Sunteți pe pagina 1din 69

BINE AŢI VENIT !

INSPECŢIA FINALĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII GRADULUI DIDACTIC I

Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş


Şcoala Generală cu Clasele I-VIII
PROPUNĂTOARE: INSTITUTOR. MIHAELA COLDEA
OPIS

PROGRAMUL ZILEI ……………………………………………PAG. 2

PROIECT DE LECŢIE ÎN LUMEA COPIILOR………...….... PAG. 3

PROIECT DE LECŢIE MATEMATICĂ ………………………PAG.

PROIECT DE LECŢIE EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ…….... PAG.

SINTEZA LUCRĂRII DE GRAD ……………………………… PAG.

CURRICULUM VITAE................................................................. PAG.

2
PROGRAMUL ZILEI

ORA 8.00 – 8.50 ÎN LUMEA COPIILOR

8.50 – 9.00 PAUZĂ

9.00 – 9.50 MATEMATICĂ

9.50 – 10.10 PAUZA MARE

10.10 – 11.00 EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

11.00 – 11.30 PAUZĂ

11.30 – 12.00 DISCUŢII - ANALIZA LECŢIILOR

12.00 – 13.00 SUSŢINEREA LUCRĂRII


METODICO - ŞTIINŢIFICE

3
PROIECT DIDACTIC
Data: 4 . XII. 2009
Clasa: aIV-a A
Şcoala Generală cu Clasele I-VIII Seleuş
Învăţător propunător: Mihaela Coldea
Disciplina: În lumea copiilor
Unitatea de învăţare: Minunata lume Disney
Subiectul: „Răţuşca cea urâtă”de Hans Christian Andersen
Tipul lecţiei: consolidare

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

OBIECTIVE OPERAŢIONALE

a) Cognitive
O1- să citească textul pe roluri cursiv şi expresiv;
O2- să explice cuvintele şi expresiile şi să formuleze enunţuri cu acestea;
O3- să formuleze întrebări şi răspunsuri la întrebări referitoare la text;
O4- să identifice personajele textului;
O5- să argumenteze titlul dat de autor poveştii;
O6- să urmărească cu interes şi să participe activ cu informaţii la filmul despre autor;
O7-să coloreze mandala dată;

b)Psiho-motorii

O8- să stea corect în bancă;


O9- să se deplaseze la tablă sau la calculator pentru a rezolva sarcini;

b) Afective

O10- să participe cu interes la activităţile propuse;


O11-să coopereze cu colegii la activităţile în echipă.

STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, jocul didactic, Exerciţiul de spargere a gheţii, citirea pe roluri,
metoda Pălăriilor gânditoare.
Mijloace de învăţământ: planşă cu aspecte ilustrative ale textului, CD, calculator, video-proiector, caietul
aplicativ.
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate în echipă.

RESURSE
-spaţiale: sala de clasă
-temporale: 45 min.
-umane: 16elevi, propunătorul
-bibliografice:
¤ Carmen Iordăchescu- „Să dezlegăm tainele textelor literare”, Editura CARMINIS, Piteşti, 2004;
¤ Marcela Peneş- Manual de limba şi literatura română, Editura ANA, Bucureşti, 2004;

4
¤ Ioan Şerdean – Metodica predării limbii române,Editura CORINT, Bucureşti, 2005.

5
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Elementele Ob. Conţinut instructiv-educativ Metode Mijloace Moduri de Evaluare
activităţii Op. organizare
1.Moment -Elevii pregătesc obiectele necesare lecţiei
organizatoric
2.Captarea atenţiei 1. Exerciţiu de spargere a gheţii
„Fă asta! Fă aşa!” Activitate aprecieri
Conducătorul jocului stă în faţa elevilor şi execută o serie frontală verbale
de mişcări şi exerciţii uşoare însoţite de cuvinte: Fă asta!
sau Fă aşa!. Dintre mişcările şi exerciţiile arătate, exerciţiul
jucătorii trebuie să execute numai pe acelea care au fost
însoţite de cuvintele Fă aşa! Cel care execută şi exerciţiul
Fă asta! este penalizat cu un punct.

4.Anunţarea Pe bănci în faţa fiecărui elev se află un balon cu un mesaj în


lecţiei noi şi a interior.
obiectivelor - Li se propune să spargă baloanele .În unul din ele este o
surpriză, un mesaj în care se indică titlul lecţiei noi,
printr-o poezie.
Autorul
Răţuşca cea urâtă ne va spune Autoevaluare
Prin câte a trecut şi câte-a pătimit,
Până ce şi-a privit în ape line
Chipul frumos de lebădă uimit.
Răţuşca cea urâtă
Dintr-un ou eu am ieşit jocul didactic
Şi că-s răţuşcă am crezut, Baloane
Căci în curte am crescut
Şi toţi mă priveau urât. Aprecieri
verbale
Îmi ziceau că nu-s frumoasă
Şi de-aceea am fugit
Cât mai departe de casă,
Lângă lac, în stufăriş.

Am trecut de iarna grea,


Am ieşit să-not pe apă
Şi-am văzut în faţa mea
O pasăre minunată. Explicaţia
Conversaţia Planşa cu
Era o lebădă frumoasă, Răţuşca ce
Cu pene albe , lucitoare, urâtă, pe video-
Spre ea eu m-am simţit atrasă, proiector
Dar eram încă temătoare.

În apa lacului cea lină,


Uimită chipul mi-am privit
Şi-am înţeles că nu-s răţuşcă
Ci lebădă. Eu vă invit
Pe voi băiaţi, pe voi fetiţe,
Povestea mea să o citiţi! Aprecieri
Se expun principalele obiective ale lecţiei. verbale
Timp de lucru 5 minute.
5.Actvităţi de - Se anunţă titlul lecţiei .
învăţare -Se citeşte textul pe roluri. Aprecieri
Elevii citesc textul şi identifică cuvintele şi expresiile verbale
a) identificarea necunoscute care sunt subliniate.
cuvintelor şi a 2. Citirea pe roluri
expresiilor noi Citiţi textul poveştii „Răţuşca cea urâtă” pe roluri
O1 respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile Caietul aplicativ
corespunzătoare. al opţionalului
Personaje: ♣ Povestitorul Citirea pe roluri Ecusoane cu
♣ Mama raţă personajele Activitate Se apreciază
♣ puii poveştii frontală calităţile
♣ Raţa bătrână actoriceşti ale
♣ Raţa respectată fiecărui elev în
♣ pisica interpretarea
♣ Găina rolului primit.
♣ Nevasta ţăranului
♣ Răţuşca- Lebăda Explicaţia Caietul aplicativ Autoevaluare
O2 ♣ Copiii Metoda Ecusoane cu
O3 Timp de lucru: 10 minute. Pălăriilor palăriile Activitate pe
O4 După ce s-au făcut aprecierile şi recomandările gâditoare gânditoare echipe
corespunzătoare se încep explicaţiile în vederea rezolvării
exerciţiului 3, în care se utilizează metoda Pălăriilor
gânditoare.
Se repartizează rolurile pălăriilor după care se explică de
către fiecare elev în ce constă rolul pălăriei care i-a fost
repartizată.
Timp de lucru: 10 minute. Explicaţia
d)argumentarea Timp de susţinere şi evaluare: 10 minute.
7
titlului O5 Timp de completat în caietele colegilor din celelalte echipe : Calculator,
6.Asigurarea 5 minute. video-proiector
retenţiei şi a -Se argumentează de ce autorul a dat textului titlul „Răţuşca
transferului O6 cea urâtă”
-Un elev va prezenta la monitor aspecte din viaţa şi Aprecieri şi
7.Feed-back din opera lui Hans Christian Andersen recomandări
-Elevii recunosc personajele la care se face referire şi sunt verbale.
8.Evaluare şi îndemnaţi să citească poveşti scrise de acelaşi autor. Caietul aplicativ
aprecieri finale -Elevii fac aprecieri cu privire la modul cum au răspuns şi
cum s-au implicat pe parcursul lecţiei , în fiecare etapă. Exerciţiul
O7 -Elevii vor colora prin intermediul tehnicii mandala, o fişă-
exerciţiul 7.

8
9
Era vară, iar câmpul strălucea de frumuseţea lanurilor aurii, a păşunilor verzi şi a cerului azuriu. În
apropierea pădurii era o fermă, iar acolo doamna raţă îşi clocea ouăle. I se cam urâse: boboceii nu se zoreau
să iasă şi nimeni nu trecea să o viziteze. Prietenele mai degrabă se scăldau în albia râului, decât să stea la
taclale cu dânsa.
(cu glas supărat) – Ce mai prietene am! Să nu-ţi fie niciodată aproape când ai nevoie de ele.
Şi s-ar fi văicărit mai departe, dar auzi trosnind o coajă de ou.
(cu glas resemnat) – Se pare că, în sfârşit, or să iasă din ou!
(imitând un pui) – Piu, piu, piu ! Spuseră cu toţii, scoţând capul afară.
(imitând o raţă) – Mac, mac, mac! Le răspunse mama raţă, îndemnându-i să alerge prin iarbă.
(cu surprindere în glas) – Măiculiţă, ce mare-i lumea asta! Exclamă unul dintre boboci, fericit nevoie maare
că are mai mult loc decât în ou.
(explicativ) – Fiule, asta e doar ograda fermei, lumea e mult mai mare, se întinde până dincolo de pădurea ce
se vede în zare.
Mama raţă tăcu, rămase o clipă uimita privindu-şi puii şi exclamă .
(cu un suspin) – Bun, deci sunteţi cu toţii aici!
Atunci , doamna raţă se ridică şi descoperi un ou mai mare, ascuns printre paiele din cuib.
( cu disperare) – Asta-mi mai trebuia! A mai rămas un ou! Şi cât de mare şi de ciudat este! Nu se poate! În
sfârşit, hai să isprăvesc cu clocitul!
În acea clipă , trecu pe acolo o raţă bătrână care, după ce privit îndelung oul, rosti:
(cu siguranţă în glas) – E ou de curcă, nu încape îndoială! Ştiu fiindcă am clocit odată unul. Câte necazuri
mi-a făcut! Oricât mă străduiam, cu niciun chip puiul nu voia să intre în apă. Te sfătuiesc să laşi oul în pace
şi să te duci să înoţi cu boboceii tăi.
(pe un ton resemnat) – De atâta vreme stau ghemuită, că mi-e egal, răspunse raţa.
Aşteptarea fu lungă. Dar cum toate au un sfârşit pe lumea asta, în cele din urmă puiul sparse coaja oului.

(imitând un pui) – Piu, piu, piu! Doamna raţă îl privi cu uimire.


(pe un ton de surprindere) – Ce mare e! Nu semănă deloc cu ceilalţi boboci. Să fie oare pui de curcă? Am să
aflu când o să vadă apa.
Şi mama raţă îşi duse puii la râu.
(cu glas cântat) – În apă, răţuştelor! În apă, răţuştelor! Strigă mama raţă.
Cu toţii intrară în albie şi începură să înoate strajnic de bine, chiar şi răţuşca cea mare şi urâtă.
( cu bucurie în glas) – Şi bobocul acesta e tot puiul meu! Exclamă mama raţă în cele patru zări. Şi nici nu-i
atât de urât pe cum pare. Trebuie numai să-l priveşti cu drag.
Mama raţă ieşi din apă şi aşteptă ca şi bobocii şă facă la fel. Odată ajunşi în dreptul său le spuse:
(cu ton de avertisment) – Acum ne ducem în ogradă. Vreau să vă prezint vecinilor noştri. Străduiţi-vă să fiţi
foarte politicoşi şi nu vă îndepărtaţi de lângă mine.

