Sunteți pe pagina 1din 136

Şeful Catedrei de Pedodonţie

Facultatea de Stomatologie
Uni,ersitatea de Medicină şi Farmacie „Carol DaviJa" Bucur~ti

PEDODO TIE
'
VOLo I
CUPit[NS

L~ 'l'l{ODUCEilR ......................................................................................... 5

CAPITOLUL 1 - NOTIUNJ DE DEZVOLTARE A DL~TELUI Şf A


S1'HUCTllRKLOR DE SUPOlff ....... ............. ........................ ........ .......... 7
NOTil JNl DE DEZYOI: rARE AI Sl A s ·nzUCTURILOR DE SL'PORT ... 8
I. l. LA1vlA DENTARA. STADIUL DE iVfl JGURE ...... _. ..... ................ ..... l O
1.'.'. .STA Dr UL DE CUPĂ ....... ... ......... .. .. .. ... .. ... ............................... .,.. ... .. . 12
1.) . STADfUl . DE CLOPOT ... ... .. .... ..... .......·. ...... ........... ... ................... .... 1.ţ I
I
1.4, S1'AD1lll~ CORl)NAR ........................................................................ 18 I
I
1.4.1. Formarea smalţului (amelogcneza) ........................................... 22 I
I
1.4.2. Formarea dentinei (dentinogeneza) ........................................... 28 I
I
1.5. FOR1v1AREA RĂDĂCINil SI A STRUCTlJRil.,OR DE SUPORT I
i\LE D-I1'J'TEI.. U1 ................................................................................... 34 I
I
BIBLIOGR.AFIE .. .......................... .. .... ...... ................................................. 4 1 I
I
I
CAPITOLUL 2 - ERUPTIA DENTARĂ .............................................. L13 I
I
2.1. ET,.\PELf: ERUPTIEI DE~T.--'\JZE ......................................... ......... .... ,1 4 I
I
2.1.1. Etapa prel'..ruptivă .......... .. ............. .. ......... .......... .... ...... ....... ..... :ţ 4 I
I
2.1.2. Etapa crnptiva ..... ........ ............ ,................ ,......................... ..... 45
2. ! .3 Et ~:pa postcruptiv;1.. ........ .. ....... ..................................... ........ ... :.~7
2.2. !v1ECANIS1v1UL DE PRODUCERE A rvHSCĂRJLOR DIN Tl.11PUL
El{ UPl'ffif .,....................................................................................... r8
2.3. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂERUPŢIA DENTARĂ ............ 5 1
2.4. Sl·:CVEI\1TA ERUPTIEI DINTil„OR TEîv1PORARI.
I t 't • • • • • • • .. • ) • .. • • • .. • • • ~ • . . . . .
~ ·~
..,. ~

2.4.1. Ordinea şi cronologia cn1pţiei dinţilor temporari ................... 53


2.4. 1 l . Factorii care determină variaţii în limite fiziologice ... 62
2.4. I .2. factori patologici cml! determină variatii ale ernpţiei
di11\i lor temporari .............................. ... .................... .... ........ ..... (ît!
2A . ..1. Di t,!ii 11 ,1tali ~i nel inatali .... ...... ...... ......... ......... .......... .. 67
' ... i ·I ~ t·m11c clw :~t.: ... ...... .. ...... .... .. ... ...... .......... .......... ....... .. 7 [
p,·tlodnn fi c

