Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL
FACULTATEA DE ȘTIINȚE UMANISTICE ȘI PEDAGOGICE
DEPARTAMENTUL DE _,,PEDAGOGIE IN INVATAMANT PRIMAR
SI PEDAGOGIE PRESCOLARA”
REFER
Pe subiectul:
AT CONDIȚIILE
OPTIMIZĂRII MEMORIRI
ELEVULUI
CAHUL, 2020
CUPRINS:
I. Introducere ...................................................................pg.3
2
Introducere
Ange (medic, fiziolog danez) scria că ,,viața psihică a omului fără memorie este
doar un ghem de imresii senzitive”, adică un prezent fără trecut și fără viitor.
În ansamblul vieții ți activiății psihice umane rolul memoriei este enorm.
Fără memorie omul ar trăi intr-un continuu prezent numai sub influența datelor
nemijlocite de cunoaștere, comportamentul său fiind haotic, spontan, fără
stabilitate și finalitate, fără durabilitate în timp toate obiectele care ar acționa
din nou asupra lui i s-ar părea absolut noi, necunoscute; el nu ar avea
posibbilitatea de a utiliza rezultatele cunoșterii, dimpotrivă, aceasta ar trebui
luată de fiecare dată de la început: gândurile și acțiunule sale nu ar putea fi
legate unele de altele; nu ar putea înțelege și învăța; nu ar putea rezolva
probleme ivite în calea sa.
Memoria este necesară pentru desfășurarea normală, eficientă a activității
umane. Prin memorie omul întipărește, conservă și reutilizează atât experiența
proprie cât și cea a întregii omeniri. Caracterul necesar al memoriei decurge și
din impicarea ei în cunoaștere și învățare, înțelegere și rezolvare de probleme,
inteligență și creativitate. Acest proces psihic asigură continuitatea, consistența,
stabilitatea și finalitateea vieții psihice a individului, iar fără memorie viața ar fi
practic imposibilă.
3
CE ESTE MEMORIA
Memoria este un proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea
senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor din trecut. Memoria definește
dimensiunea temporală a organizării noastre psihice, integrarea ei pe cele trei segmente ale
orizontului temporal – trecut, prezent, viitor. Memoria este formată dintr-un ansamblu de
sisteme care permit reținerea, stocarea și reproducerea informațiilor. Se diferențiază două
tipuri de memorie principale: memoria pe termen scurt și memoria pe termen lung.
Memoria poate fi de mai multe feluri: vizuală, auditivă, auditivă digitală și kinestezică.
Fiecare din cele 4 categorii corespunde unui anumit tip de a învăța, la care ar trebui să ne
adaptăm. Caracteristicile celor 4 tipuri de memorie sunt destul de intuitive:
Această diferențiere este cunoscută, însă prea puțini sunt cei care știu ce tip de memorie au
și ce metode ar trebui să utilizeze în funcție de aceasta.
Analizând obiceiurile de învățare vom putea identifica, care este tipul de memorie
predominant. Nu trebuiesc neglijate însă și celelalte tipuri chiar dacă alegem tehnica de
îmbunătățire a memoriei care se potrivește cel mai bine în situația respectivă..
LEGILE MEMORIEI
Pe lângă bagajul genetic cu care am fost înzestrați, reținerea informațiilor poate fi
îmbunătățită și pe parcursul vieții. Există câteva așa-zise legi ale memoriei ce stau la baza
dezvoltării capacității de memorare. Acestea au fost descrise și aprofundate de către scriitorul
Rocco Oppedisano în cartea „A Guide To Memory Increase” și sunt urmatoarele:
4
Înțelegerea (legea înțelegerii) este cel mai simplu, dar și cel mai important aspect.
Scriitorul german Georg Lichtenberg spunea că este dificil a ne aminti ceea ce am
citit, deoarece nu încercăm înțelegerea informațiilor. Cu cât depuneți un efort mai
mare de a vedea lucrurile mai în detaliu, de a vă gândi la ceea ce ați citit, cu atât
informațiile va vor rămâne în memorie mai mult timp.