Pe drum întâlniră o ceată de tineri răţoi, care la vederea raţei şi a bobocilor săi începură să facă haz fără
încetare:
(cu dispreţ) – Păi dacă eram puţini...! Ia priviţi ce pocitanie! Ce moacă! Strigau ei arătând spre răţuşca cea
urâtă.
Nemulţumindu-se doar cu atât, unul dintre răţoi se apropie de răţuşca cea urâtă şi o lovi cu ciocul.
(cu supărare în glas) – Las-o în pace, găliganie! Na-i pic de ruşine? Îl certă raţa. Vrei să-ţi fac şi eu la fel?
Raţa cea mai respectată din ogradă, care urmărea priveliştea cu atenţie, îşi spuse la rândul ei părerea:
(pe un ton de laudă) – Adevărul e că ai nişte boboci tare frumoşi, dar cea de acolo, rosti arătând spre răţuşca
cea urâtă, nu pare a fi deloc răţuşcă.
(cu glas sigur şi prietenos) – Doamnă, adevărat că răţuşca-i mare, dar dacă veţi căuta la ea cu atenţie, veţi
observa cât de frumoasă este. Sunt sigură că, atunci când va fi mare, va fi cea mai frumoasă dintre toţi.
În acea după-amiază, biata răţuşcă fu nevoită să îndure multe vorbe de dispreţ, împunsături şi ciupituri.
Până şi puii de găină îşi băteau joc de ea.
Aceasta fu prima sa zi în ogradă. Dar de atunci încolo, lucrurile merseră din ce în ce mai rău. Până şi fraţii
ei îi spuneau:
(fredonând) – Gâtul mare, pene mici! Pene mici şi gâtul mare!...
Toţi cei ce locuiau în ogradă se purtau urât cu ea, chiar şi fata care le aducea de mâncare. Atât de mult
suferea biata răţuşcă încât , într-o bună zi, îşi luă zborul şi plecă. Singură şi tristă, răţuşca cea urâtă merse
toată după-amiaza; pe înserat, obosită şi flămândă, se lăsă pe iarba care creştea lângă un iaz. În zori o treziră
glasurile a două raţe sălbatice. Una o întrebă pe cealaltă:
(cu dispreţ) – Ai mai văzut vreodată o raţă aşa urâtă?
Raţele izbucniră în râs şi se înălţară în zbor. Şi ar mai fi continuat să râdă , dacă nu s-ar fi întâmplat ca
tocmai atunci să tragă cu puşca după ele nişte vânători. Înfricoşată, răţuşca se ascunse printre trestii.
Nu peste multă vreme, auzi în spatele său un lătrat şi se întoarse. Un dulău fioros stătea şi se uita ţintă la
ea, apoi se întoarse cu dispreţul întipărit pe chip şi plecă.
(cu tristeţe) „Sunt atât de urâtă , că nici câinii nu îndrăznesc să mă muşte?” se întrebă răţuşca. Simţindu-se
mai rău ca niciodată.
Când vănătorii se îndepărtară de iaz, răţuşca îşi văzu de drum. Spre seară, zări o casă printre copaci. Uşa
fiind deschisă, intră, se cuibări într-un colţ şi adormi numaidecât.
În zorii zilei, acolo o găsiră pisica şi găina ce locuiau în casă împreună cu o femeie.
(pe un ton de superioritate) – Ştii să-ţi arcuieşti spinarea şi să torci? Vru să ştie pisica.
(timid) – Nu, răspunse răţuşca cea urâtă.
11
(pe un ton de superioritate) – Ştii să faci ouă? Întrebă găina.
(ruşinată) – Nici asta nu ştiu, răspunse răţuşca.
(cu aroganţă în glas) – Păi, dacă nu foloseşti la nimic, stăpâna n-o să vrea să locuieşti cu ea, zise găina.
Fiindu-i ruşine că este atât de nefolositoare, răţuşca lăsă capul în piept şi părăsi căsuţa.
Sosi toamna, iar răţuşca cea urâtă umbla de colo-colo, singură, fără prieteni şi fără adăpost. Mânca ce
găsea şi adormea pe unde o prindea noaptea. Aşa trecu vremea, şi iată că sosi şi iarna cu zăpezile şi gerurile
ei.
Într-o zi, pe când răţuşca cea urâtă înota în baltă, rămase prinsă în gheaţă. Moartă de frică, răţuşca plâgea
şi spunea:
(pe un ton disperat) - Am să mor! Nimeni nu mă mai poate salva de data asta!
Dar avu noroc şi o văzu un ţăran. Îi fu tare milă de biata pasăre, încât o scoase din baltă şi o duse acasă.
Văzând-o , nevasta ţăranului exclamă:
(cu bucurie în glas) – Ce frumoasă este! O să le spun copiilor că le-ai adus o răţuşcă. Copiii fură fericiţi,
însă, neastânpăraţi, ei începură să strige de bucurie şi să alerge după răţuşcă, încercând să se joace cu ea.
Aceasta , crezând că vor să-i facă rău, începu să zboare şi, dintr-o bătaie de aripi, dărâmă ulciorul cu lapte.
Foc de supărată pe paguba făcută, femeia se luă după ea cu băţul. Noroc că uşa casei era deschisă! Răţuşca
îşi desfăcu aripile şi nu se opri din zbor decât în pădure, unde se adăposti printre tufişuri. Nu trecu nicio zi
din acea iarnă în care sărăcuţa să nu-şi plângă nefericirea. Sosi şi primăvara. Într-o după-amiază, neştiind ce
să facă, răţuşca zbură până la eleşteul dintr-un parc şi rămase uimită văzând atâta frumuseţe în jur:
(cu admiraţie) – Ce frumos este totul în acest loc! Sunt şi pomi şi flori şi...
Erau acolo şi lebede. Răţuşca cea urâtă fu cu adevărat fascinată la vederea lor. Atât de mult îi plăcură
păsările cele frumoase, încât se hotărî să meargă în întâmpinarea lor. Pe când se apropia, îşi spunea:
(cu un ton ferm) „ Sunt sigură că mă vor lovi cu ciocurile, dar nu-mi mai pasă! Nimeni n-o să mă oprească să
privesc această frumuseţe.”
Se afla deja pe la jumătatea eleşteului când, deodată, aplecă ochii şi îşi văzu chipul oglindit în apele
cristaline.
(pe un ton surprins) – De necrezut! Probabil că am vedenii!
În apă , răţuşca vedea trupul cel mândru al unei lebede zvelte şi elegante. Iar lebăda era ... chiar ea!
(strigăte de bucurie) – Nu mai sunt o răţuşcă urâtă! Sunt o lebădă!
Încetă să se privească şi continuă să înoate. Tot mişcând din picioare, îşi spunea mereu:
(cu îndoială în glas) – Nu cumva truda, frigul şi foamea mă fac să văd lucruri care nu sunt?
Dar chiar atunci auzi nişte copii strigând:
(strigăte de uimire) – Hei, ia uitaţi-vă, uitaţi-vă! Mai e o lebădă şi e cea mai frumoasă dintre toate!
La scurtă vreme se apropiară şi celelalte lebede să-i dea bineţe. Atunci, răţuşca cea urâtă înălţă capul şi se
simţi nespus de fericită alături de semenele ei.

12
Fişă de lucru

1. Exerciţiu de spargere a gheţii (Icebreaking):

„Fă asta! Fă aşa!”


Conducătorul jocului stă în faţa elevilor şi execută o serie de mişcări şi exerciţii uşoare însoţite de cuvinte: Fă asta! sau
Fă aşa!. Dintre mişcările şi exerciţiile arătate, jucătorii trebuie să execute numai pe acelea care au fost însoţite de
cuvintele Fă aşa! Cel care execută şi exerciţiul Fă asta! este penalizat cu un punct.

2. Citirea pe roluri
Citiţi textul poveştii „Răţuşca cea urâtă” pe roluri respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile corespunzătoare.
Personaje: ♣ Povestitorul
♣ Mama raţă
♣ puii
♣ Raţa bătrână
♣ Raţa respectată
♣ pisica
♣ Găina
♣ Nevasta ţăranului
♣ Răţuşca- Lebăda
♣ Copiii

3. Metoda Pălăriilor gânditoare

POVESTITORUL
1. Realizează, în cel mult patru rânduri, o prezentare a poveştii
.....................................................................................
...............................................................................................
.................................................................................................................
....................................................................................................................................................

13
MODERATORUL
2. Ce cum credeţi că s-a maturizat bobocul?
.......................................................................................................
.............................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

CREATORUL
1. Imagineazǎ-ţi alte douǎ situaţii posibile în ogradă.
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
2. Creează o poezie scurtă, inspirându-vă din opera ,,Răţuşca cea urâtă”.
....................................................... .........................................................
....................................................... .........................................................

GÂNDITORUL
1. Încercaţi sǎ justificaţi comportamentul lui animalelor din ogradă.
...........................................................................................................................
..........................................................................................................................................................
2. De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?
.............................................................................................................................
...........................................................................................................................................................

CRITICUL

1. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi ?


…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….

2. Scoate în relief greşelile făcute de raţă.


……………………………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………..

PSIHOLOGUL

1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi personajul principal. Alcǎtuiţi un monolog în care sǎ prezentaţi


faptele din punctul vostru de vedere.
2. Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?

14
7. Colorează şi decupează mandala următoare respectând regulilei acestei tehnici de lucru.

15
PROIECT DIDACTIC
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
DATA: 4 decembrie 2009
- să citească corect, conştient enunţurile exerciţiilor şi problemelor propuse şi să
CLASA: a IV-a A, Şc. cu cls.I-VIII Seleuş
noteze rezolvarea, aşezând corect în pagina caietului ;
PROPUNĂTOR: INST. Mihaela Coldea - să stabilească datele cunoscute şi cele necunoscute dintr-o problemă;
- să cunoască semnificaţia matematică a noţiunilor: diferenţă, sumă, produs, de
OBIECTUL: Matematică
… mai mare/multe, cu … mai puţin;
SUBIECTUL: Înmulţirea numerelor naturale mai mici sau egale - să rezolve problemele propuse, argumentând fiecare algoritm;
cu 1000 - exerciţii şi probleme - să efectueze corect calculele şi să se verifice împreună cu colegii;
TIPUL LECŢIEI: consolidare - să transpună rezolvarea problemei în expresie numerică;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, calculator - să afle termenii necunoscuţi ceruţi de enunţul exerciţiului;
- să ordoneze descrescător rezultatele obţinute la exerciţiile rezolvate independent.
STRATEGII DIDACTICE:
 metode şi procedee: instructajul, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,
munca independentă, conversaţia;
 forma de activitate: frontală, individuală, în perechi, pe grupe
BIBLIOGRAFIE:
 Neacşu, Ioan – Metodica predării matematicii la clasele I-IV,
E.D.P., Bucureşti, 1998, p.95-102;
 Bogdan, Mădălina – Culegere de exerciţii şi probleme de
matematică pentru ciclul primar, Ed.
Coresi, Bucureşti, 1996, p.165-172;
 Burz, Emilia şi colab. – Probleme de matematică pentru
clasele II-IV, E.D.P., Bucureşti, 1990,
p.166-170.

16
Strategii didactice
Nr.
Momentele lecţiei Conţinutul instructiv – educativ al lecţiei Metode şi Forma de
crt.
procedee Activitate

1. Momentul Se solicită elevilor să-şi pregătească cele necesare orei, elevii din marginea rândurilor sunt rugaţi
organizatoric să ia plicurile cu fişele de lucru şi fişa autocorectoare; acestea se vor aşeza la mijlocul băncii până la instructajul frontală
(1 min) momentul utilizării lor.

2. Verificarea temei Se cere elevilor să deschidă caietele, apoi sunt numiţi câţiva elevi să citească modul în care au exerciţiul frontală
(5 min) rezolvat exerciţiile din tema pentru acasă; ceilalţi copii verifică şi marchează cu verde dacă au
rezolvat corect.

3. Captarea atenţiei Se solicită elevii să rezolve următoarea problemă:


(5 min)
Trenul electric merge de la est spre vest. Accelerând mersul, trenul face 60 km pe oră. În aceeaşi problematizarea individuală
direcţie, de la est spre vest, suflă vântul, dar cu viteza 50 km pe oră. În ce direcţie va fi dus fumul
trenului? frontală

Dacă răspund corect (în nicio direcţie, deoarece trenul electric nu scoate fum), elevii vor fi lăudaţi
pentru perspicacitatea lor, iar în caz contrar, li se spune că au încă şanse să-şi dovedească isteţimea
prin rezolvarea corectă a unor exerciţii.

4. Anunţarea temei Copiii sunt anunţaţi că în lecţia de astăzi vor continua să rezolve exerciţii şi probleme unde apare explicaţia frontală
(1 min) înmulţirea numerelor mai mici decât 1 000.