~rr-rft .. ........... .......... 7


" - -- - -- - - - -- - ~ p f3.Rl\'1 .., . .. .... .... . 78
. ,-r r.R -pŢTEt 01 , . f L R ······· ··· ············ ·· ········ ...... ...... 7')
2. Jc . S EC\
~
' E.r, • (;.
lng1•.........
........
····•· ·· ··
.. .... ······ ··
o
2.5. I. 01d1nc , , c::.rono • . ······ ............... . .. . . .. . .. .. . .. . . ... . . . .. . nO
2.5.1.l. Etapa fnt a, ............ ...... ··············· ·· ..... ... .. ..... .. .. .. . R
c l 2 Era.pa ctoua . ······ .. . .. .. --· ...... .. .
2.J . . . te ········ . . . .... ·· ··· . 83
c I 3 i~ nd111 ţe ac ua . ··_ t·• de cntpPC ...... .... .
2 ,.,. · 1.·\ v.,r~ ... o1
nuclll ·,J ·· . , onntl 1C ·· · .. .. .. ·· · .. · C' J
2.5.2. f3<:tori care H~ Jdrn 1i11 f1 \'ana 11 n
f,:, cton c:trr ( .. .. .. . . . . . .. . . ... . . .. ... . ~s
2.5.2. . • pnturh,1 crupt1 ,1 .... . . .. '
2 5 ., ,, Fadon caic . .. .. . . .. . .. .. .. ... . .... .. ..

2_5 _3, ~e;;~ prodromal~ ;;·(;·(:;~~-~ ;:~;; ·. .. . . _· . . M


A.i'1EXA J - DlSPLAZlA CI.LL. . ff.' \JTI (S!NDR07'.1l.H J ~ or H
ON'I1NENTL\ r>t ( ,:V.. ..
ANEXA 2 - INC ... ... ............. . -.. .. . 9S
s~BERGER) ...... .............. .. ...... .... .. .. :::::~ :~~:~:·.~·-·.:~~~·-·_·....... ... ................. .. .. 97
BIBLIOGRAFIE ........................ ·· ···· ·... .
GIA DEZVOLTA1t[[ 'D ENTARE .. .. 103
CAPITOLUL 3 - CRO NOLO 7 •
,.... Ax TH1" DINŢILOR 1 E~1PORARI ... ............. 103
3.l. CRONOLOGIA Fo
. .K.1.V.LtU'-..U. . .•
. CRONOLOGIA FORMĂRII DINŢILOR PER~1ANtNîl. ............. 104
32
3.3. VÂRSTA DENTARĂ .. ................................ .. . .... · .... .... ... · ··· ... . to8
B:BLIOGRAFTE .............................·..... ··-·· ·........ .. .. .. · - · · ·· · .. · · · .. ·.... l .4

CAPITOLUL 4 - PARTIClTI ,ARIT ..\ ŢI ~'î0Rff) LOCrţCf ~d E


STRUCTVR.4. ALE DINŢILOR 1'El\1PO~L\R1 ......... .... ......... .......... 11i
4.1.SISTEME DE NOTARE A DINŢILOR ........ ,.... ........ ..................... 1.7
4.2. !v!ORFOLOGIA DINŢILOR TEIY1PORAR1 .............................. ....... 12C
4.2.l. Caractere morfologice de grup şi individuale ....................... 122
4.3. STRUCTURA DINTILOR TEMPORARI•••• 13• ••••.,H•••••••••o •• ••••• • •••••••••

4·4· RESORBŢIA FIZIOLOGICĂ A DlNŢ~OR TE!v1PORAR1 ........... 138

4.4.1. Aspecte generale .... ················ ................ ··-···························· 13S


4·4·2· Mecanism de producere. Factori ckclanşatori ...................... 139
4
.5. COMPORTAMENTUL DINTELUI 1·EîvlPORAR LA DifERffE
BIDLIOGRAFn~ ..
AGRESTIJ1\~ .......... .. .. ....... ... ..
........... ····· .. .... .... ..... ... .. ....... ... ......... . .i
1~-
,.

......................... ., ................ ., .... ......... , ..... ..., ..... ...... "..........


