace şi a nu spune că astă fragedă copilă, ajunsă
pentru noi o mândrie artistică, este bursiera munificenţci SI. S. Dom­
nitorului Carul, al acestui suflet dotat cu gustul frumosului? I ii el
muzica, pictura, sculptura, cu un cuvânt muzele in corul lor, pe pămân­
tul României, au aflat un protector. Graţie M. S. cure apreciind ta­
lentul. i-an dat avântul desvollărei. ea scoate numele de român în arena
artelor.
Scai i de petrecere nu se mântue cu muzica, ci urmează (lan ţul:
.cu valsul învăluitor, cu cadrilul cnchetător, cu pnlca inimoasă şi co-
tilinuul mult-capricios până după 3 ore. Toţi sunt plini de mulţumire.
N. A Ho«4aii H**rD Carat I. W
182 KKGK1.K CA KOI. I

şi cu regret se retrag din sala unde atâtea ore le petrecuse iu ta (a


M.M. I..L. Aţă, plăcerea este scurtă !
Sunt ani. sunt mulţi ani de când Ieşenii au fost lipsiţi de asemenea
petreceri; dorinţa noastră a tuturor, dorinţă justă, dorinţă arzăndă
de familie, este de a vedeă mai des şi mai îndelung în sânul nostru pe
părinţii familiei, pe hunii noştri Suverani.
/.iun ilr 22 Aprilir. 0 oră jumătate dela laşi, spre nord-vest
este Muşin Slnnru. proprietate a familiei X. Rosetli-Roznovanu. Cim
nu cunoaşte numele acestui loc? cine nu a admirat poxiţiunea domi­
nantă a unei frumuseţi ce se perde in orizont ? Cine n'a urmat cu privire
duioasă şarfa argintie a Prutului, a acestei ape care încinge ca o legâtoarc
fruntea unei ţări, şi care astăzi este hotarul intre un imperiu mare
şi un pământ frumos? O jumătate de secol este tocmai acuma şi mulţi
din noi fugeau cu spaimă preste largul şes al Jijici şi Prutului, fugeau
spre a şi mântui poale numai viaţa, căci averea se jucâ în urmă cu
flăcările mistuitoare ale focului. Spaima şi sărăcia devastau căminelt
locuitorilor, ţara eră in pradă. Pe naltul deal al Stâncci şi în şes la
poalele lui, se luptau in 1821 cu înverşunare Grecii şi Turcii, deschizând
morminte iu sinul patriei noastre. Astăzi insă iu locul fugarilor cai
ce spumau în luptă, se vede lenosul dar muncitorul bou, brăzdând
rodit narea ţarină. Sălbatica de odinioară pădure a Stâncci, resfrântâ
de pe coamă pe coasta sa intr'o întindere mai bine de 80 fălci, este as
tăzi o grădină, unde lini ile s e Întrec in frumuseţă, este un parc în care
arborii cu vigoarea şi varietatea lor le încântă, căci în el se vede na­
tura şi arta dându-şi mâna. O curte mare. albind incă de departe,
se înseamnă vederei; cu cât te apropii, cu atâta ea se descopere mai cu­
rată în proporţiunilc sale: un turn coroi at de sfânta cruce se ridică
spre cer. ca şi cum ar arătă omului că într'acolo treime să-şi îndrepte
speranţele sale. Este biserica din vilă palat de vară. O costişoară
de deal se destinde, un podulcţ rustic de ţară se trece şi urci
inretincl un deal, pe a căruia drum o săditură nouă de arbori îţi arată
calea la curte; arborii din ce in ce si’ îndesesc şi printr'o frumoasă
curată pădure eşti in faţa palatului. Plopii tremurători, brazii săgetari.
unii semnul iugrijirci de care omul pretutindeue e urmat, ceilalţi al
cutezanţei şi năzuinţei de-a păşi tot înainte, lot inai sus. simţ de care
omul e turmentat, înconjoară cu ramurile şi umbrele lor curtea Iată
icoana v ie ţe i!
Clopotul se leagănă in turn şi glasul său răspunde in vâlcea şi
pădure. Instrumentele unei muzici cântă, frunzele fremetează sub cu­
nuna florilor albinde de pe ei, sunetul armelor prezentându-sc de gră­
niceri zingănesc. un ura sgomotos se repetă din piepturile largi şi
vânoasc ale sătenilor Stâncci. femeile şi fetele lor poartă buchete de
flori, în braţele bărbaţilor se leagănă micluţi. prinoase ale primăverei.
Stânca e in sărbătoare. M. S. Domnul şi M. S. Doamna se primesc
jos. la senrn palatului, de către proprietarii şi sătenii moşiei. Principele
C.arol şi Principesa Elisabeta visitează Stânca. O grupă de dame şi
alta de bărbaţi primesc apoi sus pe M.M. E.L., unde D-na Maria Roz-
uovanu. cu tânăra, gentila si mult plăcuta sa noră, dimpreună cu D.
X. Roznovnnu, fac mioarele salonului. Două mari balcoane stau in două
puncte opuse ale salonului, unul spre mează-zi. din care vederea se
Şi A UOIIA SA CAPITALA 101

infuudâ în parc. po când din cel despre mează-noaptc se întinde şi


prctlomincază spaţiosul orizont incadnit de dealuri, pe coamele cărora
cerul v rca/.imă. I ’ n şes imens şi verde capriţios, încins de apele Jijici
şi ale Prutului. se vedea călcat cu srieală de umbrele unor nouri călă­
tori restrânse şi trecând ca nişte visuri. Pădurici presurale pe malurile
apelor şi câte una două părăsite, aşa zicând, ici-colca pe covorul neted
al şesului se arată. Suluri de fum de pe la modeslcie ursoaice dela
unele sate se ridică. O grapă de câteva mii de case mai mari şi mai
mici,despărţite iu două de undele Prutului, ce formează oraşul Sculeni :
iacă tabloul, iacă panorama ce se desfăşură vederei şi care se admiră.
Episodul din 1821 raportat M. S. Doamnei, ii atrage atenţiunea. Au­
gusta sa frunte la frumuseţea tabloului naturei e senină, ia istoricul
faptelor se încreţeşte, căci durerea din adâncul inimei la fenice, trece
ca electricitatea în radioasa ei faţă.
O jumătate de secol însă, e destul timp de a lăsa pentru mulţi
numai înscris iu paginile istoriei faptul. Speranţele noastre: e v ii­
torul frumos, viitorul cel ferice, de care se părea a fi preocupat marele
suflet al Domnitorului, carele acolo se afla cu piciorul la hotarul ţărei
îngustat.
I.a amea/.ă se servi un dejun bogat, gustos şi demn de numele
casei în care se da. Convivii, toate invitări ale familiei Roznovanu,
treceau peste 80 de persoane, intre care se însemnă Km. S. Părintele
M itropolit; dintre autorităţi eră numai I). Prefect de judeţ. După
dejun s'au făcut preumblare in parc; un soare adăuga la frumuseţea
zilei, muzica militară cântă, priveghetonrea din umbra frunzelor zicea
de dond său, fluturii sburau «lupă întâmplare printre flori şi |>nrfunuil
primăverei se respiră ca aviditate, (iălrâ ore M.M. I..1,. pleacă, ară­
tăm! cu graţioasă profuziune augustele mulţumiri distinsei familii Roz-
novanu, care in scumpa iubire pentru Domnitorul Carul şi Doamna
Elisabeta, se întrece a-i serbători. Binecuvântată fii- casa care 'şi
deschide uşcle Suveranilor cu aceeaşi bucurie, cu care prin Iradiţiimc
tinde mâna celor sărmani.
Ziua de ~-i Aprilie, este o sărbătoare, care din revărsatul zilei
anunţă cetăţenilor prin tragerea tuturor clopotelor dela biserici.
E hramul Catedralei din laşi, c hramul Mitropoliei Moldovei. Această
serbare cu atâta este mai mare, cu cât şi prezenţa M.M. I..I.. contribui-
la splendoarea ei. Km. S. Părintele Mitropolitul a săvârşii serviciul
divin. Auguşlii oaspeţi înconjuraţi de suita princiară, de toate auto­
rităţile i di un minier necalculat de credincioşi, au fost faţă şi pe
lângă rugile bisericei au ridiral şi pe ale lor pentru fericirea ţârei.
M.M. I..I.. iu cursul zilei nu visitat mai inlâiu Şcoala de desemn şi
pictură. 0 expoziţiune de tablouri fu improvizată de I). Directori-,
dela desenmurile începătoare până la studiul antic, nud şi colorii
in oleiu. Şcolarii deşi puţini la număr, laboren lor şi silinţa Directo­
rului Gh. P. Baldasare, a cărui principală idee e şcoala sa. au satisfăcut
pe Angliştii vizitatori, cari i-au manifestat înaltele l.or mulţumiri. De
acolo M.M. C.C. au trecut afară din oraş, la ospiciul Infirmilor dela
(ialala, unde un număr de bătrâni şi bătrâne sub o îngrijire părintească,
graţii fondatorilor stabilimentului, îşi petrec rămăşiţa zilelor sdrun-
cinnlc. Cuvintele de mângâere adresate infirmilor de către M.M. C.C.
nu KKOEI.K CARO). I

jiu fost ca un balsam alinător. Şcoala ile agriculturii ce este alăturea


cu ospiciul. încă fu visitată de M.M. I..I.. Amândouă aceste aşezăminte
si‘ află pe piclorescul deal al (iulăţii, de unde laşul se prezintă sul)
una din cele mai frumoase panorame. Seara la X ore au incepul a ploua,
aceasta insă nu împiedică de loc maiiifesluţiuncu pregătită la lumina
torţelor şi a glasului muzicei militare, de corpul I»-lor ofiţeri superiori,
rare s'nu grăbit in ajunul zilei onomastice a M. S. Doamna a şi arătă
devotamentul şi stima ce port pentru Augusta soţie a Domnito­
rului nostru. Toţi D-nii ofiţeri au prescntal în persoană felicitările
lor şi M.M. L.L. adresându-le cuvinte graţioase. Ic m ulţăm i: apoi urmă
retragerea screnalei şi se încheia ziua şi seara la lumina torţelor, la
sunetul muzicei şi cu revărsarea unei ploi neîntrerupte, rare provocă
o a doua inundaţiunv a Kaliluiului în cursul lunci.
I.a 24 Aprilie e ziua numelui M. S. Doamnei Elisabeta. Lovituri

MAnAktlreji Halat». Urla iiu inţiiira a|iuaaoA u laţului

de Iun. încă din revărsatul zorilor anunţă sărbătoarea ; toată noaptea


plouase şi încă plouă. In catedrală, biserici şi lempluri s au făcut rugi
pentru M. S. Doamna, dară pe când miniştrii altarelor - maga. vă­
duva şi sărmanul prin o mie de guri nalţă călduroas binecu întâii
pentru acea Doamnă-mamă, al căruiă suflet se uită cu turcie : Colo
jos la masa săracului, unde lipsii nu lasă măcar fămiâtuiu de putu
să stea într'un colţ ; colo la patul gol de scânduri, unde boala înţepe­
neşte strivind trupul omului, ce cată numai la cer: coli» la oarba ţi­
nu vede iucotro să inlindă m âna; colo la oloaga ce nu şi poate tară
trupul paralizat: dară iacă pânen şi banul unei zile, se împarte in m ij­
locul oraşului la uşa casei Domnului, la uşa bisericei: st slăbănogul
iu patul său încă este cercetat ; fie bine primit ajutorul ce 'i v i i i » la
răpătăiu, căci binecuvântările s'au ridicai sus. Astfel au trecut ziua
numelui iubitei noastre Doamne Elisabeta, şi noapte-' vin» <u balul
dat la Palat Ploaea nu încetează încă, cu loati- aceste petrecerea
Şl A DOUA HA CAPITALA 16A

voioasă pănă (lupă .1 orc, iu care timp danturi multiple şi o masă bo­
gată rcerează pe invitaţi.
Iu ziua de 27 Aprilie, cetăţenii încă de dimineaţă se află in miş-
i are (insele, magazinele sunt împodobite, covoarele întinse îşi des­
făşură desemnurile cu culoarele frumoase, stindardele tricolore fâlfăe
la adierea unui vânt, soarele ce de câteva zile nu apăruse, varsă raze
luminoase şi toate par a pregăti o serbăloarc. Strada Mare, a Aca­
demiei şi Arcului stau ticsite de lume, care aşteaptă plecarea Angliştilor
oaspeţi. Sunt ti*/* ore. E. S. Mitropolitul şi un număr de cetăţeni, în
sala Palatului aşteaptă spre a zice M.M. I..E. ziua bună. Domnul şi
I toamna se înfăţişează. Angliştii oaspeţi adresează împreună celor pre­
oţiţi cuvinte pline de bunătate. Un buchet frumos de lăcrămioare
ornează mâna princiară a Doamnei, ca şi cum ar fi zis prin graiul flo­
rilor : Sil /im /erieifi
Un escadrun de Jandarmi precedă trăsura, în care s’au suit M.M.
i .1,. şi care e încunjuratâ de Statul-Major; un alt excadron de Doro­
banţi o urmează ; astfel se conduse până la gară, unde banda militară
(şi zice cântul de salutare. Piaţa, tindele, şalele sunt pline; unui ova-
ţ in ni. noui demonstraţiuni aşteaptă pe oaspeţi. Elita Damelor adornate
cu buchete de flori primesc in întâia sală pe M.M. E.I.. Cuvinte pline
de afecţiune, surîderi graţioase se adresează la toţi. Această luare de
ziua bună trebuea să dureze mai mult timp, dacă preciziunea căci ferate
iu reguiameutarea ei. nu ar fi uşâ de scrupuloasă. Buchetele de flori
procedează intrarea M.M. L.I.. în vagon, care nu uşor se pot despărţi
de Ieşeni In luările de ziua-buuă tnusiea cântă, insă strigătele de ura
ţinute în cor amuţesc glasul instrumentelor fanfarice. Erâ par'că greu
a se face despărţirea, bucuria sta |>e feţele tuturor văzând încă pe bunii
Suverani, inâhniciuuea venea cu paşi repezi, despărţindu-se curând.
Locomotiva şueră. surisuri, închinări de buchete din vagon şi ura din
grupele de dame şi bărbaţi spun că Domnul şi Doamna Bumănilur
au plecat.
Iubirea Ieşenilor e manifestă, cetăţenii bătrâni şi tineri se iutrcc
In a protestă de devotamentul, de iubirea lor pentru Suveranii Ho-
■ianiei şi Vuguşlii lor Oaspeţi, leşanul iubeşte unirea crescută în lea­
gănul seu. leşanul îşi iubeşte Suveranii, leşanul îşi iubeşte Oaspeţii
şi zici irăoască Bomânia una şi m are! Trăească Carol .şi Elisabeta,
bunii Suverani I

Vili relaţii şi amâiiiiiilr asuprii petrecem iu laşi ii Suveranilor.

Pe lângă darea de samă destul de amănuntă şi conştiincioasă ce


am reprodus, o altă gazetă locală Curierul de laşi. organ al junimiştilor,
se întrece în expunerea cnliisiastă a primirii făcută iu Iaşi tinerilor
Suverani Multe din notele date de Curierul compleclează pe cele ale
Publieafiunilor Oficiale, şi sunt interesante de asemenea, aşâ că nu
credem de prisos să le reproducem şi pe aceste, pentru a oglindi mai
bin» starea de spirit şi mulţ&mirea generală a cetăţenilor Ieşeni cu
acest prilej.
Continuăm dar cu o parte din relaţiile Curierului de lusi, din April
1871 .
166 REGELE CAROL I

Ziua dr 12 Aprilie a fost şi va rămâne o zi de mândrie, o zi de


scumpii suvenire, o zi de serbare naţională pentru cetăţenii urbei
Iaşi. căci in astă zi de bucurie salutară dânşii pentru întâia oară au
in mijlocul lor pe M. S. Domnul „Carol I " însoţit «le M. S. „Klisabeta-
Doamna".
Dejâ pe la orele 12 de amează, mulţimea începea a se cobori spre
nară, pentru a i u i pierde ocaziunca de a vedeâ şi de a saluta sosirea
M..M. Lor. Dar pentru acel timp M.M. Lor erau încă departe şi abia
pe la orele 2 şi 50 minute ajunseseră la Târgul-Frumos, unde, iu peronul
frumos decorat al gârei. în prezenţa unei mulţimi de popor, I). Primar
al urbei a presintat M.M. Lor pâne şi sare, iar D. Director de şcoale
in fruntea elevilor, precum şi D-na Directoare a şcoalclor de fele. cu
elevele sale, au felieitat pe M. S. Domnul şi au prezintat buchete M.
Sale D oam nei: după care o deputaţiunc a districtului Iaşi, compusă
de D-nii Preşedinte al Consiliului general judeţian. Membrii Comitetului
permanent şi Arhiereul Sohupanu ca delegat al clerului leşau. au în­
tâmpinat şi felicitat pe M.M. Lor, exprimându-te ardenta dorinţă ce
au cetăţenii laşului, pentru a'i vedeâ în mijlocul lor.
De aci M.M. Lor, însoţite ca până aci de daniele de onoare, de
Ministrul Costaforu, de Colonelul Racoviţă şi de D-nii Prefecţi ai mai
multor districte, au plecat cu trenul spre Iaşi, şi după o scurtă pauză
ce făcură la Podul lloaei. pe la orele 1 şi ceva. 101 salve de tunuri a-
nunţară apropierea trenului cu M.M. Lor.
Şi iu adevăr, pe la 1 ore 20 minute. M.M. Lor sosiră, coborându-sc
din vagon intre urări de bucurie, în mijlocul mulţimei Ieşene ce um-
pleâ peronul gârei. Aici 1). Primar C. Cristodulo Cerchez. însoţit de
membrii Consiliului Comunal, de mai mulţi funcţionari şi alţi cetăţeni,
a prezentat M.M. Lor pâne şi sare, după datina veche, ca semn de
bună primire, rostind pe lângă aceste cam următorul discurs
„Pânea şi sarea, bunurile iubitei noastre patrii, le aducem înaintea
Măriilor Voastre, cari sunteţi garanţia drepturilor noastre. Bine să fiţi
venit. Prea înalte Doamne, in oraşul nostru! Prea înălţată Doamnă,
toată populaţiunea laşilor este fericită de a vedeâ pe Măria Voastră
in mijlocul ei. Să trăiţi îndelungaţi şi fericiţi ani pe tronul României
Să trăească Principesa Maria ! Să domnească mulţi ani fericiţi dinas­
tia Măriilor Voastre asupra ţârei, aşâ precum am dorit'o toţi, când
prin Constituţiune v'am încredinţat destinele ei” .
T ot aci, imediat după prezentarea pânei şi sarei, D-na soţia Pri­
marului, însoţită de D-na Roselti soţia D-lui Prim-preşedinte al Curţii.
D-na Drossu soţia D-lui Senatorul Col. 1 de laşi. D-na Lepădatu soţia
D-lui Procuror General. au prezentat M. Sale Doamnei un frumos
buchet de flori, rostind următoarele cuvinte de felicitare : „Acest bu­
chet de flori reprezintă pe copiii noştri, a cărora fericire este încredinţată
Măriei Tale, căci Măria Ta ai a ne da dinastia. Te iubim, ca pe viitorul
copiilor noştri. Suntem fericite a vă vedeâ în mijlocul nostru. Să trăiţi
Măriile Voastre ! Să trăească Principesa Maria".
După aceasta M.M. 1..L. au trecut prin salonul de primire a clasei I.
şi la ieşire. însoţiţi de 1). Primar şi 1). Prefect de judeţ, s au urcat în
o trăsură de gală trasă de I cui, înaintea şi in urma căreia mergea suita
de Jandărmăric călare; astfel prin mijlocul unei lumi imense şi între
Şl A DOUA SA CAPITALA 1117

două şiruri de soldaţi. convoiul a inaiutal spre Palatul Academiei


şi trecând pe sub arcul de triumf, M.M. I.or Intre urările multiinei şi
prin ploaea de buchete ale damelor, de prin ferestre şi balcoane, au
ajuns la Mitropolie, unde oprindu-se, M.M. se coborâră din tră-
sură şi intrând în biserică au asistat la un scurt „Te-deum ". celebrat
de Eminenţa Sa Mitropolitul, după a cărui terminare, convoiul se
porni din nou, şi abia mai putând străbate prin valurile mulţimei en­
tuziasmate, ajunse la Palatul l)-lui Boznovanu, aranjat anume pentru
primirea şi locuinţa M.M. Lor.
Cel ce a avut oea/.iunea de a vedea, cu câteva oare mai naintede
sosirea M.M. Lor. interiorul Palatului D-lui Boznovanu, acela a tre­
buit să admire aranjarea adevărat princiară, ce dovedea cât de mare
este iubirea şi devotamentul familiei Boznovanu pentru Suveranii săi.
Intrând in Palat, M.M. Lor au inninlat prin un „spalier" de oficeri,
şi urcându-sc treptele între sunetele muzicei, d'inaintea salonului au
fost întâmpinate de Directoarele şi elevele şcoalelor de fete. cari prin
o copilă dela şcoala Centrală, a prezentat M. Sale Doamnei un buchet
de flori, drept semn al iubirei şi inocenţei.
M.M. Lor intrând apoi in salonul cel mare, au salutat cu afabi­
litate încântătoare splendida cunună a damelor, de rare strălucea partea
dreaptă a sălei, şi bogatul număr de notabilităţi şi cetăţeni ai urbei,
ce umplea partea stângă a sălei.
Cele d'intftiu cuvinte le-au adresat M.M. Lor D-nei Maria Bosetti-
Hoznnvanti. care cu obicinuita-i afabilitate a felicitat pe Măriile Lor
de bună venire. După aceasta M. Sa Doamna. însoţită de damele de
onoare: D-na /.uluia Sturdza şi D-şoara CreţuJescu, a onorat a parte
pe fiecare din cununa de dame, câte cu un cuvânt două, pline de dra­
goste şi graţie. Pe urmă însoţită de M. Sa Domnul a trecut în partea
stângă a sălei, unde erau grupaţi bărbaţii şi unde li se presintară : cor­
pul Consiliului judeţean, corpul Consiliului Comunei, corpul membrilor
Curţii, corpul Ofiţerilor şi alţii. In tot decursul acestei solemnităţi
M 'I. I..I.. au aiătat cele mai părinteşti sentimente, cel mai viu inte­
res pentru tot ce e nobil şi bun, astfel că au inspirat o adâncă mulţu­
mire şi pătrundere de respect în inimile tuturor.
De aici apoi M.M. 1..L. au trecut într’ o cameră laterală, unde
au primit felicitările 1. P. S. Sale Mitropolitului, apoi a corpului pro­
fesoral. medical şi comercial.
Seara la 7 ore a fost o masă mare. la care au asistat vr’o 10 per­
soane notabile de ambele sexe şi la care Km. Sa Mitropolitul Calinie
a ridicat un toast pentru prosperitatea şi viaţa îndelungată a M.M. Lor.
Oraşul a fost splendid iluminat, până pe la 10 ore noaptea, după
care mulţimea ce umblă pe strade. a început a se imprăştiâ. ducând
■u sine mulţumirea cea mai sinceră, pentru sosirea M.M. Lor in mij­
locul nostru.

Iliimiua|ia oraşului.

Un articol special asupra iluminafiri oraşului in prima seară de


venire în laşi a Suveranilor, urmează în acclaş ziar, subscris de cu­
noscutul ziarist din acea vreme, Scipionc Bădescu :
168 RKGKI.K CAROL I

Momentele cck* mai scumpe, momentele de florie iu viaţa Suv utiilo mut
negreşit ucele, in cari li se prezinţi» acte solemne »le credinţă şi devotamc t din
partea supuşilor lor. In asemenea act" Suveranii îşi silii recompensa cea uiut
dulce a îngrijim şi bunăvoinţei, ce au pentru ţari» şi naţiune.
Bunii noştri Suverani trebuc să fi simţit fără îndoială una din acele fericiri,
ce 'nalţă sufletul şi încântă inima, \ăzâudu-sc în faţa ovaţiuuilor de primiri prin
care cetăţenii laşilor se grăbiră a şi manifestă omagiile şi recunoştinţa lor pentru
tron şi dinastie.
De mult timp stradele laşilor n'au fost fn-cuentate de un public atât de imens
precum eră tu ziua de 12 Aprilie, ziua sosirii M.M. Lor la noi. Unii alergau iu sus,
alţii fu jos, toţi aveau insă unul şi uceluş scop, să vază feluritele faze prin care trecea
ceremonia zilei şi să se încânte la privirea feluritelor ornamente, flnmun şi covoare
ce fălfăiau din ferestrele şi de pe balcoanele caselor.
Dar nuuctul de culmiuuţiune al serbării a fost iluminaţiunea, care se începu
Iii amurgul serei, după ce se terminată ceremoniile de primire şi vizitele «lela l'alai
Să ieşim şi noi pe afară, să facem o plimbare de-a lungul stnidejor si să iu i
refuzăm ocnilor noştri plăcerea de a se delecta la vederea frumuseţe prin eniv
se prezintă fiecare seară.
A, dar iată! abia ieşirăm din casă şi dejâ ni se înfăţişează un Inimos spec­
tacol. Suntem dinaintea Primăriei. Edificiul este îiicuiijurat «le riaune ci păcură
aprinsa, ce »lau o lumină puternică, formându-se un fel de contrast cu licurirca
blândă şi modestă a luminilor, ce zâmbesc din ferestrele cdificiulu
Dar să ieşim la strada Mare şi să ne coborâm repede până la Palatul Admi­
nistrativ. Acolo frebue să vedem ceva frumos... Aşteptarea uu ne-a înşela1
frumos tablou î Atâtea zeci de ferestre şi atâlea sute de lumini, se pai ea tot atâte
stele, pe cari le cântă poeţii Iii beţia amorului, nsemănftndu-le cu ochii amantelor lor
Şi acum să măsurăm strada dc-aluugul. Pretutindcnc lumini. să i
prim insă aci. liste poarta Mitropoliei ornată cu un mare transparent, înconjurai
de riaune cu păcură arzătoare.. . Ba uu.să nu ne oprim încă. ei să mergem înainte
Niei o magazie fără CXpOSÎţiuni lue.soa.se nici O iasă fâri’ mze de lumini
Dar iută o magazie, ce parc mai numai de stielă. plină de lumini ce las a se vede:
tablouri şi portrete frumoase, cărţi luesoose şi alte obiecte ce plac mai ales cărtu­
rarilor. . . . Este „IJbrăriu Junimea". Alăturea eu aceasta se înşiră nişte ferestre
mari, cu iniţialele Augustului nume a M.M. L L depinse pe ele... Est- ,,'i ipogr.dia
Junimea".
Dar ce este? o lumină beugaiică işi respândeşte poeticele sale colori, ce u
atrag spre stnida Academiei, deasupra căreia se leagănă in aer uu lanţ de baloane
cc se înşiră dela magazia Maudclhaum şi Mittler până la zidul llotelulu de Vieita
loviiidu-se de ariiK’le unui vânt.
Să uu ne oprim insă, ci să tot mergem înainte, eăei acuma, prinţi* >tâti
lumini, este atât de plăcută plimbarea. . . mai nles când ai un înger de femei
la braţ, ceeacc mulţi n'avem...
Şi iatăue din lumea liiiniuelor şi a focurilot bcngalice, prin care iiinintar&m
până aci, intă-uc zie, ajunşi In lumea baloanclor.. . Este Şcoala militară, eu larga
ei grădină şi cu mulţimea arborilor, de a căror crengi depind şi se leagănă ndietc
de vânt mulţimea baloanclor, care te face a-ţi forma o mică idee despre paradis.
Şi ca un contrast surprinzător, vis-â-vis de acest mic paradis, dinaintea uui Palm
se vede o grandioasă flăcării, ce iese din mai multe riaune eu păcură, puitându-ne
în poziţin de a ne gândi la focul infernului.. . Tot asemenea lumina măreaţă se
înalţă mai la vale, de-a dreapta şi de-a stânga, la pătaturile d-lor Pogor ş Utrp
Iar colo, tot mai la vale se vede Conservatorul iu bogată strălucire
Să fugim de aceste focuri mari şi să ne apropiem cu pietate de huni na blânda
ct* st răIuce din turnul bisericii Sf. Spiridou.şi să ne aducem aminte de Dumnezeu
Dar seara este înaintată ; sgoinotul dispare din ce în ce mai mult. . lunii nele
dispar mereu. . . mulţimea se împrăştie şi fiecine se duce eu mulţumire să *şi plc<
capul pe perina de odihnă.
Şi cerul, împăcat prin această jertfă, dupăcr prin dese picături ploac,
de timpuriu încă începu să anunţe, că este aproape danii lui Dumnezeu, iu fine
îşi deschise comoara câmpiilor, o plaur Hulitoare. ea o binecuvântări sosită tocmai
Iu timpul său !
şl A DOUA SA CAPITALA 160

llepre/eiitaţiii de <|nlA.

A doua zi după venirea Suveranilor, dându-so o reprezentaţie de


gală in onoarea Lor, şi în beneficiul Azilului Sf. Marin, despre care
un amintit. Curierul <le laşi descrie amănuntele, cu un stil nu mai
puţin înflorit ca dările de samă precedente:
Frumoasă serbare avu Teatrul Naţional din laşi : înţelegem rcprezentaţiuiica
miei alese societăţi diletante, dată în beneficiul Azilului „Sfânta Marin", Marţi
la 13 Aprilie a. c.
Ziccin ,.frumoasă serbare" şi ar trebui să zicem mai mult încă, spre n satisface
reclama adevărului, căci niciodată h' iiiii avut argumente mai puternice decât
astădată, pentru a face nn elogiu bine meritat teatrului, care de mult timp iTo
întrunit atâta înălţime în urlă, dc mult timp n’n fost atât de bogat Iii frumuseţe
şi lumini*. iu flori şi parfume.
Krau aproape K ore seara, când teatrul părea transformat liitr'un castel feerie
I „unei lunii ce iui mai este... lume ce gâudeâ in basme şi vorbea I ii p o c ă i"....
Pe din afară ondulau mii raze de lumină, ce se revărsau din largul ferestrelor, for­
mând o bnlaută aureolă îii junii edificiului: pe din iiăuntru un mic raiu pământesc
iu care se îngânau, îmbătaţi de armonia orchestrei, orbii frumoşi ai lojelor. a* trans­
portau imaginaţia tntr'o lume poetică, de care muritorul n’ar voi să se despartă
niciodută.
Şi sala crâ plină cu desăvârşire. O singură lojă mai crâ deşartă. Er& loja
princiară. Dar câteva momente de aşteptare şi loja iiu mai e deşartă... Oaspeţii
doriţi sosiră, deşteptând de odată cea mai vie bucurie in inimile tuturor, prin ui
surâs de salutare, la car»* publicul respirase prin o respectuoasă ndicare. Frâu Măriile
Lor Doamna şi Domnul Itomâuilor.
Acuma nu mai este nimic de aşteptat şi iată cortina se ridică şi toate privi­
rile se îndreaptă spre scenă, ca să guste arta dram atică, pe care Societatea di­
letantă o prezintă publicului prin (îinrrrlr lui llu«|i l'rteii. comedie în 2 arte
de IM Yusilc Alexandri. poclul ...Mănoarei Florioaci, Ziua munţilor. Soni florilor,
ele.". Le Louchcr «Tune Etoilr şi Apris le llul. două comedii franceze, toate aceste
jucate de pcisoune dist usc uin elita socială, ca D-nii Alex. Hcldiman, G. C.
Negruzzi, X. i.antacuziuo. Th. Aslau, V. latu, Nku .Şuţu. (». Duca, A. Zi.su şi
i Oucicov, l)-n Ic Asposiu Gfvccaiiu, Kliza Donici şi Natului Sutzu. Piesele au
fost minunat executate, iar Suveranii au stat dela început şi până la sfârşitul re­
prezentaţiei, unuărind jocul peste tot cu cea uuti vie atenţiune, ceeace fu o ade­
vărată şi bună lecţie pentru toţi.

VniAiiiinfe asuprii senilei delii Palatul Itozuowiitii.

Luni 19 April avu loc o serată în reşedinţa princiară, dată dc


Suverani. La ora 9 au început a se adună invitaţii — vreo sută cinci
zeci de persoane, intre cari şi Consulii din Iaşi. La 9*4 M.M. L or au
intrat in sală. convorbind cu cea mai marc afabilitate cu toate doam­
nele şi bărbaţii în tot cursul seratei. La 10 ore l)-na C. Casimir şi I)-ra
Nicolai Mavrocordat au executat împreună două bucăţi la piano. Scherzo
şi Finale din Sepluor de Beethowen, şi Finale din Concertul în sol major
de Mendclsohn; d-ra Barozzi a executat o burată din Tanhauser de
Wagner şi Poloneza de Chopin, după care Suveranii au adresat mul­
ţumirile Lor concertistelor.
Pe la 11 ore a început danţul, cu un vals pe care Pa deschis Dom­
nitorul cu D-na Adela Kozuovanu născută Cantacuziuo-Paşcanu. după
care M. Sa a mai jucat cu mai multe Doamne. In cuadril Prinţul Carul l
170 REGELE CAROL I

a jucal cu D-na Al. Balş, având vi-â-vis pe Primarul Cerchez cu l)-na


Rosetti.
M. Sa Doamna a danţat cu Prinţul (ir. M. Sturdza, având vis-â-vis
pe D-l Dini. Rosetti cu D-na (ir. Cozadini.
Peste tot erau 28 perechi dănţuitoare. M. Sa Doamna s’a retras
pe la ora 1 după miezul nopţei, apoi s’a mai dansat un vals, polcâ si
altele, şi serata s’a terminat prin un Cotilion. M. Sa Domnul a parii
cipat la toate danţurilc. jucând cu mai multe Doamne. Pe la 3 ore
şi 10 minute s'a retras apoi şi M. Sa Domnul, dupâ care publicul încâ
s’a depărtat cu cea mai mare mulţumire.
Asupra acestui bal, Curierul mai scrie următoarele : sub semnă­
tura lui Bădescu :
Una din auveniri le cele mai plăcute, ce petrecerea M.M. Lor au lăsat iu ini-
mcle Ieşenilor, este fără ’iiduinlă balul dcln 2-1 Aprilie, la care M.M. Lor au invitat
un frumos număr de oaspeţi.
Să ne reamintim peuir'un moment acea scrută, atât de bogată Iu splendoare
şi veselie.
Sunt aproape 10 ore seara. Invitaţii s'adunâ mereu şi formează o crescândă
cunună pe parchetul strălucitei sale de dauţ, privind toţi cum
M ii dr luininr schinteieloarc
Din fMtlicnndrr ne respfindcsc.
Valuri dr fi finiri slrfiluciioarr
In randeli (T aur unei lucesc.
Ş'in această lumină feerică, toţi işi plimbă privirile asupra mândrului buchet,
ce formează damele vesele şi zâmbitoare hitr’o parte a salonului. Câtă tineret
câte inimi pline de gingaşe simţiri, cată strălucire !
Dar iată din acea nailc se deschid aripele unei uşi, şi o voce anunţă intrarea
M.M. Lor, Domnului şi Doamnei. Toate buzele repcţesc prin şoapte acest glas de
bucurie. Damele se înşiră Intr’un semicerc fncâiiiălor. Bărbat»! se grupează la
olaită Iii mijlocul salonului, rămâiud astfel o calc deschisă, prin con M.M. tair
cu damele de onoare. Miniştri, Mareşal. Coloneii, Prefecţi. Primar şi alţi notabili,
fiecare cu câte o damă la mână. Intre sunetele muzicei, incuujtiră parchetul sălci
jur împrejur cu o scurtă plimbare „poloneză". Câteva momente însă. şi muzica in-
cepe din altă coardă mai veselă, mai răpitoare, de care „poloneza” liniştită pe dată
se metamorfoză intr'iiu vals îmbătător. Şi iată :
Jocul inerţie; femei frumoase
(Iu ochii tineri, mai arzători
Decât a nopţii candrii focoase.
Se par rfi sboarfi ca silfi mţvri.
Totul inoatfi in ucsr/ic:
In bal furtuna parc senin.
I ii bal nlficerca e o bc{ic.
('.arc adoarme al uie[ii chin.
De aci înainte valurile armoniei, ce se revărsau din coardele a două muzici,
curgeau mai fără întrerupere, iar daiitul. început cu frenesic, urmă neobosit, sbu-
rător. .. îşi M. Sa Doamna, Împodobiţi cu cele mai distinse şi mai rumpe
bogăţii ale modei, in tot decursul acesta, cu toate eă nu juca, erâ veselă şi atât de
mulţumită, încât erâ cu neputinţă să nu inspira o adevărată fericire tuturor iui
melor. Cundrilele au fost danturile cele mai favorite, căci n'a trecut poate nici unul,
fără să participe şi M. Sa Domnul, care era îmbrăcat tu o splendidă uniformă.
Cam pe la miezul nopţii, orchestra Primăriei a cântat o frumoasă piesă nouă.
numită Doica Elisabetha, compusă de cunoscutul I). Capelmaistru larobştitz şi
dedicată M. S. Doamnei, care a şi primit'o cu mulţumire. vis-â-vis de aceasta câutâ
musicu Heg. V, condusă de D. Capei-maistru lalovitzkv.
ŞI A DOUA SA CAPITALA 171

Cam p»* la 1 ore dupfi miezul nopţii M.M. I-or a’au retras şi oaspeţii fură con­
duşi din sala de (lanţ.
Intru ulhl solii, rarei luminată
Cu fantaslici lur(r, nml{i suni adunafi.
Şi ’mprrjurul mesei s'află aşezaţi. . .
Masa e licărrată cu ghirlănzi. cristaluri.
Strălucesc mii ru/w a aur şi ţtorfir;
Vinul care cunje in spumoase valuri.
Minţile inneacă Intrun lung delir. . .
lira un „supâe” aranjat c u adevărat gust şi lues princiar. . .
După această brilantâ «spătare, «lanţul iar îşi urmă cursul său, revenind
•a sală şi M. Sa Domnul, care cel întâiu a deschis UJl cotillion. ce dură până târziu
IVla ore dimineaţa totul s‘a terminat. Sula rămasă deşartă, şi acolo, unde
cu o oră mai naiutc străluceau atâtea candele, unde rvsunau atâtea glusuri d'ar-
niouie, unde hăteau atâtea inimi tinere şi mulţumite, unde ochiul nu vedeâ decât
un raiu de fericire, n’a rămas, decât un gol tăcut şi tntuiierec.. . căci
Ca un val pe mare
Fericirea nare
O statornicie /w acesl pământ.
Ca o sica tuceşle.
Cât un vis Irăeşlr,
Şi apoi cu grăbii, cade In mormânt.
E<hi un fulger iute.
Ce lumini plăcute
Vană. . . şi ’nluneric tasă'ii urma sa;
Ea e ca o floare.
Care dacă moare.
Trage şi mirosu’i dulce după ea. . . .

Asupra plecărei din Iaşi a Suveranilor, tot Curierul ne mai dă


amănunte:
După o petrecere de două săptămâni în laşi, M.M. Lor Domnul
şi Doamna, spre regretul tuturor cetăţenilor, au plecat Marţi la 27
Aprilie din a doua capitală a ţărei. lăsând iu tirmă-Lc multe suveniri
plăcute şi acte de mândrie. Erau 10 ore dimineaţa când M.M. Lor
cu suita, acompaniaţi de Prefectul de judeţ, I). Senator N. Drossu.
Prinţul lorgu M. Suţu, D. Al. Balş, 1). N. Cantacuzin, precum şi de
D-nele N. Cantacuzin şi Klisa Donici, — au plecat dela gara din Iaşi.
între urările entusiastice ale numerosului public, ce umpluse peronul.
Mai înainte de a plecă însă. Primarul Urbei a adresat M.M. Lor
următoarele cuvinte :
..Prea înălţate Doamne şi mult graţioasa noastră Doamnă ! Cre­
dincioasa urbă laşi se desparte cu durere de Măriile Voastre, a căror
petrecere între noi a fost atât de scurtă. Numeroasele probe de bună
voinţă (te ne-aţi dat iu lot timpul cât a-ţi petrecut aici, ne impune
datoria de ;i proba Măriilor voastre la rândul nostru, că Iaşii sunt cre­
dincioşi tronului şi dinastiei, strâns legate de instituţiunilc ţărei şi de
fericirea ei. Bună şi plină de bucurie să fie călătoria Măriilor Voastre,
precum sunt pline de dorinţă inimile noastre de a vedeâ pe Suveranii
ţărei curând revenind intre noi, şi spre a stă aici mai mult timp. Sa
trăiţi Măriile Voastre 1 să trftească Principesa M aria"!
La acestea M. S. Domnul a respuns a stfel:
172 HKUK1.K CAROL I

„Prim irea frumoasă şi călduroasă ce a doua capitală a Romanici


Ne-a făcut, precum şi in toată călătoria Noastră, M'a convins că Adu
nurca trecuta n’a /ost expresiunea sincera a Idrei şi că srnlimentch
X aţiunei sunt cu totul altele. Am luat acum din nou curagiul a lucra
cu inimă şi energic la frumoasa misiune ce ea Mi-a încredinţat. Sper
că toţi Românii care iubesc patria lor, vor încunjurâ tronul şi vor lucra
împreună cu mine la fericirea şi prosperitatea României, cu care inima
Mea este strâns legală Mulţumesc încă odată de sinccrile sentimente
ce ne-aţi arătat. Petrecerea noastră între iubiţii Ieşeni va rămâne ne-
ştearsă in inima noastră. Cu părere de rău ne despărţim acum, dar li
revedere !”
Aceste călduroase cuvinte au fosl primite cu strigări cntusiasti
de „ura, ura, trăeasră M.M. Lor Domnul şi Doamna !, trăiască Princi
pesa Maria I”
Astfel s'au despărţit M.M. Lor de urbu Ia ş i!