5. Consolidarea Se cere elevilor să deschidă caietele şi se notează data şi titlul lecţiei.


cunoştinţelor Se propune spre rezolvare prima problemă. Se citeşte enunţul de pe monitoare, se discută exerciţiul frontală
(33 min) problema, stabilind datele cunoscute şi cele care trebuie aflate; se scriu aceste date pe caiete, fiind explicaţia
solicitaţi elevi de la fiecare grupă. problematizarea individuală
Se lasă elevilor timp de gândire, apoi se rezolvă la tablă, se verifică rezultatele şi se notează
rezolvarea în caiete.
1) Moş Nicolae mai are în depozitul lui câteva lucruri rămase de anul trecut şi vrea să le
inventarieze. Pe baza datelor din tabel, aflaţi :
a) Cu cât este mai mare numărul stilourilor decât cel al jucăriilor?
b) Câte produse are în total?

Jucării Cărţi Stilouri


de 12 ori mai multe decât cu 1496 mai puţine decât cărţi
146
jucării

146 x 12 = 1752 (cărţi)


1752 - 1496 = 256 (stilouri)
256 - 146 = 100 (cu 110 mai multe stilouri)
146 + 1752 + 256 = 2154 (produse) exerciţiul frontală
R: cu 110; 2154 produse explicaţia individuală
problematizarea în perechi
Se procedează analog şi în cazul celei de-a doua probleme.

2) Fănel se joacă cu trenuleţul electric. Acesta poate transporta maxim 1110 bile în cele 5
vagoane pe care le are. Copilul încarcă în fiecare vagon câte 13 cuburi, iar în fiecare cub sunt 17 bile.
Va porni trenuleţul astfel încărcat? Rezolvaţi problema în două moduri. Faceţi şi exerciţiul problemei
în fiecare caz.

Metoda I: Metoda a II-a:


13 x 5 = 65 (cuburi în total) 13 x 17 = 221 (cuburi într-un vagon)
65 x 17 = 1105 (bile în tren) 221 x 5 = 1105 (bile în tren)
(13 x 5) x 17 = 1105 (13 x 17) x 5 = 1105

R: trenuleţul va porni

18
În continuare, elevii sunt solicitaţi să închidă caietele şi să scoată fişa primită (anexe). Pe ea vor exerciţiul
găsi nişte indicii care trebuie urmate. Exerciţiile se rezolvă independent, apoi se corectează în grupă, explicaţia
Individuală
folosind fişa autocorectoare. Se notează la tablă rezultatele finale şi fiecare grupă va primi un fragment problematizarea
pe grupe
dintr-un mesaj. Fragmentele vor fi citite în ordinea descrescătoare a rezultatelor notate de fiecare munca
grupă în parte. independentă

6. Evaluarea activităţii Se fac aprecieri globale, evidenţiind elevii care au participat activ şi încurajând pe ceilalţi.
conversaţia frontală
(4 min) Se spune elevilor că efortul lor depus în această lecţie va fi recompensat cu audierea unei poveşti.
Se aleg elevi din fiecare grupă pentru a da citire mesajului de final.

7. Tema pentru acasă explicaţia Frontală


 De lipit fişele pe caiet.
(1 min)
ANEXA 1:

1) Moş Nicolae mai are în depozitul lui câteva lucruri rămase de anul trecut şi
vrea să le inventarieze. Pe baza datelor din tabel, aflaţi :
a) Cu cât este mai mare numărul stilourilor decât cel al jucăriilor?
b) Câte produse are în total?

jucării cărţi Stilouri


de 12 ori mai multe cu 1496 mai puţine decât
146
decât jucării cărţi

20
ANEXA 2:

2) Fănel se joacă cu trenuleţul electric. Acesta


poate transporta maxim 1110 bile în cele 5
vagoane pe care le are. Copilul încarcă în
fiecare vagon câte 13 cuburi, iar în fiecare cub
sunt 17 bile. Va porni trenuleţul astfel
încărcat?
Rezolvaţi problema în două moduri.
Faceţi şi exerciţiul problemei în fiecare caz.

21
Anexa 3:

Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4 Grupa 5

Indiciul 1 Indiciul 1 Indiciul 1 Indiciul 1 Indiciul 1


 Aflaţi produsul  Scăzătorul este egal cu  Aflaţi numărul de 48 mai  Un termen al adunării este egal  Aflaţi numărul de 353 ori mai
produsul numerelor 176 şi 37. mare decât 64. cu produsul dintre 63 şi 94. mare decât 25.
numerelor 99 şi 87.
Indiciul 2 Indiciul 2 Indiciul 2 Indiciul 2 Indiciul 2

 Aflaţi suma numerelor de  Diferenţa este egală cu  Aflaţi diferenţa numerelor  Suma este egală cu produsul  Aflaţi suma numerelor 1715 şi
la primul indiciu. produsul numerelor 276 şi 9. 2035 şi 712. dintre 768 şi 8. 97.
Indiciul 3 Indiciul 3 Indiciul 3 Indiciul 3 Indiciul 3

Din produsul obţinut, scădeţi Aflaţi descăzutul  Din produsul obţinut, scădeţi  Aflaţi celălalt termen.  La produsul obţinut, adăugaţi
suma de mai sus
diferenţa. suma de mai sus.

22
Data: 4 decembrie 2009

Şcoala cu clasele I-VIII Seleuş


Institutor : Coldea Mihaela
Clasa: a IV-a A
Aria curriculară: Tehnologii
Disciplina: Educaţie tehnologică
Subiectul: Ghetuţa lui Moş Nicolae
Tipul lecţiei:Formare de priceperi şi deprinderi

Scopul lecţiei: utilizarea materialelor şi tehnicilor de lucru învăţate pentru obţinerea


ghetuţei; dezvoltarea deprinderilor individuale de lucru, creativităţii, imaginaţiei, gustului
estetic;

Obiective operaţionale:
O1: să urmărească cu atenţie Legenda lui Moş Nicolae;
O2: să descrie conţinutul etapelor de parcurs în realizarea ghetuţei pe baza modelelor
şi a explicaţiilor învăţătoarei;
O3: să utilizeze atent şi corect foarfecele în vederea tăierii pet-urilor;
O4: să aplice corect tehnica lipirii hârtiei pe pet în realizarea ghetuţei pe baza
explicaţiilor primite;
O5: să orneze nuieluşa prin asamblarea şi lipirea materialelor primite: forme diverse
din carton, vată, fulgi de polistiren, aracet, fundă;
O6: să aprecieze calitatea lucrărilor executate pe baza criteriilor stabilite anterior,
exprimată prin calificative pe fiecare lucrare;

Strategii didactice:
1. Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, observarea,
brainstorming, munca independentă;
2. Mijloace de învăţământ: panglică ornament, diferite forme din carton colorat,
vată, lipici, hârtie colorată, fulgi de polistiren, fundă, prezentarea legendei lui
Moş Nicolae ppt, calculator, video-proiector;
3. Moduri de organizare: frontal, individual.
23
Bibliografie:
 Faliboga Violeta, Ghercu Virginia, ,,Abilităţi practice – clasele I-IV. Ghid
metodic”, 2001, Editura Axa, Botoşani
 www.didactic.ro

24
Secvenţele Ob. Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare
lecţiei op. Metode şi Mijloace de Forme de
procedee învăţământ organizare
1.Moment Se pregătesc materialele necesare Conversaţia frontal Capacitatea de
organizatoric desfăşurării în bune condiţii a orei de concentrare a
abilităţi practice. atenţiei

2. Captarea Legenda lui Moş Nicolae (Anexa 1) povestirea Video- frontal Capacitatea de
atenţiei proiector, receptare a
calculator poveştii
3. Anunţarea Astăzi vom realiza un Ghetuţă pentru Moş Explicaţia frontal Capacitatea de
temei şi a Nicolae cu materiale reciclabile, pet-uri. conversaţia înţelegere a
obiectivelor Ghetuţa o veţi realiza tăind după obiectivelor
demonstraţie cele două pet-uri, pe care veţi lecţiei
lipi hartie pentru cadouri apoi veţi orna
nuieluşa ataşată ghetuţei, cum veţi dori voi.
4. Prezentarea Prezint Ghetuţa model. Ce materiale vom Observarea Papucelul frontal Capacitatea de a
şi intuirea folosi pentru realizarea ghetuţei? conversaţia model intui materialele
modelului ( hârtie pentru cadouri, pet-uri, aracet, vată, - hârtie de lucru
fundă ornament, fulgi de polistiren, modele cadouri
din carton colorat) - pet-uri
- fulgi de
polistiren
- vată
- fundă
ornament
5. Explicarea Se stabilesc etapele de lucru: Demonstraţia Papucei frontal Capacitatea de
tehnicii de lucru 1. Se ia câte un pet care cu mare atenţie Explicaţia aflaţi în receptarea a
se taie cu foarfecele pe linia marcată diferite etapelor de lucru
25
cu carioca. etape de
2. Se lipesc cu bandă adezivă cele două lucru
pet-uri taiate ca în model, astfel încât
să formeze o cizmuliţă, ghetuţă.
3. Se lipeşte pe ghetuţa astfel obţinută
cele două bucăţi de hârtie pentru
cadouri.
4. Se aplică apoi aracet pe partea
superioară a ghetuţei, cu pensula, şi
se lipeşte vata
5. Se întinde cu pensula aracet pe
nuieluşă şi apoi se prind fulgii de
polistiren pe care îi aveţi în coşuleţ Capacitatea de a
împreună cu ornamentele din carton enumera etapele
colorat şi funda ornamentală de lucru
Vreau să fiţi cât mai originali, cât mai
creativi, să ne surprindeţi prin noutatea
şi frumuseţea ghetuţei voastre!
Elevii repetă etapele de lucru.
Cine termină îşi aşază ghetuţa la uscat şi îi
scrie Moşului Nicolae ce calităţi şi-ar dori
să primească. Nu uitaţi să argumentaţi brainstorming
dorinţa! Anexa 2
6. Realizarea Elevii realizează ghetuţe sub atenta Exerciţiul Individual Capacitatea de a
propriu-zisă a supraveghere a cadrului didactic. Se Munca lucra
lucrării verifică corectitudinea mişcărilor şi independentă îngrijit,respectând
tehnicilor,sesizând şi înlăturând la timp etapele de lucru
greşelile,oferind explicaţii suplimentare
acolo unde este cazul.

26
7. Analiza Elevii evaluează şi se autoevaluează conversaţia Ghetuţele frontal Capacitatea de a
lucrării conform cu criteriile de evaluare: realizate de evalua corect
- finalizarea lucrării ei lucrările
- corectitudinea execuţiei
- aspectul estetic
- originalitatea lucrării
- ordinea şi disciplina în timpul lucrului.