~
I

Rodica Luca 5 I
---- -------·-------·------------
I
I

I
lN'f!{()I) l.J {: ERlt
I

I
Pedodonţia este specialitatea rnedicală care are drept scop I

studierea, în principal, a unnHtoarclor domenii: I


patologia odontal8 şi parodontală a dinţilor temporari ş : I
perrnc\11enţi în perioada de crestere;
I
~ patologia 1nucoasei ca vităt1i bucale a copilulur ş 1
I
8dol,:.s :entului;
- rnetod cle uc prevenire si trata1nent ale principalelor I

8.fccţiuni storriatologice ale copilului şi adolesccntu1u1. I

Din punct de vedere ctimologic ·cuvântul ,:pedodonţie„ pro vine


1 I
d1n urnba greucri veche (,,pes" = copil, "oJontas" = dinte). Deoarcre I
sfera de activitate a pedodonţiei este n1ult mai largă decât doar studiui
I
afectării dinţilor copilului, din ce în ce mai n1ult se utilizează tenncnul
I
de „ ston1atologie pediatrică".
Una din cărţile de referinţă pentru practicianul stomatolog, I

,!Pcdoclontjcs - a systematic approach" (,,Pedodonţia - o abord are I


sist e macică ' ') editată la priina sa cdi~ie din nnul 1991 sub redacţi a I
pi c '.~'sori ,or <:;c:and inavi Goran Koch, Thomas Modeer, Sven Pou lsen I
') 1 f\ '.r RasrrH tssen începe cu fraza urrnăto,uc : ,,Cheia unei săn :1 Ui ţi I
.)i' (J -..: bu n l' re r:trl: ursul vit:~ ţii este re prezent a tă de un standard în c1 lt al
I
·(r: g:·t_: 1r11 ,\cn t;. i rc r:c:d1at ril:e, îngrijire car~ ln.:~buic să constitu ie un scu1 ,
I
soc it1l principal'L. Conţinutul ace.stei fraze exprimă esenţa rolului
I
stornatolo giei pediatrice.
Prezentul volu1n de Pedodonţie Îşi propune să ofere studentului ş i I
practicianului sto1natolog cunoştinfelc necesare pentru abordarea di f e1i- I
telor fatete ale pncologiei dintelui tcrnporar şi ale dintelui permane11t I
tânâr, precum şi p~ntn1 alegerea si instituirea conduitei terapeutice. I

I
I
Rodica Luca 7

CAPITOL~ 1
NOŢJI:UNI 1DE DEZV()IL'T ARJE A DINTELUI
SJI
'
A STRUC'fUJRllL()IR DJE SUPORT

La1na dentară. Stadiul de n1ugure

Stadiul de cupă

Stadiul de clopot:
* I Iistodiferenţierea
* Fragmentarea lamei dentare
* rYiorfodiferenţjerea
SL:1diul coronur:
Aruelogcnc!.a:
* :tvlatricca smalţului si n1inera1izarea parţială
* Maturarea s1nnlţului
:i: Ciclul de viatfi al aineloblastelor

Dentino geneza:
* Matricea organică - con1poziţie
* Secreţia 1natricei organÎce
* Mineralizarea 1natricei dentinare
Furrnarea rădăcinii ş1 a structurilor de suport ale dintelui:
*Teaca Hert wig
*Dcntinogcneza radiculară
*Cernentoco1 encza
*Fonnarea aparatului ligamentar prin1ar
*Formarea osului alveolar
*Formarea rădăcinii la dinţii pluriradiculari
pedndorzfie

"--------~
§__ ,rARE A J)1NTlEI.1Ui
T Ş1l A
NOTIUNI DE DEZVOLOR DE soPOlR .
S TRUCTlJ1RJIJ lc1Tate ~ e co i n 1:îre ·1 Ş.-)
I .L (
· jpa 1C c,
·telor princ · d ·t1port ar e o nn pon a nţă
Cunoasterea aspec ·1Or sale c s , . .. .
- '
dezvoltarea cm e
r t lui şi a structuri · d t Alege re a 71 1nst1tu1rea
. . . I pedo on · __ . , l ct·
. b't·"' pentru pracucwnu . . lelor hnbo1navin a e in telui
deosc 1 a . ... zu] pnnc1pa ~- .
_ d Hei terapeutice in ca . d. strofie de struc tura) se i ace
con u . un1at1s1n, L .
permanent tânăr (cane, tra , Jentară de consecinţ ele 1occ..1 le si
. d I de dezvo 1t<1re , .
tin:înd cont de gra u • tic le-ar putea av ea.
· . - . ·tctul terapeu . .
de vecmatate pe care'
enea pentru a exp ic
r
_ ,a părintelui <le ce copilul prezi ntă 0
D e asem .. ' ic 'l când anu1n e a dcbutaL care este
1
anumită nfecţ1une stomato og .' ' ·- , i · ' -.,,b, . .;- . ··. -
_ t . a fi evitata sau nu 1n eo1cu „ ti. ~ tllC sa ,1u a
1
cauza daca aceasta pu e - -- r . .

