Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MD LP 1 Decontaminarea Microbiană În Practica Medicală PDF
MD LP 1 Decontaminarea Microbiană În Practica Medicală PDF
I. OBIECTIVE
A diferenția ce este murdar de ce aeste curat, ce este steril de ce este contaminat și cum se
mențin separate aceste calități;
A identifica cele 3 condiții de risc ale contaminării în spitale;
A corela aceste condiții de risc cu nivelul eficienței agenților decontaminanți;
Să identificați contaminările survenite în activitatea și conviețuirea din spitale;
Să acționați pentru remedierea contaminării prin:
o Alegerea metodei și tehnicii adecvate de decontaminare,
o Pregătirea materialului pentru decontaminare,
o Efectuarea corectă, după caz, a următoarelor tehnici: o sterilizare la autoclav sau la
etuvă, o sterilizare chimică, o sterilizare fracționată, o dezinfecție prin fierbere, o
dezinfecție chimică,
o Controlul eficienței sterilizării.
II. DEFINIȚII
1. Condiții critice
Sterilizarea este obligatorie;
1
Orice obiect/instrument care vine în contact cu țesuturi sau mediul intern (instrumente
chirurgicale, seringi, catetere vasculare, materiale de sutură, mănuși chirurgicale,
câmpuri operatorii, halatul chirurgului, medicamente injectabile sau perfuzabile, etc);
Recipientele și instrumentarul destinate manipulării și cultivării bacteriilor, mediile de
cultură, materialele contaminate cu microbii studiați în laboratoarele de microbiologie.
2. Condiții semicritice
Sterilizarea este de dorit, dar este suficientă și dezinfecția eficientă;
Orice obiect sau instrument care vine în contact cu mucoase (apăsătoare de limbă,
endoscoape, termometre, aparatura pentru respirația asistată și aspirație endotraheală,
aerul sălilor de operații, excretele bolnavilor contagioși, toate materialele contaminate
cu prelevate patologice în laboratoarele de hematologie, biochimie, etc);
3. Condiții necritice
Dezinfecția, antiseptizarea, spălarea sunt suficiente;
Orice obiect sau instrument care vine în contact numai cu tegumentul (mâinile
personalului de spital, stetoscop, electrozi, instalații tehnico-sanitare, lenjerie, vesela,
ustensile, suprafețe, recipiente în bucătării, etc).
1. Mecanici
a. spălare cu apă și săpun/detergent și frecare
b. mecanism de acțiune – udare, emulsionare, spumare
c. efect antimicrobian slab
2. Fizici
a. Căldura
a1. Uscată – mecanism de acțiune – oxidare, carbonizare
1. Aer cald – pupinel/etuvă – parametri:
Pupinel/etuvă
2
Un termometru plasat într-o zonă vizibilă indică temperatura din interior (timp,
temperatură – afişaj electronic)
Principii generale de utilizare:
1. introdu materialele de sterilizat în ambalajele lor lăsând spaţii prin care aerul
fierbinte să circule liber
2. închide uşa etuvei
3. conectează etuva la sursa de curent
4. programează temperatura şi timpul de sterilizare
5. urmăreşte realizarea temperaturii de sterilizare şi a timpului corespunzător de
menţinere a acesteia (timp, temperatură – afişaj electronic)
6. scoate materialele sterilizate numai după răcirea etuvei.
Indicații
Instrumentar metalic (ambalate în cutii)
Obiecte din sticlă, porțelan (eprubete, pipete, baloane, etc)
Substanțe uleioase
Pulberi higroscopice termorezistente (talc)
Contraindicații:
Soluții apoase
Plastic, cauciuc
Metal+sticlă
Materiale textile (contraindicație relativă)
Controlul de calitate al sterilizării:
Indicatori fizici: timp, temperatură (afişaj electronic) trebuie urmăriţi la fiecare
sterilizare.
Indicatori chimici: benzi de hârtie impregnate cu substanţe care işi schimbă
culoarea la atingerea temperaturii de sterilizare sau pulberi ale unor substanțe cu
punctul de fuziune similar temperaturii de sterilizare; trebuie utilizați la fiecare
sterilizare.