Evaluarea Voi face aprecieri asupra lucrărilor şi voi conversaţia ghetuţe şi frontal Acord calificative
activităţii oferi dulciuri din partea moşului şi diplome bomboane şi diplome
pentru cei mai merituoşi. Anexa 3

27
POVESTEA SFÂNTULUI NICOLAE
de ADINA UNGUR

Au fost odată ca niciodată un om si o femeie care aveau trei fete, una mai cuminte
şi mai frumoasă ca cealaltă. Dar într-o zi, omul rămase văduv de soţie şi mare mai fu
supărarea lui. Seara, când rămase singur cu fetele, ofta adânc şi tot vorbi, el cu el, de
unul singur.
- Draga mea soţioară, ne-ai lăsat şi-am rămas singur cu fetiţele noastre. Oare ce-o
să ne facem noi? Ce-o să mă fac eu singur cu ele? Cum să le spun fetiţelor necazul
nostru? Of, of, of! se supără el şi apoi le înveli pe cele trei fetiţe, care adormiseră
lângă foc, după care, se culcă şi el, amărât.
A doua zi de dimineaţă, omul nostru se trezi şi, supărat, pregati masa în linişte,
apoi merse în curte şi dădu de mâncare animalelor. Le lăsă pe fetiţe dormind şi plecă
de cu zor, la lucru. Dar cu gândul, tot la copilaşii lui şi la cum s-or gospodări ei fără o
mână de femeie în casă, dar mai ales, cum ar trăi ele, fără dragostea mamei.
Dar uite că fetiţele, trezindu-se şi negăsindu-şi mama, începură să deretice prin
casă, aşa mititele cum erau, pentru că voiau să-şi bucure părintele. Şi învăţară ele iute
cum să se gospodărească în lipsa tatălui lor, aşteptându-l în fiecare seară, cu mult
drag.
Mare mai fu şi bucuria omului când văzu ce fete are, harnice şi cuminţi.
- Dragele mele fetiţe, mamica voastra care e sus în cer o stea, vă priveşte în fiecare
noapte şi vă veghează şi mare-i e bucuria când vă vede atât de cuminţi şi harnice.
- Da, tăticule, dar nouă ne e dor de ea şi aşteptăm în fiecare seară să ne spună
poveşti, îi răspunse fetiţa cea mică.
- Ştiu, fetele tatii! Ştiu.
Şi în noaptea aceea era un cer senin şi străveziu, iar stelele se iveau sus, strălucind pe
boltă.
- Vedeţi steluţa aceea de lângă frumoasa lună nouă? Acolo e mămica voastră care vă
vegheaza somnul...
Şi tot povestindu-le astfel, fetiţele adormiră visând-o pe mămica, cea care le alina
dorul în fiecare noapte.
28
Şi tot aşa trecură zi după zi şi omului nostru îi slăbiră puterile şi de ce lucra înainte
până în faptul serii, acum abia dacă mai putea lucra până în miezul zilei. Şi mai dete
şi-o sărăcie peste acele locuri, de nu mai aveau oamenii ce mânca. Apoi omul îşi
vându animalele din ogradă pe-o nimica toată şi mai trăiră un timp cu socoteală, din
ceea ce vândură.
În cele timpuri, sosi o babă prin satul acestor oameni. Bătrâna era singură-singurică
pe lumea aceasta şi tare-i mai plăceau copiii. Ei, dar vezi că... baba era plină de
nestemate şi de bănuţi de aur, căci ea slujise o viaţă la curtea unui împărat şi acesta,
văzând-o bătrână şi neputincioasă, îi dăduse drumul să umble prin lume şi o
răsplătise cu vârf şi îndesat pentru toată viaţa petrecută în slujba, la curtea sa.
Şi cum ştia împăratul că bătrâna iubeşte copiii, îi dete acele bogăţii şi-i spuse să
umble prin lume, să-şi caute copii de suflet prin satele nevoiaşe, poate s-ar găsi nişte
oameni sărmani care să-şi vândă copilaşii, ca să-şi poată duce traiul. Şi aşa făcu
bătrâna până ce ajunse în satul omului nostru. Bătu ea ce bătu pe la porţile
gospodarilor, dar nu găsi pe nimeni care să-şi vândă copiii căci, de bine- de rău, mai
aveau oamenii câte ceva să pună pe masă. Şi iacătă că ajunse la un vecin de-al omului
nostru, pe care îl întrebă de n-are copii să-i vândă.
- Ei, mătuşă, eu n-am ce-ţi da, căci n-am copii şi nici nevastă. Şi atâta cât să pot trăi,
mai muncesc şi eu. Dar tocmai bine-ai nimerit, că uită-te şi dumneata peste drum, la
casa aceea. Acolo stă un om necăjit şi sărman care a rămas văduv cu trei copii. Ia du-
te de-ncearcă-ţi norocul, că poate ti-i pricopsi c-o mândreţe de fetiţă. Căci după câte
ştiu, omul e bolnav, şi-a vândut animalele şi nu cred că mai are cu ce să-şi ducă zilele,
căci săracia asta ne-a facut pe toti nevoiaşi.
- Mulţumesc, omule, să-ţi deie Dumnezeu sănătate!
Şi iute ajunse baba la uşa omului şi bătu de se auzi în toată ograda.
- Mergi, femeie, strigă omul bolnav din pat, du-te sănătoasă, că n-am ce-ţi da!
- Ehei, omule, chiar tu ai ce să-mi dai. Dară deschide uşa, să-ţi arăt eu ce bănuţi de
aur şi nestemate ţi-oi da, dacă facem împreună târgul. Şi-apoi vei trăi fericit şi-ţi vei
lua leacuri să te vindeci şi multe cele.
- Du-te de-i deschide, îi spuse omul fetei sale mai mici şi pofteşte-o, să vedem ce vrea
să ne spună.
Şi intrând baba, se uită cu atâta drag la minunile de fete, de-i scânteiară ochii, nu
alta. Apoi se apropie de bărbat şi-i spuse să-şi trimită fetele de-acolo, căci numai aşa îi
va spune ce târg avea pentru el. Omul îşi trimise fetele şi ascultă pe babă.
- Uite, eu ţi-oi da tot ce-am agonisit într-o viaţă, slujind la un împărat, dacă mi-i da
tu mie una din aceste mândreţe de fete, că tare dragi mi-s copiii, şi-om trăi bine în
lumea mare, nu te-ngriji tu de asta. Apoi şi tu cu fetele care-ţi rămân, veţi duce o
viaţă linistită dacă te-oi ajuta cu banuţii ăştia.
Dar omul se supară tare şi mai că-i venea a plânge.
- Nu pot, nu pot, femeie, căci numai atâta bucurie mai am eu pe lumea asta. Şi dacă
ni-i să trăim săraci, apoi aşa să fie, numai că tare mi-e frică să nu mă sting şi eu ca
mamica lor şi să ramână ele singure pe lume, în săracia asta.
- Ei, omule, făcu baba, d-apoi bine ţi-a fi când îi şti că fetele tale se usucă de foame,
29
singure pe lume?
- Nu pot, femeie, nu pot, se supără bărbatul.
-Tăticule, se auzi atunci vocea fetiţei mezine, pentru că ascultase toate cele spuse de
bătrână, lasă-mă pe mine să merg cu ea în lume, căci vreau să te ştiu sănătos, iar pe
surioarele mele să nu le ştiu flămânde. Şi-apoi, nici mie nu mi-a fi greu, doar că dorul
îmi va da uneori târcoale. Dar vreau să te ştiu sănătos, tăticule.
Omul plânse şi oftă căci dragă îi era fata, dar mai cu rugăminte, mai cu lacrimi, se
învoi.
- Bine, femeie, numai să mi-o laşi până mâine dimineaţă, să mă mai bucur puţin de
ea.
Bătrâna se învoi şi plecă povăţuind-o pe fată să-şi pregătească haine groase pentru
drum, că afară era frig şi zăpadă.
Toată seara statură împreună, tatăl şi fetele lângă foc şi povestiră ce povestiră, apoi
se rugară la Dumnezeu să iasă bine din aceasta încurcătură. Dar vezi, că numai o
minune ar fi putut să-i scape de această învoială. Însă ei se rugară cu atâta credinţă în
suflet şi pentru că ştiau de puterea mare a lui Dumnezeu, mai nădăjduiau într-o
minune. Apoi adormiră cu sufletele împăcate.
Căci, uitasem să vă spun, dar în acea seară era chiar ziua de 5 decembrie, iar
Sfântul Nicolae văzând atâta credinţă, iubire, hărnicie şi bunătate, se înduplecă şi
înfăptui o minune. Sfântul Nicolae veni să vadă acei copii minunaţi dormind lângă
foc. Coborî pe horn şi-i privi cu mare drag, îi binecuvântă, iar când dădu să plece,
văzându-le cizmuliţele curăţate lângă horn, le lăsă acolo daruri multe şi frumoase dar
şi o pungă plină cu arginţi şi plecă iute să nu-i trezească.
A doua zi dimineaţa, fetiţele se deşteptară şi, când îşi văzură cizmuliţele, începură să
salte de bucurie.
- Tăticule, tăticule, ia uite ce minune!
Şi privind el cu luare-aminte spre daruri, înţelese că minunea era un dar ales.
- Astăzi e ziua Sfântului Nicolae şi el ne-a adus aceste daruri, pentru că s-a
înduioşat de noi. Dragele mele fetiţe, haideţi să cinstim această zi, căci e un prilej de
mare bucurie pentru noi.
Dar nu apucă bine să termine de zis ca hop, în uşă şi bătrâna.
- Dar ce se întâmplă aici?
- Uite, Sfântul Nicolae ne-a trimis aceste daruri, aşa că nu mai suntem nevoiţi să ne
vindem fetiţa. Bătrâna plânse o dată cu o lacrimă care umplu o covată, îndurerată că
nu mai are copil. Iar când o văzu fetiţa, se înduplecă de dânsa şi pe loc îi veni gândul
cel bun.
- Lasă mătuşă, nu fi tristă! De ce să pleci în lume, când poţi să stai aici cu noi şi să
ne spui poveşti în fiecare seară?
- Eu aş putea să vă ajut cu ce-am agonisit până acum, dar îmi îngăduiţi să stau cu
voi, aici în căsuţa voastră?
- Da, mătuşică, dar ştii să ne spui o poveste?
- Cum să nu, fetiţele mele! Iaca, a fost odată un împărat. Şi acest împărat avea o
slujnică. Ea munci pentru el până la adânci bătrâneţe...
30
Şi aşa îşi depană bătrânica firul vieţii, până ajunse la seara Sfântului Nicolae, noaptea
care îi adusese atâta bucurie în suflet.
Şi de atunci trăiră împreună, fericiţi, sărbătorind cu drag şi cinstind, în fiecare an,
ziua Sfântului Nicolae căruia, pentru că era bătrân, au început să-i spună "Moş".

31
Anexa 2

_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________
________________________________________

__________________________

32
SCOALA CU CLASELE I-VIII Seleuş MISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

DIPLOMĂ

Se acorda
elevului(ei)............................................,
din clasa a IV-a A, Şcoala cu clasele I-VIII Seleuş, jud.
Mureş, pentru
lucrarea deosebită realizată la educaţie tehnologică.

Data: Inst. Mihaela Coldea


33
4 decembrie 2009
AN ŞCOLAR 2009-20010

34
35
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Infiintata prin Hotararea de Guvern numarul 474 din anul 1991.

Universitate acreditata de Ministerul Educat

iei Cercetarii si Tineretului.

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
PROF. UNIV. DR. ION BUZAŞI

INST. COLDEA ELENA TEODORA MIHAELA

2009
36
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

LUCRARE METODICO-ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I

ÎN LUMEA COPIILOR

- UN NOU OPŢIONAL BAZAT PE


METODELE INTERACTIVE CENTRATE
PE ELEVI-

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC
PROF. UNIV. DR. ION BUZAŞI

INST. COLDEA ELENA TEODORA MIHAELA


37
Şcoala Generală cu Clasele I-VIII Seleuş

2009

CUPRINS

Partea I : Fundamente ştiinţifice


Introducere p. 4

Capitolul 1:Necesitatea modernizării învăţământului în ciclul primar p. 7

Capitolul 2: Fundamentarea teoretică a temei


2.1. Repere teoretice cu valorizare în practica
învăţământului primar p. 10
2.2. Metodele şi tehnicile interactive de grup- clasificare p. 12
2.3. Metodele şi tehnicile activ-participative p. 14
2.3.1. Metode Brainstorming p. 14
2.3.2. Metoda Explozia stelară p. 16
2.3.3. Metoda Pălăriilor gânditoare p. 18
2.3.4. Metoda Patru colţuri p. 22
2.3.5. Studiul de caz p. 24
2.3.6. Tehnica 6/3/5 p. 26
2.3.7. Philips 6/6 p. 28
2.3.8. Sinectica p. 29
2.3.9. Metoda Frisco p. 31
2.3.10. Metoda Delphi p. 33
2.3.11. Tehnica acvariului p. 34
2.3.12. Tehnica Lotus (Floarea de nufăr) p. 36
2.3.13. Jocul de rol p. 38

Capitolul 3: Opţionalul propriu-zis


3.1. Mini-programa opţional p.44
3.1.1. Argument p. 45
3.1.2. Obiective cadru p. 46
3.1.3. Obiective de referinţă şi exemple activităţi de învăţare p. 47
3.1.4. Conţinuturi p. 52
3.1.5. Standarde curriculare de performanţă p. 53
3.1.6. Modalităţi de evaluare p. 54
3.1.7. Bibliografia p. 55
3.1.8. Planificarea calendaristică p. 56
3.1.9. Proiectarea unităţilor de învăţare p. 55
38
Partea a II-a EXPERIMENTUL PSIHOPEDAGOGIC

Capitolul 4: Obiectivul şi metodologia cercetării p. 66


4.1. Tema şi problemele de cercetare p. 66
4.2. Obiectivul şi ipoteza cercetării p. 66
4.3. Prezentarea lotului experimental p. 67
4.4. Metodele şi instrumentele de investigare p. 68

Capitolul 5: Rezultatele cercetării p. 73


5.1. Etapa constatativă p. 73
5.1.1. Evaluarea iniţială p. 73
5.2. Etapa experimentală p. 85
5.3. Etapa finală p. 108
5.3.1. Evaluarea finală p. 108
5.4. Interpretarea rezultatelor cercetării p. 120
5.5. Concluzii p. 123
Bibliografie p. 124

Partea a III-a: Anexe


Anexa 1: U.Î. 1: "Regele Leu”- exemplu din caietul aplicativ p. 125
Anexa 2: U.Î. 2: „Pălăria Omului de Zăpadă” ”
- exemplu din caietul aplicativ p. 130
Anexa 3: U.Î. 3: „Nu mai plânge, bunico! ”
- exemplu din caietul aplicativ p. 136

39
Motto:

”Este imposibil ca elevii să înveţe ceva cât timp


gândurile lor sunt robite şi tulburate de vreo patimă.
Întretineţi-i deci într-o stare de spirit placută,
dacă vreţi să vă primească învăţăturile. Este tot atât
de imposibil să imprimi un caracter frumos şi armonios
într-un suflet care tremură, pe cât este de greu să tragi linii
frumoase şi drepte pe o hârtie care se mişcă.”