Su\eranul enlu/.iuMiial de eălăloria Sa in Moldova.

Ca rezultat al acestei călătorii e util să se cunoască şi impresia


intimă produsă asupra Suveranilor, şi aceasta u’o putem află mai bine,
decât citând câtevâ şiruri din înseşi Memoriile Iul Carol-Yodă undi
se spun lucruri pe cari gazetele timpului n’au îndrăznit de sigui să
le zică pe nume.
Reproducem d a r :
„27 Aprilie (tl Maiu). Prinţul şi Prinţesa au petrecut,zece zile foari
plăcute în frumoasa Capitală a Moldovei, care Ic-a dat serbări peste
serbări.
Din nefericire timpul a fost urât, cu ploi m ari; cu toate acestea
Suveranii au vizitat tot ce merită să fie v ă zu t: numai excursiunea
la mănăstiri a trebuit să fie părăsită.
Şi mai mari ovaţiuni sunt făcute perechei princiare la plecarea ei
din Iaşi. Prinţul răspunde alocuţiunilor călduroase printi'un discurs
de adio, îu care spune că frumoasa şi călduroasa primire ce i-a făcut
a doua Capitală a ţărei, lui şi Prinţesei, ii dovedeşte că ultima Camcr
n'a fosl adevărata expresie a poporului. Acum a căpătat din nou curaj
ca să urmeze a lucră din toată inima şi din răsputeri la frumoasa sar
cină ce i-a încredinţat naţiunea. El speră că toţi Românii cari îşi iubesc
ţara, se vor strânge in junii tronului, spre a se consacră împreună cu
dânsul la fericirea şi propăşirea României.
2 (14) Maiu. Românul atacă pe Prinţ fiindcă a spus m discursul
său de adio, dela laşi, că ultima Cameră n’a fost adevărata expresie
a sentimentelor ţării.
7 (l!l) Iunie. Atât in timpul călătoriei noastre prin Moldove şt
la întoarcerea noastră, cât şi la 10 (22) Mai, s’a făcut din toate părţii'
tot posibilul spre a ne şterge amintirea grelelor încercări din iarna
trecută, şi la drept vorbind, s'a isbutit in parte, căci nu poţi rămânea
rezervat faţă de asemenea avansuri. tllim a noastră calatori in Mol­
dova semăna cu un marş triumfal. Pretutindeni am avut prilejui să
constat că impresia făcută de scrisoarea mea a fosl adâncă, şi că toţi
SI A DOUA SA CAPITALA 173

se sileau să mă facă să uit ideile de abdicare, De fiecare dată am ac


cvulua■ că asta nu atârnă decât de însăşi ţara, care avea acum prilejul
să-şi arăte la lumina zilei sentimentele prin alegeri. De aceea rezili­
atul acestor alegeri e semnificativ.
I ii ultimul timp Moldova era atât de frământată de uneltiri anar­
hice şi separatiste. încât nu se aşteptă acolo izbândă mare la noile
alegeri şi aceasta cu atât mai puţin, cu cât se răspândise iu Moldova
şlirea, că peste puţin timp voiu întoarce ţării spatele. Schimbarea ce
■i produs-o călătoria noastră e radicală. Oraşe ea Galaţi şi Focşani.
( ari I ani în şir au trimes in Cameră deputaţi, cari trebuiau să proclame
căderea mea, au ales de astădată bărbaţi cari, in toiul celei mai mari
rizi s'au declarat pe faţă pentru dinastia mea. Alegerile s'au făcut in
linişte iu ţoală ţara, iar ministerul meu al căruiâ fiecare membru
c un om eu greutate, rare a mai jucat rol în politică se poate bizui
ia o majoritate trainică. Sunt oameni de caracter, cari au dovedit
in cazuri grele că pun adevăratele interese ale ţărei mai presus de o
popularitate deşartă. F. vrednic de observat eă majoritatea dintr'înşii
erau cei mai credincioşi partizani ai lui (.uza. ceeace mi-a fost arătat
pi vremuri ca o crimă de către adversarii lor. Acum se dovedeşte că
aceia, cari erau devotaţi predecesorului meu. îmi sunt devotaţi şi m ie ;
ci dovedesc astfel că sunt luptătorii principiului monarhic şi că n’au
oit să dea ajutor la răsturnarea mea prîntr'o revoluţie, precum n'au
aderat odinioară la căderea lui Cuza.”
Cuvintele Suveranului preţuesc mai mult decât diferitele versiuni
ce au circulat în anumite epoce asupra unei atribuite animozităţi în
potriva predecesorului Domn Cuza. şi cari versiuni au fost absolut
apoi desminţile. eu prilejul ridicărei staturi acestui din urmă.

Alt» ziare locale conţin de asemenea descrieri in diferite moduri,
festivităţilor şi simpatici cu care Principele Carol I şi Principesa
Flisaveta au fost primiţi şi găzduiţi de întreaga populaţiune ieşană.
Se înţelege dela sine că, precum in orice altă ocaziune şi de astă
dală unele persoane politice, nemulţămite de situaţia lor actuală, ş'au
dat în presă, caşi în public părerile în alt chip decât marea majori tute
a ieşenilor. Dintre aceste toate putem cită, mai deosebit, câtevâ fraze
din articolul principal al foaei Sacului, din I I Aprilie 1X71, rare, dând
samă de faptul intrărei Principelui şi Principesei in laşi. în ziua de 12
April, adaugă :
i ca prezenţa iluştrilor Oaspeţi să Ce ele bun augur pentru oraşul care,
clela Unire prosperii (lin zi in zi In sem intim Noi credem eă aceasta derivă
mm dela persistenţa giivcrnatnrilnr noştri re tind nelnrelnt la crnlraltearr.
Să sperăm că ideile nnincate de descentralizare în dizolvata Adunare, se vor
realiză de aouii aleşi pentru binele ţărei şi chiar a Trăitului.

\-uprn l’eliţiei delii laşi" pentru re-lahilirea pedepsei


eu moarte, şi altele.

O chestiune caro prezintă oarecare legătură atât cu venirea Dom­


nitorului iu laşi, în 1871 cât şi eu situaţia sa politică alunei şi mai
174 REGELE CARULt

apoi, şi interes din punctul de vedere al fazelor prin cari a trecut


evoluţia politica a partidelor din ţara noastră, e desigur si aceea ce
a iscat-o producerea şi prezentarea in Camera legiuitoare a asa-nu-
mitei Priiţii dela laşi.
Mulţi din cei ce s’au interesat şi se interesează încă de luptele
politice succedate în ţara noastră, sub regimul Constituţional, vor fi
auzit cităudu-se şi repeţindu-se adesea ori diferite evocări asupra .Pe­
tiţiei dela laşi” , prin care si* tindea, mai cu samă. la restrângerea drep­
turilor rlrrlorale şi la reînfiinţarea pedepsei cu moarte; eră un fel de
bâtă ce se aruncă la diferite prilejuri în spinarea Conservatorilor,
mai ales a Junimiştilor Ieşeni, ca unii ce ar fi fost făuritorii şi susţi
nătorii acelei cereri retrograde şi anti-constituţionale.
Mai bune lămuriri le putem căpătă dela l)-l T . Maioreseu. care
în ediţia Discursurilor sale Parlamentaredâ explicaţii îndestulătoare atât
asupra aceluia care a redactat petiţia in chestie, asupra momentelor
in cari ea a fost scrisă, cum şi asupra chipului cum şi de cine fosi is
călită şi depusă în Camera Deputaţilor:
Iu p rim ă v a ra anu lu i 1H71. s c rie l>-l M a io re s e u , v e n is e I M L a s c a r L u ta r g i ia
g u v e rn ; v in e in la şi M ăria Sa P rin c ip e le D o m n it o r . în s o ţit d e I M lo r g u F ilip e s c u ,
M areşa l, şi «te I ). C o sta fo ru M in istru . !>i I M C.nstnfoni v in e la m im - p erso n a l, şi
la (I. P o g o r , şi ne fu ee u rm ă to ru l ap el :
„ N u se p o a te ea o a m en i c a re au o a reca re c u ltu ră şi se o cu p ă cu o p a rte a i n ­
te re s e lo r ţă rii, cu m e lit e r a t u n i, să răm ân ă iu m o m e n tu l d e fa ţă d esn it» < saţi d e
o a ltă p a rte a in te re s e lo r ţă r ii, c a re 'şi a re a c u m in ai m a re im p o r ta n ţă , a d ecă d e
s itu a ţia p o lit ic ă " . A s t fe l ne-a p r o v o c a t să m ir ă m in m işca rea p o litic ă . N o i, (e v o r b o
d e ju n im iş ti), ea p rie te n i lite r a r i, iie-tun a d u n a t şi a in d is c u ta t in tr e n oi p rop u n erea .
A m h o tă rit a tu n c i să in tră m iu m işcarea p o litic ă şi să s p r ijin im a cţiu n ea p a trio ­
tică a d -lu i lu iscn r C.ntargi d e a tu n ci. D e n 'a r fi fo s t d . C.ntargi. d e a r fi fo st o ririn
in a c e ! m o m e n t, c a re su sţin ea la g u v e rn forma monarhică, n o i c o n fo r m c o n v in g e r ile
n o a stre, l-am fi s p r ijin it din principiu.
In aceste îm p re ju ră ri n o i, lit e r a ţ ii ju n im iş ti d in la ş i, a m in tr a t in p o litic ă
şi aci e in v o lu n ta ră n e d re p ta te câ n d ni se im p u tă o a recu m nouă p e tiţia d ela Iu ţi.
G ă s iră m a tu n c i fo r m a t, nu d e n oi, c i nu ş tiu d e c in e fo r m a t, n e g re ş it d e un om m a i
in v â rs tă şi eu o a ltă a u to r ita te p o litic ă d e c â t n o i, p ro b a b il cu a s e n tim e n tu l IM u i
C o s ta fo ru şi lo rg u F ilip e s c u , g ă s iră m . z ic fo rm a t a tu n c i in la şi p a rtid u l C on ­
s e r v a to r , p a rtid u l p o litic , sub p rrz id c n ţn p rin ţu lu i G rig o re Stur/a.
A m g ă s it p e p rin cip ele (ir . S tu rd za iu acea stă c a lita te , d e in s p ira to ru l p r in ­
c ip a l a l c o n s e r v a to r ilo r d in la şi.
P c P rin c ip e le ( ir . S tu rd za eu unul nu a v u s e s e m o n o a re a d e a l cu n oaşte
c â t d in t r ’ o sin g u ră c o n v o r b ir e a n te rio a ră , şi a cea sta eră re la tiv ă la un stu d ii **su
pra t e o r ie i a to in is tic e , d e c a re se o cu p a p e atu n ci P r in ţu l (ir ig a r e S tu rd z a , cu c e l
m ai m are in te re s , şi d e lu p ta cu te o r iile Iui K n n t.
D iscu ta sem cu cea m ai m a rc p lă cere a to in is tic a şi K a u t . nici d e ru m du p ă
cu m v e d e ţ i, p o litic a . C ân d am v ă z u t că d-su e p re z id e n tu l s itu a ţie i p o litic e du
la ş i, n ici atu n ci uu m a m a d resa t la d-sa ; d a r, rh c m â u d ti-m ă d -s a în t r ’ o sea ră ca
să iau p a rte la a c ţiu n e a p o litic ă . P rin c ip e le G r. S tu rd za n o-a c it it in a cea seară
p rim a seară in ca re fă c e a m p o litie ă c o n s e rv a to a re in Ia şi. n e-a c e t it in tr ’ un cerc
m ai in tim p e tiţia d e la la şi. s crisă şi c o n c e p u tă d r P r in c ip e le (ir . S tu rd za
A c e a s tă p e tiţie , in a d e v ă r , a re şi c o n c e p ţia e n erg ică şi stilu l la p id a r a l acestu i
c a p Iu m u lte p r iv in ţ e e m in e n t şi p r e d ile c ţiile s a l e ; il ş tia m cu 0 luni în a p o i a fu n d a '
în a to in is tic ă şi in K n n t ; ia r a c u m îl v e d e a m in p lin ă c o n c e p ţie p o litic ă
A d u n a re a se ţin câ in lo cu in ţu P rin c e p e lu i (ir . S tu rd za d e lâ n g ă M itro p o lie
A in g ă s it o a tm o s fe ră tu rb u re. D in p a rte a p r ie te n ilo r n oştri lite r a r i erâ d . C a rp
eră a b s e n t a tu n c i, era la V ie n a , ne sc ria n u m ai şi a fo s t c o n tra p e t iţ ie i, erâ a.
P o g o r , c a re z ic e â : uu in tru în a cea sta , c ă ci tu tre p ro p u n e rile p e t iţ ie i d e la lu şi. Con­
c e p u tă şi scrisă, d u p ă c u m a m spus. d e P r in c ip e le u r . S tu rd z a , erâ o t e n d in ţă di
Ş! A DOUA SA CAPITALA I7&

a c ţiu n e c o n s e r v a to a r e c e o a p ro b a u a tu n c i cu t o ţ i i ; erau insă şi n işte lu cru ri, p e


c a r i el. P o g o r zicea efi n ic i o d a tă nu le p u te m a p ro b ă , şi eu asem en ea.
P r in c ip e le G r. S tu n lz n cerea să se m o d ific e legea e le c to r a lă , să se m o d ific e
le g e a co m u n a lă in sen s c o n s e r v a t o r ; e ra m d e a co rd . D a r m a i cerea să se m o d ific e
C o n s titu tiu n e a la a r tic o lu l în r a re se v o r b e ş te d e p e d ea p sa cu m o a rte , si u n de
C o n s titu ţiu n c n z ic e , că uu se p o a te în fiin ţa d e c â t in c a z u rile p r e v ă z u te d e c o d u l
m ilit a r , p n u ţu l S tu rd za cercă a se a d ă o g ă „ ş i pen tru a s a s in a te ", căci se în tâ m p la s e ră
a tu n c i c â tc v â a s a s in a te în la ş i, cari în sp ă im â n ta se p e m u ltă lum e.
D c a ltm iu te ri c u v fn lt il d e „ s p â n z u r ă to a r e ", c e m i l*a a ru n ca t I). M in istru
p r e z id e n t îm i p o a te fi p o litic e ş te in d ife re n t. C ă c i, ca să v in ă uu o m p o litie să cea ră
p ed e a p s a cu m o a rte d in m a te rie m ilita r ă şi p e n tru un a n u m e c a z în m a te rie c i\ ilă ,
e s te un lucru c a re nu a tin g e g ru p ă rile d e p r in c ip ii p o litic e .
P e d ea p sa eu m o a rte e s te insă o c h e s tie în sem n a tă p e n tru c o n ş tiin ţa unui
o m d e l e g i ; şi in a c e a s tă c a lita te P o g o r şi .1. N e g r u z z i erau a b so lu t r o n tra şi zicea u ,
îu m o m en tu l c â n d a m v e n i t eu la acea a d u n a re, r ă d a că stâ rn eşte d. S tu rd za in -
tr 'a c e a s ta , atu n ci uu se p o a te fa ce n im ic cu n oi. P r in c ip e le G r ig o r c S tu rd za nu a
c e d a t, n ici noi n ’ a m c e d a t, şi atu n ci eu am p ro p u s o re d a c ţie m ijlo c ie - c e i m a i
in d ife re n ţi găsesc m a i cu râ n d un te re n d e c o n c ilie re .
A m p ro p u s ea noi să nu su b scriem acea stă p e t i ţ i e ; num ai c in e o îm p ă rtă ­
şeşte in to t a lit a t e a e i, să o s u b s c r ie ; d a r fiin d c ă noi a m fo s t a p o i aleşi d e p u ta ţi,
ca a d eren ţi a i p a rtid u lu i c o n s e r v a to r , p u te m a ră ta , in scris, că n e u n im cu te n d in ţa
a c e le i p e tiţii şi o v o m p re z e n tă C a m e re i, ră m â n â n d la C a m eră să o prim ea scă sau nu.
A c e a s tă tra n s a c ţiu n e a p r im it-o P r in ţu l S tu rd za şi a m p r im it-o si n o i. P o g o i.
N e g r u z z i si eu. A c e a p e t iţ ie v e n it ă a s tfe l d ela Ia şi, e s te îu c a rto a n e le C a m erei şi
p u te ţi v e d e â . c ă e s te ea însfiş subscrisă nu m ai d e a c e i c a ri au p r im it-o in în tre g u l
c i ; d a r n oi ii’ a m is rfilit-n , to c m a i din ca u za p ed ep sei cu m o a rte a ; n e-am d e c la r a t
în să d e a c o rd cu te n d in ţa ei p o lit ic ă şi n e-am a n g a ja t a o p re z e n tă Ia C a m e ră , in
a le că rei c a rto a n e e s te şi a s tă zi.
Aşa d a r. P re z id e n tu l co n siliu lu i eră p u ţin g en ero s d e a ne im p u tă nouă
s p â n z u r ă to a r e », n ou ă . c a r i to c m a i u e-ain lu p ta i in co n tra a c e le i pedepsi* eu m o a rte ,
d a r ca ri a m c ă u ta t uu m ijlo c d e tra n s a c ţiiin r, ca să nu se sp a rgă fo rm a rea c o n s e r­
v a to a r e ce se fă c e a a tu n ci L i la ş i. sub P r in c ip e le (ir . S tu rd za . pen tru a su sţin e acea
fo rm a ţiu n e .
C e e s te d r e p t, se a ş te p ta ea lu crarea p e t iţ ie i d ela la şi să m e a rg ă m ai d e p a rte ,
fiin d c ă P r in ţu l G r. S tu rd z a s tă ru ia Iii p r im e le m o m e n te eu m u ltă e n e r g ie ; am a v u t
a tu n ci o n o a re să v o r b e s c cu d . C a ta rg i. şi d-sa a zis că uu e s te m o m e n tu l a se fa c e
asem en ea lucruri.
A m a v u t d u p ă a c e e a o în tru n ire la P r in ţu l D im itr ie G h ic a , la şosea, eu m ai
m u lţi c o n s e rv a to ri d in B u cu reşti. In să nim en i uu a m ai in s is ta t, u iri c h ia r P n u ţu l
(îr ig o r e S tu rd za ; că c i d u p ă v r e o 6 lu n i l'a m g ă s it p e P rin ţu l G r ig o r c oru p â u d u -sc
de a lte in te re s e , d e a stă d a tă nu d e a to n u s tiră , ei d e iiiv e iiţiu iie a in g e n io a s ă a uuci
ciulim * sau a unui c la v ir . C u m v e d e ţ i, c h ia r şi te n d in ţa p e t iţ ie i d ela la ş i, cu c a re
fini ne u nisem , a ră m a s a s tfe l p ă ră sită .

Iată acum şi textul acestei faimoase Petiţiuni, despre care s’a


pomenit atâta, şi desigur se va mai pomeni încă multă vreme, de
câte ori va fi. în luptele partidelor politice, să ’şi arunce unul alluiâ
calificative ş i.. . invective de toată măsura, petiţie care n’a putut
ajunge măcar la o cetire în public în Corpurile Legiuitoare, prin faptul
a, după cât se spune. însuşi Principele Domnitor ş*a exprimat făţiş
părerea, că o asemenea lectură n’ar fi de nici un folos intereselor (ărei.
din p otrivă;
I ktnulilor Senatori şi Domnilor Drfmln[i,
N o i su h srrişii. a le g ă to r ii D o m n iilo r V o a s tre , a flă m d e n n oa stră d a to r ie
>u v ă p ro p u n em c â te v a m ă su ri, a c ă r o r a c a p a r a .ă tre b u in ţă cs*c s im ţită d e to a tă
iu meri
176 KKUKLK (.‘A KOI.

M ai îu tâ iu c r e d e m , c ă v e ţ i g ă s i fo a r te le­
g it im pasu l n ostru ; r ă r i r a lin ia r e su n teţi
m a n d a ta rii n o ş tri, a v e ţ i d e d a to r ie a ţin ea
Mimă d e n e v o ile ţ â r e i şi a lu ă m a s u rile le g is la ­
t i v e n ea p ă ra te p e n tru v in d e c a r e a s u ferin ­
ţ e lo r ei.
S u n t a n im a c in c i a n i, d e e ă n d se
a p lic ă noua C o n s titu ţiu n c . A r e s .a e s te uu
tim p fo a rte scurt in t e o r i e ; ia r în p ra c tic ă ,
eăn d lu cru rile m e r g ră u , c in c i a m d e an ar-
rh ie sunt tu d e s tu l pen tru a d e s o rg a n iza şi u
p erile o ţa ră în tre a g ă .
('.ine a r p u te a z ic e , c ă a c e a s ta e s te o
e x a g e r a r e ? (h m * uu a m v ă z u t m o m e n tu l unde
P rin c ip e le D o m n ito r eră să p ără sea scă tro n u l,
Tiindcă licen ţa şi a n a rh ia d o m n ea u iu ţ a r ă ?
O a re P u te r ile m a ri g a r a n te , ca ri nu dat
p a trie i n o a stre a tâ te a p ro b e d e b u n ă v o in ţă şi
ne-au iu r u v iiu ţn t t o a t e c e r e r ile n o a stre o a re
aceste P u te r i nu v o r p e rd e fn fin e ră b d a rea ,
v ă z â n d reaua în tre b u in ţa re fă c u tă d e drej>-
tu rile c e ui Ic-au c o n s a c ra t, şi nu v o r h o tă r î
Principele (îrijţore M. Slurdu.
ocu p a rea ţă re i cu a r m a te s tre in e , la cea în tâ i
tu rb u ro rc c a re a r m a i u rm a la noi ?
O are o a sem en ea s ta re d e l u m i r i uu p u n e in p e ric o l c h ia r e x is te n ţă n oastră
n a ţio n a lă ? A r tre b u i c in c v â să fie o rb it d e p a tim i sau t r ă d ă t o r ţă re i. ca să n l.«-
g Adu cască.
N o i, c a re uu a v e m a ltă a m b iţiu n e d ecâ t d e a t r ă i lib e ri, ca r e tă te n ro m â i
în p n tn a n oastră şi a v e d e â o n o a re a , v ia ţa şi a v e r e a fie c ă r u i» g a ra n ta tă p rin in sti-
tu ţiu u ile ţ ă r e i ; n o i, c a re u c-nm sătu rat d e a v e d e â c ă d a to r iile s ta tu lu i sp o re m
aeeea ş p rn p n rţiu iic, in c a re sporesc şi d ă rile ce n e sunt im p u se, s u n tem nu num ai
în t o t d re p tu l a v ă c ere v in d e c a re a rău lu i, d a r su n tem to to d a tă iu p o z iţ iu n c » r i ­
m a i fa v o r a b ilă , p e n tru a v e d e â şi a ju d ecă lu cru rile eu u e p ă r tin ir c , şi a c e a s ta p en ­
tru u rm ă to a re le c u v in te :
A d u n ă r ile n o a s tre le g iu ito a re pună a cu m a a co n su m a t cea m ai m a re p a rte
n p u te r ilo r lo r cu lu p te d e p u rtizi şi cu ţin tir i p e rso n a le, c a re în a d u n a re a d in urm ă
şi su b M in is te ru l, c a re a v e a în cred erea in a jo r ită ţe i e i, au fost a ju n s la un aşa gra d
d e în verşu n a re, în cât d a ră uu u rm ă d iz o lv a r e a ei şi d e p ă rta re a acelu i m m is li
se fă c e â în ţa ra n o a stră o ră stu rn a re, a c ă re i co n s e c in ţe a r fi fo s t iu B u cu reşti r o
pia rea C om u n ei din P a ris , ia r în la şi sep a ra tism u l.
I ii fa ţa u n o r îm p re ju ră ri a tâ t d e g r a v e , a v e m nu n u m a i d re p tu l, d a r şi d a to ria ,
d e n v ă p ro p u n e . D o m n ilo r D e p u ta ţi şi D o m n ilo r S e n a to ri, n o i, a le g ă to r ii D oi
n iilo r V o a s tre , m ă s u rile c a re le ju d e c ă m n ea p ă ra te p e n tru v in d e c a re a râ u lu i. ..
c e re m d ela D o m n ia V o a s tr ă să v ă în su şiţi a ceste p ro p u n eri şi să le p r e fă c c ţi In iegi,
d a c ă v o iţ i a n v e â şi p e v iit o r în cred erea n oastră.
P e n tru a p ro p u n e rem ed iu l, tre b u ie m a i în tâ i a co n s ta ta rău l. S ă e d e m da
D o m n ilo r, c a re su nt r e le le c e le m ai m a r i, c a re rod pân ă Ia o a s e ţa ra n oastră.
M ai îiitâ iu ne a flă m fa ţă cu un fa p t fo a r te g r a v , c a ri' tre b u ie s ă fa că o b iectu l
c e le i îu tâ iu a n oastre p ro p u n e ri. V o c e a p u b lic ă bău u eşte, c ă u n ii din fo ş tii d e p u ta ţi
a u lu a t m ită d ela con cesiu n ea d ru m u lu i d e fe r a d -lu i S tro u s b c rg . 0 asem en ea
in c u lp a re lo v e ş te îu m o d u l c e l m ai g r a v ca ra c te ru l şi d e m n ita te a r c p re ze n ta ţitin e i
n o a s tre n a ţio n a le. N o i ce re m d ela D o m n ia V o a s tră să o râ n d u iţi o a n c h e tă p aria
m en i a ră , r a re să c e r c e te z e cu p ă tru n d e re , dacă iu a d e v ă r v re u n u l d in fo ş tii d e p u ta ţi
n în jo s it p ân ă la aşâ g r a d c a ra c te ru l d e m a n d a ta r a l ţă r e i. C ăci în a in te a u n ei hă­
rnicii a tâ t d e g re le , sau Irc h iic ş tc d o v e d it că ea e s te n e în te m e ia tă , sau dac sunt
c u lp a b ili, să fie supuşi la to a tă asp rim ea legii.
S ă v e n im a cu m la ră u l c e l m a i m a re. c a re d esorgn u izen ză cu t o tu l ţâ r a n oa stră
a re s t rău e s te lip sa d e d re p ta te . O rica re s o c ie ta te c iv iliz a t ă , pen tru a Iriţi, re ne
ţ»ărn tă tre b u in ţă m a i în tâ i d e to a te d e d ou ă lucruri ; d e lib e r ta te , c ă c i firii au
sc p o a te d c s v o itâ , şi d e d r e p ta te , c ă ci fă ră c a se d iz o lv ă . K ga liL n ti e s te o ram urii
Şl A DOUA SA CAPITALA 17 7

■dupluţci, dr aceea ca este hună numai intru nit este dreaptă, precum cgulitatcu
înaintea legii; îndată tnsfi ce este nedreaptă, este mi. Astfel este nedrept, ca cel
• iiu are nimica, să voteze impozite pe spinarea aceluia care are cevâ, şi de aceea
această egalitate este rea.
Aşa dar iiu ne trebuie faimoasa trilogie revoluţionarii : libertatea, egalitatea
fraternitatea, cu atât mai vârtos că atunci când s’a proclamat fraternitatea, s’au
făcut despuierile cele mai neruşinate şi măcelurile cele mai crunte; ci ne trebuie mai
irosus de toate libertatea şi dreptatea. Acolo, nude dreptatea nu există, libertatea
dei»cncră iu licenţă. Aceasta este rasul la noi. Dreptatea iufrânătnarc lipseşte şi
impunitatea este garantată tuturor crimelor.
Astfel a ajuns la noi licenţa presei până a fi un adevărat scandal. Noi nu Zi­
cem aceasta pentru a cere in contra presei vreo măsură preventivă, căci noi suntem
uentru liberlatea absolută a rostirii ideilor; dură o zicem pentru că voim, ca inju­
riile personale, defăimările, calomniile şi batjocurile făcute prin presă, să fie jude­
cate nu de juriu, care le arhitează totdeauna şi agravează prin aceasta încă injuria
făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corccţionale, ca iu ţările
civilizate.
Pentru ca să adoptaţi această măsură binefăcătoare, este iudestul să vă a-
minţiţi atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai Iu contra per­
soanei Domnitorului, dar şi iu contra familiei sale, până şi iu contra eopdului de
•uşă. I*nn urmare propunem, ca aliniatul al 2-lea din articolul 24 al f.oustituţiuiiei,
care rosteşte : ,,Delictele de presă sunt judecate de juriu” , să fie interpretat fu acest
înţeles.
Sâ trecem acum la delicte şi crime de o altă natură. Din 90 de delapidatori
de baiu publici. 92 s’au achitat de juriu. Prin urmare propunem, ea fuueţioiuirii
prcvnricatori să fie judecaţi de Curtea de Casaţiuiic.
Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai sumeţe s’au înmulţit la noi.
într’uu grad ameninţător pentru societate, de când s’a ridicat pedeapsa morţ i
şi de când juriul prin indulgenţa sa Ic asigură impunitatea. Astfel am văzut iutr’iin
sat aproape de Iaşi o familie întreagă, tatăl, mama şi trei copii, intre rare şi uu copil
de trei sau patru sini, ucişi cu toporul. Traiipmau nu a făcut mai mult, insă la noi
crima a rămas nepedepsită.
Uu membru al Clerului mai înalt, uu Arehimaudrit, vine la capul săli spiri-
tuni, la Mitropolitul, cu uit revolver Iii buzunar şi descarcă patm focuri Iii Piva
sfinţia Sa. cu premeditaţii! cea mai sumeaţă. .luriul adulează pe uccsl paricid, căci
osânda la închisoare corccţioitnlă dc doi ani uu se poate privi ca o pedeapsă serioasă
pentru o aşâ crimă; şi pentru a pune vârf inichităţei, II arhitează după re asasi­
nul fost apărat in faţa juriului şi a publicului cu calomnii aruncate asupra
victimei sale. Conştiinţa publică se revoltă fu contra unor nedreptăţi atât de
monstruouse.
Un fapt de o însemnătate foarte gravă şi care vădeşte simptome foaile pe­
riculoase pentru Ţara noastră, este următorul: Un revoltant încearcă cu arma
în mână a face o lovire de stat şi proclamă Iu noi republica, pe când forma legală
a statului nostru este monarhia constituţională. Acel criminal este achitat de junii
şi iu urmă uu numai pninit tu sânul său de foasta Adunare, dar încă îngăduit den
o reprezenta înaintea Domnitorului, ca membra al comisiuuei însărcinate cu răs­
punsul In Mesagiul Tronului. Ni se pare, că impunitatea şi neruşinarea iiu pot să
meargă mai departe.
Pentru asemenea razuri siguranţa statului şi a (lons*ituţiuiiei rec-lamă neapărat
dc a • proclama „starea de asediu” . De aceea cerem ea să se introducă Iii Con­
stituţiilor un asemenea articol, care să răspundă la această mare trebuinţă a ori-
ării societăţi constituite.
le când s'a introdus juriul şi s’a ridicat pedeapsa morţii pentru asasini, pră-
tlăruiiiile şi omorurile au luat la noi o întindere înspăimântătoare şi se produc cu
semeţii’ neauzită. Astfel am văzut foruuiudu-se bande de douăzeci, treizeci de hoţi
chiar prin rezidenţele ţiuiitale. şi ceeacc este încă nuii grav, acolo bande s'nu re­
crutat in parte rhiar printre agenţii puterii publice, care sunt chemaţi a apăra so­
cietatea iu contra făcătorilor de rele.
Iu timpul Principelui Mihail Sturdza, după ce s'au spânzurat câţivă hoţi,
securitatea persoanelor u devenit absolută şi uu s’au mai produs nici o prădăciuiu*.
u
178 HKtiKIJi •'.MU>1. I

niri iim omor. Experienţa este uci mai presus decât nişte teorii, a rftror consecvenţe
In noi n fost omorâre* celor huni şi asigurarea impuiiilăţci celor răi.
Şi apoi oare toate statele civilizate. F.nglitcra, Franţa, Germania, Italin,
Belgia nu au astăzi pedeapsa morţii?
Şi dacă iu viitor naţiunea română va cunoaşte, că poate ridică eu totul pe­
deapsa morţii fără pericol pentru societate, oare nu poate să o ridice prin o anume
lege, or când va voi? Insă până atunci propunem să se modifice art. 18 din Consti-
tuţiuuc în chipul acesta . „Pedeapsa morţii nu se va putcâ reînfiinţa, afară de
caşurile prevăzute fu Codul penal militar şi pentru asasinat4'.
C.ât pentru juriu, având iu vedere răul ce l-a produs la noi până acuma, mă­
sura cea mai raţională este de a-t suspendă, până când se va formă la noi un spirit
public mai conştiincios. Aluneca va fi uşor Adunărilor a reînfiinţa juriul prin o
anume lege. Iar dacă nu s*ar hotărî acuma \duunrca la desfiinţarea timpomrâ a
juriului, apoi trebuie să adopte pentru îndreptarea lui cel puţin următorul corectiv
„Când Procurorul general apelează la Curtea de (asaţiuin- in contra verdictului
juriului, atunci această curte are facultatea, sau de a casa verdictul nuinai în in­
teresul legii, sau de a trimite cauza spre o nouă judecare înaintea secţiilor unite
a unei Curţi de Apel” .
Să trecem arumn. Domnilor Deputaţi şi Domnilor Senatori, la legea electo­
rală înscrisă iu Cnnstituţiuiic. Acea lege, după ce sancţionează uu principiu salu­
tar. adică acela de a fi reprezentate în Adunare toate interesele legitime şi vitale
ale Ţărei, pentru care sfârşit împftrţeştc corpul electoral iu patru colcgiiiri, apoi
în dispoziţiuiiilc sale falşifică acest principiu.
11 falşifică. fiindcă iu colegiul Intâiii, care trebuie să întrunească pe inani pro­
prietari, pune şi pe acei cu venit de trei sute galbeni, când este cunoscut de oricine
că la noi o moşie, care dându-se iu posesie aduce un venit de şapte sute galbeni,
este o proprietat»- abiu de mijloc.
Ix-gea electorală mai falşifică iacă acel principiu, fiindcă sub cuvânt de venit
funciar vâră între proprietarii de moşii şi pe acei, rari au un venit dela o bina sau
deln o întreprindere industrială, când locul cuvenit al acestora uu este nici decum
Intre proprietarii de moşii. Pe de altă parte pe posesori, ale căror interese sunt strâns
legate eu proprietatea, ii pune să voteze în colegiul oraşelor.
P i- urmă dă legea electorală din C.onstituţiuur colegiului al treilea al oraşelor
un drept abuziv, fiindcă, nesocotind cu totul pe proprietarii şi industrialii mnri şi
de mijloc de prin oraşe, lasă toată alegerea in mâna celor mai puţin im­
puşi. Pentru a face o justă separaţiune a drepturilor electorale de prin oraşe, ar trebui
ca aceste trei clase de contribuabili să aibă o de o potrivă Înrâurire asupra alegerii
Deputaţilor oraşelor. Pentru acest sfârşit vă propunem mai jos măsuri, care le cu­
noaştem cu toţii că vor fi foarte eficace.
Vom mai observă, in ceace priveşti' mimăm) de Deputaţi ai oraşelor, că el
este prea mare Iu proporţnine cu interesele ee le reprezintă. Astfel ar fi destul.
c4» Bucureştii să dea palm Deputaţi, laşii trei. Craiova, Galaţii, Focşanii. Bâriadul
şi Botoşanii câte d oi; iar celelalte oraşe câte unul.
Pentru aceste cuvinte vă propunem următoarele inodificaţiuui la legea elec­
torală. înscrisă Iii Onstituţiunc :
„Articolul .*>9. Far parte din întâiul colegiu proprietarii de moşii, al cărora
câşti anual este dela 7 sute galbeni în sus” .
„Articolul 60. Fac parte din al doilea colegiu proprietarii de moşu, al cărora
câşti anual este de şaptesutc galbeni iu jos până Iii două sute galbeni inclusiv” .
„Fac parte din acest colegiu şi toţi posesorii pământeni care. fără a aveâ
vreo proprietate, ţiu in posesie moşii, al căror câşti anual este dela rinei sute gal­
beni III sus".
„Articolul t»l. (.olcgml al treilea al oraşelor este alcătuit de trei clase de
alegători :
„Fac parte din clasa Întâia toţi proprietarii de case. • cărora chirie ar fi dela
una sută galbeni iu sus. Asemenea far parte din această clasă şi toţi cniiu-rtauţii
şi industrialii, care plătesc patenta de clasa întâia” .
Fur parte din clasa a doua toţi proprietarii de casc, a căror chine este dela
una sută galbeni în jos, până la 20 inclusiv. In această clasă intră şi toţi industrialii
şi comenumţii, care plătesc patentă de clasa a doua” .
$1 A IMIUA SA CAI’ ITAI-A 179