', · · e privind dezvoltarea dentara 1n llH 1 Cţ 1e :51 de


cu~1 oşttnţe teme1n1c

vârsta copilului. ,., ... . _ .. ~ . .


Formarea dentară (odontogeneza) mcepe 1n viaţa 111trautcnna ş1 conu-
nuiI postnatal o perioadă variabilJ de tirnp, specifică fiecărui grup dentar.
Deşi formarea mugurilor dentari nu are loc în aceeaşi perioadă
pentru toate categoriile de dinţi, dezvoltarea i n d ividuală a fie cărui
dinte se desfăşoară în acel aş i mod ~ urn15.rln<l acelaş i tipar de
dezvoltare, parcurgând aceleaşi etape.
BOBOC. (1996) a1nintcş tc o scrie de auto ri (i l/\LLASEZ. 1

GALIPPE, SCI-IOUR. şi MASSLI~R, 11 ELD) al c{H"or nu1ne se kag~


direct de descrierea etapelor parcurse de dinte în dezvoltan~a 58
st adială. La aceştia se adaugă O RBi\N. ci tat de PINl(llANî ( 108:).

după care ciclul de viaţă dentar cuprinde următoarele stadii:


1. Creşterea (creştere şi dezvoltare după unii autori);
2. Calcifierea -
3. Erupţia; '
4. Atriţia.

Fonnare d. - , I 1 1·
. . . .. a intelui este rezultatu! un ei dezv oltăd progre~iv~- · :,rr
°
Pt1rt1c1pa O · ·"· 1111\ 1

serie de procese fizi ologice de crc st cr,. , .


)

\
Rodica Luca 9

proliferare, hi stodi ferenţiere, 1norfodiferenţiere, apoziţie. Cu excepţia


procesului de iniţiere, aceste procese fiziologice se suprapun, unele
fiind prezente pc parcursu] mai multor stadii histologice, cu toate că
în fiecare stadiu predornină un anumit tip · de proces fiziologic
(BI-IASKAR, 1980).
111 cadrul proce~u1ui continuu de dezvoltare, viitorul dinte creşte în
dirnensiune şi 1şi 1nodifică forn1a. În funqie de forma la un n1oment dat,
se c c, nsidcră că dintele trece succesiv prtn unnătoarcle stadii nlOrfologice:
- Ltn1ă dcntar,1~
- n1ugur(';
cupă;

clopot;
formarea 1natricei smalţului şi dentinei (stadiul coronar).