Legea impresiei puternice. Prima impresie a ceea ce ați văzut sau citit produce un
impact major asupra memoriei. Cu cât prima impresie este mai profundă, cu atât
informația va fi memorată și stocată mai ușor.
Legea inhibiției. Orice memorare ulterioară o diminuează pe cea anterioară. Cea mai
bună cale de a uita ce ați memorat recent este memorarea a ceva similar imediat după
aceea. Iată de ce este indicat în procesul de învățare școlară ca orele de psihologie să
nu se desfășoare după cele de matematică și nici cele de literatură după cele de istorie.
5
TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A MEMORIEI
Înlocuierea cu imagini sau obiecte cunoscute
Această tehnică este utilă în momentul în care aveți de reținut o listă. Luați fiecare element
în parte și conectați-l cu elementul anterior într-o manieră memorabilă. Astfel, povestea
neobișnuită care va rezulta va fi greu de uitat. Aceste legături formează Sistemul Peg.
Premisa de la care pornește acest sistem constă în faptul că este mai greu de reținut lista de
cuvinte: Andrei, stea, oaie, dinte, piatră. Mult mai ușor de memorat este imaginea cu Andrei
care se uită la o stea și care începe să fie alergat de o oaie cu un dinte lipsă. Oaia însă nu îl
prinde pentru că se împiedică de o piatră.
Hărțile mentale
Hărțile mentale (Mind Maps) sunt foarte utile în reținerea informațiilor complexe. Acestea
vă ajută în stabilirea conexiunilor logice dintre diferite tipuri de informație și in stabilirea
celor mai importante aspecte.
Sunt câteva etape simple pe care trebuie să le urmați în realizarea unei Hărți mentale:
Localizarea
6
selectați elemente banale, dar cunoscute ale acestui traseu;
Tehnica este utilă pentru reținerea unor informații simple și este folosită pentru memorarea
pe scurtă durată.
7
Au fost puse în evidență și alte procedee mnemotehnice de mare eficiență, de exemplu:
1. Personalizarea, cel mai bun mod de a memora este ca subiectul să-i acorde
mateerialului de memorat propria sa semnificație, din optica sa personală; cât
și mai multe conexiuni cu propria viață ceea ce ar însemna personalizarea
cunoștințelor;
2. Prelucrara informațiilor prin luarea de notițe după metode proprii și cu
propriile cuvinte;
3. Vizualizarea, utilizarea unor variate metode vizuale: figuri, grafice, tabele,
săgeți, careuri etc.
4. Metoda LOCI (a locului): utilizarea imaginii care să se fixeze pe ceea ce vrem
să memorăm pe o rută închipuită. Subiectul își imaginează o anumită rută cu
ocuri pe care avansează treptat: strada, parcul din fața blocului, scara ușa
apartamentului, vestibulul, sufrageria, bucătăria, baia, dormitorul etc. Subiectu
este invitat să construiască o imagine cu fiecare item de memorat, la fiecare
oprire pe ruta aleasă; să construiască o legătură între toți itemii, ca într-un
scenariu de film. Trebuie să se memoreze lanțuri de cuvinte sau evenimente și
nu unități singulare. Se elaborează o istorie saau o poveste în care sunt incluse
informațiile care trebuie să fie memorate.
5. Acronime și fraze: acronimul ROGVAIV ușurează aducerea aminte a culorilor
spectrului sau și mai bine fraza Respectând Orarul Găinilor, Vulpea Așteaptă
Amurgul Vânatului. (culorile curcubeului - roșu, oranj, galben, verde, azuriu,
albastru, violet).
CONCLUZIE
Memoria se caracterizează prin câteva trăsături esențiale, care îi sunt imprimate de
integrarea ei în structura proceselor și activităților specifice. Capacitatea de memorare este
activă, selectivă, contextuală, mijlocită, organizată logic și sistemic.