„Km- parte din a treia c h il comersauţii si industrialii, care plătesc către


Stat o dare de 30 lei noi cel puţin. Sunt scutiţi de cens In această clasă toate pro-
fcsitiiiiic liberale, ofiţerii In retragere, preoţii, profesorii şi pensionarii statului.
„La oraşele unde are a se alege numai uu Deputat sau doi, aceste trei clase
de alegători ale colegiului al treilea aleg fiecare câte un candidat ; aceşti trei can­
didaţi convin In unanimitate, care din ei să fie Deputatul colegiului acela ; iar dară
nu se unesc, sortul decide.
„lat oraşele unde sunt tle ales trei deputaţi, fiecare clasă din colegiul al treilea
îşi alege deputatul său.
„Iar unde sunt patru deputaţi de ales, a treia clasă alege «Ioni drputaţ* şi
celelalte două clase fiecare câte linul.
„Articolul 62. Aceste teci colegiuri aleg direct :
„('.de două d’intâi câte uu deputat fiecare, iar cel de al treilea, precum urmează :
„Bucureşti patru; laşi trei: (’.raiova, (calaţi. Ploeşti, Focşani, Bâi Iadul. Bo-
toşani câte doi; iar celelalte câte unul; peste tot patruzeci şi patru.
„Toate oraşele unui district formează uu singur colegiu cu oraşul de reşedinţă” .
Să trecem acum la alcătuirea Senatului. Iu ţoale ţările constituţionale. Se­
natul trebuie să fii- un corp conservator şi ponderator Intre Tron şi Adunare. Pentru
a răspunde la acest Miop, trebuie ca atât alegătorii cât şi aleşii să aibă o avere te­
ritorială însemnată, şi uu număr oarecare de senatori trebuie să fie numiţi cu anume
coiidiţiiiui de admisibilitate, direct de către Domnul. Acest drept II au şi Suveranii
din Kuglitera, care este tara cea mai constituţională.
Pentru aceste cuvinte vă propunem. Domnilor, următoarele modificaţiuni la
secţiunea II din f.onstituţJuue, care tratează despre Senat :
„Articolul 68. Membrii Senatului se aleg câte unul de fiecare judeţ de pro­
prietarii de moşii, al căror eâşti anual este cel puţin dela una mie galbeni in sus.
„Venitul se dovedeşte prin rolurile de coiitribuţiuue” .
Articolul 69, 70 şi 71 să se suprime, ca unele ce nu mai înseamnă nimic, dar
se modifică articolul t>8, dună cum il propum-m.
Viticolele 73 şi 72 trebuie să rămâe cum sunt, iar la articolul 71 punctul al
Vlea, cure hotărăşte ce avere să aibă cineva spre a puteâ fi ales la Senat, trcbiie
modificat fu chipul următor :
„5) a fi proprietar de moşie cu eâşti anual cel puţin de una mie galbeni” .
„A lt. 7.‘>. Domnul an- dreptul de a numi direct şcse-spre-zece Senatori dintre
persoanele, care întrunesc însuşirile arătate hi articolul precedent, sau şi dintre per­
soanele mai jos însemnate, care simt dispensate de acel cens :
.,a) Preşedinţii sau Yice-preşcdiiiţii vreunei Adunări legislative.
„b) I leputaţii care au făcut parte din trei sesiuni;
,,c) (îeueralii;
,,d) Colonelii, cari au o vechime de trei uni.
„r) Cei ce au fost miniştri sau agenţi diplomatici ai Ţărei.
„/) Cei ce vor fi ocupat In timp de un an funcţiunile de Preşedinte de Curte,
de Procurori (lenerali, de Consilieri la Curtea de Casaţiunc” .
Să vă vorbim acuma. Domnilor, de uu articol interesant pentru dcsvoltnrcu
noastră agricolă
Articolul 3 ar trebui modificat iu chipul următor : „Nu se poate face nici
o colonizare CU populaţitim străine în teritoriul Bomâniei, decât I ii puterea unei
anume legi".
Noi socotim că ar fi foarte de folos pentru sătenii noştri români, să uibe sub
ochii lor exemplul salutar, ce l-ar da catevâ colonii germane, preetim sunt In
Basarabia. Asemenea colonii laborioase si iscusite Iu cultivarea pământului şi I ii
căutarea vitelor, dacă ar fi aşezate pe unele din moşiile sterpe ale statului, ar pro­
duce uu marc bine la noi.
Iar cât pentru pericolul de a se înmulţi prea ture la noi asemenea colonii, cu
poptilaţiuni de ginte străină, el nu există de Ioc, de vreme ce Adunarea şi Senatul
au deriziunea in mâna lor, la fiecare cas de colonizare.
Articolul 131, care desfiinţează Consiliul de Stat, ar trebui suprimat. Kx-
perienţa ne-a dovedit, că nici miniştrii nici Adunarea uu au liniştea trebuitoare
pentru a elaborâ, după cum se cuvine, proectele de legi. Prin aceasta noi uu voim
a zice, ca să li se ia iniţiativa legislativă, ci din contră, acel mare drept trebuie să
ISO REGKI.R CAKOL I

le răinâc Iii toatâ intre■finit a sa dar; un ('.onsiliu tle stat compus din oameni capabili,
cu misiunea specialii de a elabora proectr «le legi prezentate «le guvern, ar înlesni
mult lucrările legislative si ar produce un adevitrat bine.
Aeuma ne rămâne Domnilor, sft vă mai factm Încă «» propunere.
După legea Comunală in vigoare alegerile Consiliilor comunale sunt date
eu totul tu mălin mulţimii. Arest sistem rău şi uedr«pt a produs In noi cele uuu
rele rezultate. Consiliile Comunale de prin oraşe au «leveiiit privilegiul unei elice
şi au tras după sine «lemoralizarea şi feluri «le abuzuri. Iar consiliile nirale de prin
Mite. compuse numai din săteni fără învăţătură şi fără o poziţiune socială mai înaltă,
sau sunt inerte, sau dară voesc a exercita o acţiune proprie, atuiicea caută a lovi
interesele cele mai legitime ale proprietăţii mari. Ace&xtă rea stan* «l«* lucruri <!«■-
curge «lela o nedreptate flagrantă.
Principiul cipiitnbil, care cere ea toate interesele vitale ale Ţărei să fie rc-
irezentate, acest principiu salutar, care s’a respectat iu compunerea Corpur
Ior Legiuitoare, este încălcat in compunerea Consiliilor Comunale.
Pentru aceste cuvinte vă propunem. Domnilor Deputaţi şi Domnilor Semiton,
următoarea «lispoziţiuue legislativă :
„Consiliul Comunal se compune îu următorul mod : O treime se alege «le către
proprietarii «le « ase, care ar justifici! «i chirie «le cel puţin una sulă galbeni, iu
«vâslă «lasă intră şi comersanţii şi industrialii, care plătesc o patentă «le clasa în­
tâia. A «loua treime se alege «le către proprietarii «le «ase*, rare justifică «» « bine
«lela ţK) galbeni până la 2 0 inclusiv. I ii această clasă intră şi coinersauţu si industrialii,
care plătesc patentă tle clasa a doua. A treia treime se alege de către proprietarii,
i-omersauţii şi industrialii, care plătesc statului o dure «le .10 lei noi cel puţin. Sunt
scutiţi de cens tn această clasă tonte prof«*siiIc liberale, ofiţerii iu retragere, pivoţi
profesorii şi pensionarii statului".
In acest chip toate elementele vitale vor fi reprezentate in Consiliile comunal
«•a şi Iii Adunare.
Primarii trcbuc să fie numiţi dc-adnptul de Domn, pentru c« să aibă si gu­
vernul reprezentantul său (n acest Consiliu, «lela care atârnă atât «le mult iuiişt
şi prosperitatea oraşelor.
Cât pentru comunele rurale, ca să fie rcprcscntntă in ele şi proprietatea mar.
trebuie a se adoptă următoarea dispoziţiune :
„ I i i comunele nirale acela, care are singur iu proprietatea sa atât păntâi
cât toţi ceilalţi locuitori ai comunei împreună, acela este de drept membm al C»»n-
siliului Comunal. Ml se poate reprezenta prin delega ţiune” .
Domnilor Senatori şi Domnilor Deputaţi, noi vă farem aceste propune
cu deplina încredere, că Ic veţi luă Iu serioasă eonsideraţiune, şi le veţi introduce
tu iustituţiuiiile şi legile noastre. Dacă insă ele nu s'ar admite, noi alrgătom vom
face o propagandă activă, pentru a nu mai fi rcalcşi pe viitorime acei deputaţi, care
iui vor fi susţinut propunenle noastre. I ii acest ehip sperăm, că vom dobândi f«t
fine «• Adunare. care să răsjHiudă la trebuinţele Ţărei.
Iar «Iacă veţi adoptu aceste măsuri legislative, care singure pot scăpă Ţara
noastră de anarhie şi de pcire. atunci veţi dobândi recunoştinţa publică (lentrii
lnnelc ce veţi fi fărul patriei noastre.
(ss.) Gr. M. Slurdza. V. Korne. P. Hoselli-lioldnescu. I.. Cantacu:w (Pas
canti). C. I). Slurdza. Generalul G. Ghika. I. Slrdjeseu, Generalul \ Mavrucordnt
St. Mavrodi, Coiul. Carp, Grig. Carp, ele.
Mai jos se* află fraza :
Subscrişii deputaţi, unindti-ne cu tendinţa acestei petiţii. vom prezentă
Adunării legislative :
(ss.) C. !). Sturdza, li. Pogor. M. Koslaehi, General S. Maonuitrdal, lacob (
Segruzzi, Colonel G. Slurdza, G. /tacovifi}, T. M aiurescu.
Şl A IHIUA SA CA PITAU ISI

încercarea «l<- 11 se «ii|iiinr Mitropolia Molilinri şi Sucevei Mitropoliei


l ii<|ro-Vlueliiei

Că laşul a renunţat la drepturile sale «le Capitulă, eă autorită­


ţile principale. Ministere. Curţi «le Casaţie şi «le Cumpluri, Coman­
damente militare superioare ele., au fost duse şi centralizate numai
Ia Bucureşti, lucrul este pănă la un punct explicabil, şi protestările
momentane ce s'au ivit «lin partea unor Ieşeni sau Moldoveni u’au
fost in stare să tulbure ordinea sau mersul necesar al lucrurilor poli­
tice şi sociale «lin ţara românească.
In materie de religie, lucrul nu eră tot aşa «le uşor de modificai
şi necesităţile de ordin politic şi economic al ţârei, nu puteau să zdrun­
cine baze antice pe «-are eră aşezată religia şi credinţa poporului mol-
dovan, cu iustituţiunea ei de căpetenie. Mitropolia, rare fiinţă din
arelaş timp «le când se cunoaşte că fiinţa şi slalid Moldovei.
Situaţia politică a Principatelor Hornâne Unite n’aveâ intru nimic
să fie tulburată, in lâuntru sau in afară, prin influenţa sau manifes-
taţiunile practicei religioase, aşa cum se găsea ea bine organizată in
ambele ţări, cari s'au unit in vedere de a formă un singur stal puternic
şi respectat de toţi.
Totuşi, s’ au găsit oameni politici, cu lendinţi abraşi', cari. nemul­
ţumiţi cu supremaţia atunci dobândită a Valachiei asupra Moldovei,
cu centralizarea excesivă a tuturor afacerilor publice de orice ordin,
dini ntrenga ţară lot numai la Bucureşti şi spre Bucureşti, crezură opor­
tun mi rftpiască laşului şi idlima mâugâcre platonică ce'i mai rămăsese
intre vechile sale ziduri, re cădeau din zi in zi lot mai in nună. şi să
micşoreze deocamdată prestigiul Mitropoliei irşane, până ci'. într’o zi.
ar fi putut-o suprima cu desăvârşire. . .
Pentru a ajunge la a«-esl ţel. Ministrul de Culte şi Instrucţiune
Publică Christian Teii, împreună cu câţiva membri mai de frunte ai
guvernului, compus in majoritate din Munteni, şi ai clerului Bucureşlean.
Iu cele intâi legi de organizare ale Sinodului şi de alegere a Mitropoli­
ilo r şi lîpiscopilor eparhioli ai ţârei, ce se supuse Corpurilor legiuitoare
in 1871. găsiră de cuviinţă să subordoneze cu totul Mitropolia Mol­
dovei cătri cea a Ungro-vlahiei. Mitropolitului din Bucureşti i se a-
tribui titlul de Primat ni României, şi i se dădea preeăderea in orice
arte şi "rrrmonii. bisericeşti ori laice, asupra Mitropolitului din laşi.
«Iar o precădere in aşâ chip di situaţia acestui din urmă se injoseâ
cu mult «lela treapta care o merita.
Această nouă lovitură «lată laşului şi instiluţii'i religioase, rare
n’a fost atinsă sau ştirbită câtuşi «Ic puţin nici chiar in timpul celor
mai vitrege Domnii ale trimişilor Stambulului, nu putcâ să se treacă
ii şa de uşor sub tăcere, şi atât Mitropolitul titular din acea epocă,
Calinic Miclescu, cât şi toţi fruntaşii conducători ai laşului, cum şi
presa locală, porniră o luptă încordată pentru apărarea vechilor drep­
turi de m-alămarr ale Mitropoliei Moldovei şi Sucevei.
Cu guvermd eră zadarnic aproape a stă de vorbă, proeclelc de
legi umilitoare venind «lin partea majorităţii miniştrilor munteni, cari
căutau a pune cu orice preţ supremaţia Bucurcşliului asupra laşului.
REGELE CAROL !

St* gândiră atunci, fruntaşii Ieşeni, să apeleze la cel mai înalt condu­
cător al Statului românesc, care avea în aceiaş timp putinţa şi danii
de a fi cu totul neatârnat de interesele pur locale şi de a judecă cu ne
părtinire drepturile antice ale Mitropoliei Moldoveneşti.
Mitropolitul ('.alinie Mici eseu. cu ajutorul lui Miliail Cogălniccanu.
formară o lungă tânguire către Principele Domnitor Carul I. şi, după
ce o puse iu cunoştinţa fruntaşilor locali, o trimiseră la Bucureşti.
Această tânguire avu cuprinsul următor :
l*rra lnftl[ate Doamne.
Sfânta Mitropolie Ortodoxă a Moldovei din timpurile lui Alexandru cel Bu
este de sine stătătoare; este autonomă şi autocefală.
I>e mai mult de patru sute de ani, ea şi-a păstrat independenţii, şi chiar iu
timpuri grele şi dureroase, chiar In contra preteuţiuuilor Patriarhului ecumenic
de a se Îngerii In drepturile şi afacerile interioare ale Hiscricei Moldovei.
Vechii Mitropoliţi. glorioşi şi neuitaţi predecesori ai mei pe tronul metro­
politan, din Suceava şi laşi. au avut euragiul «ie a apără drepturile cc dela Dumnezeu
ie erau încredinţate. Arhivele ţării şi ale eparhiilor Moldovei până astăzi păstrează
otărfrile soborniceşti care garantează neatârnarea Mitropoliei Moldovei dela once
scaun străin şi Însuşi Padişahul otoman, deşi de rvligiuuc neereştiuă. prin firmane
şi hatişerife a oprit iuterveuircu Patriarhului din (auistuutinopole fu alegerile . ..
pului Bisericei Moldovei şi în admiuistraţiunea lui interioară.
Nu votu vorbi de sfintele canoane ecumenice care opresc sul» pedepse de afu­
risenie supunerea unei Mitropolii, unui scaun statornicit din verhiu, către altă Mi
tropolie sau scaun străin.
Iu toate fazele şi prefacerile pnu care a trecut roiuhţiunea politică a ţănlor
noastre, drepturile canonice şi străvechi ale Mitropoliei Moldovei uu rămas neatins*
La anul 1857, toate clasele naţiunci şi ale socictăţci române au fost chemat*
a se rosti tn adunările inumc, in privinţa viitoarei orgaiuzaţiiiui naţionale, politic
şi sociule a Romanici. Tot atunci şi elenii Moldovei, in comitet special, şi-a formulat
dorinţele iu privinţa iinhunătăţirvi slana Bisericei Moldovei şi a clerului ci. Aceste
dorinţi sau aprobat apoi iu şedinţa plenară de întreaga Adunare udlioc, şi Comi-
siuucn internaţională Europeană, iu raportul ei către Congresul de Paris. n*a făcut
nici o obiecţiuiie In contra acestei dorinţi.
Lonveiiţiunea de Paris şi următoarele eoustitiiţiiini care au prefăcut soarta
politică a Komâiiici, n’uu sdruiiciiiiit intru nimic coiidiţiunile ah untiquo ale Bi­
sericei Moldovei.
Legea pentru organizaţiuuea Biscncei Homâiie. votată in anul trecut de
Corpurile legiuitoare şi sancţionată de înălţimea Noastră, iTau adus cea mai mică
schimban* iu drepturile străvechi şi ale Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, şi ale Mi­
tropoliei l ’ngro-Vlahici.
I ii conformitate cu cererile denilui din 1857, cu spiritul şi coiidiţiunile bi-
scricclor ortodoxe, precum a Rusiei, a Greciei, această lege a creat numai o auto­
ritate sinodală colectivă, destinată tocmai pentru a păstra atât independenţa re­
ciprocă a Mălinului mitropolitan din laşi şi din Bucureşti, cât şi autonomia co­
lectivă ii Bisericelor României către Scaunul Patriarhului din ('.onStantinopoL
Contrar canoanelor, contrar dreptului străvechi al Bisericei Moldovei, con­
trar instituţiunilor democratice şi sinodale ale Bisericei ortodoxe, contrar legii or-
ganiznţiuuei Bisericeşti din anul precedent. Sinodul, in întâia sesiune, prin un
simplu regulament a supus Mitropolia Moldovei către Mitropolia t ngro-Vlaiin i
In urma unei asemenea nccanoiiicc şi nelegiuite lucrări. Sinodul acesta vin*
acum şi chiamă pe Mitropolitul Moldovei să iă parte la lucrările sale.
înălţimea Voastră, Principe luminat. Principe creştin, Domn al unei tăn
ortodoxe, judecaţi singur, dacă cu smeritul Mitropolit al Moldovei, dator a apăr
chiar cu viaţa mea drepturile străvechi ale gloriosului tron mitropolitan, caic a fost
ocupat de pururea fericiţii Intru pomenire mari Arhierei Teoctist, Dosoftei, Varia am.
lacov, Ycniumin. pot prin prezenţa şi împreuna mea lucrare, recunoaşte şi con­
sfinţi strigătoare» Li cer nedreptate şi scandalosul abuz de putere comise de Sl-
§1 A DOUA SA CAPITALA 188

nodul din Bucureşti, iu contra Mitropoliei Moldovei ! Pururea nra fost supusocâr-
muirei politiccşti a ţârei mele, Iii ideca că toatâ autoritatea lumească, dela Dum­
nezeu vine; am mers cu supunerea mea adese la acte care tni-am atras nu odată
dezaprobaţ iu nea multora din concetăţenii mei. Dar această supunere absolută in
cele politiccşti, ar fi o crimă dacă aşi intindc-o şi in cele bisericeşti, in cele care ating
ivligiunea Bisericei, canoanele şi chiar conştiinţa mea.
Mie, Mitropolit al Moldovei, nu-mi este crtat a primi, a tolera măcar, ca drep­
turile acestui scaun secular, ilustrat prin alţi mari Arhierei, făclia Bisericei orto­
doxe române, care l'am ocupat, nu să se împuţineze, dar morar să se atingă cât
de puţin, fie din partea oricărui stăpân poliţa- ori bisericesc.
tiu mine, cu monahul Calinic, Sinodul, Domnul Ministru de tiuite şi orice
altă autoritate poate să facă orice va voi. Voi răbda, precum şi rabd toate prigo­
nirile, toate uiniliaţiunile pe care zilnic Ie întâmpin dela Ministrul Inălţimei Voastre.
Dar ca Mitropolit şi In ceeace se atinge de drepturile neprescriptibile ale Sfintei
Mitropolii a Moldovei, nu pot primi, nu pot tolera, cea moi mică jignire a auto­
nomiei sale.
Ca Mitropolit nu recunosc de cap al meu. decât pe Domnul nostru Iisus tlhri-
stos , mă Închin Patriarhului de Coiistantiiiopol numai lutru cat se atinge de uni­
tatea dogmelor şi de autoritatea ee este data seauuului de (Umstantinopol de ca­
noanele ecumenice.
Alt cap nu cunosc, şi cu drepturile Bisericei Moldovei Iu mână, nu văz şi nu
voi vedea iu Prea Sfinţitul Mitropolit al Ungro-Vlahlei, decât un frate intru Hri-
stos, decât uu Mitropolit al unei Biserici ortodoxe, nu şi a bisericei Moldovei, decât
un Arhiereu egal, iar nici de cum uu superior.
Hog pe înălţimea Voastră să binevoiască a ertă lungimea tânguirilor mele,
dar ele sunt tânguirile şi strigătele de durere ale iutregei Moldove, tîlnsul acestor
strigăte a trebuii de mult să ajungă la auzul Inălţimei Voastre. De aceia sunt sigur
că înălţimea Voastră, in sentimentele sale creştine. Iii conştiinţa datoriilor cele
înalte de Domn ai unei naţiuni ortodoxe, şi caii* a jurat că va păzi neclintite drep­
turile ah anliquo ale Bisericei ci, sunt sigur ră înălţimea Voastră veţi găsi In înalta
Voastră înţelepciune chipul pentru a alina durerile Moldovei, pentru a rcstatomicl
neprescriptibilele drepturi ale Mitropoliei ei. şi până atuneea mie nu-mi rămâne
•Icrât a protestă înaintea Inălţimei Voastre, precum de mult înaintea marelui Ar-
nicreu Domnului nostru Iisus Christos, am protestat tu contra uecauonicci şi ne­
legiuitei lucrări a Sinodului din Bucureşti.
Iu aşteptarea unei grabnice şi depline îndreptări, subscrisul înă voi abţine
dela lucrările unui Sinod, care a călcat drepturile Imnului metropolitan, la care am
fost chemat prin voinţa ţărei şi a Domnului ei, mârginindu-mă, a mă mgâ la poalele
altarului, pentru sănătatea şi lunga şi fericita Domnie n Inălţimei Voastre.
t (jilinir. Milm/tolH al Moldoixi şi Sucevei.

Intervenim Principelui Domnitor se datori atunci modificarea


dispoziţianilor şi intenţiilor membrilor guvernului, de a înjosi presti­
giul Mitropoliei ieşene şi a o supune celeilalte Mitropolii din Bucu­
reşti, cum şi a regulamentului ce urmă mai târziu şi, iu afară de titlul
de Primul, toate celelalte atribuţiuni din vechime ale ambilor Mitropo-
liţi rămaseră aproape iu starea in care se găsiau dinainte vreme.

ooo
181 REGELE CAHOI.

CAPITOLUL IX.

# şeptea venire în laşi a Domnitorului Carol I.


Octombre 1873.

Punerea iu lucrare, |»riu «aâriiiiipi Priiieipclui Oarol, u Uniri ferate


luşi-t ii(|lirui. Serbări şi felicitări Suvrnmllor. Petrecerea
in Inşi şi diferite inspccjiiiiii. Scrisoarea
calra Primarul liişului.

1872 lipsi laşul ile plăcuta presenţft a Capului Statu­


lui şi a bunei salt* Doamne: dar sentimentele Ieşenilor
nu lipsirii a se manifesta ori de râie ori prilejul li s<
înfăţişă. Atât autorităţile, rât şi presa locală profită de
orice prilej, cum şi de sărbătorile naţionale sau ceb
Domneşti, ca să adreseze cuvinte înălţătoare câţi
Suveran, şi să se cheme, prin Te-Deumuri celebraţi »
Catedrala Mitropolitană şi alte locaşuri Dumnczecşti
îndurarea cerească in ajutorul şi pentru susţinerea
dinastiei româneşti.
In acest au calea ferată I.omberg-Cernăuţi-Iaşi şi
legătura sa cu (ialaţul. Bucurcştiul, etc.f erau date
în circulaţie; dar laşul rămase lotuşi destul de lăsal la oparte, intru
cât capătul de linie ferată ce se termina aicea, nu aducea decât
mişcare foarte restrânsă în comerţul şi interesele publice locale. Se
făcuse diferite stâruitiţi, atăt cătră guvern cât şi mai ales cătrâ Dom­
nitor, ca să se activeze construirea unei căi ferate care să lege Insul
cu graniţa Imperiului vecin rusesc, spre a se obţine o comunicaţie
cu Basarabia, Odessa, Pclersburgul şi întreaga Husie.
Carol-Vodă făgăduise Ieşenilor, cu prilejul precedentei Sale ve­
niri in Iaşi. că va stand cu toată tăria pentru realizarea acestei do­
rin ţi legitime a laşului. .Si într’adevăr, iu Fevruaric 1872, ('.amerii*'
legiuitoare votară proectul de lege care autoriză construirea linie- f<
rate laşi-l ngbeni, cu un mare pod de fier peste Prut, ceeace realiză
legătura ţărei noastre cu Imperiul vecin.
Dovada că însuşi Domnitorul a stăruit mai puternic pentru in-
truparen acestei însemnate lucrări, trebuitoare regenerăm laşului,
este următoarea depeşă, adresată iu ziua de 26 Fcvruar 1872, d*
ŞI A DOUA SA CAPITAU is &

rătră Ministrul Cretzulescu, Primarului Dim. Guşti, rum şi Consiliului


Comunal al laşului.
D nm niilr P rim a r!
( Irăln-M a v ă c o m u n ic ă <S M ăria S a D o m n ito r u l, sa n cţio n â n d a s t ă » legea
lin ie i tini in u lu i tir /ie r d rla /aşi la l ’ra l. m ’a In să riin n t a a ră tă p rin o rg a n u l P -s tr ă
şi a l c o n s iliu lu i în tre g . foliritA riU - M ă rie i-S a le la a cea stă o ra z iim t', pen tru oraşul
la şi, a d oin i C a p itu lă a R o m â n ie i, a r ă r e i p ro s p e rita te a fo st to td e a u n a una din
p r e o n ip a ţ iu iiile c e le m a i m a ri a le M ă rie i Sale.
Ministru. ('.'cimlesclt •

L a această depeşă, atât Primarul, rât .şi întregul Consiliu Comunal,


adresează Domnitorului următoarea telegramă de mulţumire:

Prea ln d lla le Doamnei


D o m n e a s c a şi p lin a d e s o lic itu d in e fe lic ita r e c e a p b in e v o it a ne trim ite dela
în ă lţim e a tro n u lu i, p en tru calea fe ra tă la ş i- P m t , fa ce p e C o n siliu l C om u n a l c a . în
n u m ele c e t ă ţ e n ilo r să'şi r id ic e g la s u l şi să zic ă :
F a c ă c e ru l ca p ro s p e r ita te a d o rită să iiir in g ă fru n tea b ă trâ n u lu i M u n icipiu !
F a c ă c e ru l ca R o m â n ia să fie d c a pu ru rea una, m are şi ta re !
F a c ă c e ru l ca M ăria Sa D o m n ito r u l C aru l t şi .Măria Sa D o a m n a K lis n v c ta
sil fie |iărintn a d e v ă ra tu lu i b in e şi n f e r ic im iu trc g c i ţă ri. ca n oi îm p reu n ă cu ca să
to t z ic e m : S ă tr â ip M ă rie le V o a s tr e I
l ’ rim a .r I). (lumi.

Asupra chipului cum s'tt serbai aniversarea naşterei .şi a aiegerei


Prinţului Carol I la tronul Hoinâniei. foaia locală Ptiblicaliuni <)/i-
cialt, scrie următoarele rânduri :
O serbătoarc bisericească şi alta naţională avură loc iu cetatea
mustră. Frumuseţea zilei în toată splendoarea ei de primăvară a par­
ticipai şi ea la ceremonia ducerei stălparilor de către învăţătorii
,coaielor primare, dela biserica Sf. Necttlai. pronunţii Domnesc, la Ca­
tedrala Sfintei Mitropolii. Flamurileşcoalelor, praporilr bisericelor, preo­
ţii io vestmintele lor sacerdotale, copiii miri cu stălpările in mână.
cântările bisericeşti şi sunetul clopotelor, eră un măreţ şi impozant
lahlou amintitor de intrarea Mântuitorului Nostru iu sânta cetate a
Ierusalimului. O voi sfinte suvenire ale creşlinătăţei I fiţi neşterse
pentru de ,i pururea din sufletele poporului român creştin.
Sânta Mitropolie astăzi fu o adevărată eclcsie a cetăţenilor Ieşeni.
I.a ora 11 biserica eră plină, piaţa din jurul ei prezentă un mozaic de
lume civilă şi militară : toate trupele în mare ţinută şi sub armele
lor simt Înşirate, populaţiunca şcoalelor. grupurile funcţionarilor de
administraţiune şi magistratură, şi mulţimea cetăţenilor formau mi lot.
pi' ■> atestă sărbătoarea ce se fare pentru ziua naşterei şi a alegerei
M. S Carol de Domn al Românilor. !.a altar, înalt Prea sfinţia Sa
Mitropolitul Calinic. prea sfinţii Arhierei Sohupanu şi Bobulcscu, in-
«oniuraţi de un numeros cler, au eânlal Tc-Deumul. I). Ministru de
Justiţie şi Kxternc 1). Costaforu, in faţa prelaţilor hisericci. a D-lor
< insuli ai puterilor streine, a Primarului şi a tuturor funcţionarilor,
auruita rugili înălţate celui a tot putinţe, pentru fericirea M. S.
Domnitorului Când şi a dinastiei sale.
IM RKGKI.E CAROL I

l.a cşirea din biserică l>. Ministru petrecu pe dinaintea tuturo


trupelor .şi apoi urină defilarea in sunetul muzicilor. Către 12 ore I)
Ministru Costaforu primi la Palatul Administrativ vizitele. In faţa Pa
lutului jos. cântă muzica militară, in sala tronului sus cântă muzica
Primăriei. Kinincnţa Sa Părintele Mitropolit, cu clerul înalt, depuse fe­
licitări. invocând din nou binecuvântarea cerului asupra Domnito­
rului şi a dinastici sale. Corpul diplomatic prezentă gratulări. Pri
măria cu Consilierii şi impiegaţii comunei făcii in numele oraşulu
mări de fericirea M. S. Augustului Domn al Românilor şi a dinastiei
Sale. rugând pe I). Ministru ca înaltul Guvern să nu uite laşul. I).
Ministru răspunse că e fericit de a fi interpretul M. S. Domnitorului
către Ieşeni, pentru care simpatiile M. S. sunt mari şi neşterse, invitând
pe Primar de a arătă cetăţenilor săi înalta bună voinţă a M. S. şi plâ
cula suvenire ce o arc de devotamentul şi amoarea ce totdeauna
aiătat.
Visitelc de felicitări au durat până către 1 oară.
Ziua de X Aprilie s a serbătorit nu numai în biserica domnitoare,
dară şi în celelalte biserici creştine şi in templurile lui Israel; aşa
în acel numit Beth-lacob, fundat prin I). Naişotz. si- cântară psalmi
şi rugi pentru fericirea M. S. şi a ţârei; la această serbare s’a invita
pe Primar, care fu faţă. cum şi mai mulţi orăşeni.
Iu aceleaşi Publicaliuni Oficiale, din 12 April, găsim .şi următorul
Comunicai:
„Iu urma raportului ce I). Ministru Costaforu a adresat Inăl-
ţimei Sale. în ziua de X Aprilie, prin care 'i s’a transmis urările de ve­
selie şi sincerile felicitări ce a primit D-sa, ca organ a Măriei Salt
aflându-se la Iaşi cu ocaziunea aniversarei Măriei Sale, din partea luai
tului Cler, a Magistratura, a autorităţilor Municipale, administrativ,
şi militare, şi a tuturor orăşenilor din a doua Capitală a României,
laşi, precum şi din partea D-lor Consuli leprezentanţi ai puterilor
streine. înălţimea Sa hinevoind. a comunicat D-lui M iu ist ni C.osta-
foru drept răspuns, următoarea telegramă, dată din Galaţi, cătni
Miniştrii săi :
li- lu i M in iş trii Coslajoru,
Inşi.
P rim e s c cu o v ie m u lţu m ire fe lic ită r ile c c ’ m i tr iin e tc ţi. f ră rite c c 'in i faceţ
lin i sunt eu a tâ t linii p lă e u te . eu eăt e le In ii (Iun o c a zia u nrătn şi iistătln tS l’ărei
că to a tă e x is te n ţa m ea şi a d in a s tie i m e le , e s te strâ n s le g a tă eu v iit o r u l şi p rosp r
ritu tea R o m â n ie i. F a c e ţi să ş tie Ţ a r a în tr e a g ă , D - lo r M in iş tri, eă n iri o u n e ltire , o r i­
ca re a r fi s o rg in te a ei, un v a s lă b i in im a m ea, a c e l s e n tim e n t d e iu b ire şi acea ne
s tră m u ta tă h o tă rire, tu în d e p lin ire a m isn iu ei ce m i-a m im pu s.
C A K O l.

I.a aniversarea zilei naşterei Domnitorului, din X April 1873,


cetăţenii şi autorităţile ieşane, în frunte cu Calinie Mitropolitul Mol
dovei şi Sucevei, adresând călduroase urări de fericire Suveranilor
Prinţul Carol I răspunse prin următoarea telegramă ;
ŞI A DOPA SA CAPITALA 187

Prea S lin fie i Sale P ărintelui M itro p o lit al M oliloaei p Sucevei.


l a ţ'.
Prea Sfinte Părinte,
Cu o v ii' m u lţu m ire a n u m ii a m p r im it iu t m t i'U ' fe lic ită ri ce P re a S fin ţia
V o a s tr ă , îm p re u n ă eu cle ru l şi iu b iţ ii N o ş tr i Ie ş e n i. N e a d resa ţi.
IS x p rim ă u d u -vS s in c e n le N o a s t r e m u lţu m iri, eu in şi O o m u ilu r re p re ze n ta n ţi
ni C o n siliu lu i M u n ic ip a l, p recu m asem en ea şi tu tu ro r p e rs o a n e lo r cari s'nu asocia t
cu P r e a S fin ţia V o a s tră la a c e s te u ră ri, v ă ru g ă m să fiţ i şi a c u m in te rp re tu l s e n ti­
m e n te lo r b in e v o it o a r e ce p u rtă m la ş ilo r.
f o t iiitr 'u u tim p p r im iţ i. P rea S fin te P ă r in te , şi din p n r te -N c . u ră rile cele
m ai că ld u ro a s e p en tru s fin te le s ă rb ă to ri.
D u m n ezeu să p ro tc a g ă b iserica ro m â n ă , p en tru ca , p rin a c i lu m in ă, v ie să
f i r R o m â n ia !
CARUL

Pe la începutul lunei Iunie 1873 Administraţia Comunală şi cele­


lalte autorităţi ieşane, fiind înştiinţate de intenţia Prinţului Curol I
de a vizită laşul, se făcură pregătirile trebuitoare, spre a se primi cu
lot fastul şi simpatia tuturora, pe Cel ce veghea necontenit la înfăp­
tuirea celor mai multe din dorinţele laşului.
Amănunţimi asupra acestei veniri şi petreceri in laşi a Domni­
torului, le găsim atât in Monitorul Oficial, cât şi in Publicafiunile Ofi­
ciale ale C.urţii de Apel din lucalitatc.
Ambele descrieri, deşi conţin unele amănunte identice, se com-
pleetează totuş unele prin altele cu diferite fapte, cari toate prezintă
un deosebit interes.
După darea de samă a Monitorului, venind din Hucurcşti şi
ajungând la Ituginoasa, Principele ('.arul se opri acolo şi inspectă mi­
liţienii adunaţi, pe când Prefectul de Suceava fu trimis spre a anunţă
Principesei Hiena ('.uza, dorinţa M. Sale Domnitorului, de a veni să 'i
prezinte sentimentele Sale de condolcanţă. Principele făcu pe jos micul
parcurs ce desparte gara de castelul dela Ituginoasa, însoţit de D-l
Th. Rosetti, fratele Doamnei, şi de suita M. Sale, şi fu întâmpinat
Iii capul scării de Principesa ('.uza, care pârii foarte emoţională de
această delicată atenţiune a M. Sale Domnitorului, şi 'i mulţumi cu
afecţiune. După câtevâ minute de şedere M. Sa işi luă ziua bună dela
Principesa ('.uza şi dela 1). Roselti şi continuă călătoria spre Iaşi.
Atât la TArguI-Frumos cât şi la Podul-lloaei, M. Sa se opri spre
a primi cordialele felicitări din partea locuitorilor, adunaţi în marc
număr la gară. şi la 12 ore şi jumătate sosi în laşi. Primirea ce cetăţenii
ieşeni făcură astădată M. Sale este anevoie de descris. Kntuziasmul,
cordialitatea, afecţiunea ce arătară cătră .Suveranul lor, nu puteâ fi
mai mare. Gara eră decorată şi împodobită cu mult gust şi imensul
peron, cât şi piaţa gărci şi stradele dela gară până la M etropole şi Palat,
i ran pline de echipaje splendide, trăsuri de tot felul şi o mulţime ne­
numărată de oameni din toate clasele societăţii.
I.a gară Principele fu întâmpinat de toate autorităţile civile şi
militare, de D-nii Senatori şi Deputaţi ai judeţului, de proprietari şi
comercianţi; D-l Primar oferi M. S. pânea şi sarea, şi felicită pe M. S.
de bună venire. M. S. mulţămi de afectuoasa primire ce a întâmpinat
a c i: adăugând, că mergând pentru puţin timp in străinătate, nu a
188 REGELE CAROI. I

voit a I rece pc lân|>A laşi, rără a visilă această a doua Capitală a Ro­
mâniei, cârcca M. S. purtă atâta afecţic.
Principele însoţit de Miniştri şi urmat de toată mulţimea, făcu
intrarea în oraş în o trăsură de gală, ce abiă puteă înainta in mijlocul
mulţimii rare ocupă trotuarele şi întreaga stradă. Pe tot parcursul
făcii Măria Sa «lela gară pană la Mitropolie şi Palat, nu era o casa care
să nu fie împodobită cu coroane şi steaguri tricolore, nu eră o fereastră
să nu fie ocupată şi din care să nu se arunce buchete de flori în tră­
sura Domnitorului. M. S. merse la Metropolie, unde I. P. S. părintele
Mitropolit oficie serviciul divin, şi de aci în casele I)-nei Roznovanu,
unde se pregătise găzduirea M. Sale. Peste puţin imensele saloane al.
acestui Palat fură pline de întreaga societate leşană, care prezentă
Domnitorului respectuoasele felicitări de bună sosire. M. S. se între­
ţinu mai mult timp cu fiecare in parte şi in urmă vizită halele şi Pri
măria oraşului. La 6 orc Principele întruni la un prânz de gală pe I. P.
S. S. părintele Mitropolit, pe D. Nicu Roznovanu. pe Primarul I .
şului, pe Prefecţii de Suceava şi laşi. Primul-Preşedintc al Curţii de
Apel, mai mulţi Deputaţi şi Senatori şi alte notabilităţi din societat
Primarul purtă cu acest prilej următorul toast :
„Oraşul laşi, fericit de a avea pe Măria Ta în zidurile sale
primă şi acum ca lotd'auna sentimentele sale de iubire şi devotament
cătru persoana M. Tale şi ilustra Sa familie, dorindu-vă călătorii
fericită şi fericită întoarcere".
M. S. mulţumind încă odată de sincera şi cordiala primire, portă
un toast pentru fericirea cetăţenilor Ieşeni şi pentru prosperitatea ora­
şului Iaşi, care cu deschiderea călei ferate la l'ngheni. va căpătă ir
curând toată importanţa ce merită.
I). X. R. Roznovanu purtă un toast :
„Perm iteţi'm i M. T., a închină acest pahar in sănătatea înălţimii
Sale Doamnei, iiihitn Voastră soţie, a căreea absenţă singurii : în­
tunecat iuimele noastre in această zi de lumină şi de bucurie"
t'll ura general urmă acest toast şi M. S. Domnitorul înălţimii
D-lui Roznovanu şi tuturor comnesenilor de această reamintire pentru
Augusta călătoare. După prânz M. S. făcu o preumblare la grădini.
Copoii, unde un însemnat număr de echipage. trăsuri şi pietonii um­
pleau şoseaua, grădina şi laturile ei. Seara avu loc retragerea cu facle
la care Măria Sa asista dili balcon şi muzica Roşiorilor execută in
curtea Palatului cele mai frumoase arii. In spaţioasa curte a cascloi
D-lui Roznovanu, cât şi in aceea a Mitropoliei şi in stradele înveci­
nate, i u i puteau încăpea miile de persoane cari se strângea o împre-
jurul Palatului. O iluminaţie bogată şi de bun gust celeră toate uli
ţele şi grădinile publice, unde mulţimea continuă a circulă până târziu
noaptea.
Sâmbătă la !l Iunie, orele K dimineaţa. Principele Domnitor :i
făcut pe platoul dela Copoii o revizie trupelor din garnisoana laşi
(ăl această ocaziune Măria Sa a fost însoţit de Generalul Ludovici
de Adjutanţii Măriei Sale şi de mai mulţi ofiţeri superiori din garni
zoana Iaşi. Acolo erau adunaţi elevii Şcoalei militari', compania di
jandarmi, compania de pompieri, un batalion din regimentul de
infanterie, bateria din regimentul I de artilerie şi 2 excadroane de
Si a nou* sa capitala ii »

roşiori; toate aceste trupe sub comanda Geueralului Cernat, Coman­


dantul diviziune! IV teritorială. După exerciţiul şi defilarea executată
eu multă previziune. Măria Sa la 10 ore intră in capul coloanei, la
partea unde trupele au defilat pe d'inainlea Măriei Sale. care a rămas
satisfăcut de toate trupele din garnizoana laşi.
In urmă Măria Sa visită biserica şi spitalul Sf. Spiridon. unde a
fosi primit de l)-nii Epilropi ai acestui iusemnal institut de binefacere.
După aceea Măria Sa. însoţit de o numeroasă suită şi de corpul technir
aflător în laşi, a mers la gară. spre a inspecta lucrările în construcţia
liniei ferate laşi-Ungheni. Aci Măria Sa a fost primit de D-nii Gr.
I leliade, constructorul liniei, cu tot personalul D-sale de execuţie. Măria
Sa u vizitat mai întâia podul peste Huidui, la 1 kilometru aproape de
1ii şi în urmă a inspectat lucrările ce se fac chiar iu gară.
Cu această ocaziune D-l I leliade a rugat pe Măria Sa să binevoiască
a pune prima pcalră fundamentală a casei de vamă din gara laşi.
iii care scop pregătise o pcalră cu inscripţia : „1873 Iunie 8, Domniu
( arul I şi numele tuturor Miniştrilor. Iu această pratră s’a depus
spre memorie specimene de toate monetele noastre naţionale : Cornii
de aur. bucăţi de argint şi bilon. Măria Sa a luat mistria şi a pus mortar
peste piatră, care s'a zidit in fundul edificiului. 400 de uvrieri şi un
număr tot aşa de mare de public, făcu să răsune mult timp cerul de :
..Să Iriieusefi ! " Măria Sa exprimă D-lui constructor Gr. Ileliade. Dom­
neasca satisfacere de a vedea această importantă lucrare executată
u atâta îngrijire, arurateţă şi soliditate: felicită pe D-nul 1leliade,
antreprenor român, că nu a cruţat nici un sacrificiu spre a face ca
această linie să fie un model de construcţie şi-l angaja ca totdeodată
^ă ia si lucrarea celorlalte ramuri de drumuri de fer judeţiane. votate
de Cameră iu sesiunea trecută. Măria Sa intorcândii-se in oraş a plecat
pe Io I ore, in trăsură, la proprietatea Măriei Sale, re se află la o di­
stanţă de vreo 20 kilometri de laşi, iar pe la orele 7 s‘a întors urmat
de un mare număr de săteni călări. Primarii şi locuitorii din Pocni,
ari însoţiră pe Măria Sa dela Pocni până in laşi.
I ; X orc sc servi prânzul, la care luară parte D-na Koznovnnu.
D-nu Monizi. (ginerele D-nci Hoznovami). şi mai multe persoane din
•vietatea ieşană. Seara se execută retragerea cu facle, iar muzirelc
diferitelor corpuri rânFară iu curtea Palatului până târziu noaptea.
Duminică 10 Iunie la orele X. Măria Sa după ce eşi, luă ziua bună
dela D-na Hoznovanu şi dela D-nu Boznovanu fiul, cărora le mulţămi
de graţioasa ospitalitate; merse la gării, unde toate autorităţile civile
şi militare. D. Primar. D-nii Senatori. Deputaţi, proprietari şi comer­
cianţi. şi iui numeros şi variat public aşteptau ţie Măria Sa spre a'şi
luă ziua bună. Măria Sa se întreţinu cu mai multe persoane in salonul
gărei mulţămi D-lui Primar şi 'I rugă a arătă Ieşenilor, din partea
Măriei Sale. mulţumiri atât pentru afecţiunea şi călduroasa pri­
miri. răi şi pentru semnele de iubire ce peste tot locul a aflat din
partea Ieşenilor.
Măria Sa plecând din a doua sa Capitală, un tren special erâ
pregătit, in care luă loc Măria Sa, cu D-nii Miniştri şi cu suita Măriei
Sab ; şi fu însoţit până la frontieră de D. Comandant al Divisiei IV
teritorială, D. general Hadovici, D. Prefect dc laşi şi D-nii Prefecţi
IU) KWIKI.K CARUL I

de Suceava şi Botoşani. Trenul porni, şi loală această mulţime de


oameni, intr'o singură voce şi ea un singur om, strigă : „Să trăenscf
Măria Sa !".
Bălăriile şi batistele se agitară in aer. până ce convoiul domnesc
se depărtă pe întinsul şes al Bahluiului. I.a toate staţiunile eră adunată
nată mulţime de lume venită, prin locurile vecine, cari aclamau tre­
cerea Măriei Sale. I.a staţia Rugiuoasa, l)-nii Kosetli. fraţii Principesei
Elena, oferiră Măriei Sale un frumos buchet de flori din partea Prin­
cipesei Elena Cu/.a. Ite aci Principele Domnitor işi urmă drumul spre
Viena.