(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)

40
PARTEA I.
FUNDAMENTE ŞTIINŢIFICE

INTRODUCERE

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale
încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de
experienţe, de cunoştinţe.
CAPITOLUL 1.

NECESITATEA MODERNIZǍRII ÎNVǍŢǍMÂNTULUI ÎN CICLUL PRIMAR

,, Cea mai bună cale pentru a schimba ordinea lucrurilor în lume este de a începe cu
reformarea şcolilor, pentru că şcolile sunt atelierele în care se face lumina. Lumina şi întunericul
sunt principala cauză a ordinii şi confuziei din lume.’’
Jan Amos Komensky

Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe


promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei
şi creativităţii. “Activ” este elevul care “depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care
întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a
noilor cunoştinţe. “Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului
interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia.” (Ioan Cerghit, 1997, p.73)
CAPITOLUL 2
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI

2.1. Repere teoretice cu valorizare în practica învăţământului primar

,,Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica în ce constă de fapt creativitatea”
(A. Haven)

Procesul de învăţământ este un ansamblu de activităţi organizate şi dirijate care se desfăşoară


41
etapizat, în cadrul unor instituţii specializate, sub îndrumarea unor persoane pregatite în acest scop, în
vedera îndeplinirii anumitor obiective instructiv-educative. În cadrul procesului de învăţământ se
desfaşoară mai multe tipuri de activităţi primordiale fiind cele de predare-învăţare-evaluare.
Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele utilizate.
Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe esenţiale în
pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate realiza mai uşor sau mai
greu, în funcţie de metodele utilizate. .
Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia învăţătoarei, de a căror cunoştinţe şi
utilizare depinde eficienţa muncii educative. Învăţătoarea, cunoscând varietatea metodelor,
particularităţile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acţioneze
pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind ea însuşi un creator în materie articulare a
strategiilor, metodelor şi procedeelor didactice.
2.2. Metodele şi tehnicile interactive de grup- clasificare:

Metodele şi tehnicile interactive de grup se clasifică, dupa funcţia principală didactică în :


a) Metode de predare –învăţare interactivă în grup :
-metoda predării / învăţării reciproce(Reciprocal teaching –Palinscar)
-metoda “mozaicului”( Jigsaw)
-citirea cuprinzătoare
-metoda “Cascadei” (Cascade)
-metoda învăţării pe grupe mici (“STAD-Student Teams Achievement Division”)
-metoda “turnirului între echipe”(“TGT-Teams/Games/ Tournaments”)
-metoda schimbării perechii (“Share-Pair Circles”)
-metoda “Piramidei”
-învăţarea dramatizată

b)Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare :


-harta cognitivă / conceptuală
-matricile
-”Lanţurile cognitive”
-”Scheletul de peşte”
-diagrama cauzelor şi a efectului
-”pânza de păianjen”

42
-”Tehnica florii de nufar”
-”Cartonaşe luminoase”

c)Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii :


-”Brainstorming”
-”Explozia stelară”
-”Metoda pălăriilor gânditoare”
-”Caruselul”
-”Multi-voting”
-”Masa rotundă”
-interviul de grup
-studiul de caz
-”Incidentul critic”
-”Phillips 6/6”
-”Tehnica 6/3/5”
-”Controversa creativă”
-”Tehnica acvariului”
-”Tehnica focus-grup”
-”Patru colţuri”
-”Metoda Frisco”
-Sinectica
-”Buzz-groups”
-”Metoda Delphi”
d) Metode de cercetare în grup :
-tema / proiectul de cercetare in grup
-experimentul pe echipe
-portofoliul de grup.
2.3. Metode si tehnici activ- participative

Am descris metodele de la punctul c.

43
Capitolul 3
OPŢIONALUL PROPRIU-ZIS

3.1. MINIPROGRAMA – OPŢIONAL

„ÎN LUMEA COPIILOR”

1 TIPUL OPŢIONALULUI : La nivelul disciplinei


2 ARIA CURRICULARĂ : Limbă şi comunicare
3 CLASA : a IV - a
4 DURATA : 1 an şcolar
5 NR. DE ORE : 1 ora/săpt. ; 35 ore/an
6 SEMESTRUL : I şi II
7 UNITATEA ŞCOLARA : Şcoala Generală cu cls. I-VIII Seleuş
8 INSTITUTOR : Mihaela Coldea

44
„O poftă nebună mă stăpâneşte şi, până azi, n-am putut şi nici n-am vrut să-i
rezist. Vrei să ştii felul răului de care sufăr ? Nu pot să mă mai satur de cărţi !
Cărţile…ne desfătează până în măduva oaselor. Grăiesc cu noi, ne dau sfaturi.
…orice carte creează dorinţa unei alteia. « (Petrarca) »

Pasiunea pentru lectură este un mare câştig pentru învăţător şi mai ales pentru elevii care îndrăgesc cartea. Ei
citesc pentru a se instrui fără eforturi prea mari, adesea delectându-se. Când pasiunea aceasta se împleteşte armonios,
organic cu pasiunea pentru studiu, când elevul înţelege literatura având puterea de a raporta impresiile, trăirile
autorului la propria lui experienţă de viaţă, lectura devine necesară ca « apa pe care o bem ». Raportul dintre lectura
extraşcolară şi materia prevazută de programa şcolară este unul de consolidare şi clarificare reciprocă a unor
probleme.
Am observat că elevii preferă foarte mult exerciţiile în care sunt solicitaţi să-şi exprime părerea despre situaţiile
problematice în care se află personajele, manifestă entuziasm în susţinerea argumentelor pro/contra acţiunii
acestora, căutând « dovezi » care să-i ajute în susţinerea opiniei personale. Pornind de la exerciţiile dezvoltate pe baza
textului suport, elevii şi-au extins « căutările » citind cu un interes crescut.
Pentru reuşita deplină a acestor activităţi, voi avea o atitudine încurajatoare faţă de elevi. Prin aprecieri
pozitive voi stimula spontaneitatea şi iniţiativa elevilor, creând o curiozitate neobosită, o prospeţime a imaginaţiei şi
acele stări pozitive necesare pentru antrenarea acestora în rezolvarea sarcinilor propuse.
Căci aceasta este misiunea noastră , a dascălilor:

„SĂ ÎNVEŢI PENTRU TINE,DAR SĂ ŞTII PENTRU TOŢI”


NICOLAE IORGA

45
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului unei opere literare

2. Dezvoltarea capacităţii de interpretare a unui rol

3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară


4. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative
5. Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului pentru lectură
6. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a colaborării.

46
Unitatea de învăţare nr. 1

1. Regele Leu – viaţa merge înainte


2. Vulpea şi câinele de vânătoare
3. Bambi
4. Crăiasa Zăpezilor
5. Răţuşca cea urâtă
Unitatea de învăţare nr. 2

6. Pălăria omului de zăpadă


7. Şoricica îngâmfată
8. Ploaia de stele
9. Prinţul fericit
Unitatea de învăţare nr. 3

10. Heidi, fetiţa munţilor


11. Numai plânge, bunico
12. Dumbrava minunată

47
Obiective cadru Standarde
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S1: Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor informaţii de
mesajului unei opere literare detaliu din textul literar;
S2: Să selecteze din text propoziţii/fragmente în funcţie de anumite
cerinţe;
2.Dezvoltarea capacităţii de interpretare a unui S3: Participare, în manieră proprie, la comunicarea dialogată;
rol S4: Formularea unor enunţuri corecte din punct de vedere
gramatical şi lexical;
S5: Povestirea unui text fără sprijinul învăţătorului;
3. Dezvoltarea capacităţii de exprimare literară S6: identificarea secvenţelor narative, descriptive şi dialogate dintr-
un text audiat sau citit;
S7: Să povestească oral texte narative citite pe baza planului de idei
sau pe marginea unor imagini
4. Dezvoltarea capacităţii imaginative şi creative S8: Realizarea unor dialoguri improvizate pe teme legate de textul
literar;
S9: Să schimbe cursul sau deznodământul povestirii;
S10: Să elaboreze scurte compoziţii în versuri sau proză;
5. Dezvoltarea motivaţiei şi a interesului pentru S11: Să citească cu plăcere textele recomandate;
lectură S11: Să îşi exprime impresiile declanşate de citirea lecturilor;
6. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a S12 Să realizeze activităţi pe grupe, respectând sarcinile fiecărui
colaborării membru;
S13 Să argumenteze rezolvările exerciţiilor şi să discute cu colegii
fără a critica părerile altora;

48
 PROBĂ DE EVALUARE ORALĂ
 PROBĂ DE EVALUARE SCRISĂ
 CONCURSURI DE TIPUL “Ce s-ar fi întâmplat dacă….” şi “Cel mai bun
povestitor”
 ANALIZA PORTOFOLIILOR

 SE VOR EXPRIMA ORAL MAI BINE


 VOR AVEA O ATITUDINE POZITIVĂ FAŢĂ DE CARTE
 VOR ÎNŢELEGE MESAJUL LOR EDUCATIV
 ÎŞI VOR DEZVOLTA DRAGOSTEA PENTRU LECTURĂ

 VOI ADAPTA ŞI VOI ALEGE AUTORI PENTRU VÂRSTA LOR ÎN SPECIAL


TEXTE EDUCATIVE
 VOI EVALUA MUNCA ELEVULUI PE BAZA OBSERVAŢIILOR CURENTE
ASUPRA COMPORTAMENTULUI SĂU- IMPLICARE, RESPONSABILITATE
 VOI CREA UN CADRU FAVORABIL EXPRIMĂRII LIBERE A TUTUROR
ELEVILOR, STTIMULĂRII PARTICIPĂRII ÎN ECHIPĂ
 VOI FI UN BUN ANIMATOR ŞI VOI STABILI LEGĂTURI AFECTIVE CU
TOŢI ELEVII

¤ ACTIVITĂŢI FRONTALE, PE ECHIPE, PE GRUPE, INDIVIDUALE

49
Georgeta Munteanu / E. Bolag – Literatura pentru copii. Manual pentru
liceele pedagogice , E.D.P. ,
Bucureşti 1970

Gh. Alexandru / Eugenia Şincan – Îndrumător metodic pentru învăţători,


părinţi şi elevi, Editura Gheorghe –
Cârţu Alexandru, Craiova, 1993

Gh. Alexandru / Eugenia Şincan – Şcoala şi familia, Editura Gheorghe –


Cârţu Alexandru, Craiova, 1993

*** - Culegere de texte literare pentru


elevii claselor I – IV, Editura Universal
Pan, 2008

Tehnologia didacticǎ în proiectarea activitǎţii anuale, semestriale şi a


tipurilor de lecţie în învǎţǎmântul
preuniversitar, Editura” Gheorghe
Alexandru” Craiova 2005