Fiecare din aceste stadii n1orfologice sunt consecinţa acţiunii sin-


gu 1a;-e sm1 conco1nitente a proceselor fiziologice de creştere enu-
1ner~1tc antenor.
Debutul odontogcnezci are Ioc în prin1ele stadii ale dezvoltărJ
cran !o-faciale. Sernneb iniţiale ale dezvoltării dentare apar în
săp i: ~. rnâna a şasea de viaţă intrauterină. În această perioa~ă; cavitatea
orală prirnitivă -- stomodeumul - este căptuşită cu epiteliu primitiv
for1nat din două straturi de celule: un strat bazal, alcătuit din celule
înalte, şi un strat superficial, alcătuit din celule turtite. Acest epiteliu
prin1itiv acoperă ţesutul conjunctiv e1nbrionar subiacent format din
subs ranţă fundarnentală gelatinoasă care conţine puţine celule
fuzifom1e. Datorită originii din creasta netţrală, acest ţesut este non1it
ecto1nczcnchim. Între cpjteliu şi ecto1nezenchim se află o mernbra:nl
baza i ă căreia i se atribuie un rol in1portant în diferitele etape ah~
odontogcn~zci (TROW BRrI)GE şi KlM). Ea se va menţine pe
pcric>ada odontogenczci până la stadiul iniţial de diferenţiere
tcnninal,1 a an1eloblastelor (RUCl-1, J. V. ., 1989).
pedn.!.f!! !_!!}_e
~ -
------------ nt.J G l JR[:
lO pf: ~
-. T \ J)J tJL .
11 LAMA DENTAlf...\. S ' Jc fonnRrc~ Pil n
. • stc n1arcnt - benzi epiteliale
,. 1 . · · dentare e , JoU u . .
1ncepu tu1 dezvo tăni . . ii oral, a ndcnsarefl rapH\a a
. cpttc1iu 1t . de co
ingro.sarc loca1Jzată ~ maxilar şi
. . ·. ,. tnJ fiec.;arc . .
pnnut1ve, cate una pen ht a benzilor ep1tcHale
I . lui de dcdcsu . . . formare
cctomezenc 11 mu . . 1 au arăWI ca Jjvaj a celulelor aflate
Cercet,lri expennientc1 e . ,.. ·cntaren de c ·. .
·· · modificM1 mort/ l 'ferări epiteliale cre8cute.
este rezultatu1 uncl , , unei pro J '
· i 1,uţm ,11 f nomenu 1 u1.
în diviziune şi ma .,. controlu 1 e
bazal·l avnnd un rol lll v'i ~1 corespu nd ~a pozitie
1uembrana , < . ,.. Je porcoa ' · . ,
Benzile epiteliale au f~rm,1 . t ·vnl foarte scllrl de t1D)J), fiec:.lfe
. Intr-un in e1 ' ..
viitoarelor arcade dent~ire. ,. "n două 1an1e, 1an1a vest1buJ arii şi
. . 1- . Jră se 1mparte t .
bandă cp1telia a prun, . . _ .. ·u C'lre se produce. fenomenul, unii
_D ·rn rap1d1taţ11 c < ,..
lama dentara. aton d :- larne se dezvoltă de la 1ncepu, ca
,1utori consideră că aceste oua
entităti separate. · ct·
.' t'b Ia· ră se va nas te vesti'b u1u1 b uca1, iar 1n lama
Din Iarna ves t u · .
dentară se vor dezvolta n1ugurii dentarr. .
SirnuJtan cu diferenţierea Iame1 dentare, d1n ea se dezvo1rn în
ectornezenchimul subiacent zece proeminenţe de fc1 rmă rotundă ~a:1
ovoidă (figura 1. 1. A).
Aceste proeminenţe epitcUale constitu ie n1ugurii clinţt'. m
temporari. Formarea lor nu arc loc în accla$i ti1np. Ptttnii 1nuguri ?i)ar
în regiunea anterioară a mandibulei, întreaga dentiţie ten1porară fiind
,)niţjată'' între a 6-a şi a 8-a săptămână a dezvoltării e1nbrionarc.
Mugurii dinţilor permanenţi de înlocuire (dinţii succesiouali) se
fiJnnează tot din lama dentară, lingual de- predecesorii temporari, prin
proliferare în locurile de unire cu organele dentare ale acestor~-
~roccsul începe în luna a 5-a de. viaţă intrauterină (incisivii centrall)
ŞI se încheie postnatal, în luna a 1Q„a (prc1nolarii). ~
Mugurii molarilor pennanenti se for1nează <lin cxtensir. di st ala„a
Jarnci denta · l rnu1t 1n
. re numai dupa ce maxilarele au crescut destul ce
A • - ' •