Din descrierea făcută de l ‘uhliraliilc Oficiale, mai culegem inc.
următoarele :
Este Vineri. 8 Iunie, sunt 12 ore juni., şi bubuitul lunurilor anunţă
sosirea M. S. Domnitorului C.arol in a doua Sa Capitală, laşi. Erau
deja doi ani şi nmi două luni trecute, de când Suveranul României
nu văzuse acest oraş, care astăzi s'a îmbrăcat in straie «le sărbă­
toare spre a primi pe Domnilor. I.a gară, incă cu două ore iuainte.
stă grămădită o mulţime de lume particulară şi oficială. Consiliul Co­
munal in complectul seu, cu îndatinata pane şi sare, aşteptă a în­
tâmpină şi gratula in numele oraşului pe Domnilor. înalt P. S. Mi­
tropolitul trimisese reprezentanţi ui Clerului, spre a zire bună-vcnirc
M. Sale. Domnul General Cernut cu statul-major şi o gardă de onoare.
D-l Prefect al Poliţiei, compania sergenţilor de oraş. eu mnsira Corni
milă înfrunte, eră la tinda gărci, care mulţămită distinsului său Director.
D. Slonvi.seki, se vedea frumos decorată. Maşina dela \agonal cu care
venea M. Sa, eră împodobită cu un gust vrednic de adm irat: felicitările
se far Domnitorului la descinderea Sa din vagon, «-are cu o bucurie ma­
nifestă răspunde la to ţi: muzica cântă. M. Sa se urcă intr’o trăsură
înhămată cu I cai suri şi urcă spre oraş, care din toate părţile e îm­
podobit cu flamure tricolore, iar ferestrele zidurilor adomate eu co­
voare. In acest chip. intr’uu marş lent. rulreeră strada Arcului, a Aca­
demiei şi strada M are; sunetele clopotelor se auzeau prin toate tui
nurilc bisericilor, un pluton de jandarmi călări propusese trăsura Dom­
nească : ei intră in ograda Mitropoliei, unde stau înşirate trupele ar­
m atei; clopotele sună. muzica căută. Domnitorul a sosit la pragul
pridvorului, unde doi părinţi Arhimandriţi şi patru diaconi primesc
pe M. Sa sub tămâeri şi ’ l conduc până la uşa S-Iei biserici, unde P.
S. Mitropolitul cu Arhiereul Bobulescu şi un cler foarte numeros. îi
prezentă S-la Cruce şi S-la Evanghelie, pe care le sărută : apoi in cântări
intră in biserică, nude se înălţă rugi pentru buna sosirea Măriei Sale:
uu «piart de oră şi docsologia e finită.
M. Sa la eşire din S-la biserică trece in revistă trupele şi apoi
păşeşte la Balotul Roznovanu.ee cu graţiozitate i s'a oferit M. Sale
spre ospitalitate. Ograda Mitropoliei, strada Mare şi ograda Băia­
tului pe unde avea a trece M. Sa. erau acoperite de Iunie.
Jos Iu scara Băiatului, stăpânul casei, I). N. Hosuovanu aşteaptă
şi primeşte pe strălucitul său Oaspe, pe care iu sunetul muzicei ’ l con­
duc până in sala cea mare, unde toate autorităţile stau grupate spre
a saluta buna venire a Domnitorului.
$1 A IMlUA .SA CAI'ITAU 101

M. Sa cu dulceaţa cc '1 rarnclcrisează, adresează cuvinte la toţi


cei de faţă. Părintele Mitropolit însoţit de înaltul cler se grăbeşte
şi vine a felicită pe M. S. După convorbirile avute cu toate persoanele
prezente. M. Sa se retrage în Cabinetele Sale. La ora 3 jumătate. M.
Sa a făcut prima vizită P. S. Mitropolitului.
La I ore M. Sa având pe Primarul din stânga Sa şi pe Prefectul
judeţului dinainte, merge de vizitează Primăria. Casa Comunală şi
Poliţia, unde stătu un cuart de oră. După aceasta M. S. a visitat şi hala.
Seara oraşul fu iluminai, şi mai multe muzici cântau, iară in faţa
Loialului l)-lui Hozimvami. musicele regimentelor au făcut o serenadă,
cu torţii aprinse, iar pe la III ore jumătate lumea s'a retras.
Sâmbătă dimineaţa la 7 ore, s'au făcut manevre ţie dealul Co­
toiului in faţa M. S., care la 10 ore in fruntea trupelor, înconjurat de
un numeros stat-major şi în sunetul muzicei, au intrat in oraş. .lan-
darmii pedeştri, pompierii, armata de linie, regimentul de roşiori şi
gimenlul jandarmilor călări, au fost trupele ce au defilat pe dinaintea
M. S. la Palat.
M Sa la .3 ore a inspectat Spitalul Sf. Spiridon, iar la I ore a
plecat in excursiunc până la Pocni, moşia .M. S. Domnitorului.
Seara la prânz, care avu loc la X ore, se afla un număr de treizeci
invitaţi, intre care se distingeau D-na Marin Boznovanu si D-na Costin
Catargul.
Muzica militară dădu încă o serenadă cu torţi şi retragere, până
la 10 orc.
Mâine dimineaţă M. S. pleacă pentru Viena.
M. S. în această călătorie este însoţit de D.D. P. Mavrogheni.
Ministru Financelor şi V. Boercscu. Ministrul afacerilor streine. I). Co­
lonel şi cavaler Grcceanu este aghiotantul Măriei Sale. care ii ur­
mează aice iu călătorie.

O altă descriere a acestei veniri in Iaşi a Domnitorului, o face


foaia Curierul de Inşi, din 10 Iunie, in următoarele rânduri :
înălţimea Sa Domnitorul, a sosit alaltăeri. Vineri X Iunie, pe la
■.rele I d. iii ., iu oraşul nostru. La gară a fost întâmpinai de armata
pe jos şi cavalerie, şi de numeroşi representanţi ai autorităţilor, precum
şi de notabilităţi Ieşene. înălţimea Sa a mers de acolo la biserica Mi­
tropoliei, pentru a asista la un serviciu divin; pe urmă a urmat re-
pţiunca oficială in salonul d-lui N. Hoznovanu. Deşi înălţimea Sa
era ostenit, a binevoit a adresa euvintul la toate persoanele ce erau
in salon, intre care pe lângă autorităţile religioase, civile şi militare,
erau şi multe persoane private de distineţiune. intre altele Deputaţii
şi Senatorii Ieşeni. Măria Sa a binevoit a adresa euvintul la mai multe
din ele. exprimând mulţumirea sa de primirea cordială ce i s'a făcut.
Pe la 7 orc Măria Sa a eşit la preumblare la Copou, unde se aflau
nenumărate trăsuri. Măria Sa era din toate părţile cu cordialitate sa­
lutat. Seara tot oraşul a fost iluminat.
Eri pe la X'/j ore dimineaţa, a avut loc pe platoul Cnpoului o re­
vistă generală a trupelor garnizonatc in laşi. Măria Sa a sosit la ora
precisă, in trăsură până la barieră, de unde s'a urcat călare pe un cal
102 KKCIKI.K l'AHOI. I

murg, şi apoi insolit de o numeroasă suită de ofiţeri superiori a dus


la locul destinat pentru revistă. Toate trupele erau aşezate iu Imn
După ce Măria Sa a trecut pe dinaintea lor, fu strigătele repetate
ale soldaţilor, s'a oprit câteva momente dinaintea elevilor Şcoalei Mi­
litare, care comandaţi de d. sublocntenl larca, au executat mai multi
comande cu o perfectă armonie şi abilitate. Măria Sa a părut a fi foarte
mulţumit de progresele elevilor şcoalei. Iu urină aşezăndu-se cu toată
suita Sa, in fala grădinei aleilor, trupele de toate armele au defilat pe
dinaintea Măriei Sale in sunetul muzieelor militare şi a strigătelor de
ura, de trei ori repetate. După ce s’a sfărşit defilarea. Măria Su s'a
retras in partea opusă, unde avă loc o a doua defilare a trupelor, de
astădată insă mergăud la galop. In această a doua defilare s au o
lins cu deosebire elevii şcoalei, cu un aer adevărat marţial, artileria i
1). Ministru Boerescu a asistat pe jos la defilare. De mai mulţi m
Măria Sa i-a adresat cuvântul. In convorbirea Sa cu deosebiţi ofiţeri
superiori. Măria Sa se servea de limba romană, câteodată şi de rea
franceză. Publicul nu eră numeros din cauză eă eră prea de dimineaţă,
ore foarte potrivite insă pentru trupe, ucfiiud căldură m u re
Totuşi trăsurile nu lipseau.
Pe la 9l/« ore revista fu terminală. Măria Sa urmat de suita Sa.
pleacă înainte, iar trupele se înşirară in urmă. Drept casele Şcoalei
militare. Măria Sa se opri in poarta caselor Bal.ş. unde aşteptă e u c io > ii
Şcoalei. care erau în frunte, să intre la şcoală. După aceea Măria
continuă drumul spre cimitirul Măriei Sale.
Mai multe case particulare şi magazii dcalungiil uliţei Mnn emu
pavoazate, oraşul părea a fi iu zi de sărbătoare.
Apoi Domnitorul, insotit de Primar, a vizitat pe la 2 ore lust ri
şi spitalul Sfl. Spiridon. In biserică. Măria Sa a fost primit de F.pi-
tropii Sutzu şi Dr. Hendella, şi de Kguiucnul Mânăslirei Archiman-
drilul Calinic Dilua. împreună cu toţi medicii primari şi secundari
După o scurtă rugăciune. Măria Sa s'a urcat prin secţii, vizitând toni
odăile bolnavilor şi adresând mulţumirile Sale Kpitrupilor .şi docto
iilor, pentru buna regulă şi curăţenie. Vizita a durat o mă. după ea
Măria Sa a părăsii Spitalul.
Cu prilejul unei inspecţii făcute. Măria Sa Domnitorul a graţiat
pe câţiva condamnaţi din Penitenciarul central din laşi şi anume
Ca rol Clemcnsievici ce fusese condamnat pe 10 ani pentru omor şi
mai aveâ încă 5'/, ani de osândă. Dumitru Gheorgbiu, Nir Pangratc.
Avram Wechsler pentru bancrută frauduloasă, ce mai avea un an. I-
duclua Cliirilă condamnată la 3 ani pentru omor prin castrarea unei
fele, mai aveâ vreo doi ani. Smnranda Ştefăniu pentru pruncucidere
mai aveâ patru luni. Inan Marin deserlor de al treilea, ce nai avea
nu an.
Duminică 10 Iunie, pe la 8 dimineaţa. Măria Sa Domniotrul a
plecat spre Viena. La gară se află un public numeros, precum şi auto
rităţilc civile şi militare. Măria Sa. înainte de a pleca, a adresat d-lui
Primar o scrisoare, pe care o publicăm mai la vale. şi prin care Măria
Su mulţumeşte Ieşenilor dr buna şi cordiala lor primire. După cât ştim
Măria Sa va zăbovi numai 8 zile la Viena, unde va fi primit cu aceleaşi
Şl A DOUA SA CAPITALA m

ELISAVETA-DOAMNA şi fiica sa PRINCIPESA MARIA.


(Dup* o mitra gravurii In uramA. «nil (rialA de pictorul icţan C. D Sialii).

— H fjr tr O t e l I II
194 K K G K L K C A R O I. 1

onoruri ca şi R eţele Belgiei. Măria Sa va găzdui în Palatul Imperial


Burg. In urmfi Măria Sa va pleca pentru trei săptămâni în sânul fa­
miliei Sale. aşa încât pela începutul lunei Iulie, Măria Sa se va întoarce
în Ţară, împreună cu Doamna.
lată acum şi textul scrisorei princiare, de care vorbeşte mai
sus. adresată d-lui Nicolai Gane, Primarul, la plecarea Sa din Iaşi.
Inşi. 10(22} lunii IKTl
Domnule Primuri
Mai înainte de a părăsi laşul, siinl o deosebită plăcere a exprimă Ieşenilor,
prin l)omnin-ta reprezentantul lor, cele mai vii mulţumiri pentru frumoasa pri­
mire ce Mi-au făcut şi pentru sentimentele de devotament.ee acum ea şi altă dat?
Mi-au manifestat, lini pan* rău, că din cauza scurtului timp ce am să petrec in
străinătate, nu nm putut şedea mai mult in laşi. Dar lini propun această plăcere cu
O altă ocaziuuc, efi astfel se pot exprimă şi mai bine mulţumirile mele acestei
doua Capitală n României.
CAROL.

O vechi* isiareA a Moldovei ţi a laţului.


Şl A DOUA SA CAPITALA m

CAPITOLUL X.

A opta venire a Domnitorului Garol I în laşi.


Octombre 1875.

(niidnleuiiţcle Ieşenilor pentru pierderea Principesei Maria.


Pnironnjul Comitetului penlrn ridieareu Stadiei lui Ştefan-eel-Mure

e la sfârşitul lui Martie 1871, intâmplându-se ne­


aşteptata încetare din viaţă a Principesei Maria,
tânăra şi unica odraslă a Suveranilor ţârei, fapt
întâmplat în ziua de 28 ale citatei luni, pe lângă
durerea nemărginită a Auguştilor părinţi, şi a po­
porului românesc în genere, laşul şi Ieşenii in
special simţiră » profundă emoţiune şi compăti­
mire. pe care ş’au manifestat-o atât iu presă, cât
şi prin slujbe bisericeşti.
In ziua de 30 Martie, toate autorităţile laşului, civile, militare
şi eelesiasticc, asistară la requiemul oficiat în catedrala Mitropoliei,
de către I. 1*. Sf. Calinic, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. în faţa
reprezentanţilor tuturor păturilor sociale, autorităţi, Consuli ni puteri-
lo>- streine, elevi din toate şcolile, ele.
I a nenumăratele telegrame de condoleanţă trimese din partea frnn-
tuşilor şi principalelor autorităţi icşane, cătră Suveranii îndureraţi, Prin­
cipele Ca rol I răspunse atunci prin următoarea depeşă, datată din
2 \pril 1874:
D -lu i S icn lu r Gane, Primar,
/aşi.
Partea re Ieşenii au luai la nenorocirea ce ne-a izbit şi sentimentele «le con-
pfitimire ce ne exprimă prin depeşe, sunt n mângâiere in durerea ee resimţim. Doamna
şi Eu vfi rugăm să fiţi i-ătrc toţi interpretul recunoştinţei noastre, pentru dovezile
de iiibiiv ce ui se trimet «lin a doua Capitală a ţărei.
CAROL.
*

l ’n număr din cei mai dc samă cetăţeni Ieşeni, cu Mitropolitul


Calinic în frunte, bntărlnd a sc infiiuţâ un Comitet, care, prin subscrieri
publice, să ridici in piaţa vedici Curţi Domneşti din Inşi, un impu-
RKUKI.K CAHOL I

uălor monument în amintirea celui mai strălucii Domn al ţârei, Ştcfan-


cel-Mare. toţi crezură de cuviinţă a cere aprobarea şi sprijinul efe
tiv al Prinţului Carol I, care, în orice prilej, s’a arătat dornic de i n
curaja întreprinderile mari patriotice şi naţionale, atât în ordinul co
noime cât şi in acel politic.
Astfel, imediat după constituirea Comitetului de acţiune pentru
ridicarea Statuci ecpieslre a lui Ştefan Vodă, în Martie 187 *. intregui
Comitet trimise Capului Statului următoarea cerere
Prea lnftl{ate Doamne!
Popoarele care ştiu a glorifică pe oamenii mari eşiţi «Im sinul lor, dau o vie
dovadă de vitalitate naţională şi de adevărat patriotism.
Poporul român care într'un şir nenumărat de sccoli dureroşi, a fos edus
a păstra in mima lui imaginile august» ale eroilor săi. e fericit acum. I ii era de li­
nişte şi de progres de care se hueură sub scutul înălţimi i Voastre, sft ridici* monu-
menturi neperitoare, acelor ce s’au luptat pentru neperirea lui ! El voeştc să ş
rostească în bronz simţirile de fală naţională, şi sub acest nobil avânt, gândul lui
sY îndreptat către numele rele mai glorioase din istoria noastră : Mihni Viteazul
şi Ştefan-cel-Marr, aceşti doi eroi a Komâniei.
Sub auspiciile Inălţimci Voastre s a inaugurat iu Bucureşti statua lui Nliha
Viteazul. Noi facem astăzi urări, ca tot asemenea, sub înaltul Vostru patrona
să se edifice statua lui Ştcfan-ccl-Man Iii laşi.
Comitetul Central instituit pentru ridicarea acestei statui* equestre, adu­
lând Inălţimci Voastre rostirea simţirilor sale de recunoştinţă, pentru onorul re i-a
făcut do a primi titlu de Prcsident, vine cu profund respect sft supui* aprobării Înăl­
ţimei Voastre, proectu! de statute re a redactat, relativ la acea edificare naţională
Suntem cu cel mai mare devotament
al Inălţimci Voastre
prea plecaţi şi supuşi servitori,
t Calinii Mitro/tnlilul Moldovei, Pr. (ir. M. Stourd:a. Constantin D. iturd:
lanru S . Cantaeuzino, (ir. Halseh, S . Cane, S . Dtossu, I). C lioselti, I. ( \ egruz
V. Pogor, I. Scor(eseu, Panaileanu, Leon C. Segruzzi. Emil Sturdza, A. 1 \tavto-
cordat. C. fJffescu, Seculai linseiti lloznovanu. Colonel lamandi, V. .taur* \sian.
Gr. G. Turburi.
Asupra acestei cereri. Carol-Vodă se grăbi să pună aposliltil apro
bărci Sale. ca şi asupra statutelor de constituire a Comitetului, .n
începu numai decăt activitatea sa, bucii răndu-se în tot cursul lucru­
rilor de înalta protecţie a Suveranilor, cari luară efectiv patronagiul
acestei opere patriotice şi Prezidenţia Comitet ului.

So>irea şi petrecerea in laşi a hnmiiiloriilui.

Şi în cursul anului 1875, laşul avu prilejul a aveă între zidurile


sale pe Capul ţărei, însoţit de primul său sfetnic, Lascar Catarg)
La 16 Octomvric, pela 5 oare după amiază. Domnitorul îşi făcu
intrarea în vechea Capitală a Moldovei, venind dinspre Botoşani şi alt
oraşe din susul Moldovei, şi fu întâmpinat şi primit cu toi alaiul
simpatia obicinuită de marea mulţime, autorităţile şi cei mai de am
reprezentanţi ai laşului.
Asupra împrejurărilor acestei festivităţi, cum şi amănuntei* pt
treccrei în această localitate a lui Carol-Vodă, facem loc şi aici relată­
rilor date de diferitele gazete ale epoceL
$1 A DOUA SA CAPITALA 197

Astfel Curierul de laşi, cea mai independentă foaie locală de alunei,


scrie cele ce urmează
Ziua de 6 Octombre a fosl o zi de serbare generală pentru ora­
lul nostru, eu ocaziunea sosirei Măriei Sale Domnitorului.
De dimineaţă cetăţenii se aflau într'o mişcare ncobicinuitâ, stra­
dele erau inundate de mulţime, toate locuinţele şi magazinele erau fru­
mos împodobite cu stindardele tricolore, covoare, flori şi pregătiri de
iluminaţiuni.
I,a .") ore 20 minute, Măria Sa Domnitorul a sosit din Botoşani,
in aclamaţiunea mulţimci, c'un tren expres, insolit de Primul Ministm
l ascar Catargiu şi Prefectul de district Leon Negruzzi, care a întâin
piuat pe Măria Sa la Paşcani.
I.a gara locală Măria Sa a fost întâmpinat cu pane şi sare de
Primarul oraşului N. Oane, Consiliul Comunal, Corpul profesoral, au­
torităţile civile, autorităţile militare, având în frunte pe Generalul
Cernai, ofiţerii superiori, un escadron de Jandarmi călări, un altul
de Roşiori şi uu public numeros.
îndată după coborârea din tren, M. S. Domnitorul s’a suit in
trăsar: Domnească, cu Primul Ministru. Prefectul Judeţului şi Pri­
marul oraşului, şi a fost condus la Catedrala Mitropoliei. Acolo l'a
intampinat I. P. Sa Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, după bine cu
cântarea căruia Măria Sa a fost condus in casele D-lui Diin. Cozadini,
unde i s’a pregătit o locuinţă domnească, pentru tot timpul cât va
sta în oraşul nostru.
Acolo Domnitorul a fost întâmpinat de Primul Preşedinte al Cur­
te: d e \pel din laşi, Procurorul General, Consilierii Curţei, Prim-Pre-
.şedintele Tribunalului şi de tot corpul judecătoresc.
Seara lot oraşul a fost splendid iluminat.
In ziua de 17 Octomvrie, Măria Sa Domnitorul, însoţit de Primul
Ministru I Catargi, Prefectul de judeţ L. Negruzzi şi Primarul ora­
şului X Gane. la 9 ore dimineaţa, a vizitat Penitenciarul Central; in
urmă a vizitai Spitalul Sft. Spiriclon, iar pe la orele lOainspectat trupele
armatei, concentrate pe şesul Baliluiului, şi a asistat la exerciţiile şi
manevrele ei. Prezenţa Măriei Sale ca Şef suprem al armatei, in mijlocul
ostaşilor adunaţi sub arme. u fost ocazia unei animări şi îmbărbăţiri
şi mai mari la acele xerciţii militare, care au dat în fiecare an fructei:
■i progresele cele mai vedemte, pe care chiar şi străinii le-au admirat.
I u întoarcerea dela inspecţia trapelor. Măria Sa a primit la Palat
vizitele Consulilor streini.
In ÎS curent, la orele 10, Măria Sa însoţit de Primul Ministru,
Prefectul de judeţ şi un Aghiotant Domnesc, a vizitat Primăria, Liceul
National, Curţile, Tribunalele, biuroul Telegrafic şi Casieria Generală
*

Principele Carol I în ziua chiar a sosirei sale in laşi, a trimes


dc aici următoarea telegramă :
lnill[imei Sale Doamnei,
La Hucureşti
Vjh sosit iu o ojir*’ In Inşi. umJr pritnitvu din cele mm călduroase a fost u ade­
vărată ovaţiuii*'- T o t oraşul eră pi* picioare, mulţimea nenumărată de mare. Uu-
io* REGELE CAROL I

miiiHtium'ii strălucita. Mulţumesc pentru scrisoarea ce mu gâsit aici-; mâine hiccp


iiispectiii trupelor. Timpul, (lupii o ploue de două săptămâni, s’a îndreptat astăzi.
Sunt sănătos.
CAROL.
La această depeşă, Principele primi îndată următorul răspuns
InMtimei Sale Domnitorului,
La lo ji.
Primirea ce (i-a făcut oraşul laşi m’a umplut de bucurie. Îmi pare numii
rău că num putut fi cu tine spre a mulţumi prin grai, pentru acest semn de iubire.
Sunt foarte bine. Simţ nerăbdarea de a mă sculă, dar n'ain destulă putere.
ELISAVETA.

Duminică, în 1!) Octombre. Domnitorul, însoţit de Primul Ministru
Prefectul judeţului. Primarul şi toată suita sa, a asistat la serviciu
Divin celebrat iu Catedrala Mitropoliei. După săvârşirea serviciului.
Domnitorul a vizitat sarcofagul martirului Domn Grigure A. Ghicii,
ridicat in piaţa Beilicului, ş a binevoit a declară că dărueşte oraşului
laşi, bustul de marmură al numitului Domn, spre a se aşeză la capul
sarcofagului.
Primarul laşului, care împreună cu Prefecţii şi un public numere
se află faţă, a mulţumit Măriei Sale iu numele oraşului, pentru ge­
neroasa ofrandă, care va rămâne do toţi Românii iu veci neuitată
Tot în acea zi Domnitorul a vizitat Spitalul Militar, a asistat
la manevra armatei pe platoul Copoului, şi a rămas foarte satisfă
cut de progresele trupelor, adresând mulţămirile sale Generalului
Ccrnat.
Luni 20 c. Măria Sa a vizitat Universitatea şi şcoala di Bele
Arte, iar Marţi 21 la 9 oare dimineaţa. însoţit de Primul Ministru
Lascar Catargi. a plecai cu un tren expres spre Capitală.
La gară M. S. a fost însoţit de Primarul oraşului. Prefectul di
Judeţ, Generalul de divizie. Primul Preşedinte al Curţei. Procurorul
General, Primul Procuror de Tribunal, toate autorităţile civile, uiili
tare şi un public numeros, care cu tot timpul nefavorabil, zăpada
şi umezeala, nu s'a oprit să asiste la plecarea Prinţului şi să exprime
simpatiile sale pentru Domnitorul ţărei.
Uşor a fost de observat că, pe cât ziua sosirci Măriei Sale Dom­
nitorului a fost o zi de serbare şi de bucurie generală pentru oraşul
nostru, pe atâta ziua plecărei sale a fost tristă pentru ieşeni, care I
iubesc atât de mult.

Din însuşi însemnările Principelui, în Memoriile Sale, putem cel i
următoarele scurte note, asupra acestei vizite la laşi :
16 (28) Octombrie. — La ceasurile 3 după amiază Prinţul ajunge
la laşi, unde ţoale clasele sociale se întrec în a-i face o primire cât
mai cordială.
17 (29) Octombrie. Prinţul inspectează înprejurimile şi asistă la
exerciţiile de manevră. La sfârşit toate trupele defilează pe dinainte;
lui. A doua zi continuarea inspecţiilor şi seara masă, la care sunt
invitate un număr mare de persoane.
Şl A DOUA SA CAPITALA IM

19 (31) Octombrie. Manevrele diviziei a 4-a, brigadă contra bri­


gadă ; după exerciţii, paradă a întregei divizii in grădina Copou.
!0 Octombrie (1 Sotmbrie). - Ziua trece in nnui inspecţii; Uni­
versitatea e şi eu vizitată. Seara, din pricina ninsoarei care a căzut.
Prinţul a trebuit să ia trenul.

Alături cu cele descrise până aici, nu credem de prisos a adăugi


şi relaţiile date de Monitorul Oficial, întrucât in ele se găsesc cfttevâ
note interesante, ce lipsesc în descrierile precedente, lată-le :
M. Sa Domnitorul, ajungând la orele 3*/» după amiazi, la Târgul
I nimos, a fost înţâmpinat de D-l Lcon Negruzzi, Prefectul districtului
laşi. însoţii de Preşedinţii Consiliului (ieneral al Judeţului şi al Co­
mitetului Permanent, mai mulţi Consilieri Judeţeni, autorităţile Co­
munale ale oraşului, cât şi ale comunelor învecinate şi un numeros
public. Măria Sa a fost aclamat cu entusiasm. Dc aci înălţimea Sa
plecând, după câteva minute de convorbire cu persoanele ce 'I. în-
cunjurau, ajunse la orele 5 seara la gara laşi. încă înainte de a intră
trenul Domnesc în gară, se vedeă oraşul strălucind in mii de lumini.
In gară. Măria Sa fu salutat de către D-nii N. Gane, Primarul Urbei,
D-l General Cernut, Comandantul diviziei IV teritoriale, D-nii Şefi de
corpuri, întregul Consiliu comunal, precum şi un numeros public.
Dela gară cortegiul Domnesc plecă în următorul ordin : Prefectul
poliţiei, un pluton de Geandarmi, trăsura de gală cu patru cai înhă­
maţi â la Daumout, in care şedea M. S. Domnitorul cu D. Uascar
Catargi, Ministrul preşedinte al Consiliului alăturea, şi D-nii Prefect
al districtului şi Primar al oraşului dinainte, urmaţi de un excadron
dc Roşiori şi dc D-nii Adjutanţi Domneşti.
Cortegiul plecă dela gară pe strada Liceului, intră pe sub Arcul
graţios decorat şi iluminat al Liceului Naţional, în strada Academiei,
dc aici dete in strada Golia, strada Mare şi intră în Curtea Mitropoliei,
unde înălţimea Sa fu întâmpinat de către L-iminenţa Sa Mitropolitul
Moldovei şi Sucevei. Intrând în biserica Catedrală, ascultă o scurtă
rugăciune şi Te-l)eum. De aci cortegiul plecă prin strada Primăriei,
strada Golia, strada Iâpuşneanu şi strada Carul, in care este situată
casa D-lui Dimitrie Cozadini, ce a avut amabilitatea a o pune la dis-
poziţiunca Măriei Sale. Pe întreg acest parcurs, publicul era atât de
numeros. încât cortegiul nu putea înainta decât pas cătră pas, şi dese
ori rliiar eră silit să se oprească până să se deschidă calea. Aclamaţia
mic şi urările acopereau sunetele clopotelor. Toate prăvăliile şi toate
asele, fără nici o singură cxcepţiunc, erau împodobite cu covoare şi
steaguri şi iluminate de sus până jos. De prin balcoane ploua buchete
de flori în trăsura Domnească. Ajuns la gazdă. Măria Sa găsi acolo
adunate autorităţile civile şi militare, precum şi notabilităţile ora­
şului. care T prezentară omagiile lor.
La 7 oare seara, înălţimea Sa intruni Ia prânz pe Eminenţa Sa
Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Principele Grigore M. Sturza, Ge­
neralul (iernat. Comandantul diviziei teritoriale. Prefecţii de district
şi de poliţie. Primarul oraşului şi alţi înalţi funcţionari şi notabilităţi.
La prânz, Primarul ridică un toast Măriei Sale in termenii următori :
200 REGELE CA ROI. I

C a m Dimitrie Coudtni. ce a aervit de reşedinţa Domnea*™ in mai inulln rAndun

„închin acest toast în sănătate» Măriri Sale Domnitorului Car ' I


şi a Măriei Sale Doamnei. Oraşul Iaşi, care a avut totdeauna cel mai
vii sentimente de devotament şi iubire cătră M.M. L .I.„ Ie doreşte
din toată inima viaţă lungă şi fericită pe Tronul R om âniei:
Să Irăească Măriile I or I"
Măria Sa Domnitorul răspunse prin următoarele cuvinte :
„Fericit de cordiala şi frumoasa primire ce M i au făcut Ieşenii
astăzi, ca totd'auna când am venit in mijlocul lor, mulţumesc din
inimă pentru sentimentele de dragoste ce M i exprimaţi în numele
oraşului, ridic acum acest pahar pentru prosperitatea a doua Capitală
a ţârei şi in sănătatea cetăţenilor ci".
Vineri 17 Octombre, Domnitorul însoţit de Preşedintele Consi­
liului, Prefecţii de district şi poliţie şi Primar, a mers la penitenciarul
Central, unde a fost întâmpinai de către Procurorul General. Pn
curorii tribunalului. Judecătorii de instrucţie şi Directorul pi nilen
darului.
Măria Sa a vizitat închisoarea şi a binevoit a graţia câţiva ;;
damnaţi. De aici înălţimea Sa a mers la Spitalul central Sft. Spin,ion
unde a fost întâmpinai de Epitropi şi corpul medical. Măria Sa. m
trând in biserica Sft. Spiridon, a fost primii de S. S. Episcopul. în
conjurat de tot clerul bisericei, care a celebrat un Te-Deum. înălţimea
Sa, in urmă. a inspectat spitalul în toate ainânunţimelc.
La orele 12, Măria Sa a mers călare spre şesul Dahluiului. undi
tru|K>le concentrate pentru exerciţiul de toamnă erau înşirate In fron
se găseau : Regimentul al 5-lea de linie, al 7-lea şi al 8-iea de I iorobanţi.
două Excadroane din regimentul 1 de Roşiori, Şcoala militară, Regi
meniul I de Artilerie, o baterie, din armata teritorială şi Regimentul
No. 7 şi 8 de Călăraşi.
A DOUA SA CAPITALA 201

Infanteria a executat şcoala de campanie, de tiraiori. de batalion


şi dc origadă. Cavaleria a fiicut şcoala de excadron, de regiment şi
de brigadă: iar artileria a executat şcoala de baterie şi de regiment.
I ii urmă toate trupele au defilat pe dinaintea Măriei Sale.
i.a orele 5 seara, înălţimea Sa a primit în audientă corpul Con­
sular. şi la 7 oare a întrunit la prânz mai mulţi senatori, deputaţi şi
notabilităţi.
Sâmbătă 18 Noeiubrie, Domnitorul, însoţit de Preşedintele Con­
siliului şi Prefecţii districtului şi politiei, au vizitat Liceul central,
.'şcoala de fete din Păcurari No. 2 şi localul Primăriei. Aci to i Consi­
liul Comunal a primit pe Măria Sa. I i i urmă. înălţimea Sa a vizitat
Prefectura de politie. Şcoala Normală dela Trei-Erarhi, intrând i i i
moment în biserica Trei-Erarhi. Curtea de Apel, unde a fost primit
de Primul Preşedinte cu toţi D-nii Magistraţi, precum şi de Procu-
irul General al Curtei, cu toţi l)-uii Procurori. I)e aci Măria Sa a
mers la Prefectura Judeţului, şi a Tosl întâmpinat de Preşedintele
şi membrii Comitetului Permanent şi Consilierii Judeţeni, vizitând apoi
şi oficiul Telegrafic şi Casieria Generală.
I a orele 12 jumătate, 1. S. Domnitorul a pornit călare spre şesul
dela Ţuţora, spre a visitâ poligonul, şi a asistat la tragerea la ţintă.
Tragerea la ţintă a Infanteriei a avut loc. la diferite distante, pe com­
panie şi batalion, după comandă şi de v o e : iar a Artileriei s’n executai
eu obuze şi şrapnele, distanţa 1800 şi 1200 metri. Cavaleria a făcut
şcoala de brigadă şi defilarea pe pluloaue, în trap şi în galop.
La oarele 5 seara Domnitorul întorcându-se dela poligon, a bine-
...il a visitâ pe Eminenţa Sa Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, care
I Primi înconjurat dc tot Înaltul cler. Tot în acea zi. Măria Sa a
binevoit a face o vizită D-nei Maria Koznovanu. De aci întorcându-se
In reşedinţă, a primit în audienţă corpul medical.
I a 7 ore seara. înălţimea Sa a întrunit la prânz pe D-nii Consuli
si mai multe notabilităţi.
Duminecă 19 Octombre înălţimea Sa a mers calare spre Cârlig,
unde trupele din Divizia IV au aplicat tactica diferitelor părţi de arme
trupă i ontra trupă. Această luptă închipuită s’ a improvizat pe teren.
Dup; terminarea manevrei, Înălţimea Sa a mers spre grădina Copou, şi
opnndu-se la intrarea acelei grădini, a primit defileul tutulor trupelor.

(irftdina publici Copou.


a r> REGELE CAROL 1

Toi in această zi. Domnitorul a vizitai pe D-na Eliza i’ aladi,


pe D-na Smarundiţa Ca largi ţi pe D-na Smarandiţa Mavrocordat.
I'e la orele 5 ţi jumătate, Inăl|imea Sa a primit in audientă de
putaţiunea Universităţei, .şi apoi a acordat audienţe ca în toate zilele
cât a stat in laşi. I.a orele 7 seara. înălţimea Sa a întrunit la prânz
|>c Eminenţa Sa .Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, pe Principele Gri-
gore Sturza, Primarul oraşului. Generalul Ceruat. comandantul Di­
viziei IV teritorială, pe Prefecţii de district şi Poliţie, pe Primul Pre­
şedinte al Curţii de Apel şi alte notabilităţi, l-a orele 8 şi jumătate,
întregul corp ofiţeresc a fost invitat la pu/ic/i. Măria Sa a convorbit
cu fiecare din ofiţeri, şi in urmă toate muzicile militare au executat
retragerea cu masalalc.
I.uui 20 Octombrie. Înălţimea Sa a vizitai Biblioteca şi Galeria
de tablouri a Universităţei, unde a fost întâmpinai de Rector, de
Corpul profesoral şi do Directorul -Şcoalei de Bele-Arte.
Seara, la orele 7, Domnitorul a întrunii la prânz mai multe no
labilităţi, iar Marţi a plecat cu un tren special la oarele 0 dimineaţa.