Metodica predǎrii limbii şi literaturii române în şcoala primarǎ, gimnaziu


şi liceu, Editura Didactica Nova Craiova
2005

Nica Elena, Bǎiaşu Dora, Vlǎsceanu Carmen-Literaturǎ pentru copii-clasa


a III-a ‚ Editura Carminis Piteşti

www.didactic.ro

50
PARTEA a II-a
EXPERIMENTUL PSIHOPEDAGOGIC

CAPITOLUL 4.
OBIECTIVUL ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

4.1 Tema şi problemele de cercetare

Lucrarea are titlul “În lumea copiilor - un nou opţional bazat pe metodele interactive
centrate pe elev" aplicată la clasa a IV-a.
Am considerat utilǎ întreprinderea unei cercetǎri în acest sens, care îşi propune sǎ scoatǎ în
evidenţǎ aspecte ale utilizǎrii diferitelor metode şi procedee care contribuie la dezvoltarea
creativitǎţii în cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, a elevilor din clasa a IV-a, a folosirii
acestor metode în cadrul lecţiilor la clasa a IV-a, sǎ arǎt importanţa folosirii acestor metode pentru
creşterea performanţelor şcolare.
Scopul principal al cercetării a fost, promovarea ideii că prin studiul acestui opţional, se
dezvoltă gândirea şi operaţiile ei, creativitatea, imaginaţia, tăria de caracter, dar şi sentimentele şi
atitudinile pozitive, spiritul de competiţie intelectuală, toate acestea numai prin alegerea corectă a
metodelor
Este necesară formarea şi dezvoltarea la şcolarii mici a însuşirilor gândirii critice,
înarmarea lor cu mijloace şi procedee de a-şi autoevalua critic activitatea, faptele şi acţiunile de a-
şi vedea greşelile şi de a le analiza critic spre a le elimina sau pentru a preîntâmpina strecurarea lor
în activitatea ulterioară.
Accentul nu cade în primul rând pe conţinutul învăţării, ci pe modalitatea în care elevii
învaţă. Elevii învaţă să gândească mai bine dacă li se oferă posibilitatea să-şi exerseze gândirea,
dacă li se creează ocazii numeroase pentru a cerceta, experimenta, investiga împreună
conştientizând procesul gândirii efectuate.
4.2 Obiectivul şi ipoteza cercetării

Obiectivul general Ipoteza generală


Dezvoltarea gândirii creatoare a elevilor Dacă se utilizează metodele interactive
prin utilizarea metodelor activ- centrate pe elev în scopul învăţării prin
participative, care conduc la cooperare elevul va aborda noul
eficientizarea procesului instructiv- opţional mai uşor, şi cu plăcere, iar
educativ, şi implicit la maximalizarea rezultatele sale vor fi mai bune.
performanţelor şcolare în cadrul ariei
curriculare Limbă şi comunicare.

51
În baza obiectivului general enunţat anterior, experimentul psihopedagogic, a vizat
înţelegerea modului în care alegând şi utilizând metode interactive centrate pe elev, adecvate, se
dezvoltă cooperarea în cadrul grupului, gândirea creatoare, sentimentele pozitive a elevilor, ei
participând la lecţii cu mai multă placere, iar rezultatele lor cresc considerabil.
Ipoteza experimentului a fost sugerată de problematica teoretică a succesului- insuccesului
şcolar precum şi de observaţii în legătură cu metodele folosite pentru dezvoltarea creativităţii în
cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, clasa a IV-a.

4.3. Prezentarea lotului experimental şi a lotului de control

Lotul de subiecţi a fost format din 29 de elevi înscrişi în clasa a IV a la Şcoala cu Clasele I-
VIII Seleuş, din comuna Daneş, judeţul Mureş – şcoală unde îmi desfăşor activitatea.
Majoritatea dintre subiecţi s-au născut şi au crescut în condiţii specifice mediului rural,
frecventând grădiniţa. Ei reprezintă două clase a IV-a cu care se poate realiza o bună desfăşurare a
procesului instructiv-educativ. Elevii provin din familii biparentale, nu foarte numeroase, excepţie
făcând o fetiţă care provine dintr-o familie cu 7 copii.
Cercetarea a fost aplicată pe un lot de 14 de elevi din clasa experimentală la care am predat eu,
folosind pentru analiza şi compararea datelor obţinute, o clasă paralelă, clasa de control cu 15
elevi, cercetarea fiind realizată în strânsă legătură cu doamna învăţătoare de la clasa paralelă. .
Clasa a IV-a A, a devenit lot experimental ( predare cu metode interactive centrate pe elev a
opţionalului „În lumea copiilor”), iar cealaltă clasă, a IV-a B lot de control ( predare obişnuită,
tradiţională prin alte metode sau procedee didactice a opţionalului Literatură pentru copii ) ambele
discipline opţionale făcând parte di aria curriculară Limbă şi comunicare.
Elevii celor două clase au vârsta cuprinsă între 10 şi 11 ani, în clasa a IV-a A sunt 14 copii, iar
în clasa a IV-a B sunt 15 copii.
1. Situaţia efectivului de elevi
Nr. Indicatori Clasa a IV-a A Clasa a IV-aB
crt
1. Nr.total de elevi 14 15

2 7 5
Nr. fete
3 7 10
Nr. băieţi

4.4. Metodele şi instrumentele de investigare

- observaţia
- conversaţia
- convorbirea cu elevii
- datele personale ale elevilor
- analiza produselor activităţii
- analiza documentelor şcolare
- anchete pe bază de chestionar, metoda testelor şi a experimentului psihopedagogic.

52
Metode şi instrumente de analiză a datelor
În vederea realizării şi prezentării rezultatelor cercetării, s-au folosit o serie de intrumente,
prezentate mai jos:

1. Matricea desfăşurare a activităţii


Unitatea de învăţare.......................
Capacitatea.....................................

Metode şi tehnici

Obsv. comportamentelor de învăţare Probă


Probă Probă Probă scrisă la
Subcapaci- orală scrisă practică Muncă Muncă Joc Auto- sfârşit
tăţi inde- în de rol evalu- de
pen- echipă are unitate
dentă de
învăţare

2. Probe de evaluare

Obiectivele evaluării.......................
Conţinutul itemilor..........................
Descriptori de performanţă după modelul S.N.E.E.
Foarte bine Bine Suficient
100% răspunsuri corecte 75 - 95 % răspunsuri corecte 50-75 % răspunsuri corecte
Subcapacitatea evaluată........................
Tipul probei.........................................
Material didactic...................................
Conţinutul probei.................................
Timp de lucru.......................................
Acordarea calificativelor......................
Rezultatele obţinute..............................
Observaţii..............................................
Măsuri pentru corectarea greşelilor........

3. Evidenţierea greşelilor constatate în urma corectării probelor administrate


Elevi - frecvenţa erorii
Tipuri de greşeli

4. Tabel de rezultate şcolare obţinute în urma corectării probelor


Nr.crt Numele Calificative şcolare Numele Calificative şcolare
elevului elevului
Clasa experimentală Clasa martor

53
5. Frecvenţa calificativelor
Calificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a
obiectivelor
Nr. %
Foarte bine
Bine
Suficient
Insuficient

6. reprezentări grafice şi evidenţierea progresului şcolar

60%

50%

40%

30% Series1

20%

10%

0%
FB B S I

nivelul clasei

5%

19%
33%
FB
B
S
I

43%

Fig.4.1 Fişă de progres şcolar Fig.4.2 Diagramă aerolară

8
7
6
5
lotul de control, evaluare f inala 1
4
lotul experiment ,evaluare f inala1
3
2
1
0
FB B S I

Fig 4.3 Histogramă comparativă a lotului expeimental şi cel de control

7. Semnificaţii privind nivelul de realizare a obiectivelor operaţionale, prin raportare la datele de specialitate

CAPITOLUL 5

REZULTATELE CERCETĂRII

5.1 ETAPA CONSTATATIVĂ

54
Experimentul psihopedagogic are două functii majore: cea constitutivă (cunoaşterea,
consemnarea situaţiei existente la un moment dat) şi cea formativ – ameliorativă (introducerea în
grupul studiat a unor factori de progres în vederea ameliorării situaţiei constatate). Cele două
funcţii (gnosologică şi praxiologică) se presupun reciproc, pentru că produsul cunoaşterii este
rezultatul unei acţiuni care, la rândul ei, se desfăşoară conform cu rezultatele cunoaşterii.
În etapa constatativă am urmărit cunoaşterea ştiinţifică a elevilor din clasa a IV-a.
Cunoscând situaţia la învăţătură din anii anteriori, nivelul socio- cultural al familiei din care
provine fiecare elev, se poate organiza activitatea didactică, introducând tehnicile şi metodele care
conduc la eficientizarea procesului instructiv- educativ; dezvoltarea intensă unor algoritmi
specifici activităţii intelectuale.

La clasa a IV-a A se constată că din cei 14 elevi, doar 4 elevi posedă cunoştinţe de lecturi suplimentare, însuşite
foarte bine, 3 elevi au obţinut bine, ceea ce le oferă garanţia unor progrese, 4 elevi au un cuantum de cunoştinţe ce le va
permite să abordeze etapa următoare, iar 3 elevi nu au reuşit să treacă pragul minim acceptabil. De aceea este necesar un
program de amelioarare, respectiv de dezvoltare.
La clasa a IV-a B, se constată că din cei 15 elevi, 4 au obţinut calificativ FB, fiind consideraţi elevi foarte buni, 4 elevi au
obţinut calificativ B, fiind consideraţi buni, 5 elevi au obţinut calificativul S, iar 2 elevi nu au reuşit să treacă pragul minim
acceptabil.Totuşi, clasa a IV-a B, are un nivel puţin mai ridicat decât clasa a IV- a A, clasa experimentală.

Frecvenţa calificativelor
Calificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a
obiectivelor %
a IV-a A a IV-a B a IV-a A a IV-a B
Foarte bine 4 4 29% 27%
Bine 3 4 21% 27%
Suficient 4 5 29% 33%
Insuficient 3 2 21% 13%
Tabel 5.3 Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării iniţiale
Evaluare iniţială clasa experiment P.1 Evaluare iniţială clasa de control P.1

21% 1 3%

21% 29%
29% 13% 2 7%

27%
FB FB
FB FB
BB BB
S
S SI
S
I
33%
33 %
I I
29% 27%
29%
21% 27 %
21%

Fig 5.3 Diagramă areolară redând rezultatele lotului de elevi din cele două clase, experiment – de control la
începutul evaluării, prima probă

4 clasa experiment,proba
nr.1
3
clasa martor, proba nr.1
2

1
55
0
FB B S I
Fig.5.4 Histogramă, comparativă între cele două loturi la evaluare iniţială, proba1

Rezultatele evaluării iniţiale ale primei probe, evidenţiază nivelul slab al cunoaşterii şi utilizării unor
concepte specifice matematii. Din lotul experimental, 29% au obţinut calificativul foarte bine, ceea ce
presupune capacitate- competenţă formată( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în
învăţare.); 21% calificativul bine ce presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament
pentru consolidare, 29% calificativul suficient , ce presupune capacitate- competenţă în curs de
formare( capacităţi ce permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi), şi 21%
calificativul insuficient ceea ce presupune capacitate- competenţă nerealizată (sancţionează insuccesul
şi sunt necesare măsuri recuperatorii).
5 .2 ETAPA EXPERIMENTALĂ
PREZENTAREA PROGRAMULUI

În etapa experimentală s-a verificat eficienţa folosirii fişelor de muncă independentă,


personalizate, a folosirii metodelor interactive, a evaluării formative folosită în scopul prevenirii şi
combaterii dificultăţilor de învăţare, a evaluării sumative. O evaluare calitativă, însoţeşte
permanent munca didactică şi constituie factor generator de progres şcolar.

5.3 ETAPA FINALĂ

În etapa finală s-au conturat răspunsuri la ipoteza formulată iniţial, pe fondul acelor
cunoştinţe de pedagogie considerate drept informaţie optimă pentru construirea demersului
cercetării. Rezultatele cercetării vin să certifice faptul că, dacă se utilizează metodele interactive
centrate pe elev, constituite în scopul învăţării prin cooperare elevul va aborda acest opţional
precum şi întreaga arie curriculară de Limbă şi comunicare mai uşor, şi cu plăcere, iar rezultatele
sale vor fi mai bune. Comentariul asupra rezultatelor cercetării va prezenta contribuţia personală în
demersul didactic, preocupare faţă de propria formare profesională, pe linia modernizării
învăţământului.