··
lung1me p · "" . ,. 1 · rul lnil!l
· nmu molari permanenţi îşi încep for1narea u JU
I
Rodica Luca 11
-- I

A
I

LD I
C
I

MDP I

EbE
I
RS
SI I
EDI
I
PD BC
I

Figura 1.1. - Reprc~e11rarea sch ematicâ a dez.voltârii dcnwre


I
(dupt7 Trowbridl;e si Kim)
1\. Sradiul de mugure; ll. Stadiul de cupt1; I
C. Stadiul de clopot: I
W - lama dentară; MDP - mugurele dintelui permanent de înlocuire;
EDE - epiteliu dentar extern; RS - reticul stelat,'. SI - strat intermediar; I
EDI - epiteliu dentar intern; BC - bucla Cl!lî'icaltl; PD - papila demară. I

I
~
/2 ~-------
. ~n pri·nlLJl afl c
_ f <'d'H_/n '!Jif'
--
d . v; a\ ă, .iar tnolarii
. . .. sccun1,1 J
a 4-a 1ntrautcnne. n10lant . . . d . ţilor temporari ·
, · ," d 4-5 ani. ăfll tn Ş1
de nunte la varsta e , . debutul for:fll . ·tice diferitelor g ru
Din cele ar.1tate rezultă că . caractcns . d Pe
.. . . ndc de urnp . . a la1nc1 cntare si
pcnnancnţi are loc 1n peno, . de consntuirc . .. . .. · . _a
d'
c1cntare ş1 este Ir
J • ect dcpendt„nL
.
.
c Jitel1a 1e cons1dera1e ,.pn
_
.n ordi(
mugurilor dentari, formapun,. -~- Activitatea f L _n:ţi c)t1 Z1.1a a L1 ii1e1
dat <,rită potenţialului lor forrn a tJ .... n1ugurilor s 1 ltlC(.. te,1.1.,i la :··:un
• . . . rea fo rnwru . - . , .. . .
den tare este legată de mi ţie · . • dnto nta 111v clZte1 ţ esu tu lu i
. dcz1.ntegrarc . . . "
tiinp dup,1 aceasta pnn . . " d urnai restun cpttchalc. In fel ul
. d. l· 1 ră1narrnn n .
1nezench11nal, u1 ~rn~,. , · dentare se înun<le pc o perioadă
ctJv1tatea 1,JJHCI · . _ ... ,. . ,_,
a 1-11 trautenna pană 1n Juni] varstei de
• , > -
c:1cesta, cu toate- ca a
.
..
d · - F'mana a 6-,
. '
mare de tlmp, in:~ap .i f, t din însumarea funcţionării limitate a
5 ani, ea rezulta de ap . . . . . -.
. . . . " trei faze distincte care reprezinta.
difentelor porţiuni 1n .. .. . .
b tul ( init-ierea'')
- d eu.,, r"-
forn1~rn u1nţ1lor ten1poran;
- debutul fonnării dintilor perrnanenţi d e înlocui re:
debutul fornJării molarilor pern1a.nenţi.
Stadiul de mugure constituie stadiul de început al dezvo1tăru
dentare şi reprezintă prirna ,,incursiune" epitelială în ectomezenchim.
Prin proliferarea continuă şi inegală. a celulelor, forma n1ugurelui se
schimbă căpătând aspect de cupă.

1.2. STADIUL DE CUPĂ

Stadiul de cupă (,,scufie de noapte'' după Andronescu~ A) se caracte·


rizează prin uşoara invat,'lllare a suprafeţei mugurelt:i dentar în n ia
vit1 tea căruia celulele ectomezenchiinale se condenseazi se grupeaz:l f iri
a 5~ uni între ele şi fără a produce substanţă ext.racel ulard (figma I. I B).,
In ace st stadiu, alături de procesul de f)roliferare începe ·51 .u
1