Eireşto, la aceste reia ţi uni serioase despre chipul cum Domnito­


rul a fost primit in laşi, opoziţia locală, prin organul său . 1ptirillortil
t.egei (10 Octombre 1875), a crezut in interesul său să umbrească
strălucirea primirei prin alte relaţiuni nedrepte şi pătimaşe cari, in
realitate, exprimau nemulţumirea produsă iu rândurile ei, prin men­
ţinerea la cârma statului a Ministerului conservator I-ascar Catargi.
îşi cum campaniile desuădăjduile ale opoziţiei, obicinuit in ţara noastră
nu ştiu să cruţe persoana Domnitorului, se înţelege că ApiiriUorul
Legei, in focul criticilor îndreptate împotriva guvernului, căuta sa
atingă şi persoana Principelui Carol.
Astfel, in presa opoziţiei era lucru obicinuit a se întrebuinţa un
anumit sistem de polemizate, rare, începând cu frazeologia .,violatei
libertăţei alegerilor” , şi demonstrând „groaza dezastroaselor legi votai-
in ultima sesiune” , urmate de „vânzarea ţărei eătră streini” , ele., să
ajungă la adevărate ofense împotriva Domnitorului; Principele Carol I
insă. in înalta Sa înţelepciune, a ştiut a da dreapta lor valoare unor
aslbşl de argumentări, şi de aceea, credem, că cetirea articolului ce
urmează din Apftrălorul l.n/ei citat, nu va fi produs o altă imprcsiunc
asupra-l, decât acea ce comportă cunoscutul sistem de luptă al unui
partid în opoziţie.
lată textul articolului de care vorbim :
Când durerea şi amărăciunea au ajuns ta uu grad marc, nu se uiui put ma
testă altfel decât pnu o adăură şi resignată tăcere. Astfel fiind, iu aceste timp
de cea mai vitregă guvernare, starea oraşului nostru, ra şi a ţărei întregi eniui iu
tfiriţi să ne pinmim iu een Ului mută şi nmi posomorâtă tăcere, şi să nu zicem ii
un cuvânt măcar despre sosirea In mijlocul nostru a Măriei Sale Principelui Caro
de Itolieuzollerii. Dar, văzând că presa Ireală oficială merge eo sfruntan a a fal-
şifieâ chiar simţirile acclc.ce impun respect până şi celor mai de rând oameni, rând
vedem căiaeeastă presa linguşitoare zice ră „ziua sositei Principelui ( anii u fost
o zi de serbare generală pentru oraşul nostru", datbriu de cronicari nepărtinitori
uo-au constrâns să eşini din tăcerea, ce ne eră altmintrelea impusă de mâhnirea
ŞI A DOUA SA CAPITALA

şi suferinţa cari, ca uii val negru înfăşură tontă suflarea românească, şi să spunem,
cu îndoită durere, adevărul tu toată goliciunea sa : căci. credem că nu este nici onest
nici patriotic, să ducem pre Capul statului intr*u minciună, precum II duce, ca şi
pre ţara întreagă, primul său ministru I). Lascar Catargiu.
Falşificarea, practicată de regimul dela 9 Martie, pe o scară atât de întinsă,
îii coustituţiune şi în toate legile ţărei, se întrebuinţează şi iu manifestarea simţi-
mintelor publice, cu ocaziuuea vizitelor ce Măria sa Domnitorul obiciuucştc a face
din când în când prin deosebite părţi ale României; — Miniştrii care au cutezat a
face din legea fundamentală a ţărei o literă moartă, nu se sfiesc a parodia chiar
persoana Domnitorului, pe carc-l fac să asiste la manifestări de eutusiasm si de
dragoste, închipuite, plăsmuite de porunceală, ca şi corpurile repirzentuţiunei na­
ţionale.
Şi cu această ocasiune.ca şi altă dată, toată pompa şi tot entuziasmul desfă­
şurat n’au fost alta decât uu adevărat joc de irozi.
Aşâ, încă de când s'au primit ştirea despre vizita ce Măria Sa aveâ să facă
oraşului nostru, îii mijlocul indiferenţei in care se afla cufundat, autorităţile locale,
administrative şi municipale, s'au pus la lucru cu o activitate ce tiu ui s*u dat
să vedem tocmai din timpul celor din urmă numiri de pretinşi reprezentanţi ai
(lAţhmei. De o săptămână întreagă, dela prefectul de poliţie până la eel din urmă
subcomisar, dela D-l Primar Nicu (urnea până la Consilierul Comunul Dotez, toţi,
dar toţi. mari şi mici, au fost in picioare, au cutreerat stradele, au umblat din casă
in casă, n’au trecut cu vederea pe nici uii om, şi. rugând pe unii, ameninţând pre
alţii, promiţând celor nevoiaşi uşurare de dări şi iefteuirea camei şi a pâiuei, celor
bogaţi favoruri şi rceomandaţiuni la regiunile superioare; prin asemenea odioase
mijloace, I ii care admiiiistmţiunile ca şi municipalităţile regimului se pricep atât
de bine. au ishutit să plăsmuiască ca din partea Ieşenilor o manifestare de prefă­
cută dragoste şi de falş entuziasm, cu ocaziuuea sosi re*i Măriei Sale.
Jidanii inai eu samă n’au lipsit să răspundă la apelurile stăruitoare ale po­
liţiei. Sau frica, sau recunoştinţa pentru tnsemuatele drepturi ce li se acordă prin
convenţiunen comercială, i-au făcut pre cei mai mulţi să-şi scoată pe la fereşti co­
voarele, să-şi anine pre la colţurile caselor steguleţele.cu care s’au servit şi In ser-
bătorile lor de toamnă, cari de abia s’au terminat.
Aşa. mulţumită populaţiuuei jidoveşti de care-i ticsit oraşul nostru, popu-
laţiuiie care, recunoaştem, este simpatică chiar Măriei Sale de Hohcnzolicrn, mul­
ţumită a i-e s t n pnpulaţmiii. zicem, poliţia şi primăria noastră au ishutit să-şi
ju ngă scopul, să facă să se Împodobească a doua Capitală a României eu podoaba
jidovească şi să provoace o manifestare publică acomodată împrejurărilor.
Afară de localurile autorităţilor publice şi ale celor două cluburi, câtcvâ no­
tabilităţi ale oraşului nostru încă au găsit eu cale să-şi decoreze locuinţele lor :
D u ii N. Hoziiovauu, N. Drosu, C. Angoucscu şi N. Gbeuca au înfrumuseţat astfel
casele D-lor cu această OCaziunc solemnă, încât au arătat că au comunitate «le sim-
ţiminte cu aceia cari singuri se bucură, in mijlocul doliului general al ţârei. Cele
două stindarde cu colorile prusiene, care fâlfâiau la palatul D-lui Hoziiovauu Iu
mijlocul stindardelor naţionale, au atras cu deosebire atenţiunea şi curiozitatea
publicului. Cei mai In vârstă Insă n'au fost de loc surprinşi de aceasta, fiind deprinşi
vedea Iii familia D-lui Hoziiovauu, manifestarea cultului pentru toate ocupnţiu-
uilc străine cari s’au succedat Iii ţara noastră !
Pentru ca descrierea fisiouomiei ce aveâ laşul Iii ziua sosind Măriei Sale să
fie completă, trebuie să spunem că încă de dimineaţă chiar, afară de jidani, inai
furnicau prin oraş Intr’o „mişcare iicobicinuită” , cum zice Foaia publicaţiilor ofi­
ciale, nenumăraţii agenţi poliţieneşti şi funcţionari publici de toate treptele şi ca­
tegoricii’ cari, in urma ordinelor ce li s’au dat de sus, uu s’au mai dus în ziua aceea
la tactul îndatoririlor lor.
Pe la orele I toată lumea oficială împreună cu „viitoarea clasă «Ic mijloc a
României’’ se află la gară, aşteptând sosirea Măriei Sale.
Trebuie să notăm aici că şi D-l Ministru de Culte şi Instrucţiune publică, încă
:< crezut de cuviinţă astă «tatii să trimită D-lui Rector al Universitâţci tui ordin
telegrafic, prin care să-l invite, să scoată înaintea Măriei Sale pe profesorii Univer­
sităţii, întocmai ca pe nişte culegători de porumb : D-l Ministru adaugă ca să i
raporteze pe dată modul cum i s'au îndeplinit ordinul. Dar spre onoarea corpii
204 HKGKI.F. CAROL I

profesoral mn constatat că puţinii profesori care se aflau la gară, erau sau dintre
cei de curând căpătuiţi, sau dintre individualităţile inrcgnnentate in ortaua „Ju-
nimei", această îmbelşugată reşedinţă din cari* învăţatul Ministru de Culte îşi re­
crutează agenţii trebuitori pentru lăţirea „direcţiei sale” . Imensa majoritate a
Corpului profesoral n'n crezut că « t e de demnitatea sa ca să participe la u1 ase­
menea alaiu de porunceală, ce eră o adevărată deinonstraţiunc jidovească
I ii fine. pe la 5 oare scara Măria Sa sosind, a fost adus dela gară pe strada
Arcului şi apoi pe strada Mare. escortat de două excadroativ de Călăraşi, urmai
de toată lumea oficială mai sus descrisă, de o droaie de jidani, de băeţi Ue cafenele
şi de masalagii năimiţi şi recrutaţi de poliţie dintre sacagii, măturători de uliţe,
ele.; aceştia sbierau din toată puterea plămânilor lor iu mijlocul tărerei profund
a celorlalţi cetăţeni care se aflau pe slradc, sau care veniseră din curioşitate. iot
cortegiul acesta eră condus de IM Prefect de (Miliţie, care stă Iii trăsură in picioare
cu faţa întoarsă spre alaiul pe rare-1 înjghebase, şi de care* părea a fi m ii rnull decât
satisfăcut.
Cu asemenea pompă slrălucilă a mers Măria Sa până la Mitropolie înde
dcsrălicăml. după facerea rugăciunilor cbiciuite, s'au întors înapoi |?c strada Marc
până la palatul iMui 1>. Cozadiui. localul destinai pentru găzduirea sa.
Aici s'au prezentat Măriei Sale toate autorităţile, după formele şi ceremo­
nialul obicinuit.
Seara după prânz sa organizat iu onoarea Măriei Sale o serenadă iniiitar.<
cu torţii, la care spre cea mai mare dcrisiuuc. poliţia a adus o ceată de vreo trei­
zeci de indivizi, dintre cei cari formau cortegiul Măriei Sale la sosirea mi .icin gară.
Aceştia aveau uu steag roşu, şi se dădeau de poliţie ca reprezentanţi ai Ta târâşului,
singurul suburbiu tu care au mai rămas Momâni.
Mustăţi pe stradă iuaintea balconului casei IMui Cozadiui. după ordinele
rari li se da de către doi subcomisari, strigau din când Iii « Aud l ’ra ! Mărie sale.
Iu urma unei asemenea aclamaţiuui populare, atât de entusiasle. Mări
Sa n’tt întârziat de a apare în balcon, însoţit de IM Prun Ministru, di i m ue-
ncrnl (iernai şi Colonelul liorăucscu. şi a salutat ca multă amabilitate pe pretinsul
popor tataraşan. De astă dată Insă subcomisarii avusesă grijă să li reconinm
să strige nun de multe ori şi cât vor puică i i u i i tare.
Xi se spune de persoane eon* par a fi bine informate, că Măria Sa fi înţ
că toată pompa şi rccepţiunea ce i s'au făeut este organizată de poliţie, şi : remar­
cat chiar ca ce fel este lumea care l’a aclamat la sosirea sa. In această tona Ca­
pitală a Sa, pe rare o iubeşti* atăl de mult, tu cât de trei ani trecuţi nici nu n nun
pus pană acum piciorul într'iiisa.
Tcrminlnd această dare de samă despre modul cum a fost primit Măria Sn
In oraşul nostru, ne aşteptăm să vedem Monitorul Oficial zicând ca muziasmul
manifestat de populaţiiinea ieşană. cu ocaziunca vizitei Măriei Salt a f »sl indes­
criptibil. Va fi insă bine constatai că, afară de jidani, afară de lumea lu iată şi tu
alaiul organizat de poliţie, poporul român cât a mai rămas în laşi, a stat la o •*..!
şi nici n’a putut să se bucure pentru venirea Iii sânul său a Măriei Sale. I)h tonlrc
acest popor a avut de aslă dată ocaziunea să-si aducă aminte cu cea nn dâncă
durere, de tonte lovirile ce i s’a dat Iii timpul alegerilor, când voinţa sa fost
violentată şi suprimată, ş'a adus aminte de dczastroascle legi votate n> ultim,
sesiune, prin care interesele ţârei sunt date pradă lăcomiei nesăţioase n străimlo
şi a linguşitorilor, această clasă abjectă, care mai tiieiiiijonră pe Mări Sa străinii
şi linguşitorii cari singuri domnesc astăzi Iii România !
Un asemenea stil, intr'o atare ocazie, dovedeşte vădit denaturau
adevărului şi lipsa de scrupule, dictate nuiitai din spiritul de pârtii
opozant cu orice preţ.
$1 A DOUA SA CAPtTAUt

M i i - <-Hiii|Minii ciduiimioiisr împotriva l'riii|iilui (jirul I.


Ilro-iirile lliirnniiliii de I Io Im şi » lui luriluclii Vulpescii. Xtlieolele
It-lui T. I.. âlniorescu.

Cu toată linistoa ce domnea iu ţară şi eu toată primirea entuziastă


Domnitorului pe ori unde se duceă. în cursul anului 1875, Românii
din întregul Principat, dar mai cu samă Ieşenii, fură intr'un moment
dat curios surprinşi de faptul că, in afară de seria de articole violente
contra Principelui Carol i, ce începuse a se publică in o parte din
presa opoziţionistă din Bucureşti şi Iaşi, se mai distribui, în chip clan­
destin. un număr mare de exemplare din iloiiă diferite broşuri, ce se
trimcseră prin deosebite mijloace ascunse in toată ţara, şi la un mic
interval de timp una de alta.
E drept că intre oamenii politici ai ţârei, cari făceau parte din
partidele opoziţioniste, mocneau nemulţumiri în potriva menţinem par­
tidului conservator la putere, şi se învinovăţea în primul loc pe Prin­
ţul Domnitor de părtinire şi tolerare a acestei stări de lucruri. Atât
la Bucureşti, cât şi la Iaşi, ncmulţămirilr se manifestau insă mai mult
„in surdino", şi în afară de cele câteva gazele de opoziţie, ce din când
in când ridicau tonul şi-şi accentuau nemulţăinirile lor în mod mai des­
chis, marea majoritate a publicului nu aprobă şi nu participii la o
asemenea campanie.
Principalii membrii ai opoziţiei, nemulţumiţi de starea de atunci
i lucrurilor, erau C. \. Rosetli, fraţii Brălianu, M ihailCog&Iiticcanu.
M C. Epureanu. Oh. Vernescu, Oh. Marzescu. Ion Gliica, Dini. A.
Sturdza Colonelul Nicolai Dabija, E. Stălescu, I. Câmpineanu, Co-
lonelii Cerca şi Candiano Popescu şi alţii. Aceştia demisionară iu
liip colectiv şi ostentativ din parlament şi formară o asociaţie nu­
mită apoi „Coaliţia dela Mazar-Paşa", care să lucreze mai mult in
taină la resturnarea stârci de lucruri politice de atunci. I,a Iaşi. par­
tidul opoziţionist avii în frunte pe Cogălniccanu, Mărzcscu, D. A.
Sturzii, A D. Holbau, Alex. I. Gheorghiu, Colonel N. I. Inmandi,
Dim. Cozadini şi ginerele său Colonelul Nic. Dabija, etc.
Şi intr'un cerc şi în altul, la Bucureşti ca şi la laşi. acţiunea
acestor comitete aveâ de ţintă supremă, in cazul unei menţineri a stârci
de atunci i lucrurilor politice, nici mai mult, nici mai puţin decât
detronarea Domnitorului Carol I şi a dinastiei sale, şi înlocuirea la
urma Statului prin un Domnitor ales dintre naţionali. Pentru mo­
tive mici. acei cari susţinuseră mai cu tărie l'nirea ţârilor sub un Domn
strein vroiau acum distrugerea însăşi a operei lor şi retotronarea
domniilor pământene, cu toate neajunsurile pe cari ei inşişi le denun­
ţaseră.
Persoana chiar a înlocuitorului fu găsită.
Acela asupra cărui sorţii se îndreptară mai mult, fu Colonelul Ni-
, olai Dabija. Averea imensă a socrului său, Dimitric Cozadini. ajută
incit valorei candidat urci sale, pe care de altmintrelea nu el ş’o pusese.
D-l Maiorescu, in una din prefeţele Discursurilor sale Parlamentare, ne
arată că Dimitric A. Sturdza, „prin aticipaţie se şi purtă inainlea
Colonelului Dabija ca un supus înaintea Suveranului, şi că, uneori,
20c REGELE CARO!. I

in casa C.nlonelului Nicolai lamandi din laşi, în presenţa a vr’o 20


dc coalizaţi (conspiralori), il intitula pe Dabija cu „ Măria Tu” !
Cele dintâi atacuri mai vădite in contra Prinţului Carol I fura
date de l)im . A. Sturdza şi Gheorghe Mârzescu, cum şi dc ziarele
opoziţioniste Homânul, Alegătorul Liber, Chimirele. A pârăbirul Legei
şi altele, iar in Parlament de Ion Câmpineanu. care rosti cuvintele
îndrăzneţe, rămase de atunci in mintea tuturor contimporanilor, >ă
,,intre Ţară şi Tron s'a deschis un abis” .
In această epocă dc frământări politice apărură în public cele
două broşuri despre rari am pomenit, una in limba română, purtând
data tipărirri August 1X7.'), cealaltă în limba germană, apărând prin
Seplembre acclaş an.
Broşura ce fu tipărită in limba germană, aveâ ca titlu : Deulsehlanil,
Humănien mul T’ursl Karl mm Honenzollcrn, mm Erdmaiin imn Halat,
iar ca dată şi loc de tip a r : Prag. JS7S, Buchdruckerei des IV Xagel
Selbstmrlug, - şi era o reproducere a unor articole publicate mai
îuaiute lot în limba germană, în ziarul nemţesc Palilik. din Praga
(Boemia).
Broşura aceasta, râspindită cum am spus în chip clandestin, in
ţara întreagă, fu apoi tradusă şi în româneşte, se pare chiar dc autorul
ei, şi publicată în ziarul Homânul din Bucureşti. în N-relc cu data
de 8 şi 9 Octombre 1875.
Autorul articolelor in chestie, ce semnase Erdmann non Hahn,
(Baronul de Hnhn), se afirmă a fi fost Diinitric A. Sturdza. care pe
atunci işi aveâ încă principala sa locuinţă in laşi. şi era deci consi­
derat ca .cetăţean ieşan.
Efectul făcut de publicarea şi răspândirea acestei broşuri fu. in-
tr’adcvăr, jignitor. în primul moment, atât pentru Prinţul Domnitor,
cât şi pentru toţi acei cari vedeau în el un om de o deosebită valoare,
şi singurul care iu acea epocă eră in putinţa de a conduce în chip con­
stituţional (ara şi a menţine prestigiul ei in străinătate.
Dintre Ieşeni se găsi atunci un glas. care sfidând pe autorul qiiassi-
auonim al broşurei de care vorbim, să respundă cu argumente serioast
tuturor aserţiunilor sale. I ii foaia locală Curierul de laşi. proprietatea
partidului junimist, îu N-rele 128 şi următoarele din 1875. s« publi­
cară o serie de articole, nesemnate, prin cari, apărându-se persoana
Domnitorului Carol I. se respundea într'un mod cuviincios şi logic
îu acclaş timp. la toate învinuirile ce i se aduceau Domnitorului prin
zisa broşură. S'a aflat mai târziu că autorul respunsului din Curierul
de laşi, fu D-l T. L. Maiorescu, pe atunci locuind şi D-s» tot în Iaşi.
Intru cât această afacere de atac şi apărare a Prinţului Carol 1
a pornit dela persoane de origine Ieşeni, sau locuind în laşi. credem
bine a reproduce aici respunsul documentat al D-lui Maiorescu, care
urmează :

ASUPRA UBOŞI HKI GERMANIA, ROMÂNIA Şl PRINCIPELE CAROI.


DE HOIIENZOl.l.ERN.
Homânul din 8 şi f) Orlombiv o. c., publică traducerea unui articol apărui
in junuitut german P o litic din Praga, şi scos apoi ca broşură sub titlul (terniania.
Homâniti ş i Principele Carol tir HohenroUern, semnat Hntm win tic lla h n
Şl A DOUA SA CAPITALA 207

Rezumăm mai întâi cu propriele cuvinte alt* IMui «le Hnhn, obiectul şi ten*
dinţa piihlicnţitiuii sale :
„Când Principele Carul de Hohcuzollcrii se urcă pe tronul României, ori-
eme era convins că dc aci înainte va prinde rădăcini I ii ţară cultura germană, sin­
ceritatea germană şi simţul german, pentru datoria, ştiinţa şi arta germanilor.
„Reia urcarea Principelui Caro), pe tronul Romăniei, sunt acum zece ani tre-
uţi. Cum stau acum acele speranţe? Cum s’a probat influenţa germană? Mai este
Germania tot aiăt de bine privită ca acum 29 de ani?
„Oricine va observa cu inteligenţă eele ce se petrec fu România, trebue să
mărturisească că din acele speranţe mc» mărar una iui s’a împlinit, şi că influenţa
germană asupra poporului român s’a nimicit cu desăvârşire?
„De unde vine această schimbare?
„Dc s’ur impută Românilor cât de multe pe drept sau nedrept, trebue să li
: r recunoască că nu *’i singuri sunt \inovaţi dc trista lor situnţiiiiic, ci că mai mull
unt responsabile relele apucături ale Principelui Carul iu prima linie.”
Xccastu acuzare D-nul de Halm o întemeiază pe două argumente:
1. Reaua administrare (ii general. I ii deosebi insă reaua administrare a finan­
ţelor «lela 1871 încoace. Căci :
„Numai comparând cifrele nonelor routribuţiuiii încasate iu cei din urină
5 ani şi noule împrumuturi, cu cererile I ii plus jR’iitru rhcltuclile necesarii statului,
îşi poate face eiiicvâ o idee de risipa banilor publici... I ii aceşti ani din urmă s’au
încasat de administraţia finanţelor franci I38.253.39ft, sau anuale 27.(150.079, afară
de veniturile regulate de mai înainte.
„Chcliuclilc necesarii în plus au fost cerute de garanţia dobânzilor jrmiitu
nonele linii ferate, in sumă de 57.000 fran<*i, iar restul «le 82 milioane frnnfl în aceşti
ani a sburat iu aer.”
2. A doua imputare este menţinerea Ministerului Ijisear Cutnrgi «lela 1871
până acum. Căci, cităm iurăşi textual:
„Principele Carol totuşi ar puteă găsi în România bărbaţi, a căror onestitate
şi spirit de dreptate este atât de inait, ea I ii ori şi rare altă tară : vezi bine insă că
aceşti oameni nu se vor lăsa bucaros a se Intrebui nţâ la intrigi şi cabale, ci ar s«»-
lieitâ economii şi dicptalc. şi vor aruncă afară înşelă toride grundmasc. . .
„Si acea grea situaţiune a finanţelor statului iiu ’i este recunoscută Princi-
peiui Carol. Deja I ii anul 1870. Ministrul de finanţe de pe atunci, priutr’un raport
oficial, a cerut dc a nu se mai face datorii: a arittat România ca pc cel mai dator
■tat in Europa şi a susţinui | r * baza celor mai dare dntcsLutistirc. «:3 contr ib u ţin­
ui le directe şi indirecte mi se vor mai puteă urcă, fără a periclita buna stan* n po­
poralul.
„Cine a ascultat însă această înştiinţare de toate zilele, can* eerca economie
in rlidtudilc statului şi n contribuabili lor?
„Principele Carol e înconjurai de o înrudire iutn* oamenii rci mai necinstiţi
şi mai pătaşi. El a căzut in mâinile unei camarile, can* exploatează statul fără ruşine".
Aceasta este I ii rezumat cuprinsul hreşurei D-lui Krdinaun de Halm.
Noi din contra, vom arătă iu rândurile următoare,că pundul R-salc de ple­
care este greşit, şi că expunerea R-sale financiară dovedeşte saunecanoştinţă «le
•nuză, sau o ascundere intenţionată a adevărului.
*>i mai intâiu punctul de plecare al D-lui «le 1Intui este greşit :
„Când Princi|K*le Carol «le Ilohenzollern se urcă pe tronul României, ori­
cine eră convins eă de aci Inniutc va prinde răilăcini iu ţară cultura germană, sin-
rerilatca germană şi simţul german pentru datoria, ştiinţa şi arta germană” .
\t casta nu este şi uu poate fi adevărat. Nici un p«*por nu renunţă «le bunăvoie
In propria sa dcsvoltarc naţională. Daci prin arde cuvinte vrea să se zică I ii genere,
că im popor «lorvstc ca Principele său să aibă siinţinuintul «le datorie, sinceritate
«*tc„ atunci lucrai e «lela sine înţeles, şi e numai o platitudine literară «le n-l mai
menţiona ea ceva deosebit. Onest şi sincer aveâ să fie Principele străin Iu orice caz,
şi dacă era Corniţele de Plandra, primul ales al iiaţiunei, sau dacă ar fi fost uu prinţ
englez ori francez. Căci, onestitatea şi ştiinţa nu sunt privilegiul exclusiv al (»er-
manilm iKă rât pentru cultura şi arta special germană. întrucât este germană
In deosebiri* de alte naţiuni, pe aceste iiu a putut trece nici unui Romăii cu mintea
sănătoasă prin cap, de a le introduce in România. Nici uu popor, dacă vocşte a
2flfi HK4SKI.K CAROL I

mai trăi ca popoi independent. nu poale ai>


dicâ la cultura şi la arta sa proprie naţională
Dacii sensul chemăm principelui Parol din
ilustra familie gennaiiâ Hnhcuzollern, ar fi
fost pentru noi Românii de a introduce la noi
arta. ştiinţa şi cultura germană, atunci iun
fi «lat in mâna noului principe puterea despo­
tică de a iutocini ţara noastră cu dtpătUirca
elementelor naţionale, i-nmfi dat putinţa de
a introduce o întinsă colonizare germană De­
parte Insă de a fi voit Românii aceasta, ei au
cerut, ca cel d’intâiu act al Principelui Ciurul,
iu ziua sosind sale iu Capitală, jurământul
sacramental pe o eoustduţiune, care ganiu-
lâud. ea tuni din cele inai liberale, libertatea
presei, a iuvăţăuuintului şi a întruniri lor.
deschidea calea la putere tuturor elemente­
lor naţionale şi cuprindea iu primele sale ar­
ticole oprirea oricărui fel de colonizare.
Şi fiindcă Hi* discută din nou nnpreMi­
rările, sub care s'a făeut alegerea unui Pi .
I). A. Slurdxa. Din* strein pe tronul României, e Iun sa nu
falşicăm perspectiva trecutului pro- trebui?*
ţele cauzei unei p.irlizi politice, de străină coloratură, ci să ne rrinfătişăm lucru­
rile aşa cum au fost atunci. l Tn mijloc sigur jR-ntru aceasta est- reproducere:*
textuală a cuvintelor prin care se arătau aspirările Românilor in ac« I timp. C.ilăin
dar din jurnalul Hamânul, «lela lil Aprilie 1866, dinaintea venirii Principelui
Parol, următorul pasagiu «liutr’iiu discurs public, care formula programa
IiuIm naţional unionist din laşi, şi care nun rtprodurcrra sa iu Homiimi, ară la ca
este conform şi cu ideile de pe atunci ale acestei foi :
„Principele străin, din orice familie suverană «Europei ştie, că i Stai
ponte trăi decât prin cea mai largă dcsvoltare a elementelor indigene, atât u pri­
vinţa rulturci, cat şi a industriei naţionale. IVi.tni clcomemul, instrucţiune: ..
porului, limba şi istoria română vor fi rnudiţiuui de viaţă, cărora le . .. o r e , .
puternic impuls din primul an al domniei sale. Ştim bine, ră toţi Prinţii unştn in­
digeni au aceleaşi cuvinte în gură. toţi strigă ştiinţe şi arte; şi cine ar aven 'nint
să zică pe faţă : nu vocsc cultura poporului !
Insă la ai noştri aceste sunt dcclamăn fără
simţimâut, fără profundă convingere despre
valoarea factorilor intelectuali Intr'uu popor.
„Tocmai aci este diferenţa cea mare :
Ideile pnirtiee de viaţa statului nu se pot
dobândi de ocaziuue şi din cărţi : ele trebue
să fie astfel de înrădăcinate din prima copi­
lărie, prin zilnica experienţă. încât să fi in­
trat în sucul şi iu sângele omului şi acesta
mei ă şi poală măcar închipui o viaţă fără
perpetua lor înfăptuire.'4
Aşa dar de cultura germană, de arta ger­
mană nu era vorba ia chemarea Principelui
Parol pe tronul României, şi toată concluziu-
nea re D-uul de Mnhu o trrgc din acest ar­
gument iu contra principelui, este o sofismă.
Dacă imperiul german este sau nu este mai
bine văzut Iii România, depă venirea Princi-
pclui C.arol. e o chestie cu totul sirundură.
Interesul statului n mân e de a trăi in pare
cu tonte puterile garante, păstrându-şi intacte
dnplurile sale de stat. O intimitate specială
între guvernele deosebitelor state se poale In-
Şl A DOUA SA CAPITALA '-*09

tâmplă, când într’o parte când liitr’alta.


după cum st* schimbă coiistelaţiuiicu poli­
tică a momentului. I ii tonte aceste insă
este evident, că principele României va
căuta exclusiv interesele statului său Ro­
mân. şi In această căutare se va întâmpin
ca uneori să se apropie, sau să se depăr­
teze de Germania sau «le Franţa, de Austria
sau de Rusia ; totul este, ca interesul sta­
tului să fie garantat. A faee dar Principelui
('.and imputări, eă sub u sa Domnie ş’nu
pcnlut simpatiile Românilor pentru Prusia,
este o accentuare nepotrivită a unui mo­
ment de mai puţină însemnătate, faţă cu
care nici nu ne mai dăm osteneala de a
constată, dacă acea afirma re este exactă
sau iiu .
Alta era situaţiunea ţărei la suirea
ITiucipcIui Carol pe tron. şi altele erau aş­
teptările Românilor atunci. H ste poate opor­
tun să ui le reamintim şi să le apreciem cu
dreptate. Delii Divanul nd-he.r încoace, do-
rinţu tutunir bărbaţilor noştri luminaţi crâ
formulată Iii trei piuituri :
întâi : Unirea, (•heorKhc M An eg rii.
Al doilea : Autonomia internă cu sis­
tem constituţional.
Al treilea : Principe străin dintr’o casă suverană a Europei.
IVimelc două duriuţe s’au realizat sub domnia lui Alexandru loun Cuza.
IViunpele străin dintr’o casă suverană a Europei Insă, s*a introdus in Ro­
mânia cu Carol de Moheiizolleru, la 1866.
are a fost iiu .tivul propriu al acestei cereri a Divanului nd-hoc şi apoi a răs-
turnărei Principelui duza şi a alegerii Principelui ('.and?
Motivul propriu a fost instinctul de conservare a Statului Român. Trista
icoană a perpetuelor schimbări de domnie şi a demoralizării generale ce o produ­
ceau iu ţară. trebuia să fie odută ştearsă dinaintea Românilor, dar ei voiau să aibă
uu viitor asigurat. Iar dinastia însăşi trvbuiâ să fie dintr’o casă suverană a Europei,
pentru a inspiră prin prestigiul ci destul respect, încât România să iiu mai serve
puterilor celor mari ale Continentului dn.pt simplu obiect de compensaţie pentru
toate combinările lor teritoriale, ca un pămâul fără suflete, care s’ar fi putut ni­
mici în idipendcnţa sa şi alipi cu o egală uşurinţă când de un stat când de altul.
vccastă cerinţă capitală a României, singura ce se putea adresa unui slrfiiu.
in deosebire de un Principe indigen, a împlinit*o oare Carul I «le I loheiizollern ?
Fără îndoială. «Iii !
Intrigile coinpcţitorilor la Domnie nu încetat, adecă au încetat de a fi încer-
*ri serioase, pentru a trece îu ranguîuiior curiosităţi individuale. «Iacă nu inocente
dai î orice caz inofensive. Iar cât pentru aruncarea României drept bucală brută
Ic niupciisaţie iu t«aritorinl uimi stat străin, «le această înjosire nu a inai fost vorba
•im momentul suind Principelui Când pe tronul României. Şi râl de însemnat este
acest câştig al României pentru toată existenţa ei politică, s'a ştiut totdeauna de
oauuMiii politici. . ştie astăzi îu deosebi din revelarea tuturor împrejurărilor, aşa
(implicate ale anului 1866. Ne mirăm numai, de ce I). Erdmami de Haitii o
ignoi ' ăci trecut dejă I ii domeniul istoriei cunoscuta depeşă a D-lm Nigra, ara-
bfisndor alici pe lângă Napoleon III, către ministrul său La Marmora, din 1
" ■ ...... ast dipcşă Nigra arată preschimbarea de idei h*tre Guvernul
italian s. «-el francez rrlativi) la anexarea României către Austria, In compensare pentru
Veneţia «are atunci eră încă austriacă şi formă uii punct cardinal în politica na­
poleoniană. Se expun acolo avantagcle ce această soluţiune ar fi avut pentru Franţa
t ţientru Englitcra. rare amândouă ar fi văzut astfel îndeplinite scopurile resbe-
ielor din Crimea şi din Italia. Se urată şi impresia produsă asupra împăratului Na­
lt. A. C atol I. *«
210 RRGKLK CAROI. I

poleon 111 prin această idee. Din norocire în Mui 1866, inainten resbclului tntr»
miM». Italia ţi Austria, portiţa prin care intrau ţi ieşeau asemenea combinaţii,
a fost pentru totdeauna închişii. Dc (ara, jte al cârti Imn jcdca Principele Caml (ir
Hohrninllem, iui se mai puia) dispune prin simple cvmhina(ii diplomatice.
Incit serviciul eminent, salvator, ce l'a adus României politica Germanii
familiei de Hohcuzollcrn. Iii momentul cel mai grav pentru chiar existenţa e A-
eest serviciu a râmas de atunci câştigat României şi este permanent şi mm ales
de primit inseinnâtate astăzi, când criza orientală a isburnit din nou ţi pare fi
împinsă spre o soluţie definitivă. Faţă cu acest fapt de vitală importanţă, intninpla-
toarele înţelegeri sau neînţelegeri Intre guvernul prusian şi guvernul român, pentru
cutare sau cutare întreprinderi industriale, cutare sau uitare fapt isolat doine
o chestie secundară şi ne pare cam uşor din partea 1>-Iui de Mălin de a se speria
atât de mult de gradul termometru lui simpatiilor prusiene Iu România.
Stabilind acest punct, să vedem cum stă cu cealaltă acuzare, a broşure i in
contra administraţiei financiare şi îu contra menţinerii Ministerului L. Catargi.
(biată sistemul constituţional introdus Iu România pe o bază de liberalism
foarte largă, datoria Principelui Caml eră de a lăsa liberă mişcarea partidelor şi
de a da tuturor grupărilor constituţionale ocazia de a ajunge la putere. Ridul Im
constituţional eră de o camdată numai de a nu împediea nici una din ideile cele bune
ce partida guvernamentală, fie de orice culoare politică ar fi fost, i le prezentă sub
formă de legi sau regulamente. Căci aceasta este dela sine învederat, că o ţara nu
se poate guvernă constituţional decât in limitele propriilor sale puteri de cultură,
ţi dacă România îu decurs de 10 ani a făcut atâta pmgres câta făcut, ţi nu a făcut
mai mult nici mai puţin, aceasta dovedtşte gnidul de desvoltare propriu al popo­
rului nostru. Aceasta însă nu se poate niciodată schimbă prinţr’nn l*rint ronsti
tnţional, ţi este încă o controversă, dacă se poate schimbă priiitr'un Prinţ despoii
Nimeni insă nu a susţinut ţi nu poate susţine, că Principele Caml a inrpcdicut pi
vreunul din numeroasele sale ministere de a realiza legile buneee le-ar fi propu
sau că a împedirat pe vreo partidă de a ajunge la putere. Toţi bărbaţii de ştir ii
României, atât cei însemnaţi, cât şi unii foarte puţin însemnaţi, au avut omizi:
liber deschisă de a guvernă ţara lor. Cum au guvernat-o, aceasta priveşte rrspon
natalitatea lor ministerială, şi anume responsabilitatea, nu ea o frână constituţio­
nală, ci responsabilitatea proprie şi întreagă îu toată puterea cuvântului. Căc. Prii*
ripele eră încă strein, ei însă erau fii ţărei şi trebuiau să cunoască păsurile ei.
După tiu şir de multe şi prea multe schimbări de guverne, earc au fost adese
motivate cu funeste ambiţii personale şi care îu decurs de cinci ani au împedeenl
România de a aveă, fie măcar elementele unei administraţii regulate, a ajuns mi­
nisterul L. Catargi la putere, îu momente grele pentru statul minau. Fără a se alu­
necă spre ideea de schimbarea constituţiunii, care se agită pe atunci, păstrând
observând în întregimea lui pactul fundamental al statului, prin alegeri făcui
ca ţi în trecut, ministcriul L. Catargi s'n aflat îu faţa unei Camere şi a unui Senul,
t-xpresiuni constituţionale ale ţ&rvi, care i-au aiătat încredere şi i-au permu .da
In putere tot timpul dela 71* până acum.
I). Krdmann de llnhn laudă alţi oameni oneşti, care ar fi iu ţară, şi citează
pe unul în deosebi, pe Ministrul dc finanţe dela 71, can* eră d. Di mitrie Sturdza,
sub ministerul lumi Ghica. lui aceasta respundem, că D-nul 1). Sturdza nu an
decât a dobândi mnjurilatcn unei Canu-re, precum o avusese la finele anului 1870.
pentru a ajurge din nou la guvern. Frumoasele idei ale d-sale despre economi şi
echilibru de budget ne pare rău că nu le-a realizat atunci, când eră In guvern Dar.
timpul nu este încă perdut, şi noi rm fi fericiţi, râmi l-am vedea vreodată mani­
festăndu-se cu bunele d-sale concipţiuni într’o n ulitate mai eficace, decât un simplu
raport pe hârtie, sau un articol ţi mai simplu îu Pragcr PolitiU.
De altmintrelea, dacă este vreun rezultat bun de constatul prin stabilitatea
guvernului actual, este tocmai o ordine finunciară. de rare nu se bucurate statul
în tot timpul de mai nainte, şi meritul d-lui Mnvroghrui, care n administrat fi­
nanţele până la 1875, nu va puteă fi tăgăduit de nici un oin m pă'tinitor Cifrei»
date în broşura d-lui de Ilahu sunt neexacte, prin lipsa unor indicări esenţiale şi
prin O falşă grupare. Să restabilim lucnil Iu exactitatea lui.
In cccacc priveşte datoria publică, după însuşi Domnul de Ilahu, dela 1801
până ta 1866 s’n contractat suma de 77.502.344 lei (23 milioane drumul de fer Hu
§1 A DOUA SA CAPITALA 211

cureşli-Giurgiu şi podurile de fer şi 54 milioane împrumutul Stern şi Oppeuheim).