5.3.1 EVALUARE FINALĂ (SUMATIVĂ)

Proba de evaluare finală, a fost aplicată atât pe lotul experimental, format din cei 14 elevi
ai clasei a IV-a A, (clasă experimentală), cât şi pe lotul de control, format din cei 15 elevi ai clasei
a IV-a B, (clasă de control), de la Şcoala cu clasele I-VIII, Seleuş, jud. Mureş.
Evaluarea finală, a constat din aplicarea unei probe de evaluare, care conţine noţiuni
însuşite în cele trei unităţi de învăţare: 1. Minunata lume Disney
2. Povestiri cu tâlc
3. Poveşti de familie
. Această probă de evaluare a fost dată pentru a compara rezultatele obţinute de cele două loturi, în
cele două etape ( iniţială şi finală) în scopul confirmării sau infirmării ipotezei şi obiectivului
enunţat la începutul acestui experiment psihopedagogic.

56
Calificative şcolare Frecvenţa Nivelul de realizare a
obiectivelor %

a IV-aA a IV-aB a IV-Aa a IV-aB


Foarte bine 7 3 50% 20%
Bine 3 6 21% 40%
Suficient 4 4 29% 27%
Insuficient - 2 - 13%
Tabel 5.41 Prezentarea sintetică a rezultatelor evaluării finale
Rezultatele evaluării finale ale probei de evaluare finală, evidenţiază nivelul puţin crescut al
cunoaşterii şi utilizării unor concepte specifice matematicii. Din lotul experimental, 50% au obţinut
calificativul foarte bine, ceea ce presupune, la jumătate de elevi capacitate- competenţă formată
( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în învăţare.), 21% calificativil bine ce
presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament pentru consolidare, 29% calificativul
suficient , ce presupune capacitate- competenţă în curs de formare ( capacităţi ce permit elevului să
abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi) .
Din lotul de control, 20% au obţinut calificativul foarte bine, ceea ce presupune capacitate-
competenţă formată( capacitatea de a opera cu ceea ce au învăţat, autonomie în învăţare.); 40%
calificativil bine, ce presupune capacitate – competenţă care necesită antrenament pentru consolidare,
27% calificativul suficient, ce presupune capacitate- competenţă în curs de formare( capacităţi ce
permit elevului să abordeze etapa următoare cu şansa de a reuşi),şi 13% calificativul insuficient ceea
ce presupune capacitate- competenţă nerealizată (sancţionează insuccesul şi sunt necesare măsuri
recuperatorii) .
5.4 INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

1.4.1 Rezultatele clasei experimentale, în urma probelor iniţiale şi finale pentru


următoarele unităţi de învăţare:
1. Minunata lume Disney
2. Povestiri cu tâlc
3. Poveşti de familie

lotul experiment ,evaluare initiala 1


21%
29%

FB
B
S
I
29%
21%

Fig 5.16 Diagramă areolară redând rezultatele clasei experimentale (clasa a IV-a A) la începutul cercetării
lotul experiment ,evaluare finala 1
0%

36% 37%
FB
B
S
I
57
Fig 5.17 Diagramă areolară redând rezultatele clasei experimentale (clasa a IV-a A) la sfârşitul cercetării

12
7
10 lotul experiment
8 4 ,evaluare finala 1

6 3
lotul experiment
4 4 4 ,evaluare initiala
3 3
2 1
0
FB B S I

Fig 5.18 Fişă de progres şcolar a lotului experimental, cls a IV-a A, la începutul şi sfârşitul cercetării, la proba1

Calificative şcolare
Nivelul de realizare a obiectivelor
Evaluare iniţială Evaluare finală
Foarte bine 29% 37%
Bine 21% 27%
Suficient 29% 36%
Insuficient 21
Tabel 5.46 Prezentarea sintetică a evaluării sumative, comparativ cu evaluarea iniţială

8 7
7 lotul experiment
6
6 ,evaluare initiala 1
5
5 4 4 4 44 4 lotul experiment
4 3 3 3 3 ,evaluare finala 1
3 2 2 lotul martor, evaluare
2 initiala 1
1
lotul martor, evaluare
07 6 6 lotul experiment ,evaluare
6
finala 1
FB 5 B5 5 S I initiala 2
5 4 4 4 4 4 lotul experiment ,evaluare
4
Fig. 5.22 Histogramă3 comparativă între
3 cele 2 loturi, la începutul şi sfârşitul
finala 2 cercetării
3 2 2
2 lotul martor, evaluare
1
1 initiala 2
58
0 lotul martor, evaluare
FB B S I finala 2
În urma analizei, prelucrării matematico – statistice şi interpretării rezultatelor
testelor aplicate, se constată că performanţele elevilor clasei experimentale, unde s-a lucrat cu
metode activ-participative sunt superioare celor ale elevilor clasei de control, care iniţial aveau
acelaşi nivel de pregătire.
S-a observat că, elevii clasei experimentale au abordat disciplina mai uşor şi cu mai multă
plăcere, ei dovedind o gândire creatoare (gândire rapidă, flexibilă).
Analizând comparativ rezultatele evaluării iniţiale cu rezultatele evaluării finale, aplicate la
începutul şi sfârşitul cercetării se constată o creştere a rezultatelor şcolare în cadrul orelor de din
aria curriculară Limbă şi comunicare. Se poate afirma că ipoteza conform căreia" Dacă se
utilizează metodele activ-participative în scopul învăţării prin cooperare elevul va aborda noul
opţional mai uşor, şi cu plăcere, iar rezultatele sale vor fi mai bune." a fost confirmată pe deplin.

5.4.2. Concluzii
Luând în considerare rezultatele obţinute în urma aplicării testelor de evaluare
la ambele clase se vede diferenţa clară în asimilarea cunoştinţelor dar mai ales a
detaliilor de conţinut precum şi uşurinţa de care dau dovadă elevii din clasa
experimentală în rezolvarea sarcinilor care implică creativitatea şi gândirea critică.
Pentru a veni în sprijinul celor care vor considera acest Opţional util la clasă
am realizat atât un caiet aplicativ cât şi un caiet de evaluare.
Caietul aplicativ conţine textele ce se vor studia în cadrul fiecărei unităţi de învăţare,
precum şi exerciţiile aplicativ utile în asimilarea detaliilor conţinutului precum şi a
caracterizării personajelor.
Caietul de evaluare conţine toate probele de evaluare atât iniţială, formative cât şi
testul de evaluare finală. Toate aceste probe vor fi aplicate la ambele clase pentru a
se putea compara rezultatele obţinute.
59
Recomand acest Opţional în studiul la clasa a IV-a considerându-l un excelent şi
modern material didactic.

Bibliografie

1. Ioan, Cerghit, Metode de învăţământ- Ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Editura


POLIROM , Bucureşti, 2008
2. Crenguţa L.Oprea , Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2006
3. Georgeta, Ruiu, Mihaela, Fulga, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura
ARVES, Bucureşti,2002

4. Conf. Univ. Dr. Marin, Manolescu, Proiectul metoda modernă, alternativă și


complementară de evaluare" în Revista, Învățământul preșcolar, nr.1- 2/2005, p.184.

5. Insp. de spec. I.S.M.B, Sector 4 Instit., Melania Ciubotaru, "Metoda proiectelor", în


Revista, Învățământul preșcolar nr.1-2/2005, p.189

6. Oprea Crenguţa- Lăcrămioara, ,,Pedagogie. Alternative metodologice interactive”,


Editura Universităţii din Bucureşti, 2003

7. M.E.C. Programe şcolare pentru clasele I- IV ,Bucureşti , 2005.

8. M.E.C. , Învăţarea activă , ghid pentru formatori şi cadre didactice , Bucureşti , 2001

9. Dumitru ,Al. , Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă , Editura de Vest ,


Timişoara ,2000

10. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare, Editura Aramis,


Bucureşti, 2002
60
11. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Polirom, Iaşi, 1996; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,
Polirom, Iaşi, 2002.

12. www.didactic.ro

Anexa 1.

Regele Mufasa şi regina Sarabi erau tare mândri de puiul lor. Toate animalele făcură o plecăciune
când Rafiki, înţeleptul babuin, ridică leuţul nou-născut, urându-i bun venit pe lume.
Simba , căci aşa se numea prinţişorul din Ţinuturile Mândre, creştea văzând cu ochii. Era vessel şi
jucăuş, neştiind că doi ochi răutăcioşi îl urmăreau din umbră.
- Eu urmam la tron, înainte să se nască ghemul ăsta de blană, zise cu sarcasm Cicatrice, fratele
lui Mufasa.
Într-o zi, Simba i se lăudă unchiului său că va conduce întregul regat când va fi mare. Cicatrice
zâmbi cu viclenie şi-l întrebă pe Simba dacă auzise de Locul Umbrelor.
- Da, dar este dincolo de graniţele noastre, îşi aminti Simba, iar tatăl său îi interzisese să
meargă acolo.

Cicatrice ştia că Locul Umbrelor, un cimitir de elefanţi unde se adăposteau hienele, era o capcană
perfectă în care să-l atragă pe nepotul său.
- Acolo se duc doar lei cei mai viteji, îi spuse Cicatrice. Şi, nu uita , ăsta va fi micul nostru
secret.
Simba era entuziasmat. “Şi eu sunt curajos!” se gândi el. Împreună cu prietena lui, Nala, reuşiră să
scape de sub supravegherea lui Zazu, majordomul regelui, şi porniră către locul interzis.
- Abia aştept să fiu rege! cânta Simba fericit.
Ajungând însă la cimitirul elefanţilor, bucuria şi entuziasmul micuţilor lei se pierdură cu totul.
Priveliştea era înfiorătoare. Deodată, se treziră faţă în faţă cu hienele. Acestea habar n-aveau de
respectul cuvenit unui viitor rege. Voiau doar să-şi potolească foamea.