. . d. telul ~1
proces de histod1ferenţiere al elementelor fom1atoare ale 111 ii
stn t ·1
. un or sale de suport. Procesul de histodiferenţierc ~
ic
· ste 111•
important spre sfârşitul stadiului de cupă când se pot deoscht:
-··--·-·--·-- ~- - - -·- ---~--- - -----·---~JJ
orgmnil s1nalţ ului, nmnit şi organ epitelial al smalţul ui,
alcătuit <lin celulele epiteliale ale cupei aflate deja în proce~
de histod.jftreuţicrc, care va da naştere s1nalţului dentar;
- papila dentară, constituim din celulele ectornezenchimului
condensat în con ca vi talc a cupei epiteliale, din care se vo r
forn1n dentina si pulpa ck utară;
sncul dentar (t'o licubr) , format dintr-o condensar-~
ectomezcnchimaL-1 care înconjoară papila dentară ş i
organul sn1aJţului. Di11 sacul dentar se vor dezvolta
ţe s uturile de suport ale Jiatelui (osul alveolar, ligamentele
periodontale, rcmentnl radicular).
Organul sn1alţului, papila dentară şi sacul dentar alcătuiesc
îrnpreună gerrnenul dentar. Acesta conţine toate elcn1enteie necesare
dez voltăr1i con1plete a dintelui.
Celulele din porţiw1ca profundă a organului smalţului continuă să
prol!fcreze şi să se invagineze în ectomezenchim, înglobând parţial
cctornczcnchimu1 papi1 e.i dentare. 111 felu] acesta organul s1nalţului
ca p J tă fonnă de clopot, formaţiune co nvex-concavă cu convexitatea
ori e r tată spre epi teliul (,ral , jar concav itatt:a spre ectomezenchinnll
subiticent, capetele~ clopotului ocupfmd pozitia cea mai avansată în
...gr0sin1ea ectornezenchiinu]ui .
În timpul dezvoltării organului s1nalţului se întâlnesc nişte
strucwri ternporare, nodulul de srrtalţ şi cordonul de srnalţ~ care dispar
înui11tea fonnării s1naltt1luî
'
si
'
al căror rol nu este cunoscut.
O parte din literat.ura de specialitate din ultimii ani, când se referă la
orga1 d smalţuluL foloseşte tcnnenul de norgan dentar" deoarece se
consider,·1c;i cxpri111;·t n1aj bine multitudjnea de roluri pe care le îndcpli-
nestc de-a lungul d~zvolt ru-ii dentare (TEN CATE, 1994). Aşa cu1n va
rcic?i în continuare, organul smalţului (organul dentar) va interveni în :
-~ dctcnninarca tipan1lui coronar (funcţie 1norfogenctică);
- iniţierea dcutinogcnt!zei coronare şi radiculare (funcţie de
inducţie):
I
I
Pedodon ·e I
I
14 I
I
. Jă fără sângcrnn· Îit I
formarea smalţului; .t ten bucn I
· ,. cnv1 a I
emergenta dintelui m ' . .
·. - .. 1 ·upt1 ve.
timpul m1-';ican 1 sac ei jva]c.
. · ·· dcnto"'"ging
fonnarea 1oncpunn
I
I
E CLOP()T I
1.3. STADIUL D I
I
. ,. tadj uJ c.lc clopo1 Z\U l0c o scrie de I
,., ·· lui dinte in 5 I
[n dezvoltarea vutoru . '. , , distru<rere8 1arnei dentare , i
,. · . i1fcrent1ere, 1,
}11st0 r< I
cvenin1ente 1n care c I
~ Io·· i r'll)orta11t.
. ct·r.
rnorf o 11eren,1ere
t · a ocupa un
.
\. ., , ·
" .1 01 este donur q t de prr1ccs11 C:'.
Histodifercnţierea. Stmi1ul ck c op . . - , .
. . . .. t re sfiri.;itul stadrn lui ele c u D,1 r.1asa de cc:t1 '. e
Justod1ferenţ1ere 1ncepu sp · '- · . _. . . .
. . imil. · ·uferă modifidiri prec1se n1orto1ogJce )1 funct1onale:.
c prte1ia1e s are s .
în urma acestui proces, în stadiul de clopot organul smalţ.I!ui /
(organul dentar) este alcătuit din celule epiteliale cu fonne şi roluri /
diferite dispuse în patru straturi distincte (figura 1. l . C ). /
La periferie, cu orientare către epiteliul oral , convexitatea I
I
clopotului este alcătuită din celule cubice cu citoplasn1ă puţină. săracă 1