Reia 1867 pană In 187! s’a rontmetat 377.880.000 (51.650.000 calea ferată ltzcani-
laşi-Roman. 248.130.000 calea ferată Roman»Vâitlorova şi 78.000.000 (Împru­
mutul Romenial). Reia 1871 până la 1875 s’a contractat 58.3/0.215 (3.770.215 calea
ferată laşi-l'iigheni. 10.000.000 Casei de Repuneri pentru rcsolvarea incidentului
acţionarii căci ferate Roman-Yârrioniv» şi 44.600.000 lei (împrumutul Iii rentă),
lisând datoriile provenite din căile ferate, ne răniăuc împrumuturi făcute
pentru acoperirea deficitelor hudgetare pentru primul perind din cinci ani (1861
1X60) 51 milioane lei. Pentru al doilea period de cinci ani (1866—1871) 78 milioane
Ici şi pentru al treilea period de cinci ani (1871 1875) 44 milioane 600 mii lei.
I ii ceeace priveşte snrcinelc anuale rezultate din aceste trei perioade pentru
căile ferate şi împrumuturi sunt :

Din per iiului 1861 ISfifi:


Calea ferată Rururcşti-Giurgiu ............................ 2.010.000
Poduri de f e r ........................................................ 1.443.274
împrumutul Stern................................................ 2.111.983
împrumutul Oppcuhcim..................................... 3.163.778 8.729.035

Din /periodul 1866—1871:


Calea ferată Iţcaiii-lnşi-Roman ............................ 3.881.250
Calea (erată Roman-Vârciorova ........................... 18.609.750
mprumulul Romenial ................................. 8.000.000 30.491.000

Din periodul 1871 1876:


Calea ferată laşi-rughcni...................................... 425.425
Pentru rcsolvarea incidentului construcţiunei căei
rate Roman-VârciorOvn (suma împrumutată dela Casa de
1>1 puneri) procente....................................................... 700.000
mpru mutul de 14.600.000 iu rentă. 2.230.000 3.382.425
Aşa dar perioadele 1X61-1X71 a lăsat fără noi resurse sarcini de 39.120.035.
Xouile impozite create pentru acoperirea acestor sarcini, după pnidusul lor
real pe 1874, sunt :
2% adaos la impozitul fonciar............................. 2.019.336
Monopolul tutunului...................... ...................... X.010.000
Timbru şi înregistrare........................................... 1.161.617
Licenţele asupra drept, de a vinde băuturi spirtuoase 7.372.656
Adaos Iii taxa fabricaţiei spiitoaselor.................... 102.000
Excedent de venituri «teta căile ferate conccdnte 1.121.800
Totaf .. 26.387.445

Fără a mai constată că prin aceste noui impozite s'n desfiinţat altele, precum
taxele asupra tutunului şi altele, din cifrele ce preced resultă că Iii periodul 1871
187.' s’a creat noui impozite Iii sumă de 20.3X7.455, pentru sarcini moştenite din
perioadele anterioare in sumă de 39.120.025.
Sarcinile moştenite fiind cu 12.732.590 lei pe fiecare an mai mari decât re­
sursei create, admiţăud că s’ar fi menţinut vechile cheltueli iu vechile resurse şi
că s’ar fi continuat cu acelaşi sistem de administrare, ar H trebuit să rezulte pentru
periodul 1X71 1875 o datorie nouă de 63.titi2.950 lei efectiv, adică de 5 ori I2./32.590
lără a contă procente. Rin nenorocire Insă pentru ţară administrarea averri pu­
blice n’a fost tot aceiaşi.
Prin ordinea ce din zi In zi s’a introdus în comptabilitatea publică şi Iii admi­
nistrarea Intuim serviciilor care produc un venit Statului, pmi un control mai
mumţios şi mai sever, prin o supraveghere mai activă şi mai circiimspectă. cu mai
jiuţin lues şi cu mai multă prudenţă peste tot şi iu toate, in Im* de o datorie de 63 mii.
603.950lei, efectiv din periodul 1871 1875 n’n rezultat decât o datorie de 29.000.000
lei efectiv din 44.600.000 lei nominal, valoarea titlurilor de rentă emise în arest an.
212 RKOEI.K (-AR01. 1

O datorie de 29 niilioaue iii loc de 63 milioane, acesta este unul din rezultatele
adevărate ale adniiiiistraţiunii ţării in periodul din urmă 1.S71 1875.
I ii creare priveşte Insă speriareu d-lui de Malui de citrele cele crescânde ale
Budgetului clieltuelilor dela 1866 încoace, aceasta, dacă nu va fi simulată, ne par*
a dovedi prea puţină reflecţie politică. întrebarea hotăritoare pentru cheltuelili
unui stat uu este sporirea lor, ci este Întrebuinţarea lor.
Toată lumea vorbea de necesitatea dcsvoltării economice a României. Pute;
aceasta să se facă fără o modificare simţită iu Budgetul Statului V
Dară însă examinăm cheltuclile dela 1866 încoace, vedem după lista unu
tăţilor alcătuită mai sus, ră din 33.873.425 aproape 21 milioane sunt anuităţi pentru
chettueli deadriptul productive, pentru drumuri de fer. .Şi din cele 10 milioane şt
239 mii de eheltueli care mai rămân, o mare parte (pusa iu împrumutul domeniul)
a fost pentru stingerea datoriei flotante, râmase dela 1866. C.calaltă insă răspund
la îmbunătăţirile făcute de atunci Încoace iu administrarea intereselor publice.
In deosebi iu armată.
Dar o asemenea expunere de cifre an* in toate desbateriie şi controverse ii
iolitice dcsavautagiul cel mare, eă uu este cetită cu luare aminte şi nu este bn>-
I uţelcasă decât de oamenii speciali. Publicul cel înnrc al cetitorilor de jurnal* v
broşuri este uşor de indus Iu eman* cu grupări de cifre meşteşugite. Să relevăm
dar alte fapte de o evidenţă oarecum populară, care se ped constată ele toţi si ra re
pun in deplină lumină progresul administrări*! finanţele r române.
N’umni ingratitudinea vieţei politice in genere ponte explica, cum ' uu
relevat inai ele mult următorul merit a) ministerului C.atargi. iu deosebi Mir
truliu de Finanţe Mavmgheni : Pentru prima oară sub acest minister onoarea
(‘ăliturei guvernului I i i materie finaueiară a fost totdeauna respectată, inaiidutn
n devenit un adevărat ordin de plată, care se realizează, iar nu < aranjan ,
timp iutr’un haos financiar lipsit de siguranţă. Ce insemnează aceasta, si cum i«•:.I*• •
sub ministerul C.atargi s’a îndeplinit una din aşteptările de căpetenie ale târî mi
putem mai bine dovedi, decât iarăşi prin citarea unui pasagiu din acel numai
/{omanului dela 13 Aprilie 1869. dinaintea venim Principelui Carol:
„Principele străin ne va aduce credit şi va pune ordine in finanţe. Sup* rredit
şi ordine uu este «le Înţeles vreo sistemă nouă de economie politica ; ei deocamdată
cea mai vulgară regulă iu gospodăria Statului : adică respectarea mandatul**
plătirea lui legală in 24 oare dela prezintare, retribuirea exactă la /.i întâi al iunc>
tuturor fuiirţionarilor. a tuturor pensiunilor. solvi rea regulată n banilor de ntr» •
ţinere.
„In orice stat apusean, fit* ct'l mai sdruiiciuat iu finanţele sale, se plătesi eu
cea mai mare strictcţă toate serviciile fără cxccpţiunc. Austria este uii stai mod»
în privinţa relelor finanţe ; cu toate acestea : unde a trecut vreo zi întâi a lunci chi:
in acest Stat, fără ca toţi funcţionarii şi toate serviciile să fi fost plătite regulai
pe lună înainte? Iu Austria, in Franţa, Iii Prusia. I i i Italia, in Knglitera, prelutio-
dcncn onoarea mandatului cumnat dela guvern a fost şi a rămas intactă şi Iii cea mai
mare siguranţă posibilă. Dacă in aceste state sunt discuţiiiui budgt tare, acele.,
nu se refer la menţionatele rondiţiuni elementare, fără rare nici mt ouate există
un Stat ; ele se refer In rhrstiuiu de înaltă politică, la chestiuni de sisteme defen­
sive şi ofensive, a produrţiunilor artistice şi ştiinţifice, etc. I >«• toate aceste nu este
Io d vorba la noi : nouă ne trebui pâinea de toate zilele; nouă ne trvhur să vedem
odată ziua mult aşteptată in care funcţionam. pensionarii şi pensionarele sarma
să nu mni aibă trebuinţă a se umili pe la casierie, pniniud banii lor d'nhin după
trei, patru, şi chiar zece luni. şi atunci ca din graţia casierului, pan* eă t-a fi dat
din averea lui privată. . . IV* când cel nun de rând evreu dacă uu 'şi plăteşte }M>liţa
la termen, dacă uu ‘şi onorează iscălitura, cum se zice cu du pt cuvânt, est. scos
cu ruşine din numărul neguţătorilor dc omenie. Prinţul indigen ne-n învăţat vede
semnătura guvernului său degradată, plaţii mandatului său refuzată In propriclc
sale casierii, onoarea Statului său târâtă mai jos decât onoarea celui mai de rând
neguţător jidan : bancruta cea mai complectă, mărită numai prin insolenţi, dc
o ignoră"
Astăzi lucrurile sau schimbat : cea d'intâi ordine Iii finanţe esi introdusă.
Ea este meritul incontestabil al ministerului Catargi. Şi să iic fie permis întrebă,
pentru cc lăudatul minister al D-lui de Hahn. nu a introdus el acea elementara gos­
Şl A DOUA SA CAPITALA ssj

podărie in casele Statului ? şi pentru re nu a introdus'o nici un miuisteriu de mai


înainte, deşi numai delu introducerea unei asemenea gospodării poate Iii genere
fie vorba «le o administrare financiară?
Respunsul este uşor de dat : la vorbă s<* pricep mulţi, la treabă Insă s'au pri-
eput puţini ea Ministrul de Finanţe al Ministerului Calargiu, şi stabilitatea gu­
vernului a înlesnit lucrarea finaiieiarului.
Al doilea fapt de o evidenţă populară şi tot odată o resplată pentru prudenta
conducere a finanţelor noastre, este favorabila plasare a primei rente române In
Paris, scăderea frapantă a dobânzii «lela cifra de cămătar a împrumuturilor orien­
tau- spre o cifră care face onoare creditului României, ca Stal de culturi apuseană.
Credem că est» aici locul a întreba, cum împacă 0-1 de Hahn aprecierile D-saie a-
supra adminislrărei Statului român, eu prima rentă a acestui stal introdusă la bursa
Franţei ?
Atât pentru finanţe, rare tocmai sunt la rândul lor uiin din explicările prin­
cipale pentru stabilirea Ministcriului «lela 71 încoace, adică pentru încrederea Dom­
nitorului şi a Corpurilor legiuitoare Iu el.
Dar aci D-I de Ha lin contestă legitimitatea Camerei şi a Senatului, pretinzând
eă alegerile n'au dat un rezultat adevărat şi «*ă reprezentarea constituţională a
ţârei nu este adevărata ei expresiuiie.
Toţi politiriauii cu minte ştiu. cât este de alunecos acest teren de routestarc
t otdeauna cei învinşi I ii alegeri, cei rămaşi In minoritate, sunt plecaţi a'şi închipui,
că majoritatea victorioasă Iu contra lor nu este expresia ţârei. Dar totdeauna, unde
fost maturitate politică, asemenea aplicări au trebuit să se ascuuză, «Iară nu voiau
IK'riclitâ existenţa legală a statului. Precum In procesurile private rrs judiealu
pro Dcrilalc habfliir, şi fără acest princip nici nu ar exista justiţie, tot aşa iu politica
generală Camera constituită este adevărata expresie a ţârei pentru timpul consti­
tuim ei şi fără acest principiu nici nu ar exista stat constituţional. I ii deosebi In
alegerile «l« deputaţi şi senatori făcut» sub ministerul 1.. Catarii, atât în cele dela
187! cât şi iu cele din urmă «lela 1875, s'au păzit toate prescrierile roiistituţiunci,
asa numitele pnladiuri ale lib«*rtăţii. Listele electorale s’au alcătuit de primării;
cmc o'a fost mulţumii de primării a putut apelă la tribunale; cine le-a crezut pe
acestea influenţate, a putut recurge la Curtea de Casaţiuiic, care fiind inamovibilă
a fost totdeauna în afară de influenţa guvernelor. După listele electorale astfel
alcătuite s'au ales deputaţii şi senatorii, l oate libertăţile publice ale Oonstituţiunii
au fost res|H*ctate. Nici o întrunire publică elertorală nu a fost opntă. nici un jurnal
nu a fost impedreat «le a spune ce a voit, de a insultă guvernul şi de a’şi recomanda
candidaţii săi. Sub asemenea auspicii legale au «*şit din urnele electorale senatorii
şi deputaţii dela 1871 încoace.
.Şi en toate acetic ei nu sunt adevărate expresii ale ţării? Dar dară nici prin
primării, nici prin tribunale, nici prin Curtea «le Casaţiuiic, nici prin presa liberă,
nici prin libere întruniri iui s'a putut dobândi adevărata expresie a ţârei, se vn
putea ea oare dobândi prin articolul «l-lui Krdmann de Hahn din Prager Politik?
Să fim cel puţin consecvenţi în dcducţitiniic noastre. Dacă ceeace pretinde
D-l d«‘ Iiahu şi împreună eu l)-sa mica parte a opoziţiuuci noastre sistematice, csl<
adevărat, atunci concluziunea neapărată este aceasta : Constituţiunea elaborată
la 1806 trebuie răsturnată, fie prin reforma ei legală, fie prin lovitură de stat; căci
ea ' - dovedit incapabilă de u produce sau a menţinea un sistem adevărat repre­
zentativ.
Dat presupunând eă ar fi aşâ, vrcâD-ldc Ilahn să impute Principelui Carul,
pentru «e nu a lovit el Constituţiunea pe «are a jurat la 1866? sau să acuze mi­
nisterul L. Catarg», pentru ce nu a rupt el pactul fundamental al Statului? Schim­
barea Conslituţiunei, «Iacă va fi vreodată la ordinea zilei, va trebui să se fudepli-
nească prin o lucrare pacinică, de jos în sus, iar nu prin apel Iu violenţă «le sus In jos.
IV câtă vine Insă trăim sub regimul Constituţiuiiei de astăzi. Ministerul L. Ca-
targi a funcţionat si funcţionează in inod regulat, posiţia lui constituţională e corectă
Insă D-l de Hahn mai atinge şi altă coardă. D-sa găseşti*, că administraţia
•i «letail a acestui Ministru «*st«* rea, şi citează drept dova«lă numele unui Prefect,
numele unui Inspector de «Inim de fer şi numele unui «lelapidutor de bani publici,
care după «1-sa UU este destul de energie urmărit de justiţie. A intră pe acest teren
de discuţie cu d-sa, ne-ar păreâ prea puţin serios, fiindcă n’nr aduce nici un folos
2)4 KEGELK CARUL I

in lămurire.*' disrtiţiunii. Lăci presupunând că am fi dovedit de falşă afirmarea


d-sale asupra celor trei cazuri, sau presupunând că din contră afirmarea D-sale
supra acelor trei cazuri s ar fi dovedit de adevărată, ce poate probă aceasta in pri­
vinţa administraţiei unui Stat întreg, cu toată suiua colosală de cazuri izolate ah
ci? Că intr’o asemenea administrare lucrări bune şi lucrări rele sunt totdeauna
amestecate, se înţelege dela sine, şi întrebarea nu este dacă sunt şi cazuri rele izo­
late (căci de aceste sunt, şi sunt inevitabile I ii orice Stat), ci întrebarea este, dacă
majoritatea cazurilor este bună, şi dară e sănătoasă direcţia principală a fiecărei
ramuri de administraţie. Pentru a da Insă un răspuns la această întrebare, se cere
un altfel de studiu decât acela ai unui articol de jurnale, şi poate uu altfel de om
decât d. Krdmann de Haini. De altmintrelea este o procedare regulată a foilor de
opozitiunc sistematică de a releva câtevâ chestii izolate, şi de a condamna apoi
toată administraţia guvernului în urma criticei a unei părţi neinsemuătoarc a ei
Procedarea este de mult cunoscută, insă e prea eftină pentru a merită să fie luată
In serios.
Adevăratul inveutariu al faptelor Ministerului L. Catargi nu poate fi decât
practic şi complect, şi cine vreă să-l cunoască, trebuie să studieze cu dcamăimniul
decretele şi raporturile ministerelor, precum şi desbaterile Corpurilor legiuitoare.
Se va vedcă atunci, re s’a făcut şi cât s’a făcut sub Ministerul L. Catargi, in fiecare
resort al administrăm publice.
O altă întrebare insă este, dacă Ministerul L. Catargi a făcut destul in timpul
functionărei lui? I)aeă aceleaşi întreprinderi bune uu se puteau realisa mai iuC*
şi mai ncmcril? Dacă uu si* puteau stârpi mai multe rele? Dacă iu gruparea poli­
tică a oamenilor politici din Hoiuâiiia uu s'ar găsi un aJt minister, care să corespuns,
mai bine trebuinţelor reale ale tării?
Această întrebare intr'uu stat constituţional este totdeauna deschisă. Răs­
punsul ei Insă nu se poate «la de cel d’intâi venit, ci se poate da numai de organele
Statului constituite pentru aceasta. Sigur este, «*ă I ii ziua. iu care respuusul ace Im
organe uu ar mai fi favorabil Ministerului L. Catargi, acest Minister va abdică şi
va lăsâ continuarea lucrării începute altor persoane, care să se bucure di încrederi
Domnitorului şi a Corpurilor Legiuitoare.
Totul este numai, ca această schimbare să se petreacă în mod legal, I ii sânul
a însuşi acelor înalte organe ale Statului. Dela această legalitate atârnă valoarea
atârnă poate chiar existenţa ţării constituite.
Acestea aveam să le zicem « a întâmpinare la articolul d-lui Krdmann de Hahn
din Prager Politik. D-sa îşi termină lucrarea prin dorinţa dc a se lua I ii considera-
ţiune : „avertismentele «x* le dă un bărbat leal". Dară domnul Krdiunnn de Hulii»
este iu adevăr un bărbat leal, atunci va lua şi d-sa in considerare aceste observări
moderate la avertismentele d-sale mai puţin moderate.
Dar dacă sub numele «l-lui Krdinanu de ilahn s’ar ascunde uite persoane,
dacă s'ar ascunde poate vreunul sau altul din foştii miniştri dcln 1870 şi 71, cure
sunt singurii lăudaţi in articolul D-lui de Hahn, atunci am da unor bărbaţi, care
aruncă insinuări in contra Prinţului şi guvernului Tării lor prin foi streine, un dt
epitet, decât epitetul de leal. Atunci insă şi discuţia ar trebui să înceteze. Căci orice
discuţie presupune buna credinţă şi uu scop comun, spre care ţinteşte, şi care nu
poate fi altul decât sincera aflare a adevărului.
N ’avem de adăugat nimic la răfuiala dalii de scriitorul anonim
dela Curierul de laşi autorului Krdmann von Hahn. Lucrurile sunt
discutate în loată latitudinea putincioasă, şi cetitorul este pus in stare
a judecă cu nepărtinire complexul faptelor şi imputărilor ce au fost
aduse, in acel prilej, acţiunei Principelui Caro! 1, ca Domn al României

llrosurii ..Spionul l’russian” .

Am spus că tot in cursul anului 1875, poate ca chiar simultan


cu apariţia broşurei Baronului de Ilahn, s’a mai distribuit, clandestin.
Şl A DOUA SA CAPITALA 215

o altă broşură, conţinând atacuri in potriva Principelui Carul I. A-


ceasta, scrisă din capul locului in limba română, poartă următorul titlu
şi indicaţiunc de tipărire : Spionul Prussian, sau Principele Curai tir
Hohenzollern Domn al României, de Jordachi Vulpescu. Berlin. 1S70
i tupisl 0. Wilhelmstrassr A'o. 70.
Ca autor al broşurei se indică mai târziu pe Glieorghe Mârzcscu,
unul din capii opoziţiei icşane. D-l Maiorcscu, iu Diseursurilr sjde Par
lamentare, afirmă acest fapt, şi desminte svonul care atribuia tot lui
li. A. Sturdza paternitatea Spionului Prussian; Dim. Sturdza insă
a avut plină cunoştinţă de scrierea, tipărirea in străinătate, (în Geneva,
Elveţia, după cât suntem informaţi, deşi poartă data din Berlin, lu­
crată întru tipografic de surdo-muţi), şi introducerea pc ascuns a bro­
şurilor mai întâi în Bucureşti şi apoi respftndirea lor în ţara întreagă
Deci. zice D-l Maiorcscu, autor, D. .4. Sturdza nu. dar de eoni
>cn{ă, dai In textul acestei broşuri, cea mai mare parte din îuvinuirili
ce se aduceau Principelui Carul 1, coincidau cu acele din broşura pre-
citată.
l-aptul acestor atacuri mălini, negreşit, profund pe Domnitor, ji
Iacă conspiraţiunea urzită n’a pulul reuşi, aceasta se datoreşte în
principal inţelepciunei lui Miliail Cogălniceami, care a ştiut să oprească
ia timp lucrurile, să împiedice desăvârşirea acelei greşeli enorme, la
care se asociase un moment şi el. Evenimentele externe se precipilară,
şi uşurinţa uimi moment ar fi putut răpi ţărci româneşti glorioasa
pagină a ncatâmfirei, pe care a scris’ o apoi Regele Carol I.
Împrejurările politice contribuiră apoi. ca întreaga coaliţiune ce
complotase contra Principelui Carol I să 'şi schimbe părerile ce şi
formase in 1X75 70, aşii că, conspiratorii de atunci, să devie apoi

F artizanii sinceri şi devotaţi ai aceluiaş Domnitor şi ui intregei sale


liuastii.
Dimitrie Sturdza şi Gh. Mârzcscu, ca şi toţi cei ce conspirară
la 187"), ş'au recunoscut greşala ce erau să comită, şi mulţi din ei au
fosl apoi sfetnici credincioşi ai Domnitorului pe care încercase să 'I
detroneze, al Regelui rare, în ultimele sale dispoziţiuni, acordă ertarea
tuturor prin cuvintele cuprinse la începutul Trslamrnlului Său.
unde zice :
„Mulţumesc din suflet tuturor cari au lucrai cu Mine şi cari au
servit cu credinţă, iert acelora cari au scris şi au Vorbit în contra
Mea, căutând a Mă calomnia şi a arunca iudocli asupra bunelor Mea
i atenţiuni".
210 RMiKI.K CAROL *

CAPITOLUL XI.

In epoca războiului Ruso-Româno-Turc.


1876 —I8F8.

Principele Carul I dăruieşte Incului bustul lui lirigore Al. Iihiea-Vod*


Serbarea centenarului râpirei Bucovinei.

J iţr ipsit fu laşul in decursul anilor 187(i. 77 şi 78 d< pre-


J zenţa Suveranilor ţârei, şi aceasta s, ex-
3 plieă prin faptul eâ evenimentele poliţe
" cari se pregătiau şi izbucnirii apoi ;u toai
furia lor, prin declararea resboiului Ruso-
Turc, la rare silită fiind participă şi Ronvî-
uia, cutremură din temelie existenţa chiar
a Statului nostru, şi astfel nu mai Fugă
duiră nici un moment lipsa Capului Sta
tnlui de acolo, unde trebuia clipă cu clipă
să se vegheze la mântuirea şi viitorul ro­
mânismului.
Preocuparea generală provocată de pregătirea şi apoi intrarea
Iilor ruseşti in ţară, cum şi participarea iusăşi a României la campania
Ruso-Turcă, îngădui puţine momente grijilor interioare, şi orice tr
buinţi locale se lăsară pe al tindea plan.
Totuşi Prinţul Domnitor, in mijlocul preocupaţilor sal ivâr-
şitoare. nu uită de făgăduinţa dată în anul precedent Ieşenilor, şi des­
pre care am amintit în Capitolul precedent
Apropiindu-se centenarul îngrozitoarei drame petrecute in Iaşi.
la 1 Octombre 1777, când vrednicul de laudă şi veşnică amintir.
Domn al .Moldovei Grigore Alex. Ghico-Vodă. protestând in potri
răpirei neaşteptate a mândrei şi mănoasei părţi din Moldova, mmită
Bucovina, drept resplată fu mişeleşte ucis de trimeşii l ’ adişahului lin
Stainbul. la conacul turcesc din piaţa Bcilicului. atât lutorităţile
orăşăneşti, cât şi marea majoritate a cetăţenilor ieşeni se pregătiau
să serbeze cu importanţa cuvenită, această dureroasă aniversare.
Diferite dispoziţii fură luate de Primăria laşului pentru :i si
sistematiza piaţa numită Beilic. din care fură mulate pescăriile şi cele­
lalte precupeţii, în scop de a se face un frumos parc, pe locul )>re-
Şl A DOUA SA CAPITAIJ 217

supus al grozavei întâm­


plări întrucât nici urmă
din conacul in chestiune
nu sc mai vedea pe acea
piaţă şi nici indicii în­
destulătoare nu erau.
Cugetul intregei po­
pulaţii ie.şane era că să
se dec acestei aniversări
importanţa politică şi na­
ţională pe care o merită.
Se găsiră lotuşi câteva
voci singuratice, câtevâ
instigaţiuni străine, cari
să încerce a micşoră in-
flăcărarea sufletească a
celor ce deplângeau gro­
zavul fapt al râpirci Bu­
covinei, sub cuvântul că,
prin asemenea serbare
s ar fi adus jignire nta- Mustul lui Grigore Alex. Ghica-Vodâ, ucis de Turn
relui Imperiu apusean ve­ In 1777, dftruit laţului de Principele Carol I.
chi Fnintaşii laşului erau
imtărîţi insă, că cu orice preţ să 'şi manifeste durerea şi compătimirea
i pentru faptul pe care nici veacurile, nici ameninţările puternicilor
cini nu ’ 1 puteau inăduşi şi face să se uite vreodată.
laşul îndurerai voia să aibă dreptul de a plânge m ărar... in
neputinţa de a şi manifesta în alt chip suferinţa şi indignarea sa.
O l ce dădu însă. mai mult curaj şi îndrăzneală cetăţenilor Ieşeni
Moldovenilor în genere, ca să nu se dee în lături dela serbarea ce
prncctnu, fu însuşi Principele Parol I, care. neţinând samă de supă­
rarea ce ar putea-o prileji marelui imperiu vecin, sau chiar înaltei
Porţi Suzerană încă a ţărei. făcu să se execute, pe socoteala sa, un
frumos şi bine nemerit bust în marmoră a lui Grigore Al. Ghica-Voevod,
pe care il trimese ca dar Primăriei laşului, spre a fi aşezat in piaţa
Medicului, care, cum am spus, fu anume întocmită pentru însem­
narea şi memorizarea locului dccapitărei Domnitorului Moldovei din
1777.
\cest fapl mărinimos umplu de bucurie inimile Ieşenilor, şi dădu
curaj tuturora ca să stăruie cu atâta mai mult in manifestarea senti­
mentelor lor de durere, pentru cruda amintire a răpitei Bucovinei.
Primarului laşului, primi iu acest sens, o adresă, datată din 21)
Inii' IS7fî. din partea Mareşalului Curţci Princiare T . Văcărescu, care
sc espriinâ a s tfe l:
Oommi/f l’rimar.
In toamna anului trecut, M. S. Diuniiitorul a promis oraşului laşi statua Dom­
nului Grigore Ghika. Această operă de artă, executată In marmoră, de distinsul
nostru artist I luminii Stork, fiind acum terminată, am onoarea a Vă face cunoscut
că am pornit'n deodată cu aceasta, lutr'o ladă. la adresa Domniei-Voastre, rugâu-
du-vă, din înalt ordin, să binevoiţi a dispune aşezarea ei la loeul destinat, spre >
218 RKttKLK CAROL I

servi, conform voinţei Augu.stului no*tru Suveran, <le eternă aducere aminte a
Domnului Komftu rare 'şi a dat viaţa pentru apărarea drepturilor ţărci.
Profit de această ocaziune spre a Vă rugă să primiţi, Domnule Primai as:
gura rea prea osebitei mele eousidemţiuni.
Mareşalul Curţei, T. Vâctirescu.

Faţă cu acest mărinimos act al Domnitorului Carul I, întreg Con­


siliul Comunal al laţului insărcină pe Primar să mulţămească căl­
duros pentru darul ce se făcu vcchei Capitale a Moldovei, care-;
reamintea sacrificiile făcute in trecut ţi eroismul bărbaţilor ce au condus
ţara. iu momentele cele mai grele ale existenţei ei.
Primarul trimise atunci următoarea elegramă către Domnitor

Prea lii/llfale Doamne,


Sunt interpretul dorinţei u toată populaţiunea oraşului laşi viind supus i
exprimă Augustului nostru Suveran sini ţi mintete noastre de recunoştinţă, pentru
bustul de glorioasă memorie a Domnului Grigore Ghvku, eu rari' a|i binevoit
dota urba noastră, şi căra va servi atăt pentru memoria nobilului bărbat earc s a
sacrificat pentru apărarea drepturilor ţărei sale, precum şi a luălţimei Voastre
care aţi binevoit a aminti faptele sale.
A Inăltimci Voastre prea plecat şi devotat sere-.
Primarul Municipiului laşi. Gr. Tu/escu.

După aceasta Consiliul Comunal dispuse cumpărarea, din I cin


berg, a unei coloane de marmură, ce urmă să servească de piedestal
bustului trimes de Principele Carol 1, coloană care se aşeză lângă mareo
piatră mormântală ce fu pusă în mijlocul nouei grădini plantate pe
piaţa Beilic.
Ddală această instalaţie sfârşită, se putu organiza o serlain / /-
nehrii publică, in amintirea /aptului decapitărei lui Grigore Ghica-Vodii,
pentru care fu intocinit de Primărie următorul l ’rwjrain .
I. In ziua de I Oclomvric l.X7f» orele 1, Kminviiţa Sa Mitropolitul Moldovei
şi Sucevei. împreună cu înaltul cler va binevoi a săvârşi In biserica Sf. Mitropolii
opanahidă religioasă, la care sunt rugaţi să asiste toţi funcţionarii civili - militai
clt-rul, romul profesoral. Consiliul comunal şi tot puidirul. In ţinută de doliu.
II. Pupă săvârşirea ceremoniei religioase întreg rortejul, cu Eminenţa Sa
Mitropolitul Moldovei In rap şi iu sunetul muzicci, care va executa uu marş funebru,
va merge in procesiune- la mormântul Domnului Grigore Ginea, pndr s’a aşezat
bustul acestui Domn, oferit de Măria Sa Domnitorul României Carol I, spre a se
face rugăciunile cuvenite.
III. După săvârşirea acestei rugăciuni, subsemnata! Primar va rosti un dis­
curs in amintirea faptelor răposatului Domn.
Primarul Municipiului Iaşi, îV. Gane.

Nu numai o mulţime imensă din laşi şi din ţara întreagă parti


eipă la această măreaţă festivitate dureruasă, ce se organiză in lo­
calitate, dar încă mulţi delegaţi, ea şi persoane particulare, din locui­
torii români ai ţârilor înconjurătoare veniră aici, cu acel prilej, şi-şi
uniră glasul lor eu al acelora ce organizaseră serbarea.
In anul următor, 1877, repetindu-se serbarea, după cum se luase
holărîrea în prima întrunire, poetul bucovinean Dimitrie Petrino fu
unul din cei mai înfierbântaţi cuvântători, arătând durerea şi părerea
I
Şl A DOUA SA CAPITAI.A 2111

iii rău cc simt toţi lo-


cuilorii liăstinaşi ai Bu-
covinci, văzândusc deo­
sebiţi şi îndepărtaţi dela
sânul patriei mame.
Serbările aceste con­
tinuări iară câţiva ani
dearândul la aceleaşi date
aniversare de 1 Octmnbre.

Oilrrili urări ocazionale


ale Ieşenilor.

Primarul laşilor, a-
dresând la începutul anu­
lui 1877 obicinuitele urări
l'amiliei Suveranilor ţâ­
rei, primi cu data de 3
Ianuarie, următorul răs­
puns din partea Domni­
torului :
D-lui Tufeseu.
Primar al laşului.
Am primit. Doamna şi
E u , cu deosebiţi pliem* ură­
rile CC cu ocasiuuea anului nou
ne u-ţi trimes iu numele Co­
munei laşilor, acest oraş care Mottunicniul ridicai de Primăria laşului In amintirea
Intre altele ale ţărei ocupă al «IrrapiUm lui (irigore AU Ghica-VodA.
doilea loc iu inima Noastră.
Vă rugăm fiţi şi astădală interpretul simţimintcJor Noastre de dragoste şi al ură-
r ilo r Noastre călduroase către iubiţii noştri leşani.
CAROL.
Cu prilejui zilei de 10 Mai 1877. Primarul laşului trimise Suve­
ranului următoarea telegramă :
M. Sate Domnitorului.
Bucureşti.
Astăzi iiiipliiiiudu-sc al unsprezecelea an de Domnie a Măriei-Voastre fu Hoiuâ-
nlu, Consiliul Comunal, in numele Municipiului laşi. se grăbi şte a vă depune cele
mai sincere şi respectoase* urări. doriudu-Vă viaţă lungă şi fericită pc tronul României.
In momentele grave prin care trecem, ţara plină de încredere iu brava ei ar­
mată .şi in ilustrul ei Şef. care numără atâtea fapte militare In analele Augustei Sale
familii, speră In Dumnezeu, că ’şi va reluă şi menţine cu onoare locul său intre sta­
tele independente ale Europei. Dumnezeu să vă ajute I ii sprijinirea justei cauze
i Patriei Române.
Sa trăieşti Mânu Ta.
Să trăeaseă Măria Sa Doamna.
SS trăeaseă România liberă şi independentă.
Primar, Sc. Pustia.
Consilieri : A. H a coo ifâ , .V. dane. P. Manjirw, I. lonju, .1. Beteik. Dimi-
trir Rnselti, loan Ornrscu, I. Corfescu, ton tnnop, C. Cerchez, St. Pavducu.
Medie primar al oraşului t)r. FleLdein.
Medici de despărţire, Dr. Lefter, l)r. Buss, Dr. luliano, Ur. F iii peseu, Dr. Butcii.
220 REGKI.K CARO!.

Toi cu prilejul zilei de 10 Muiu. .Mitropolitul Iosif al Moldovei


adresă Prinţului Domnitor următoarele cuvinte :

O ierul b ise ricii române iu genere, în toţi tim p ii şi tu tonte îm p re ju ră rii' ,


f o it îm preună cu naţiunea lu toate faptele naţionale ce s'au petrecut în ţurf
decursul v ea cu rilo r, până in /.iun de a stă z i, p re cum însăşi isto ria noastră arata,
că cu ad evărat iu totdeauna b iserica a fost cu ţara şi ţara cu biserica.
A stă zi, rân d p a tria noastră com ună, scum pa noastră H o m ănie, re» p ri
nişte îm p re ju ră ri g ra v e, cari insă ne face să sperăm că această ţară bin ecuvân tai;»
de Dum nezeu cu toate d a ru rile n a tu rii, eă poporul român em inam ente creşti,,
după secole de felurite în ce rcă ri, va ajung e in fine la o stare m ai fe ricită , li» «• star»
de sine stătătoare, după dorinţa un a n im ă e xp rim a tă p rin reprezentanţii săi ;
când vede iu ca p u l acestor a sp ira ţiu n i naţio nale pe M ăria T a , in sp ira t de im t
m intele generoase şi măreţe ale g lo rio şilo r noştri D o m n i d in Irecu t, cle ru l, zic - u
atât m ai m u lt, dela cel d in tă iu până la eel m ai de pe urm ă, nu p oale să răm ână
nemişcat de areleaşi sim ţm iin te naţionale rom âneşti, de c a ri tot R o m a n u l este astă/.»
în su fleţit, avân d iu cap pe M ăria T u .
A cest cler n a ţio nal ortodox vine in această m em orabilă zi de 10 M ani, pri
vocea mea sm erită, a e xp rim ă M ăriei T a le u ră rile sale sincere, rugând pe Dum nezeu
să V ă dăruinseă ani îndelungaţi şi fe ric iţi pe T r o n u l R o m â n ie i independente, spre
a conduce destinele poporului rom ân Ia port fe ricit şi biserica n aţio n ală la splendoare
e i antică !
Să trăească R o m ân ia libe ră şi independentă !
Să trăieşti M ăria T a !
Să trăească M ăria Sa Doam na !
t /<«//. Mitropolitul Motdomi Sncri" •

Domnitorul respunsc atunci urărilor ce i sc adresă


P m t S f in ţilo r P ă r in ţ i,

Iu zilele m ari ale R o m â n ie i, cle ru l a fost p u ru n i a lă tu ri cu na ţiu n e a , sau


m ai bine zicând a fost însăşi naţiunea.
N u putea să fie altfel şi astăzi, când naţiunea rom ână proclam ă h o t â r in -
sa de a tr ă i cu propriu sa viea ţă , de a fi stăp ână destinatelor sale, dc a fi de sine
stătătoare.
I.a vo tu rile C o rp u rilo r Leg iu ito are , însene:» aduce b in ecu v ân tă rile sal im
să iiii credem in succesul cauzei noastre, cum să ne în d o im că g la su l popom ito nu
va fi si glasu l lu i D u m n e z e u ?
Iii numele n a ţiu n ii p rim esc b in ecu v ân tă rile Prea S fin ţie i Voastre v cu to ţii
să strigăm :
S5 trăviiscă lto m â n i:i !
Să trăească biserica ei !
CAROL.

Trecerea oştilor ruseşti în Românişi. începând mai alt-s prin laşi, umle
siveau deschisă comunicaţia cea mai îndemânatecă prin podul dc fer
dc peste l’ rut şi linia ferată laşi-l'ngheni, şi fraternizarea armatelor
acestora cu cea românească, mai ales când Principele Carul I al Ro­
mâniei primi şi comanda superioară a corpurilor ruseşti, ce luptau n
Haleam, pentru dohorîrea relei mai vajnice întăriri otomane. .-etatea
Plevna, comandată de Osman-Paşa, încă contribuiră ca să lege mai
puternic relaţiunile dintre poporul românesc şi Domnitorul seu. şi
Ieşenii i u i fură dintre cei ce mai puţin se entusiasmară şi mândriră d<
faptele măreţe ale Voevodului lor. Drept aceea, când armatele aliate
Şl A DOUA SA CAPITALA 221

reuşiră să zdrobească rezistenţa turcească, şi să facă să cadă spăimân-


tătoarea Plevnă, bucuria ce se revărsă în ţara întreabă, se simţi şi
mai puternic în laşi, întrucăt se cunoştea că în jurul căzutei cetăţi.
primise1 botezul de sânge cel mai viteaz din regimentele armatei ro­
maneşti. Regimentul al X lII-lc a de Dorobanţi, compus din fiii laşului
si ai Vasluiului.
Primând şi Consilierii Comunali ai laşului trimise îndată, cu acest
;>rilej Marelui Căpitan, următoarea telegramă :

M u r ir i S nlr P r in c iţ t e lo i ('.a n d I.

M ul iştep tata veste despre căderea P le v n ci şi ca p tiv a rea lu i Osm an I^ ş a .


i'ia tă armata sa , străbătând ca uii fulger Iii tonte u n g h iu rile ţârei, au fărut să
tresalte b ă trâ n u l M u n icip iu al la şilo r.
In num ele concetăţeni lot n o ştri, .subsemnaţii C o n silie ri co m u n ali, in un ire cu
P rim a ru l com u nei, ne g ră b im a e xp rim ă călduroasele noastre felicită ri M ăriei Sale,
u b itu l şi g loriosu l nostru Su ve ra n , care după sccoli de u m ilire ai făcut să răsune
duie in lume v ic to riile arm elor rom âne, îm p lân tân d stin d a rd u l R om ân iei pe for-
tu rile in a m ic ilo r se cu la ri a i cre ştin ă tă ţii.
U inevoiască ce ru l ca epoca de renaştere a R o m â n ism u lu i, in aug urată p rin
succese m ilita re căpătate iu B u lg a ria , să deschidă era M ărirei N a ţio n a le : ia r M ăria
l a c uii demn succesor a Im Ştefan cel Mare şi M ihni B ra v u l, să conduci b ra va
noastră a rm a tă pe calea (d o ric i şi u N em u rirci.
Să trăească R o m ân ia lib e ră, m ândră şi v icto rio asă !
Să trăeşti A uguste D o m n it o ri
Să trăcnscă Augusta noastră D oam nă !
Să iră e a sc ă eroica noastră a rm a tă !
P rim a r. Sc. P a s iia .
C o n silie ri : A . Karovilâ. S . dane. I*. M anjiroo, (ir. T iifrs ru . C. /toroMpS, T.
Teulti. I) Huşii. M ajor G. H a:u , /. lorya. A. lie lc ik . D ini liu s e lli, I. Ornrxeu, (..
C. Cerchez. I. Corjtscu , /. lanoo. SI. PtwHctfU.

O d a t ă cu aceasta, o mare parte din cei mai de samă fruntaşi


a i la ş u lu i trimese deosebii Suveranului o n il fi telegramă, in euprinsul
următor :
M . S a le ('.a ra i I , D o m n ito r u l Ito m â n ilo r.

Succesul stră lu cit a l v icto rie i a rm a telo r a liate Bum* şi R om âne, cu luarea
i'lcv u e i conduse de b ra v ii C ă p ita n i, a um plut de bucurie in im a fiecăruia R om ân .
N i cetăţeni ai la ş u lu i, suntem m â n d ri şi fericiţi a puteâ saluta pe M ăria Voastră,
eroicul conducător, care îm p reună cu arm ata R om ână, alăturea cu u M ajestăţei
Sale îm p ă ra tu l R u s ie i, a făcut să renască (d o ria şi c u ra ju l străm oşesc, probând
lume» că R o m â n ia an* un v iito r a R o m â n ie i, care având pe A lte ţa Voastră m rită
.1 in tra cu *tat p o litic in concertul N a ţiu n ilo r Suverane ale Kurop ei.
Să trăească R o m â n ia Independentă.
Să trăiţi M ăria V o a stră . îm p reună cu Augusta V o astră Doam nă
Să trăea*că M ajestatea Sa A le xa n d ru I I . îm p ă ra tu l tu tu ro r R u şilo r.
Să trăească arm atele aliate .
1. ( o rjrs c . St. P a o e le s ru . C o lo n e lu l la c o o a th i. A . VtlluJA, C o rje s ru . D . .M eleyhi.
M aia H a n i I). T a e u , C.am ban. V ir lo r , C hcuryh iu . Şlefa n escu . P u m p ilia n . lio rş a ,
T .riijoria n , Itn cu viiâ . M u s t r a i. A n la n rs ru . T to h a r i , llo g u ş , A lb in e i, A le x a n d ru
la n u l ţi Slurzescu, D r. P a te u . D r . M a r ş . D i m i lr i r D a n ie l. C . .1. L u p u . G. I. L u p u .
I a ipu IM d n rth i. Y e lriu . l-'loreseu. T r a n lo m ir . M ih â ilr s r u . C o l. M ir o n r s r u .
S eânleiatm D im a . I ) r . F ilip e s c u , l ) r . d u r e a , I ). A n d re i. I. D u m b ra vA , P n n a itiu ,
Col. P n v io o . Ilie s c u . .M anea . V a s iliu . C . .M a n olr, Cosi. M ir c e a , ls u n !e s e u . T h . d u ş ii.
C lis e i D im it r iu , Isecesru. C o n s la n lin o o , S co r p a n . Ţ iu iţ i. M u s te a , lo ry a . D . .M ih a il.
C u :u , Theodorean u , C lo d iu s . M ih â ile s c u S ic ş o i, U a rb u , C o l. C risle a , C ol. D icu le s cu ,
RROKI.E CAROl. I

M tiesinm ttiri, Th. Ilo lrz , Cot. A ln u lu lr. M m ujiroo. <M zlnriu, Cosi. P o li:. Th. T âilln.
\ l. C itzltiria , C. C ilirra . tir. M U U fltl, Ş lr/iln iu . Col. M tw nuli, rlc.