Indicatori biologici: benzi de hârtie de filtru impregnate cu 106 spori de Bacillus
subtilis, care după sterilizare sunt aseptic transferat în eprubete de 10 ml mediu de
cultură, menținute la 37°C 2°C ⇒ absența cultivării după 48 de ore dacă
sterilizarea a fost corespunzătoare; sunt utilizați săptămânal.
Avantaje: aparat relativ ieftin, procedură ușor de realizat, nu trebuie supravegheat.
Dezavantaje: durata sterilizării.
Autoclavul
Incintă cu axul orizontal sau vertical, cu pereți metalici și un sistem de închidere
ermetică, în care vaporii de apă se comprimă la o presiune care asigură temperatura
necesară sterilizării. Este esenţială circulaţia liberă a vaporilor de apă prinre obiecte
şi în interiorul ambalajelor. Prezența aerului compromite sterilizarea.
Este prevăzut cu: afişaj electronic (timp, temperatură), manometru, supapă de
evacuare a aerului sau a vaporilor de apă din incintă şi o supapă de siguranţă (se
deschide dacă presiunea vaporilor de apă depăşeşte limita de siguranţă)
Procedura poate fi automată sau semiautomată (este necesară evacuarea aerului prin
deschiderea unei supape în timpul funcţionării)
Principii generale de utilizare:
1. verifică dacă există apă suficientă în interiorul autoclavului
2. introdu materialele de sterilizat în ambalajele lor
3. închide capacul şi conectează aparatul la sursa de curent
4. programează temperatura şi timpul de sterilizare
5. urmăreşte realizarea presiunii/temperaturii de sterilizare şi a timpului
corespunzător de menţinere a acesteia
6. după terminarea steriliyării capacul se deschide numai după răcirea aparatului (
când presiunea interioară a ajuns la 0); răcire lentă (lichide) şi răcire bruscă
(material solid)
7. lasă materialele sterilizate, pentru uscare, în autoclavul cu capacul deschis
(manipulare posibilă după după ce temperatura a scăzut sub 80ºC)
4
punctul de fuziune similar temperaturii de sterilizare; trebuie utilizați la fiecare
sterilizare
Indicatori biologici: fiole cu mediu de cultură cu 106 spori de Geobacillus
stearothermophilus, care după sterilizare sunt cultivate la 57°C 2°C ⇒ absența
cultivării după 48 de ore de incubare, dacă sterilizarea a fost corespunzătoare; sunt
utilizați săptămânal. Ca martor, pentru controlul viabilității sporilor și a condițiilor
de cultivare, incubăm o fiolă care nu a fost supusă sterilizării.
Avantaje: durata sterilizării, posibilitatea de autoclavare individuală a instrumentelor.
Dezavantaje: aparat scump, procedură relativ complicată; trebuie supravegheat (pericol
de explozie).
b. Radiații
b1. Neionizante (penetrabilitate scăzută) – UV – dezinfecție; mecanism de acțiune
realizat prin ruperea legăturilor de hidrogen
b2. Ionizante (penetrabilitate mare) – radiații x, γ – sterilizare în condiții industriale;
mecanism de acțiune prin ionizarea apei ⇒ ioni HO- toxici
d. Filtrare – trecerea unui lichid/gaz printr-un material poros (filtru cu pori de 0,22 μm –
reține toate bacteriile, filtru cu pori 0,01 μm – realizează practic sterilizarea lichidelor
termosensibile; filtru HEPA – High Eficiency Particulate Air Filters – sterilizare aer în
boxele de siguranță antiepidemică).
3. Chimici
a. Nivel înalt
1. Oxid de etilen – gaz – sterilizare – este un gaz relativ toxic și inflamabil, fiind utilizat
în amestec cu 15% CO2 în sterilizatoare speciale; parametri:
Cantitate gaz 22,1 mg/L 22,1 mg/L 2x22,1 mg/L
Temperatura camerei 37°C 37°C
Timp de sterilizare 12-36h 8h 4h
5
2. Compuși cu clor – hipoclorit de sodiu – dezinfectant/antiseptic; cloramina –
dezinfectant/antiseptic; etc
3. Compuși cu iod – alcool iodat – antiseptic; betadină – antiseptic
4. Derivați fenolici
c.Nivel jos – detergenți, săruri cuaternare de amoniu, spirt medicinal