61
Simba încercă să fie viteaz ca tatăl său. Rămase nemişcat şi scoase un răget firav. Pe neaşteptate
însă, vocea lui Mufasa o acoperi pe cea a fiului său şi iată-l pe măreţul leu salvându-I pe pui din
ghearele hienelor.
Simba se întoarse acasă, păşind timid pe urmele tatălui său şi ţinându-şi capul plecat.
Ştia că făcuse o mare greşeală şi îşi dădea seama acum câtă nevoie are de tatăl său.
- O să fii mereu alături de mine, nu-i aşa? îl întrebă el.
Mufasa îşi ridică ochii spre cer.
- Regii trecutului ne privesc din înaltul cerului, îi spuse Simba. Ei vor fi întotdeauna acolo, pentru a
te îndruma… Ca şi mine, de altfel…
Între timp, Cicatrice făcea planuri mârşave cu hienele.
Hotărât să ajungă rege, încheie un târg cu animalele înfometate. Dacă hienele îl ajutau să îl omoare
pe Mufasa şi pe Simba, Cicatrice avea să le lase să facă ce voiau în regatul lui.
Din fericire planul lui Cicatrice nu avu succes în întregime. Deşi Mufasa a fost ucis, Simba a scăpat
totuşi de hiene, fugind printr-o pădure de mărăcini. Rănit şi foarte oboist, micul pui de leu a fost
salvat de Pumba, porcul mistreţ, şi de Timon, jderul. Cei doi prieteni l-au ajutat pe Simba să uite de
necazuri şi să se simtă bine în casa lor, jungla.
- Hakuna matata! Cântau ei . Asta înseamnă că nu trebuie să îţi faci nicio grijă! Trăieşte clipa!
Simba se obişnui în curând să trăiască fără griji, la fel ca ei, lăsând în urmă trecutul. A învăţat să
mănânce insecte, să înoate în râu şi să se joace toată ziua. Puiul crescu şi deveni un leu puternic, de
toată frumuseţea.
Într-o zi, pe când se plimba prin junglă, Simba îl auzi pe Pumbaa strigând după ajutor. Porcul
mistreţ fusese atacat de o tânără leoaică flămândă. Simba sări imediat în ajutorul prietenului său. În
câteva secunde, leoaica îl aruncă pe spate.
- Nala?întrebă uimit.
- Simba? exclamă ea. Trăieşti! Asta înseamnă că tu eşti regale!
În timp ce se plimbau sub ceru nopţii, lui Simba i se perinda tot trecutul lui. Era foarte bucuros că o
revedea pe Nala, dar ea îi trezea şi amintiri dureroase. Simba se simţea vinovat pentru moartea
tatălui său, iar Nala îşi dădu seama că ceva îl nelinişteşte. Se opriră să bea apă dintr-un iaz şi se
uitară îngânduraţi unul în ochii celuilalt. Dar Simba nu era pregătit să se gândească mai adânc la
aceste lucruri, aşa că o trase în joacă în apă pe frumoasa leoaică şi apoi începură să alerge împreună
până la poalele dealului. Simba nu voia să se întoarcă la Stânca Regilor. Nala îi povesti cum Cicatrice
şi hienele distruseseră totul.
- Nu mai avem hrană şi nici apă. Simba, dacă nu faci ceva, o să murim cu toţii!
Simba fugi, nemaiputând să suporte. “Nu mă pot întoarce”, se gândi el. Simba auzi ceva ciudat şi , în
faţa ochilor, îi apăru bătrânul Rafiki.
- Cine eşti? întrebă Simba.
Înţeleptul babuin îl conduse până la un lac.
- Întrebarea este… cine eşti TU?
Când îşi văzu chipul în apă, Simba îşi dădu seama cât de mult semăna cu Mufasa.
- El trăieşte în sufletul tău! exclamă Rafiki.
Când vântul îşi schimbă direcţia, printre stele apăru chipul lui Mufasa.
- Nu uita cine eşti ! îi spuse lui Simba imaginea tatălui său. Tu eşti fiul meu şi adevăratul rege!
Înţelegând ce avea de făcut, Simba o luă la goană spre casă, pentru a-şi înfrunta unchiul.
- Te provoc la luptă, Cicatrice! zise el.
Cei doi se luptară pe viaţă şi pe moarte, în timp ce leoaicele se ocupară de hiene. Folosind un truc
pe care îl învăţase de la Nala, Simba îl aruncă pe Cicatrice de pe stâncă. Apoi scoase un răget
puternic, semn că redevenise stăpân pe teritoriul său. Nala şi celelalte leoaice se întoarseră pe
62
pământurile natale. Începând din acel moment, Simba conduse cu dreptate Ţinuturile Mândre,
respectând toate vieţuitoarele, care se întoarseră în regat. Şi animalele îl iubeau şi respectau pe
Regele Leu. Ele veniră cu drag să-şi prezinte omagiile atunci când se născu fiica stăpânului lor ,
Kiara.
Nala şi Simba priveau acum, la rândul lor, cu mândrie cum Rafiki îi ura bun venit pe lume
prinţesei.

Fişă de lucru

1. Exerciţiu de spargere a gheţii (Icebreaking):

5 minute,
fiecare elev trebuie să adresesze grupului (clasei) un
salut care poate fi verbal sau nonverbal.

2. Citirea pe roluri
Citiţi textul poveştii „Regele Leu- viaţa merge înainte” pe roluri respectând intonaţia fiecărui personaj şi acţiunile
corespunzătoare.
Personaje: ♣ Povestitorul
♣ Cicatrice- unchiul lui Simba
♣ Simba
♣ Mufasa- tatăl lui Simba
♣ Nala- prietena lui Simba
♣ Rafiki- babuinul
♣ Pumbaa- porcul mistreţ
♣ Timon- jderul

63
3. Metoda Brainstorming
Ce reprezintă pentru voi Simba şi Cicatrice. Scrieţi câte o caracteristică a fiecăruia .

SIMBA CICATRICE

4. Colorează floarea de mai jos şi apoi descrie-o în 3 propoziţii .Tu ce culori


ai fi avut dacă te-ai fi născut floare? De ce ?

……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………

5. Metoda Exploziei Stelare.


Clasa se împarte în 5 echipe , fiecare echipă primind o sarcină. Rezolvarea sarcinilor se completează la tablă de
învăţătoare şi de elevi pe fişe.

Cine
?

Ce? Formulează
întrebări
potrivite pentru
Metoda
Explozia stelară
Unde
?

Simba
De
ce?

Când
?
6. Metoda Frisco
Cum vedeţi viitorul prinţesei Kiara?
Optimistul:…………………………………………………………………………………………
C
C
â
ân
64
nd
d?
Realistul:……………………………………………………………………………………………..

Exuberantul: ……………………………………………………………………………………….
C Pesimistul:…………………………………………………………………………………………..
â Scepticul:……………………………………………………………………………………………
C
n
âdC
ân? 7. Citiţi textul:
dn De ziua lui, Simba a primit o bicicletă de la tatăl lui. Încercaţi să vă imaginaţi ce au gândit despre cadoul respectiv,
?d persoanele care urmează
? a. sora lui mai mică ……………………………………………………………………;
b. colegul lui de bancă………………………………………………………………….;
c. administratorul blocului…………………………………………………………...... .
Formulaţi câte un răspuns pentru fiecare personaj

8.Joc de rol
Imaginează-ţi un dialog de 6 replici, între Kiara şi Simba.
Kiara:- …………………………………………………………………………………..
Simba:- ………………………………………………………………………………….
Kiara:- …………………………………………………………………………………..
Simba:- ………………………………………………………………………………….
Kiara:- …………………………………………………………………………………..
Simba:- …………………………………………………………………………………

9. Tehnica 6/3/5

Grupele formate din câte 6 membrii primesc următoarea sarcină: “Propuneţi în tabelul de mai jos, 3 alte soluţii
pentru recâştigarea tronului de rege al animalelor de către Simba”, având la dispoziţie 5 minute.

1.
2.
3.

10. Metoda Delphi

Desenează în spaţiul alăturat colegul tău de clasă preferat, coleg alături de care ai dori să lucrezi în echipă. Scrie 3
caracteristici ale lui.

11. Colorează şi decupează mandala următoare respectând regulilei acestei tehnici de lucru.

65
Curriculum vitae

Informaţii personale
Nume / Prenume Coldea Mihaela Elena Teodora
Adresă(e) Str. Stadionului , nr. 139, loc. Mediaş, cod. 551105, jud. Sibiu, România
Telefon(oane) Mobil: 0740 16 93 99
Fax(uri)
E-mail(uri) mihaela_sacarea@yahoo.com

Naţionalitate(-tăţi) Română

Data naşterii 13 octombrie 1978

Sex Feminin

Locul de muncă vizat / Domeniul Obţinerea gradului didactic I


ocupaţional

66
Experienţa profesională - institutor (învăţătoare) – contactul permanent cu elevii şi familia prin activităţi comune şi dezvoltarea
de relaţii de colaborare de durată;
- manager unitate de învăţământ: – îmbunătăţirea relaţiilor de parteneriat şi colaborare cu diverse
unităţi de învăţământ din ţară şi străinătate;
- creşterea împlicării familiei în actul educaţional şi implicit a
înţelegerii nevoilor copilului;
- organizarea unor discuţii libere cu părinţii, în mod repetat, în
vederea îmbunătăţirii actului educaţional la nivel de unitate;
- contactul permanent cu copiii şi ascultarea şi rezolvarea (după
posibilităţi) a nevoilor acestora.

Perioada - din 1 septembrie 1999 până în 7 ianuarie 2007


- din 8 ianuarie 2007 până în prezent
Funcţia sau postul ocupat - institutor (învăţătoare)
- manager unitate de învatământ
Activităţi şi responsabilităţi principale - realizarea unei bunei colaborări între şcoală şi familie
- membru în comisia de realizare a parteneriatelor şi activităţilor comune şcoală –familie
- managementul unităţii de învăţământ mai sus menţionate
- stabilirea unor relaţii mai apropiate între şcoală – elevi – comunitate
- încurajarea prin organizarea în unitate a unor cursuri de formare pentru cadre didactice
- încurajarea elevilor de a participa la diferite concursuri pe domenii
Numele şi adresa angajatorului Şcoala Generală Seleuş- Daneş
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Educaţie

Educaţie şi formare - studii superioare cu diploma de licenta


- studii medii
- cursuri de calificare profesională

Perioada - licentiata promotia iulie 2009


- din septembrie 1994 până în iulie 1999
- din septembrie 2001 până în august 2002
- din iunie-iulie 2003
- ianuarie- aprilie 2007
- ianuarie 2007
- ianuarie-iunie 2007
- ianuarie 2008
- ianuarie 2008
Calificarea / diploma obţinută - institutor- Pedagogia invatamantului primar si prescolar
- învăţător-educator ( cu atestat de limba germană)
- management general
- management educaţional
- consiliere şi orientare
- formare şi dezvoltare profesională pe baza activităţii proprii desfăşurate în şcoală
- învăţarea accelerată
- administrator laborator AeL- declar pe propria-mi răspundere până la eliberarea unui document

67
Disciplinele principale studiate / - psihologie
competenţe profesionale dobândite - pedagogie
- limba engleză
- cultură şi civilizaţie americană şi britanică
- limba germană
- management
- transdisciplinaritate şi interdisciplinaritate la clasele I şi a II-a
- management educaţional
- consiliere şi orientare şcolară
- predare interactivă centrată pe elev
- evaluare continuă la clasă
- cunoaşterea elevilor
- adaptarea curriculum-ului la mediul local
- învăţarea accelerată

- realizarea lecţiilor în vederea predării lor în cabinetul AeL


Numele şi tipul instituţiei de învăţământ - Colegiul Teoretic „ Gheorghe Şincai” Blaj, jud. Alba
/ furnizorului de formare - Colegiul Universitar de Institutori „ Gheorghe Şincai „ Blaj , jud. Alba
- Institutul European de Cursuri prin Corespondenţă EOROCOR
- Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
- Casa Corpului Didactic Mureş
- U.J.I.P. Mureş
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş- departamentul U.J.I.P.
- Infospeed Bucureşti
- I.S.J. Mureş
Nivelul în clasificarea naţională sau - calificare naţională - în educaţie
internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e) Română

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) 1. limba engleză


2. limba germană
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă
conversaţie
Limba 1. A1 1. A2 1. A1 1. B1 1. B1
Limba 2. B1 2. B1 2. B1 2. B1 2. C1
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi sociale - spiritul de echipă


- capacitatea de adaptare la medii multiculturale
- o bună capacitate de a comunica ( permanentul contact cu persoane diferite: elevi, părinţi, cadre
didactice)
- mobilizarea elevilor şi părinţilor în diferite activităţi ale şcolii

Competenţe şi aptitudini - leadership ( în prezent conduc o echipă formată din 25 de persoane în unitatea unde activez)
organizatorice - spirit organizatoric ( organizare şi stimularea membrilor echipei pentru schimbarea atitudinii faţă de
elevi, familie şi şcoală)
- experienţă bună a managementului de proiect ( susţinerea proiectelor bazate pe dezvoltarea
capacităţii de comunicare e elevilor dar şi a implementarea unor proiecte de voluntariat al elevilor
în diferite centre )

68
Competenţe şi aptitudini tehnice - o bună cunoaştere a proceselor de control al calităţii ( în domeniul în care lucrez, am participat la
diferite sesiuni de comunicări şi simpozioane pentru cunoaşterea tuturor standardelor de calitate dar şi
a metodelor de aplicare a acestora în unitate)

Competenţe şi aptitudini de utilizare - o bună stăpânire a instrumentelor Microsoft Office ( Word, Excel, PowerPoint)
a calculatorului - abilitatea de navigare pe Internet pentru găsirea noutăţilor din domeniul care mă interesează

Alte competenţe şi aptitudini - conducerea unei echipe de voluntari pentru sprijinirea şi comunicarea cu persoanele în vârstă şi a
unor familii nevoiaşe
- autoperfecţionarea continuă atât ca manager cât şi ca institutor- sunt înscrisă la gradul didactic I şi
continuare de studii- Universitatea Spiru Haret / Facultatea de limba si literatura romana, an III

Permis(e) de conducere Categoria B

Informaţii suplimentare Referinţele pot fi furnizate la cerere pentru a nu supraîncărca curriculum-ul vitae

Anexe -

69