Tot în acel timp Consiliul Comunal hotărî ca unul iliu Ajutorii


de I’ rimar ţi doi Consilieri Comunali să meargă la Bucureşti, ca de­
legaţi ai laşului, şi să adreseze personal felicitări Domnitorului, pentru
strălucitele fapte de arme repurtate in resboiul din care ş'n căpătat
ţara noustră independenţa.

Faplelr eroice şi răsplata (lată de llumnilor Iteiptuenlului MII


de Dorobanţi, şi reintrarea acestuia in laşi.

Se ştie că la 1 Februarie 1877, anul răsboiului, s'a reorganizat


din nou armata ţărci şi astfel Hegimculul al 7-lea de Dorobanţi din
Iaşi fu denumii Regimentul X I I I tli Dorobanfi, şi compus aluneca
din două batalioane, cu reşedinţa principală in Iaşi, şi cu 1 batalion
la Vaslui. Prima inspecţie i s'a făcut de Domnitor in ziua de 2f> AprilU
1877, iar la 29 Aprilie acel an. Regimentul fu trimes in marş pătui la
Fiatra-Olt. Apoi la 22 Iulie 1877 Regimentul trecu Dunărea, în faţa
eetăţei Nicopolc.
Acest Regiment a luat o parte din cele mai active in răsboiul
din 1877 78. luptând când singur, când împreună eu Regimentul •
de Infanterie, lot din laşi, iu zilele de 27 şi 31 August. 6 Septembre
7 Octombrc, cum şi la luarea eetăţei Rlevna. şi distingandu-se prin
bravura şi vitejia sa. mai ales la atacurile date asupra redutei Griviţa.
din jurul Plevnei.
In ziua de 27 August el /u primul llrgimenl ui armatei româneşti
rare primi botezul tic sânge in faţa G riviţei: o mure parte din oamenii
şi ofiţerii re-l compuneau, căzură în limpid asaltului îngrozitor al acelei
redute.
Cu acest prilej Prinţul Domnitor, pentru răsplata ş: amintirea
vitejiei arătate, decoră drapelul Regimentului X I I I cu Marea Cruce
a ordinului Steaua României. .Mai târziu, după căderea Plevnei. Re­
gimentul al X U l-lea fu însărcinat a escortă in (ană un număr de
vreo 8000 de prizonieri tutei.
Iu ziua de 15 Decembre 1877. avu loc la Bucureşti, in Palatul
Domnesc, serbarea derorărci drapelului acestui Regiment. serbare
care s'a făcut chiar în sala Tronului.
Despre această patriotică şi înălţătoare serbare. Monitorul (Iliciţii
al ţărei ne arată că : M. S. Domnitorul, fiind răcit şi neputând e.şi
din rasă, a binevoit a ordona caodeputaţiunedin Regimentul al X lll-le a
de Dorobanţi. înainte de marşul său spre Iaşi, să se prezinte u dra­
pelul Regimentului, spre a primi deeoraţiunea Stelei României, care
a fost conferită acestui Regiment pe câmpul de război, pentru stră­
lucita sa purtare in lupta dela 27 August.
In sala Tronului se află corpul ofiţeresc, deputaţiuni de toate
gradele din fiecare companie, cari au fost decorate cu medalia de : Vh
lulea militarii şi Crucea Sj. Gheorgbe, in total una sută de oameni
$1 A DOUA SA CAPITALA 2»

înălţimile lor, înconjuraţi de casa militară ţi în prezenţa d-lui


Ministru al Afacerilor străine, care adusese însemnele Ordinului, de
D-nii Generali Cemat ţi Racoviţă, au pus pe drapelul Regimentului
Steaua României. Apoi s’ a făcut apelul ofiţerilor cari erau propuşi a
se decora eu Steaua României, dar care nu primise încă decoraţiunile:
M S Elisaveta Doamna a pus fiecăruia pe piept semnul de vitejie
CC câştigase.
Cu acest prilej M. S. Domnitorul a rostit următoarele cuvinte :
„Regim entul al X lll- le a a meritat prin bravura sa. cea mai mare
istincţiune. Steaua României pe drapelul vostru, va aminti pururea
că Dorobanţii de laşi şi Vaslui, au fosl cei d'intăi care au dat piepl
cu duşmanul. I.a 27 August, am avut ocaziunea a admiră vitejia voastră,
pi -are niciodată nu o voi uita. Intoarceţi-vă acum în a doua Capitală
a României, care poate fi mândră de voi.
TrăeascS bravul Regiment al X lll-le a ".
I raţe entusiaste răspunseră la aceste cuvinte, urmate de strigăte :
Trăească Măria Sa Domnitorul I Trăenscă Măria Sa Doamna I
Apoi corpul ofiţeresc ţi deputaţiunea de toate gradele, au defilai
înaintea Măriilor l.or. care le-au urat cale bună ţi ani fericiţi.
In Memoriile Sale. Prinţul Când aminteşte, că la 27 August Re­
gimentul X I I I de Darabanii a j'arul a recunoaştere straşnicii, susţinui
i'c artilerie şi cu această ocazie a alungat avant-posturile turceşti din
poziţiuuilc lor întărite. Regimentul s’a purtat inlr'un chip aţii de stră­
luci' încât Impămtul Rusiei a dat fiecărei companii câte două cruci Sf.
(iheorghr: eu i-am împodobit steagul cu cordonul Stelei României.

îndată după ce Domnitorul decoră în mod solemn şi oficial dra­


pelul Regimentului X I I I . dispuse ca întreg acest Regiment să se în-
l narcă în laţi. unde să fie primit cu toate onorurile ce i se cuveneau.
Ministrul M. Cogălniceanu depeşă Primarului, să iec măsurile ne­
cesare pentru solemna primire a fiilor laşului ţi Vasluiului, câţi se­
nini putură Întoarce la vetrele lor, şi Administraţia Comunală nu lipsi
ca de îndată să organizeze o primire din rele mai vrednice şi impunătoare.
lnprumutăm foilor locale Steaua României, Curierul de laşi şi
altele, descrierile ce le far, relativ la această reintrare în laţi a Regi­
mentului X III, după glorioasele sale fapte de pe eâmpul de luptă.
I.uni, 2 Ianuarie (1X78), pe In oarele 7‘ /j sara, un tren special
aduse în oraşul nostru trupa Regimentului al X lll-le a de Dorobanţi.
De cu ziuă încă se luase toate prrenuţiunile pentru ca primirea
ircslui brav regiment să se faeă in modul cel mai bun şi mai entuziast
posibil.
Publicul ieşan, fără distincţiune de ning social, furnică cu câtevâ
ore mai înainte pe stradele oraşului, însufleţit de un viu dor şi de mul­
ţumirea de a vedea in mijlocul său pe vitejii Regimentului al X lll-le a ,
a căror lupte eroice au contribuit mult să ridice numele român iu ochii
Europei şi ai lumei întregi.
224 KKGKI.K > A KOI. [

Ospdul comunal şi stradele principale fura splendid ilumiuaU'.


un arc de triumf, acoperit cu flori, ştii ridicat la intrarea in oraş; bu­
chete de flori şi cununi erau pregătite să întâmpine pe bravii fii ;ii
Iaşilor.
U i gară. Primarul cu toţi Consilierii. Garda civică cu muzica I
gumei, corp oraţiuni le Studenţilor cu stindardele lor respective
fectul de Poliţie. Kpitropul Sf. Spiridon Dini. Guşti si nn imens public
aşteptau în gară şi prin împrejurimile ei sosirea trenului, care nvt ,
să aducă pe falnicii Dorobanţi ai Regimentului al X lII-lc a
Trenul sosi. Colonelul Petrovanu şi apoi întreg Regimentul se. co­
borî din el, şi cu toţii, primiţi de publicul ce aşteptă cu urale nesfârşit
trecură prin şalele gărei şi eşind în curtea de din faţă, veniră până în
dreptul arcului de triumf, ridicat la capătul stradei care conduct îi
oraş. şi se opriră acolo.
Aici toate notabilităţile oraşului şi acele menţionate mai sus. it
preună cu o imensă mulţime de public, cu torţii aprinse, întâmpinară
pe vitejii Dorobanţi cu mai multe discursuri, din care cel dintâi T
urarea de bună sosire rostită de Primarul laşului Scarlat Pustia, care
puse o măreaţă cunună de flori pe drapelul Regimentului şi roşi ur­
mătoarele cu vin te:
Domnule Comandant,
S a lu t, fii num ele o raşu lu i, buna venin* intre noi a R eg im e n tu lu i a l X I U -lc u .
care p rin b ra v u ra lu i a a m in tit vechea g lo rie străm oşească, şi s’a făcut v re d u i' Hi
acest g lorios oraş.

I.a urarea Primarului răspunse îndată Colonelul Petrovanu. >


mandnntul Regim entului:
Fraţilor Ieşeni l
P c n u itc ţi-n u , ca C om andant a l R e g im e n tu lu i al X I 11-le a de D o ro b a n ţi, con
pus d in f iii ju d e ţu lu i la şi şi V a s lu i, şi în să rcin a t dm partea tu tu ro r, a vă adresa M u ­
ce n ic noastre m u lţu m iri şi adânca noastră recu noştinţă, pentru frăţeasca voastră
p rim ire ce ne o faceţi astăzi In urbea la ş i, a doua C a p ita lă a R o m â n ie i, şi pen tru co­
rnului pusă drap e lului R eg im e ntului. Această zi m em orabilă va răm âne ite şlca isă «lin
in im ile noastre, ră c i ra totdeauna şi a stă zi, la ş ii a fost I ii ca p u l m a iiife s ta ţiiiiiilo r
naţionale, la ir u ju l şi v ite jia cu care s'au lu ptat arm ata R om ână şi m ai eu sam ă
acest R egim ent, cari* a fost recom pensat cu cea in a i m are d istin cţiu n e de M ăria
Sa C a ro l I D o m n u l R o m â n ilo r, p rin decorarea drap e lului eu Steaua Homâniei,
ca un u l ce a d a t cel d iu tâ iu piept cu d u şm a n u l, iu ziua de 2 7 A ugust şi pentru <
v ite jia sa se datorvştc Iu m are parte Ilu stru lu i şi v ite a z u lu i Com andant al arm a
de îm presurare d in ju r u l P le v n e i, M ăria Sa D o m n ito ru l C a ro l 1, care p rin înţe
leapta conducere şi c u ra j au in su fla t in tot lu p tăto ru l încrederea, ce fiecare trrb u
să a ib ă in şeful său suprem , a rid ica t şi m ai m u lt c u ra ju l trupelor, e ăn •k iin iiu
ţă rii iinpărtăşcu eu ei g reutăţile şi p ericolul R ă zb o iu lu i. Fiecare ş’a iu d e p lin ii d a­
toria rătre P a trie şi D o m nito r, fiin d sig u ri că g u v e rn u l M ăriei Sale, H cp re z citin ţiu iic
N a ţio n a lă şi toţi R o m â n ii, a v e ţi o chii ţ in tiţi a sup ra lo r, şi ca a d e văraţi fra ţi, ăutnţi
p rin toate m ijlo ace le a face ca să nu fie în su fe rin ţă arm ata pe câm p ul de luptă
şi a găsi ajutoare peste tot lo cul pentru cei su fe rin zi. M ai m u lt, au fost sig u ri ră
p rin legile făcute, şi p rin c o iit rib u ir i. existenţa celor ce vo r răm âne in firm i, precum
şi :i fa m iliilo r celor ce vor cădea pe râ u ip u l de lu p tă, erau asig urate, şi din i nu au
a v u t a ltă preocupare decât a se luptă ca a d e vă raţi rom âni şi a a ră ta efi tu p ep turile
lo r bate o in im ă rom ânească, şi ea descendenţi ade văraţi a i stră b u n ilo r R o m a n i,
au arătat lum ei că c u ra ju l şi v it e jia este născută I i i R o m â n , şi că nu aşteptau decât
m om entul spre a le proba.
«6
$1 A DOUA SA CAITTALA

Incfi odntă. mulţu­


mi ndu-vă de frăţeasca pri­
mire şi de felicitările dc
bună venire, vă zicem b in e
v 'a m y ă s il f r a ţ ilo r /, şi sâ
trâ ca scă R o m â n ia lib e rii şi
in d ep en d en ţii, su b a m ju slu l
e i S u o e ra n !. căruia cu toţii
să ’ i urăm ca, sub Augusta
Sa domnie, să reauzeze
tor*te aspirnţiunilc RotnA-
nilnr. fiind siguri că nu
numai armata, dar toţi Ro­
mânii vor face un scut din
piepturile lor, pentru apă­
rare» drepturilor Patriei,
Tronului şi Dinastiei Măriei
Sule.

Apoi, Maiorul l la-


zu. Adjutantul Şefului
U liu lu i Oardei civice
pronii ii (ă, adresAndu-se
Comandantului Regi­
mentului al X111-lea ur­
mătorul discurs:

D-/r C o m a n d a n t,

Fiii viteji ai bătrâ­


nului Municipiu laşi. Regi­
mentul al X II 1-lea de I)c-
n.băuţi, cei întâi care mi
inaugurat glorioasa luptă
pentru independenta pâ­
ini i |or. au pn bat billiei Drapelul Regimentului «I XIlMea de Dorobanţi, deeorat
că sunt adevăraţi doscen- pe «'âmpul de lupt* de Ung* Oriviţa.
(lenţi ai bravei Legiuni n
X II l-a Romană, care fu amintirea gloriei lor au fundat această urbie, a căruia
nume II poartă.
După secole de uitare astăzi bravii legiuitei laşilor se întorc triumfători, pentru
a reînvia vechea glorie stiămoşeasră.
Imaginea glorioasă a eroilor Români u lui Ştefan, a lui Mihai şi a tuturor
bărbaţilor rare s’au sacrificat pentru patria Română, astăzi străluci şte falnic asu-
ira acestor Kptători ai laşului, precum străluceşte falnic drapelul lor ornat cu
Îiistmuclc euragiului şi n bravurei.
Gard» civică din urba laşi, ca şi intngul p; por, având fericirea a oferi flori
cununi, vă salută pentru buna sosire, doreşte ca gloria şi bravura acestor lup-
& tnri să fie un exemplu viu posterităţi i.
Trăenscă Măria Sa Domnitorul !
Trăeascn bravii ostaşi ni Regimentului X III I
Trăcaseâ Rc mânia liberă şi bărbaţii care au ştiut să conducă cu succes des­
tinele ei.

Colonelul Petrovanu mulţumi Oardei civice, prin mai multe cu­


vinte bine simţite.
I)up;'i aceasta Dimitrie Guşti, in calitate de Epitrop al Spitalului
Sf. Spiridon, ţinti următoarea călduroasă cuvântare:
u
■h(\ ftKOKLE CA KOI. I

Vitejilor Ostaşi!
Sunt părinţii comunei laşului rari v'nu işit intru întâmpinări*, sunt p<V
rin tu şi mumele voastre duioase, sunt fraţii şi tlrăgălaşclt* voastre surori, sunt so-
ţiele şi mirese le voastre iubite, sunt toţi cetăţenii cari cu braţele deschise şi răpiţi
de bucurie vă salută şi vă zic : Bine a-ţi venit vitejilor soldaţi români !
Bine aţi venit, vă zicem, căci voi sunteţi cel mai preţios şi dorit dar, pe care
anul nou ni-l aduce ! Pe când însă aţi plecat de acolo, eraţi mai mulţi la număr
şi rândurile voastre acum sunt mai rărite ! Nu întreba ! . . . îmi pare de colo că se
răspunde de un voinic, ce ridicându-şi steagul zice :
„Priviţi, priviţi acolo ! şi *n faldurile pânzei veţi vedea pe cei obosiţi în luptă
pentru iubita ţară, că poposesc iu dorul ei pe reci m ovile! Acolo, acolo nu rămu
fraţii noştri de anin* !”
Aşa răspunde Dorobanţul, ş» noi ştim că nu de |H* movili, ci de^pe aceste
tronuri sa făcut întâiul botez al armatei noastre, şi Griviţa Iii foc şi sânge, prin regi
meniul al XUI-lca de Dorobanţi a fost menită după secole, să înscrie cea mai Ini
moaşă pagină de glorie a României.
Bine aţi venit vitejilor fii ai E’rutului şi Racovci, prin voi salutăm întreaga
armată, şi prin ea pe Marele Vocvod Cnml I, ce v*au condus |k* câmpul de onoare,
pc câmpul de glorie şi la independenţa noastră ! U n i!

In urmii Ion lauov, ca reprezentant al Comitetului Damelor


pentru ajutorul ostaşilor Români răniţi, pronunţă asemenea un mie
discurs.
Lt.-Colonel Petrovanu, Comandantul Regimentului al X llI-len .
respunse pe rând tuturor alocuţiunilor, iar publicul isbucni după fie­
care discurs cu slrăgăte de ura I
Apoi poporul cu torţii aprinse. Garda civică şi Regimentul al
X llI- le a de Dorobanţi, porniră după aceea in oraş. Pc tot parcursul,
aclamaţiunilc entuziaste ale poporului, strigătele de mii dc ori repe
late dc ura. şi ploaia de flori, cununi şi buchete ce dc prin toate păr­
ţile curgeau asupra vitejilor ostaşi, fii ai laşilor, nu conteniră un
singur minut până la sosirea procesiune! in curtea Ospelului comunal,
unde comandă udu-se trupei repaos, popor, dorobanţi, gardişti, cetăţenii
de prin toate cercurile sociale, făcură o singură amestecătură.
Inimile Ieşenilor bateau puternic în acele momente, căci toţi erau
mişcaţi dc un sentiment de mândrie naţională, amestecat cu bucuria
ce fiecare simţea la reînlumarea in cămin a celor cc au împlântat
cei dintâi steagul român deasupra întăririlor Irăsniloure ale duşma­
nului.
A treia zi Mercuri, Primăria a dai o masă bravilor ostaşi din R e­
gimentul al X H i-lca dc Dorobanţi, pc piaţa Palatului comunal.
Prânzul a început pc la orele 12. şi a durai vreo două ore; in
tot timpul muzica Gardei orâşâneşti a cântat arii naţionale, şi după
prânz, dorobanţi, garda civică, popor fără deosebire dc rang, se prinseră
înlr'o horn românească, danţ care ţinti aproape o oră. Stindardul
decorat al Regimentului a stat lot timpul in mijlocul mulţimei, ca
o lainică mărturie dc vitejia eroilor Dorobanţi.
Joi, după aceia, oamenii trupei Regimentului au fost liberaţi şi
parte din ei plecară pe la vetrele lor.
In seara de Vineri, 6 Ianuarie, se dădu la Teatrul Naţional
reprezentaţie dc gală in onoarea Regimentului X I I I de Dorobanţi, cu
un Tablou alegoric, în care figurară o parte din bravii oşteni şi armele
Regimentului, - cântându-se marşul triumfal Hnmiinia Independenţii
$1 A DOUA SA CAPITALA «7

şi diferite Romanic, in limba română şi cea rusească, de d-rele Righetti


şi losefina. iar actorii locali jucară piesa Gavaud-Minard şi Comp., co­
medie în 3 acte.

\lle diferite urări şi felicitări trimese de Ieşeni Suveranilor,


în l«78.

Cu prilejul anului nou 1878, membrele „Societâţei de binefacere


pentru ostaşii Români răniţi", au adresat Măriei Sale Doamnei ur­
mătoarea telegramă de felicitare :

Mâr ii i Sale FMsavcla, Doamna Românilor,


B u cu re ş ti.

Membrele Societăţii de Binefacere pentru ostaşii Români răniţi, pătrunse


de cel mai adânc devotament pentru graţioasa noastră Presidcntă, aduc Inălţimei
Voastre eu ocazia anului nou, cele mai călduroase urări pentru fericita Întoarcere
a viteazului Vostru Soţ, de pe câmpul luptelor, cum şi pentru o viaţă lungă şi glo­
rioasă pe Tronul României.
Vice-Prt şedinţe : l i li s r P a la d i-R ă s c iti, S m a ra n â a C a rp , M a r ia A. C a ta rg i,
A ijla e M o r u z i,

La această felicitare, Elisaveta Doamna a adresat Doamnelor Vice­


preşedinte ale Societâţei de Binefacere pentru ostaşii răniţi, urmă­
torul răspuns :

Mişcată in suflet de urările ce mi-nţi trimes din partea I toamnelor Societâţei


de bine-facerv, vă mulţumesc iu numele Măriei Sale lti mnitorului şi al Meu. Dum­
nezeu să binr-cuvintcze lăudabila faptă ce aţi Inln prins, pentru uşurarea suferin­
ţelor bravilor rari s'au sacrificat pentru mântuirea iubitei noastre Patrii.
ELISAVETA.

La felicitările transmise Domnitorului şi Doamnei, de cătră Pri­


marul laşului, acesta primi cu data de 2 Ianuarie 1878, următorul
răspuns :
D-lui Primar al laşilor.
Vă ură,m Doamna şi Eu, mulţi şi fericiţi ani şi vă rugăm a fi interpretul căl­
duroaselor Noastre urări către iubiţii noştri Ieşeni, usigurându-i că ne vom face o
deosebită plăcere a vizita tn cursul acestui an n doua uoastiă Capitală, şi a mulţumi
României de peste Milcov pentru glorioasele dovezi de strămoşească bărbăţie şi
patriotism ce a dat, tn operarea murei cauze naţionale.
CA ROL.

In ziua de Sâmbătă, 8 Aprilie 1878, pentru aniversara naşterei


şi proclamărei de Domn a Principelui Carol 1, un serviciu Divin s'a
oficiat în catedrala Metropolitană, la care au asistat toate autori­
tăţile civile şi militare locale, cum şi un mare număr de ofiţeri
Ruşi.
După terminarea serviciului divin. Prefecţii au primit la Palatul
Administrativ felicitări pentru Măriile Lor Domnul şi Doamna, iar
Primarul laşului trimise următoarea telegramă :
228 RF.GF.LK CARO!. I

Inâlţimei Sale Domnitorului Carol /,


Bucureşti
Cu ocazia aniversării naşterei şi a aJegerei Măriei Tale de Domn al României.
Municipiul laşi se grăbeşte a uni cu tara întreagă simţimintcle sale de dragoste
către persoana Măriei Tale. carele sub scutul Său a condus Homănia pe calea glo­
riei şi a Măriri i strămoşeşti, şi cu credinţă iu Dumnezeu, strânşi uniţi In jurul Tro­
nului, viitorul patriei noastre va luci iarăşi, investit cu aureola independenţei, do­
bândită cu sângele ţârei. Să trăcşti Mărite Doamne la mulţi ani, împreună cu Măria
Sa Doamna Elisaveta mângâi toan a răniţilor, a orfanilor şi a văduvelor
Să trăească România liberă şi independentă.
lYiinur, Scarlat Paslia.

La această felicitare. Primarul primi următorul răspuns .

/Piui Primar al Comunei.


Iaşi.
Vă mulţumim, Doamna şi Eu, pentru bunele şi mmâneştile urări ce a nou.
Capitulă cu ocaziunca îndoitei melc aniversări, ne transmite prin organul Consi
liului său Comunal.
Fiţi vă rugăm interp ritul rccunoştinţei noastre către iubiţii noştri Ieşeni pentru
bucuria ce ne-a «Ini duioasele lor măiturii, nsigurâiidu-i dc nestrămutat n noastră
dragoste.
CAROL.

T ot cu acest prilej şi cetăţenii Ieşeni nu adresat M Sale urmă


toarea Felicitare :
Prea Inăllule Doamne,
Născut tu zile de primăvară, 8 Aprilie 1839, leagănul dela isvoarelc Dunărei
v ’u fost împodobit cu flo ri! Tot Iii 8 Aprilie 1806 glasul poporului \ gătit
gurile aceluiaşi fluviu a Dunărei, uii alt leagăn mai strălucit: Tronul Bomânieil
Astăzi ţara sărbătoreşte a 13-a oară această zi memorabilă şi de bun augur
cănd alesul ei, deschizător din una din cele mai mari şi inai eroice cast* alt Eu­
ropei, (şi uni soarta augustei sale familii cu cca a noastră şi a vitejiei străbune. Im
podobit cu mantaua libertăţilor constituţionale, poporul vă iubeşte, şi Voi scuturăm
pulberea şi muşchiul de pe steagurile noastre înmormântate dela Racovn şi Călu-
găreni. aţi shurat cu ele peste învolburata Dunăre. în ale căreia şesuri şi munţi
Balcanilor, nlăntlndu-le cu vitejia tinerilor noastre legioane, aţi spus că: RomA
e vrednică de independenţa sa şi dc admirarea EunfRi
Pe acest Domn şi mare Căpitan, astăzi România mai cu fot îl sărbătoreşti
pentru că l'n văzut Mare şi la lucru şi la luptă. Asupra tronului Vostru astăzi, mai
setoase şi ca mai multă speranţă şi încredere stau aţintite privirile Romanilor
in jurul acestui tron concentreiuă bătaea inimd tuturor şi a ţftrei întreb Acole
acolc Prea Înălţate Doamne, se grupează cu căldurii, pe largă profumuril* primă-
verei, şi urările priuoa.se din toate unghiurile României, pentru îndoita serbare
a naşteri i şi chemărvi la tron. Intre ele Măria Ta primişte cu dragostea de părinte,
şi pe acele pe care cetăţenii Ieşeni cu devotament şi iubire neclintită vi I depun
zicând : ferice de tronul pe care şede înţelepciunea, iubirea de patrie şi vitejiu. iar
ca cea nun frumoasă podoabă a sa, are- alăturea graţiile carităţi- ! lată Carol :
Iată Elisaveta Doamna !
Trăiţi dar ani mulţi şi fericiţi, ca împreună cu Măriile Voastre, fericită şi mândră
să fie şi România !
D. Guşii, Ah D. Ghica, Ştefan Sei, /. .-ţ. Antoniii, G. Genoiu, C. Zlssi. X Tăcu.
G. .1. Ureche, P. Suciu. G. Dimarhi. /. Siculescu. Dr. L. Buss Senior V. Tasu
X. Islrali, G. lioiu, V. Conta, Dr. L. Buss junior, Eug. Filipescu SI. Mandrea.
Dr. I. Lucasevschi, Dr. I. (Aurea. Dr. Eiliţiescu. Dr. Agapi. Timotin. \ (ihruca.
Dr. A ronooici, Tel. Clupereescu. T. Codreseu, D. Gherghrl. I. Botjaan, f). Filostrat.
Şl A DOUA SA CAPITALA 229

jV. G. Măeărticu, t. I). Contra, Th. Tăulti. A. Camban, SI. PAUinacu, Ii. La:u.
(#. Brjan, C. Stefâneseu. G. Panaileanu, I. Sacarâ, V. Voişcl, A . ! Clâlinos, /. Horn
I). Sloicu, (i. Xicolau, X. loan, I. Vidor, luun I. Miicăresctt, Ci. D. Pdrini, .1. Bo-
tajoiu, C. Ciudin, C. Borşu, IX Milehieviei. L. Bobea, F. Cicherschi. M. C. Stihi,
Imj. Xrnitcr. .4. MihiUlescu, l)r. Tauzig, Ur. Kulcu. V'. Huria, Pr. Conon Arfi-
mrscu Daniei, /. Muşii aţă, Loc. rr/r. /. Drdghiei, Dimilriu, Cir. M. Dabija, E.
P. Bardasar. T. Cristodulo, SI. Gufencu, Lueescu, C. I). Slabi, T. S. Marino,
Pr. I. Enfichescu. G. Musicescu, T. Guşii, C. Sachilaridis, M. Ilarbas, P. Sovleanu,
(i. Tâulu, G. Zaharia. loan Pralea, G. Sirgliievici, Gr. Maesimescu, I. Mdndscurtii,
A. II. Hrandia, V. loan, V. Sapin, S. Trancu, V. I. Castan. Pr. SI. Yasru.G. Musteaţi,
G. I). Theodor, Sasl. Ciulei, G. Batdoviciu, M. Cristwiulo, .1. Sc. Suinii, M . Cristeii
M ! Movilesru, Th. Balasan. IX Daniil, A. Milieu, G. Pralea, I. Caraeico-
inai V C. Pompiliatm, En. loan, X. Climescu, P. Gârcineanu, S. Dudeseu, C.
Safian, i > llaralamb, lorgu A. Ghiea. C. Alcaz avocat, I). Andrei avocat, G. Botez,
Cili. Irimeseu, latini A. Ghiea. Placa, Punailescu, Pan. Stoica, latini Constantin,
I. Grigoriu, lorgu Constantin. C. X. Parasehiorscu. I). Ştefănescu, I). Conslandachi,
/• Malcm ia X. Şlefdnescu. I. Alexandreseu, Grifjore X. Maeri, Maior loan Con-
stanlinop, I. CIinimii. C. Gheorghiu diacon. Panlazi, A. Arghiropulot L. Florcscu.
IX Safian Y. Mihnilescu, loan Duca, Lconardeseu. C. Machedon, .1. Giurgeuanu.
(.. Câtunrseu, I. C.ostaehi, Etn. Hrarscu, I. Spiridon, Andrei Milu, P. Xijrseu, I.
('.uza Arh. lerinarh Mandrea, X. Botez, G. Flaislein, Dr.. T. Brudra, C. Caracas
Srnli l/Hjolrtidis. Ci. Cobdlcfscu prof. la l'iuvcrritatc, vie., etc.
La această telegramă Principele Carul I a răspuns următoarele:
D-lui I). Guşii, fosl M i nistru.
laşi.
Inima Mea de Domn şi de K< mau a lest adânc mişcată de urările ce Xi-a
trimes. I >00liincl şi Mie, un mare număr de cetăţeni Ieşeni, in capul cărora sunteţi
suhscrişi. (!n iu toate marile imprx jurăn naţionale, vechiul scaun domnesc al Ia­
şilor i strălucit şi ţie astădntă in lupta noastră pentru independenţi, prin devotn-
mentul, prin nbmguţiuuen şi prin jertfele ce a adus patriei, stropind gloriosul ştiu*
dani mmAu cu nobilii! şi generosul sânge al fiilor săi.
Fiţi, vă rog. iiitrepretul mulţumirilor Noastre, către substrişii acelei adrese
şi pnmiţi asigurările stimei ce vă păstrez. ( AHOl

La felicitările ce Mitropolitul Mol­


dovei losil a adresai M.M. L.L. Dom-
nitortiluişi Doamnei, la 24 Aprilie 1878,
din Iaşi, cu ocasiunen serbărei ono­
mastice a M. S. Doamnei Elisaveta,
înălţimea Sa Domnitorul a binevoit
a răspunde prin următoarele rănduri :

înalt Prea Sf. Sale losif.


Mitropolitul Moldovei,
laşi.
Vâ mulţumim Doamna şi iui de felici­
tările cc Ne tnmetcţi şi urăm din suflet pro­
speritate şi fericire Scumpei Noastre Moldo­
ve. a căreia veche şi ilustră Mitropolie a
serbat ieri Sfântul ci l*atron.
CAROI-

Feiicitărei ce Corpul Profesoral al (teneralul Conul, Comandant al Divisioi


Universităţii Ieşene a trimes M. S. teritoriali' din laşi. In timpul războiului
Domnitorului, cu ocaziunea zilei de 8 din 1877.
230 KKC1KLK CAftOL i

Aprilie, M. S. a binevoit a răspunde prin următoarea telegramă adre­


sată Rectorului:
Ihi cu trfti. '28 Aprlltt »t. n. 1878.
D-lui Prlru Suriţi, Rechinir I ’ninrrsihUri,
lafi.
Cu u deosebită plăcciv am primit, Doamna ţi liu. depeşa prin care cu ocaziuuen
Ullivcrs&rci a 12-a urc&rri melc pe tronul lui Mihm ţi Ştefa..... . adresaţi felicitările
Corpului profesural al Universităţei de laţi. Dumnezeu să vă ajute tu nobila voastră
misiune, a revărsa lumina ţi a iutări prin Învăţătură conştiinţa naţională
Primiţi bunele noasta- urări cu ocaziuuca sf. sărbători ale Paştelor, împreună
cu româneasca salutare, Hristos a înviat!
CARUL.
Ziua de 10 Maiu 1878 a fost sărbătorită de asemenea ca o zi de
mare sărbătoare naţională.
După manifestările şi ceremoniile oficiale cari s’au petrecut di­
mineaţa la Mitropolie şi la I’ alalul Administrativ, seara avu loc o
preumblare cu torţii şi muzică, organizată de Primărie, cu concursul
Gardci civice.
Plecând dela Primărie, prin stradele Banca. Sf. llie, Sf. Spiridon
strada I.ăpuşneanu, sc opri înaintea grăi linei Primăriei, unde se afla
un transparent, ce reprezentâ sus pc Domnitorul, iar jos di o parte
un Dorobanţ şi de alta un Gardist civic. Pe transparent se mai află
o inscripţie comemorativă a zilei de 10 Mai, şi a bravurei Regimen­
tului X I I I de Dorobanţi.
Înaintea acestui transparent oprindu-se mulţimea, cu muzica in
frunte, s au făcut mai multe urări pentru M.M. L .L . Domnul şi Doamna,
pentru Independenţa României, ete. De aci manifestaţiunea merse la
Palat, unde s'au retnoit demonstraţiunile dela Grădina Primăriei.
Intorcându-se cortegiul in piaţa Primăriei, veselia publică a con
tinuat în mijlocul cântecelor naţionale, executate de musie.. Gardei
Civice.
Multe case şi magazii de pe strada Marc fură decorate şi iluminaţi
Jokey-Clubul, grădina Primăriei. Palatul Administrativ. Primăria şi
alte câteva locuinţe private se deosebeau prin frumuseţea decoraţiilor
şi a iluminaţiei.
Tot cu acea ocaziune 1. P. S. Mitropolitul Moldovei losif a adre
sat M. S. Domnitorului următoarea felicitare :
1utiliimei Sale Domnitorului Românilor ('.mol I,
Piteau.
Precum totili'aunu, astăzi mai alta. 10 Maia, imtiiitn sărbătoare Naţionalii,
subscrisul, ri prezentau! al Clerului României de peste Milcov, pentru a circi* Indt
penitentă Marele Ştefan, luplâml mai mult ile 10 ani, a lăsat urmaşilor nepcritoarc
monumente istorice-rvligioa.se, viu smerit a exprima lnăltimei Noastre, cele mai
sincere urări. Să trăi|i Intru mulţi ani fericiţi, pentru prosperitatea intrrgei Ri
mânii ţi protecţiunea Bisericii sale.
Să trăească M. S. Doamna !
Să trăească România !
Joşi/, Mitropolitul Moldovei.
La această felicitare Măria Sa a binevoit a răspunde, prin ur­
mătoarea telegramă :
Şl A DOUA SA CAPITALA 231

înalt P ita Sf. Mitropolit Moldooci şi Suratei.


laşi.
Cu o deosebită plăcere pruncsc felicitările ce ln.ilt Prea S . Voastră şi clerul
«le peste MUcov, îmi trimite. întâmplarea a voit ca această zi solemnă 1*0 şerbi/
in mijlocul măreţilor suveniri istorice ale Curţii de Argeş, al căreia Scaun Episcopal
a fost ocupat, cu atâta demnitate, de Înalt Prea Sf. Voastră.
Dine cuvântările cereşti să insoţească şi în viitor nobilele aspiraţiuni ale Na-
ţiuuei Mele.
CAHOL.

I ai telegrama de felicitare ce Primarul laşului a Irimis Domni-


I«irului cu acel prilej. Principele Când a răspuns:
f '. u r lr u d e . i r g r f , |0 M al 1878.

Domnului Primar Urbei laşi.


Felicitările ce-Mi transmiteţi In numele oraşului laşi, a doua (.anii.dă a |t< -
mâniei, pentru îndoita aniversare de astăzi. Eu Ic primesc cu o deosebită plăcere,
uiuintinuu-mi frumoasa purtare şi sacrificiile Ieşenilor iu împrejurările grele ale ţării.
CAHOL.

Corpul Profesoral al Universilâţii leşane a Irimis ţ.i el atunci M. S. o


le'egramă in urmfitoarea cuprindere :

M ăriri Salr Domnitorului Carol /,


Itucureşti.
Ziua de 10 Mai, a X Il-a aniversare a suirei Măriei Voastre pe tron, şi l-iul un
al proclamăm Independenţei României, este şi va fi scumpă tuturor Românilor,
căci cu dânsa începe o nouă eră de progres şi întăriri* naţională.
In grelele împrejurări prin care trece ţara. Profesorii t Tniverşităţii din laşi
sunt fericiţi a exprimă şi cu această ocaziune deplina încredere, că Măria Voastră,
bazată pe iubirea tuturor Românilor şi înconjurată de sfaturile înţelepte şi patrio­
tice ale Consilierilor noştri, va conduce destinele patriotice pc calea gloriei, a onon-
roi şi a pr< sperităţei, cu acelaşi succes şi prudenţă ca şi până acuma, şi aşi veţi
scăpa nava României, fără naufragiu, din furtunile ce o ameninţă.
Să trăiţi Măria Voastră !
Trăeoscă Măria Sa Doamna !
Trăenscă România liberă şi iiutcpciidcută !
Rector, Petru Suria.
Profesori : I. C. Segruzzi, G. A. Urechea, Al. I. Ghcorghiu, A. Şendrca, Ştefan C.
Şrndrea. I)r. Ciure, Quintcscu, Caragiani, Vizonii. tjconardacu>Vargotici, Miere, Cobai-
ce.seu, Culianu, Emilian, Pătu, Melick, Tzoni, ( Uimeseu.

Principele Carul I răspunse* dela Curtea de Argeş :

D-lui Hcdor al L'nwenilâfei din laşi.


Felicitările l'iiivcrsităţii din laşi şi urările junimii studioase «lela acea Uni­
versitate, cu ncaziunca zilei de 10 Mai, Mi-au făcut cea mai adâncă impresiune.
Vitejia armatei îi permis realizarea independenţei. lumiuelc Universităţii. graţi»’
lualU'lur sentimente care o animă, vor revărsă şi ele un lustru tot atât de ueperi-
toriu asupra României.
CA ROL.

Garda civică, animală şi ea de aceleaşi sentimente ea şi ceilalţi


cetăţeni ai laşului, trimese, prin mijlocirea Comandantului-şef al său.
următoarea depeşă telegrafică :
REGELE CAHOL I
Şl A DOUA SA CAPITALA 233

A REGIMENTULUI 5 DE INFANTERIE.

iriv il», la 27 AUKU*I 1877


■> M. pictat ti» Kufwi N. Ofitra

»
234 IIKOKI.K CAROL I

Muriri Suit I hunimini llumânilor.


Bucureşti.
Ziua «le 10 Mm. ziua sui rei Mâin i Noastre pe gloriosul tron al străbunilor
Domni Români, unită i ii proclnmaţiuiicn Independenţei naţionali-, este o zi s<umpă
noiHirului Român. In Măria Voastră naţiunea concentrează astăzi speranţele ei.
Politica înţeleaptă, curajul si ubiicguţiunca Măriei Voastre, bravura ţi devotamentul
armatei române, vor consolida tăria noastră naţională, şi se va probă Kuropei şi
luntci, eă naţiunea română ştie şi trebuie a fi primită in concertul politie al naţiu­
nilor culte, (iarda civică din Iaşi vă depune respcctoase omagii cu ocaziuuea acestei
solemnităţi entuziaste.
Trăească România independentă, să trăiţi Majestatea Voastră, să tiăeaseă
Măria Sa Doamna ! Trăeaseă şi brava anuală Română, in sânul eăreia vă aflaţi. !
Ijocol.-Colonel Lunga, Adjut. D. Turn, Maiorii: li. Tăcu, .1. Cumban şi I. durea,
l)r. Ilalcu, l)r. Filijiescu. Căpitănii Brjnn, St. BadaiUu. Viixtschi, Ornrscu, Giur-
yiuoeanu, Andrei, EoyUcnidc, Machidon, Ciu/mcrscu. CiUăliescu, Şrndrra Ştefan
Scndrcu Alccu, forya. Lttcvlenen[ii: Flortu, Uorn{i, Patdov, Buicliu. Subtitratenen{ii
Vrlciu. Şumlcumi, Marinoschi. Conslantiniu, Gkeorghiu, Xuimim, Cazacincu, Sticlit
Mdrfirrscu, Mircea, Lupu, Mililelu, NifaCU, Maura, MihiUlescu, Teohari.

Studenţii Universităţi*! locale se asociarfi de asemenea la urările


Ieşenilor şi trimiseră din partea lor o telegramă Prinţului Domnilor,
n cuprinsul urm ător:
M firici Sale Domnitorului,
Bucureşti.
România dela un capăt la altul c mândră eă a sosit mult aşteptata zi şi iu
«loita sărbătoare de astăzi. Trcsăltănd de bucurie, studenţii Universităţii din laşi
respcctos depun la treptele tronului Măriei laie. cari ai luptat eu bravură pentru
Independenţa României, represiunea sentimentelor lor de iubire şi înalt devotame
Să trăiţi Măria Ta.
Să trăească Măria Sa Doamna.
Trăensră România liberă şi independentă.
D. Pustiu, S. Zaharescu, P. Sadooeanu, C. Andrei. I. Xfideide, ti. Sfidejdc,
I. Gherman, V. Micule, B. lonrscu, V. Bu(iirranu. .V. Mihail, B. Bote:, M. Gabri-
lescu, Th. Motaş, I. Calciu. P. lanoliu, P. Garcineanu, Th. Vasiliu. Ison C. Gheoryhiu.

Mulţi fruntaşi le tăţen i Ieşeni şi de astădată trimiserft o lungă te­


legramă de felicitare Prinţului Carol, subscrisă de tot ce laşul aveă
mai cult şi mai considerat, în care 'şi exprimară simţimintele lor de
devotament către tron şi dinastie, iu următoarele şire :
Prea huV\ate Doamne!
I ii ziua de 10 Mai lXbb v ’aţi urcat p - tronul României, ales de ţară spre a
purta coroana. Această zi fu de bun augur. înregistrându-se prin ea şi cntusiasmul
poporului, o pagină frumoasă In istorie.
I ii ziua de 10 Mai 1877. «lupă două lustrun «le o vi raţă politică. Măria Ta şi
ţara intr'uu singur glas au proclamat Independenţa României, care este sufletul
Naţiunei!
Astăzi Intrăm tn al X II Mea au al Domniei Măriei Tale ;ci sunt puţini la număr,
«Iară glorioşi in lucrări. Cu înţeleaptă şi Augusta voastră conducere şi cil ii vântul
ei natural, Naţiunea păşeşte cumpătat, dară miraculos, iu arena civiliznţiunci se­
colului. * * —
IVovidenţa, se crede că Măriei Tale i-a rezervat sorţul «te a mai scoate după
secole tu faţa lumei, vechea strălucire a armelor romane.
Amil 1877. dacă şi pentru noi a fost iui au de durer» şi plângeri, apoi tot
el fu şi timpul când numele României ca din mormântul uităm să sbucnească iu
aplausul şi admirarea Kurnpei. Trecerea Dunărei şi lupta in Balcani a armatei
ŞI A DOUA SA CAPITALA 2M>

noastre, nu poale decât să smulsa din inima Măriei Sule şi a ţărci, ncconle de o bu­
curie iicdescrisă.
Pe aerat Doinii înţelept, ne acest voevod viteaz, peCarol I si pe mult graţioasa
$i scumpa noastră Doamnă l’ lisabcta, această augustă soţie de Doinii şi muma
duioasă a poporului său, aslă/i cetăţcnimen Icoană serbătoriudu-le, urează : Mulţi
şi fericiţi ani pc tronul României, înconjuraţi şi sprijiniţi pururea fiind de iubirea
poporului.
I). Guşti, Al. D. Ghicu, X. Ihirzu. S. Şcndrca, Şt, Xciu T. Mândru, l)r. Putu.
I)r. Hus senior, l)r. F i lipescu, l)r. Ciurca, Or. lins junior. I)r. Aronovici, l)r. Tausiy,
Dr. Haini, l)r. Ursulescu, iJr. Periile. Th. Codrcscu, Th. Tâutu, Ion Bogdan, SI.
Păltinescu, X. Gheuca, .t. Millu, ('.ost. Angonescu, I. Xedelschi, loriju Turn, O. Suia,
Al. Constandache, A. Grigorcscu archilrd, X. G. .Macărcscu, llie Pâdurr, Gh. Irimesru,
I. C. Victor, Griy. Xiactirnescu, /. ('.aracicovnnu. V. I.ali]j, I. CIUin, G. T. Cioroeanu,
I rodosic Petrino, M. C. Stichi, I. Grigoroolci, F iii. Haltazur picior, I. Antonia, I.
Siculescu. P. Zamfirescu. Al. Xenopol, (. Iluzrscu, Fin. Xegru[i ziarist, Cost. Castan.
Ion Grig. Conta, Cost. ZUu, Dimacni, T. Haroda, G. A Iriandrtscu-1 ’rrehe. Al. Teo­
doreana. loryu Al. Ginea. SI. Mandrra, Archim. Im um ii Mândrea, Theodor Pan-
lăzi. Eugen Hrăcscu, X. V. Ilde:. A. Cuinbun, hh fîofton, l>. FUotUxd, S C. Pane
pilim . X Bădăran archilrd, G. I). Petrini, I. loncscu. Calin, D. hanii!. D. Ilara-
lamb S/elesru, G. .Muziccscu, C.rist. Şlr/ănescii. Solomon Trancu. S. Dndrscu, X.
Dimitriu, X. loan, l). .Milchrvici, P. loncscu, I. \t. .Mânâ-scurtâ, Simian Dănci-
nescu, Gh. Vasitiu, X. Ghcorghiu, Gh. Ilaltazar Panaiteanu, C. Caracuş. Voinea, I.
Herioy Isuyadi, C. Ciudin. Sacarâ, I). Ghcrghcl. lory. Constantin, lunca Constantin.
G. Arghiropol coincrs., Lascar Bobea librar. Th. Balasan. X. Clăiinas. V. Mihăilcscu.
Gh Pralca, Sc. Dima, M . liarhas, loryu Thcodorcscu. Carp Gh., X. .Mihăilcscu.
P. Florca, I. Ciornei. N. Constantinii!. Fduard Gheteme. C. Constuntiniu. G. .Secu­
lui C. Arhir, V. Pupovici, X. Simionescu, V A stan. Al C. Mavrodin. hiinitr. Tăcu.
Petru Suciu. G. Genoiu. Cost. Machcdon. Scurtat Tăulu, A. Vanyhcli, Aristidc U -
orsen. I). Griyoriu.

Şi Comunitatea Israclilă din Iaşi trimise cu acest prilej o tele­


gramă de felicitare Domnitorului, cuprinzând următoarele cuvinte :
.Măriei Sale Carol I, Domn al HomAnici.
Bucureşti.
l-a îndoita serbare de astăzi a suim Măriei Tale pe tron şi a proclamări i In­
dependenţe României, subsemnaţii ca reprezentanţi ai Comunităţii Ismelite din
laşi, venim cu cel mai profund respect a depune la picioarele tronului Măriei Tale,
călduroasele noastre felicitări, donndu-vă nui mulţi şi fericiţi pe gloriosul Tron
al României
Trăcască Măria Ta.
Trăcască Măria Sa Doamna.
Trăcască România liberă şi Independentă.
/. C. Daniel, lacob Xeuschotz, Dr. V. Finchrlslein, Ison Daniel, Mayer Wei-
tengrin. P. Ijolringhcr, S. Gotdenlahul.

Aprecierile presei leşane asupra ae|iuiiei Domnitorului.

Ziarul local Sla/eta, în N-ruI său din 11 Mai 1X7S, scrie următoa­
rele. relative la chipul cum s’a sărbătorit in Iaşi ziua de 10 Mai :
lai 11 Februarie trecură 12 ani decâud o conspiraţiunc reslurnă pe Prinţul
Alexandru loan I. de pe tronul României.
S'au împlinit eri 12 ani de când Prinţul Carol de Hohcnzollem puse pentru
prima dată piciorul pe pftmântul român, unde sub denumirea de Carol I aveâ a
conduce destinele nouei lui patrii. Sunt douăzeci şi doi am abia. România actuală
uu Ta decât două principate : Moldova şi Valiihia, Iii interior cu uu regim uede-
-m UKtiKI.K « A lin i. |

finit, compus din o scrie de dispoziţiuni, decurse din trndiţiuui, ce, nici se mai po­
triveau cu cerinţele momentului, şi nici uu erau iu stare a asigura donmirea tre­
cutului. I ii afara, instrumente docile şi inconştiente ale jocului politii* dintre
cabinetul dvla Ncwa şi acel dela Cornul «le Au r; prea slabe, prin diviziune, pentru
a se putea manifesta, cu succes, ca naţiune, prea importante prin pozi ţi unea lor geo­
graficii şi înfăţişarea intereselor mari ce le inconjurau, pentru a fi ameninţate
de o distragere complectă. Principatele Dunărene române duceau traiul celor ce
par osândiţi a perde chiar până şi conştiinţa existenţei lor.
Dela 1859 Încoace Principatele Dunfirene se prefăcură In România, şi Ro­
mânia in un stat ce a suprins pe contemporani prin repeziciunea şi întinderea re­
formelor sale, prin energia şi inţeUpcium'a sa în afirmarea ca popul.
In tntru, elementul vital, sub înrâurirea bine fficfitoarelor instituţiuni, a luat
un avânt ce promite o desvoltarc certă şi puternică a tuturor forţeloi materiali
şi morale ale naţiuiici; vechea lincezire a dispărut pentru a face loc unei mişcări
vionc. I i i afară. Europa nunii mă este în ajunul a da drept de cetăţenie bravii naţiunii,
cc până mai cri părea a nici există pentru ea. Nu luptele, nu dcccpţiuiuli. nu cru­
dele încercări au lipsit acestei ţări, de pe care mana providenţei tot uu părcă încă
retrasă.
Nu greutăţile şi poate şi pericolele vor’ lipsl.încă, până ce va fi permis Româ­
niei ca ea să-şi urmărească dificila ei misiune la gurile Dunărei. Totul uu probează
insă că sarcina nu este justa măsura puterilor ei, şi că acei ce au putut iudun în­
tristătoarele suferinţi ale trecutului, fără a perde încrederea justiţiei divine, vor
ti şi de acuma înaintima păşi, cu bărbăţie, pe calea ce viitorul le deschid» in noua
? ază In can* au intrat destinde e i ; şi, in toată dreptatea, eminentul om de Sta al
Imperiului gcrnum putea să zică, mai deunăzi, în faţa Europei şi a parlamentului
german, cuvintele juste şi pline «le măgulire pentru micul popor româi . ..Această
ţară. care după sccoli de opresiune ş’a redobândit, in luptă crâncenă şi glorioasă.
>u<l( prudenţa ei de Stat, uu ponte, negreşit, decât pas cu pas să pună capă tinoi
rele, ale cărora înlăturare este imperios cerută pnn poziţiuuea ei «te iRalitat* <
celelalte naţiuni ci vi lisate.” (Ministrul «le Stat Domnul de Biilnw, în şedinţa din 11
Mai a Rcicstagului, cu ocasiuuea discuţiuiiei 'asupra Convenţiun* comerciale cu
România (şedinţa a IH-a).
Nu este de tăgăduit că Domnia Prinţului Curul, este imul «lin principale!
mobile ale profund*-! schimbări, căreia România datorvştc desvoltana şi post ţi u-
nea ei actuală.
Principe 4-onştiiucios şi onest, sub dansul «-onstituţiuiiea a putut funcţionu
în deplină libertate, a direcţiune! ce partidele politici urmăreau Iii nspiraţiunile lor
şi lucni straniu 1 totala abţinere a Capului Statului dela conducerea afacerilor pu­
blice, accastă,capitală virtute ce formează piatra angulară a adevăratului si pto-
bului constituţionalism, tocmai de aceasta se agaţă opoziţiunea pentru a Îndreptă,
adese ori, critici contra actualei stări «le lucruri.
Nu vom susţine că pasiunile şi interesele jmrtidclor politice nu <«u merita,
de multe ori, «le prea umile ori ponte, reproşuri legitime, In privirea manierei instra
no uţului constituţional ce, periodic intiă în manele lor.
Este însă tot atât de învederat, că tronul s*a ţinut. Iu totdeauna, la o parte
de luptele de partid, lăsând respundere» artelor pe sania acelor ce majoritatea
i i desenează de Consilieri : Tronul a fost corect, şi in această privire ca in multe
alicit*, România poate sincer să se felicite de rara fericire cc a avui de a fi încredinţat
soarta ei, unui cuget curat şi pătruns de sâuţrnia misiunci salt*
Cnn l 1 mai este şi cşlean luminat şi viteaz. iVricolcle şi onoarea ţărei lui i'u
găsit Itddcnuna iu capul bravei lui armate, cu bărbăţia cărin el a scris măreţele
fapte militare, ce nu fost ca un botez moral pentru neamul român, ii* care amor­
ţirea trecutului părea a fi oprit pulsaţiuuile mimei lui, încă înfrântă pnn umdia
ţiunile seculare.
Nu vom adresa cuvinte de măgulire Căpitanului urmatei române; nu vom face
urări de paradă onestului Prinţ constituţional al României: vom zice, în toată cu­
răţenia inimei: „«Jea Dumnezeu ani lungi şi fericiţi Prinţului Roiuăi i care a salvat
onoarea militară a ţărei” I
întărească cerul In nobilul său cuget pe Prinţul constituţional al României,
care, o declarăm cu mândru-, face onoare Capetelor Încoronat»- ale Europei.
§1 A OOUA SA CAPITAM 287

este uii Principe onest, iubind binele şi netinzâiid dccAt In ridicaren ţârei, care n
încredinţat Icnlit&ţei, patriotismului şi libertAţei lui întregul ei viitor.

Cu data de 12 Mai, aceeaşi foaie locală mai scrie următoarele,


asupra serbărei d n ziua de 10 M a i:
l tui din cele mai frumoase serbări avem a Înregistra «ă a urinat în ncenstfi
•apitalâ a Ibmiâniei. s. ]>:i i «a .hi <oi.t i linii t p« lângă euluziuMtiii
cel general al cet&ţenimei şi însăşi natura. In zori tle ziuă salvele de tunuri au n-
nunţiii începerea serbAtoarei. — şi totodatA cu razele soarelui şi oraşul fu împo­
dobit până ui cele mai îmi» părinte extremităţi eu stindnre naţionale. IV Ia 10 juni.
»•»*. mi văzut din diferite direcţiuni, îndirptându-si* spre Catedrală, şcolile pri­
mau. cele secundare, şcoala militară, de meserii. tcchnicA, societatea de binefacere
i comercianţilor, toate cu stindardele lor, precum şi un numeros public rare a
umplut curtea şi Biserica. I.<a 11 ore s‘a făcut Te-Dcumul pentru ziua memorabilă
d< 10 Mai ziua in care M. S. (’.arol s’a suit pe tronul HomAuiei, şi ziua iu care s’n
proclnmnt Independenţa ţărai. Im acest Te-lK um au asistat repn /.cntanţii puterilor
.trăim . autorităţile tvligioast*, civile şi militare. Im eşiren dm biserică sa făcui
întâi;' defilan* a Gardei Naţionale şi a celorlalte detaşamente de eurpuri din
garnizoană, lin Te-Dcum de asemenen s’n făcut şi I ii bmpliil israelit. IM Prefect
d»* judeţ Iii IVIntul Administrativ, în sala de recipţiune,;» primit felicitările tuturor
grupurilor societăţei Ieşene.
Dacă începerea zilei a fost aşâ de frumoasă, apoi şi seara ei a’n du schit prin
un decor şi o iUnuiuaţiiiiie nevăzută încă I ii laşi. Palatul Administrativ. Palatul
Primăriei mai cu deosebire. Spitalul Sf. Spiridou şi eeletnlte localuri publice, pre­
cum şi particulari' se nare că s’nu întrecut cu casele particulare in a ilumina
Grădina Primăriei ern iluminată prin îngrijirea Gardei (livile, care ridicase şi un
transparent acolo analog serbărei. Garda eu muzica ei fu frunte a mers la Palatul
Comuna), unde Întocmind o plimbare cu torţi. cu corurile şcoalelor primara, au
purces la Palatul Administrativ, spre* a depune IMui Prefect noui felicitări pentru
M. S. Domnul. M. S. Doamna şi Ţara.
Aici s*au ţinut mui multe cuvâi tari şi apoi futnirândti-sc cu acclaş ceremonial
la Primărie, s’nu încins la miezul nopţii o bură entuaiastă, cu care s*au Incheal ser­
barea zilei.
Liniştea şi buna orâuduială iu căra s’a petrecut această serbara, face ouonraa
zilei şi a Gardei civice, care a fost la Înălţimea misiunei sale.

înfiinţarea „Societăţei de Binefneere pentru ostaşii romani răniţi**,


după îndemnul Kli'oveioi-Doniiinn.

In cursul resboiului din 1H77, trimiţăndu-se şi în laşi de pe cămpul


di iuptă un număr de ostaşi romAiii răniţi spre îngrijire, ei fura în
mare parte primiţi în spitalele locale, care însă. după puţin timp se
văzură că sunt neîndestulătoare şi că nu pot cuprinde in ele pe toţi
răniţii ce continuau a sosi In Iaşi. Atunci, pe la începutul lui Octombre
1877, se primi în laşi, din partea M. Sale Klisabeta Doamna, un căl­
duros apel către Doamnele din elita societăţii locale, pentru a se întruni şi a
formă o societate, care să aibă de scop îngrijirea răniţilor militari ce
nu mai puteau fi căutaţi în spitale.
Mulţumită acestui apel, şi a unui însemnat ajutor bănesc tri­
mes atât de Principele Carol I, cât şi de Elisabcta-Doamna, societatea
so formă îndată, sub preşidenţia D-nei Marin A. Catargi, cu denumirea
dc Societatea de Binefacere pentru ostaşii Români rfinifi şi cu anumite
Stătute, cari prevedeau durata societăţei pe căt va durii şi acţiunea
armatei Române în războiul Turco-Rus.
KKttKLK CAROL I

Se strânse imediat prin diferite colecte, subscripţii şi serbări date,


o sumă însemnată, cu care se infiinţă un spital provizor, în care au
fost îngrijiţi cum nu se poate mai bine, un mare număr de ostaşi ro­
mâni răniţi.
Când răsboiul luă sfârşit, mai rămânând disponibil un capital di
vreo 55.000 lei neintrebuinţat. Societatea aceasta s’a transformat, la
14 Decembre 1880, sub numele numai de Societatea de tiinejacere, şi
având ca scop întreţinerea unui Azil de b/itrdne, — care durează şi
astăzi, având la dispoziţie actualmente după o bună şi lăudabilă ad­
ministrare, un capital de vreo 200.000 lei.

Militar Moldova», In 1834


«tVspâ « i n i » e log iaţi*)
§1 A DOUA SA CAPITALA 231»

CAPITOLUL XII.

A noua venire a Domnitorului Carol I, în laşi.


April 1879.

Stami spiritelor in laţi după încheierea păcei.


Primirea ţi vizitarea Jilţului de către Domnitor. însoţit de Principele
Gustat. Moştenitorul tronului Suediei şi Norvegiei
Chestiunea acordărci drepturilor politice evreilor, prin tratatul dela Berlin.

oată vremea cât dură războiul ruso-româno-turc,


! preocuparea generală a Ieşenilor, ca şi a tuturor
celorlalţi fii ai ţărei Româneşti, se îndrepta bine
inţeles numai la mântuirea patriei şi asigurarea
eât mai bună a viitorului ei. Când calamitatea luă
sfârşit, pacea se încheiâ şi fiecare oraş. şi fiecare
cetăţean trebuiâ să’şi readucă întreaga atenţie la
grtjele de toate zilele, - Ieşenii în special putură
observă, nu fără îndestulă mâhnire, că starea ora­
şului lor ajunsese la un nivel economic şi politic
aşa de jos, că măsuri de îndreptare se cereau cât
mai neîntârziat.
Comerţul dccăzusc cu totul, industria câtă se află până alunei
linccziâ de-a hinelca, iar cât pentru concursul guvernanţilor, el lipsi
absolut, preocupările generale absorbind pe cârmacii stalului dela
orice acţiune de ajutorare a laşului, ■ ca şi-a mullor altor comune
din ţara întreagă. Căci. deşi se ceru laşului o sumă de contribuţii spe­
ciale, voluntare sau nu, pentru susţinerea diferitelor sarcini provo­
cate de război, nu i se dăduse în schimb nici un ajutor dela centru,—
nu se făcuse nimic din partea statului, care să fi compensat sau recom­
pensat cât de puţin străduinţa şi ajutorul dat dc Iaşi, pentru marele
interes al naţiunei întregi.
Vpoi, diferite nemulţumiri şi din alte pricini politice, sc iviră între
oamenii conducători ai partidelor din laşi şi cei din Bucureşti; chestia
evreiască adăugă încă la aceste nemulţumiri, prin faptul tratatului
dela Berlin, care impusese României darea drepturilor politice evrei­
lor. in contra voinţei majorilăţei ţărei; lucru ce loviâ în primul loc
240 REGELE CAROL I

interesele vitale ale laşului, ca unul ce eră mai mult populat de evrei
decât ori care alt oraş de samâ din toatâ Ţara Românească
Toate acestea ridicară protestări serioase, cari ajungând până la
auzul Capului statului, il făcu să se gândească că trebuie şi de stâ-
dată să intervie intre cei ce aveau iu mână puterea şi fruntaşii Ieşeni,
pentru liniştirea spiritelor şi satisfacerea nemulţumirilor generale

I i i ziua de 16 April 1879. Principele Carol 1 porni din Bucureşti,


însoţit de Principele moştenitor al Suediei şi Norvegiei Gustav, (foii»
locale îl numesc necontenit Oscar, după numele tătălui seu şi a mu:
frate mai mic), care eră. întâmplător, oaspele Curţei Române, şi abâ-
tându-se puţin timp pe la Brăila şi Galaţi, unde li se făcu primiri admt
rabile. ajung în ziua de 17 April în laşi. In lo t parcursul, Prinţul Carol
arătă oaspclui său şi suitei ce se află cu el, frumuseţile neîntrecute aii
Moldovei, care, totuşi,după cum Domnitorul o afirmă în chiar Memoriile
Sute, e „vrednică de compătimit, din pricina chestiei evreeşti' şi 1
multe diferite pricini.
Mai mulţi miniştri venise cu o zi-douâ înainte în Iaşi, spre soiul:
şi pregăti tărâmul, pentru primirea ce trehuiâ să se facă cortegiului
Domnesc.
T o t după mărturisirea Principelui Carol. dacă la toate staţiunii»
ce fură atinse in drum, s’a făcut înalţilor călători primiri frumoas» si
sincere, In laşi primirea fu extraordinar de strălucim.
Reproduc aici mai întâi şirurile pe cari Prinţul le insei i , iu d o ­
pul cel mai sincer în Memoriile Sale, şi cari ne dau o oglindă c u r i i . , ' ,
a siliinţiunri şi relaţiunilor de atunci dintre stăpânitori şi laşul, care
aşteptă cu atâta sete mântuirea sa :
„Prinţul se duce în trăsură, printre şiruri de trupe, la Mitropolie
iar mai târziu, după prânz, şi după prezentarea autorităţilor, se pr
umblă cu Prinţul de coroană prin stradele frumos iluminate. Efect
flăcărilor de tot felul, al luminelur şi al lampioanelor, esporit încă piu
minunata situaţiilor amfitcatrală a oraşului.
La ÎS Aprilie, Prinţul moştenitor de Hohenzollem, 1.copoii
legrafiază fratelui său că speră a se întâlni cu el în Moldova, la ■ aii
lunci următoare.
Prinţul Carol petrece toată ziua cu inspecţiunile şi cu primirii
Ministrul Brălianu, care se află de câtevâ zile în Iaşi îi rapo
tează că în Moldova dezbinarea inlre partide a ajuns până la drsmcr
brare completă, şi că prin urinare nu există nici un program hotar .;
asupra arzătoarei chestiuni a evreilor. Fraza cea mai populată est» .
„Să se acorde cât se poale mai puţin” .
Dintre tinerii conservatori ai Moldovei, aşâ numiţii i inimişt
numai P. P. Carp a luat cu hotărâre partea evreilor.
Din contra, fostul ministru T. Maiorescu, căruia i s'au atribuit
până acum aceleaşi vederi, a spus următoarele într’o adunar» electo­
rală ţinută la Iaşi: Situata grea in care se a/lă Homimia. dv> cauza
chesliunei evreeşti. nu e altceva decât urmarea unei greşeli nenorocite
comisă de C. .-t. Uoselti in ISOfi, când a voit să admită ii Constitui
emanci/Htrea evreilor; o agitaţie în Bucureşti l-a înpiedical atunci delii
şl A DOUA SA CAPITALA 241

Coriejul Domne* intrând In laţi prin Strada Arcu. dup* o fotografic


luaţi df pe Arcul Academiei.

aceasta, şi fracţiunea s’a folosit de aceasta spre u introduce in Con­


stituţie art. 7, contra căruia puue veto tractatul de Berlin. Mai inainte,
pe timpul lui Cuza, evreii se puteau naturalizâ. ca oricari alţi străini,
printr'un vot al Camerei, după o şedere de 10 ani în ţară, conform
ari. 10 din Codul civil. Deoarece acum art. 44 din tractatul de Berlin
nu cerc nici mai mult nici mai puţin deeăt ştergerea art. 7 din eon­
i i *. m >" - «•«*> • c m * i M
ic i REGELE CAHOI. I

stiluţiune, nu rămâne alteceva de făcut de rât să se pună din nou în


vigoare art. 10 din codul civil, si astfel vă rămâncâ zădărnicită in-
tenţiunea tractatului de Berlin de a se amestecă în legislaţia in­
ternă a României.
Prinţul Carol primeşte pe Prinţul Obelinski, care se întoarce dela
Petersburg, şi care dă din nou asigurarea că toate despăgubirile vor
fi curând plătite.
Prinţul Bulgariei ales de curând, răspunde dela Postdam la fe-
licitarea Prinţului Carol :
„Primeşte mulţumirile mele cele mai adânci pentru amicala Ta
telegram ă; gândul ia tine şi la amiciţia ta îmi înlesneşte deciziunca
grea pe care trebuie s’o iau. Călătoresc la Paris pentru ca să mă în-
voesc cu tatăl meu în privinţa condiţiunilor."
La 1!) Aprilie, Prinţul vizitează Universitatea, şcoalele. Primăria :
primeşte mai multe deputaţiuni, acordă audienţe şi se duce după
amează cu Prinţul de Coroană al Suediei pe câmpul de exerciţii, unde
trece în revistă garnizoana laşilor. Seara asistă la o reprezentaţii
care se dâ la teatru in onoarea sa” .

l'ot îu Memoriile Sale, Prinţul Carol 1 scrie, ceva mai târziu, la


data de 1G Septemvrie 1879, următoarele, relativ la luptele politii
urmate şi'n ţară, şi mai în special în Moldova, în potriva acordărei di
drepturi politice ev re ilo r:
„Intorcându-mâ dela Sinaia, am găsit ari aşa agitaţie şi aşă re­
zistenţă contra cererilor Kuropei, în cât mi s’a micşorat foarte mult
speranţa de a ajunge la o soluţiune acceptabilă ; cu toate acestea, afa­
cerea fu luată in mâini cu rea mai mare energie : aproape zilnic am
avut consilii de miniştri, din cari unele foarte furtunoase, precum şl
consfătuiri cu bărbaţii politici, cu Mitropolitul Moldovei (care a de­
clarat că va aruncă anatema asupra tuturor celora cari vor votâ pentru
evrei). Am căutat prin toate mijloacele să aduc pe oameni la convin­
gerea că chestiunile pendinte trebuiesc rezolvate odată.
„Săptămâna care urmează după aceasta o să mă duc probabil
la laşi. unde nu e de glumit cu agitaţia, aş putea zice chiar fierberea,
pricinuită de chestia evreiască.
„Moldovenii de toate partidele s’au unit spre a respinge orice
lege ar înlesni acordarea cetăţenirei la evrei şi s'a organizat o furtună
de adrese, in scop de-a se îufricoşâ Camera.
„Cogălniceanu începe a deveni in g rija l; azi i-am declarat că cu
influenţa însemnată ce are ca moldovan. i se va cuveni sau meritul
pentru menţinerea liniştei şi a ordinei, sau întreaga răspundere îi
caz de complicaţii.”

Relaţiile oficiale despre primirea şi petrecerea in laşi a Prin­


cipelui Domnitor, împreună cu Principele Moştenitor al Suediei şi
Norvegiei Gustav, conţin următoarele amănunte :
Luni Ui Aprilie 1879, M. S. B. Domnitorul împreună cu A. S
B. Principele Moştenitor al Suediei şi Norvegiei, cu 1)-1 Ministru de
rezbel, D. Şambelan De Priutzskold, D-mi De Ijlichook şi De Krohu,
$1 A DOUA SA (-'AI'ITAI-A 241

oficeri de ordonanţă ai A l U lei Sale Regale, Excelenţa Sa 1). Baron


de Hadeln, Mareşalul Curţei de Waldeck, l)-iiii General Slăniceanu
şi căpitan Vlădoianu, ataşaţi pe lângă Alteţa Sa Regală, de D. Ma­
reşal al Curţei Domneşti şi D-l Colonel Grcceanu, Adjutant Domnesc,
au pornii eu un tren special, la orele 9 dimineaţa, spre a face o excur­
sia ne in România de peste Milcov.
Marţi, 17 Aprilie curent M. S. R. Domnul, împreună cu A. S. R.
Principele Moştenitor al Suediei şi Norvegiei, porni din Galaţi unde
se oprise spre a petrece câteva ore. Pe la orele 3 după amcază treimi
Domnesc a sosit in Roman, unde cea mai frumoasă primire aşteptă
pe alteţele lor Regale.
Pornind apoi spre Paşcani, Alteţele l-or Regale an fost întâm­
pinate de D-l Ghiţescu, Prefectul Judeţului Suceava şi de Consiliul
Judeţiaa, apoi la Târgul Frumos, D-l Prefect de Iaşi, Radu Mihaiu,
Consiliul Judeţian şi populaţiunea cu Primarul in cap, au eşit înaintea
Alteţelor I.or Regale, cu pânea şi sarea tradiţională.
Trenul Domnesc a intrai apoi la orele ti in gara Iaşi, iu mijlocul
aclamaţiunilor entusiaste ale mulţimei, şi a bubuitului tunurilor şi sune­
tului clopotelor tuturor bisericilor. Gara şi împrejurimile ei erau în­
ţesate de o imensă mulţime. Pe peron şi în salonul de aşteptare, afară
de D-l Ministru Preşedinte al consiliului şi Ministru de finanţe, se aflau
faţă capii autorităţilor civile, ofiţerii generali şi superiori ce nu erau
iu front, şi, în fine toate notabilităţile laşului şi persoane din toate
rlasele şi toate stările sociale, care veniseră spre a arătă Suveranului
bucuria ce cauzează tutulor vizita Sa, cu Principele Moştenitor al Suediei
şi Norvegiei, Augustul Său oaspe şi văr, in a doua rapilală a Ro­
mâniei.
Alteţele l.or Regale urcâudu-se iu trăsură â la Daumonl, în mare
gală şi escortate de ofiţerii generali şi superiori călări, s'au îndreptat
spre oraş.
Parcursul prin stradele, frumos împodobite, a cortegiului dom­
nesc dela gară pâuâla Mitropolie, a fost o nesfârşită ovaţiune. Trupele
garnizoanei erau înşirate pe calea Măriilor l.or, arcuri de triumf, ghir­
lande dela o casă la alta, drapele între care se vedeau colorile Suediei
şi ale Norvegiei, împodobeau stradele şi dau oraşului cel mai frumos
şi sărbătoresc aspect. Trăsura Măriilor Lor Regale eră acoperită de
flori şi de buchete asvârlitc dela ferestre şi balcoane, unde un nu­
meros public şi dame salutau trecerea Înalţilor oaspeţi. Măriile Lor
Regale s'au pogorît întâiu la biserica Catedrală, unde au fost întâm­
pinate de înalt prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, iu capul
clerului mitropolitan, cu crucea şi evanghelia. După slujirea unui Te-
Deunt, înălţimile Lor s’au urcat iarăşi in trăsură şi au mers la locuinţa
ce Ic eră pregătită în casele D-lui Cozndini, şi unde aşteptau capii
autorităţilor, spre a prezentă omagiile lor de bună venire. Aci a urmat
primirea funcţionarilor de toate gradele ale oraşului şi judeţului, şi la
orele 7',4 scara. Alteţele Lor au întrunit la prânz pe înalt Prea Sfinţia
Sa Mitropolitul Moldovei, pe D-nii Miniştri prezenţi in Iaşi. pe Pri­
marul de Iaşi, pe ofiţerii generali, pc Preşedintele Consiliului judeţean,
Prefecţii judeţului şi al Poliţiei, Primul Preşedinte şi Procurorul ge-
244 RKOKI.K CAROI.

neral al Curţei de Apel, suitele Alteţelor Lor Regale şi diferite alte


persoane de distineţiuue.
La ora 9 seara, înălţimile Lor. au făcut o preumblare io oraş spre
a vedea strălucita iluminaţiilor, la care afară de edificiile publice luaseră
spontancu parte şi particularii, astfel că toate casele şi toate ferestrele
erau frumos luminate şi împodobite cu transparenturi, focuri bengale,
iniţiale şi portrete ale M.M. L.L . R .R . Domnitorului şi Doamnei. Tră­
sura domnească, abia se putea mişcă in pas din cauza mulţimi i de
popor, care o înconjură şi umplea stradele, şi strigătele de bucurie şi
arlamaţiunile mulţimri, care resunară încă tărziu. dovedeau veselia
care timplcă inima cetăţenilor Ieşeni, de a revedeă i i i oraşul lor pe Dom­
nitorul României.
Miercuri, 18 Aprilie, Domnitorul şi Principele Moştenitor al Suediei
şi Norvegiei, au mers, la orele 9 dimineaţa, de au vizitat Şcoala fiilor
de Militari, Cazarniele dela Copoii şi Spitalul Sft. Spiridon, rămânând
pe deplin satisfăcuţi de ordinea ce au găsit pretutindeni; apoi au în­
trunit la dejun pe D-nii ofiţeri superiori şi şefii de corpuri ilin garni­
zoană. După dejun până la ora 2 după amiază. Măria Sa Regele a pri­
mit in audienţă parlamentară mai multe persoane, iar la orele ' s a
prezentat in corporc înaltul Cler, Consiliul judeţean şi Comunal, Corpul
profesoral al Universităţei şi profesorii şcoaleior secundare şi primar,
magistratura, funcţionarii administrativi şi financiari, corpul medical,
in fine toate autorităţile constituite. Înălţimea Sa Domnitorul s a ex­
primat la această primire că se simte fericit a aveâ această ocazium
spre a arătă Ieşenilor în particular, ca şi întregei Românii de peste
Milcov. gratitudinea patriei şi mulţumirile şi recunoştinţa personală
a Mâriei-Sale, pentru devotamentul, nbuegajiuiiea şi admirabilei, sa
crificii făcute în timpul rezbelului, şi care unite cu acele ale ţârei în­
tregi, au făcut ca România să iasă cu onoare şi glorie din lupta intri
prinsă pentru independenţă. A tâ t I. I1. S. S. Mitropolitul, cât si
I‘ liniarul oraşului Iaşi şi Rectorul Universităţei au adresat aloca
ţinui cătră Măria Sa Regele. Înălţimea Sa a exprimat asemenea
asistenţilor satisfacţiunea şi mulţumirile sale pentru primirea adevărat
sinceră şi plină de iubire, ce a găsit şi dcastă-datu in municipiul leşan,
şi de care a fost adânc mişcat.
După primirea funcţionarilor, s’a prezentat M. S. R. Domnito­
rului şi un număr de particulari de toate straturile sociale, cari au urat
bună venire Suveranului ţărei.
In timpul primirilor in corp, A. S. R. Principele Moştenitor ai
Suediei şi Norvegiei a mers de a vizitat monumentele cele mai impor­
tante şi bisericile oraşului, între care fu Trei-Erarchi. Apoi pe la
orele 4 Măria Sa Regală a mers de a inspectat penitenciarul Central,
şi după aceasta a făcut cu Moştenitorul Suediei şi Norvegiei o preum­
blare la grădina Pester şi la grădina Publică, unde cântă muzica mib
tară şi se află o mulţime de lume.
La orele &/., seara, Măria Sa Regală a întrunit la prânz pe Emi­
nenţa Sa Episcopul Catolic din laşi, care solicitase si fusese primit în
cursul zilei în audienţă particulară, spre a complimenta pe înălţimea
S a ; pe D-nul P. Carp şi V. Pogor, foşti miniştri, pe D-l N . Gane, mai
mulţi D-ni profesori dela Universitate, pe D-l Prini-preşedintr şi Pri-
Şl A DOUA SA CAPITALA 245

inul procuror al Tribunalului de Iaşi şi inai multe persoane notabile,


cari se pre'/.uitaseră Măriei Sale Regale.
La orele 81/- seara, a urmat retragerea cu paradă, şi după ce a mai
convorbit cu asistenţii, Alleţile lor, s'au retras |>e la orele 10, in apar­
tamentele Lor particulare.
Joui, 19 Aprilie, M. S. R. Domnitorul a mers la orele 91/, diini-
iie'iţti, însoţit de D-l Ministru Sturdza, de a vizitat Universitatea, la
-ele cursurilor, şi a asistat la prelegerea IM or Profesor Ştefan Şeudrea
„despre Esteritorialitate in materie de drept penal” , şi la aceea a D-lui
Profesor Climescu la F’acultatea de ştiinţe „despre C u rb e"; apoi după
vizitai cabinetul de chimie şi fizică, Biblioteca Univcrsităţei şi
Şcoala de Bele-Arle, s’a întors la orele 12 la palat. A. S. H. Principele
(iustav. însoţit de l)-I Căpitan Ylădnianu. a mers călare de dimineaţă.
Io proprietatea Domnitorului Porni. în apropiere de laşi, şi s’ a întors
oe la orele 2 post-meridiane.
Domnitorul a întrunit în această zi la dejun pe D-nii Directori
d şcoalei de Agricultură şi al Liceului Academic, pe părintele Roma-
nesco, directorul Seminarului dela Socola şi mai multe persoane no­
tabile. După dejun, Alteţa Sa Regală a acordat audienţe, între care au
fost (lepotaţiuni ale comunităţii Israilite din laşi şi ale societăţii Zion,
care a organizat ambulanţe în timpul războiului, şi la orele 3, Alteţele
L o r au primit succesiv corpul Consular din la ş i; mai multe persoane
de dislincţiune s’au prezentat şi in această zi M. S. R. Domnului,
între care D. M. Cogălniceanu, fost Ministru Preşedinte, Principele
Grigoti M. Sturdza. D-l Gh. Mârzescu, colonelul Grigore Sturdza
şi alţii.
Timpul a fost prea scurt spre a satisface toate cererile de audienţă,
in această ultimă zi a şederei Domnitorului în laşi, şi un mare număr
de persoane s’au înscris la Palat.
La orele t A.A. L.L. R .R . Domnitorul şi Principele Gustav au
mers călare cu un numeros Stat-Major pe platoul dela Copou. unde
a urmat revista trupelor din garnizoană, care a executat pe arme
diferite evoluţiuni. Alleţile Lor Regale au primit apoi defileul în faţa
gradinei Publice. Timpul cel mai frumos a favorizat această serbare
militară, şi un mare număr de orăşeni în echipagele cele mai elegante
şi iu trăsuri de tot felul sau pe jos, venise spre a vedea pe iubitul Su-
i'eran înaintea bravilor Săi ostaşi, pe care r-a condus cu atâta glorie
pc câmpul de război.
A lle ţile Lor au mers apoi pe la diferite magazine din oraş, unde
au cumpărat diferite obiecte şi M. S. R. Domnul a dat apoi o vizită
D-nei Marin Roznovanu.
La orele 6l/« a urmat prânzul la Palat, la care au fost invitaţi Prin-
ipeli Grigore Sturza, D-l M. Cogălniceanu. Decanul facultâţei dc li­
tere, J)-l Culiano, D-l Profesor de facultate Climescu, D-nii E. Fi-
lipescu-Dubău, U-pădatu şi Ciurca, D-nii Prefecţi al Judeţului şi al
Poliţiei laşi, mai mulţi ofiţeri superiori şi persoane notabile. O repre-
zentaţiune de gală Iu Teatru a fost dată la orele 8’ /*.
La sosirea Inalţiloi oaspeţi s’a cântat Imnul Surde: şi Imnul Na­
tional, şi publicul le-au ascultat în picioare, salutând pe Alteţilc l or
Sala şi lojile erau pline de uu public ales, de Doamne bt toalete ele-
346 REOEtE CAROL I

gătite, şi această serbare a fost din cele mai frumoase şi reuşite. După
orele 10, Alteţilc Lor s’au întors la Palat.