în organite celulare. Acest stnlt epîlelial, cu rol de protecţie, por1rtti


numele de epiteliu dentar extern (cpite1i u ada1nantin extern, epitc.ll~-·
extern al sn1alţului) .
Concavitatea clopotului este fo nnată djnt-r--un singur ~trat de cd ::!~
pris111atice a căror citoplasn1ă co n ţine c. nl dn: l:anl itatc de co~abc::.
Acest strat poartă nu1nele de epiteliu den tar inten1 (epiteliu adamanli:l
intern, epiteliul intern al smalţ.ului). Celulele acestui strat se yor
diferenţia în continuare, pentn1 ca în final să devină ainelobla~te,
numite şi adrunantoblaste celule înalt diferentiate care vor produce
• ' • I
nllltncea s1nalţului. 1
· • 1·· d ·
. Cele do uar. ep1te si extern, se înt fil nesc Ia capetc!e
1

11 entare, 1ntetn „ I
clopotul Ul,· "1n porţiunea
· · ~ ,1ntr-o
. cea mai. profunda, . . zona- care se nurned' . I ·1
1

bucl·1 ce · 1-- ~ form,i.,·· 1

. ' rvica a. Această zona va juca un roJ i1npn11ant 1I1 I


tecii lui Hert\vig. /
I
15
Rodica f_;uca
.S tratul de celule din centrul organului dentar formează reticulul
stelal, nurnit. de unii autori pulpa ~malţului. Celulele acestui strat, de
forn 1,1 poligonală, sintclizcază şi secretă glicozam.inoglicani (muco-
polizaharide). Datorită proprietăţilor hidrofile, glicozaminoglicanii
acUJnulaţi în co1npartirnentul extracelular, atrag apa în organul
s1nalţului. Ca urrnare, se rnărcşte volumul compartimentului extra-
celular> ceea ce duce la distanţarea celulelor cure, fiind legate între ele
prin intermediul desmozon1ilor, capătă formă de stea. De aici şi
dentnnirca acestui strat celular.
În~re reticulul stelat 0i epiteliul dentar intern se găsesc rnai multe
rânduri d~ cdule epiteliale turtite cnrc alcătuiesc stratul intermediar.
Aceste ceh1Ie se caracterizează prinl r-o c1ctivitate întensă a fosfatazei
aJcali~1c. Se apreciază Cil epiteliul dc11tar intern si stratul intennediar
treh u i,,:; consider,1te cJ o singură uniiiite funcţională responsabilă de
fonrwre s1naltului (TEN CATEl 1994).
Deşi încă nu se cunoaşte funcţia prccîsă a celulelor din stratul
intennediar, se pare că ele participă la formarea sn1alţului prin
l
controlul difuziunii elernentclor către acesta (NANCI, 1989). De
i
altfel, BHUSSRY (1980) consideră c,1 stratul intennediar este esenţial
i
pentru fonnarea smalţului , el însuş i lipsind sau fiind foarte slab
l
reprezentat IH njvelul buclei cervicale, zonă a organului dentar care va
fi imp licata în fonnarea 1ndăcini1or, dZtr în care nu se formează smalţ.
O r:!:-n1ul srnalţului (organul dentar) astfel alcfituit este separat de
l,
ectom~!zenchi1nul înconjurător prin 1nen1brana bazală.
n În concavitatea organului dentar este. înglobată papila dentară. În
ir stadiL1 de clopot, papila dentară este formată din celnle ectome-
..,,
:>
zenchi1nale nediferenţiate şi o cantitate de fibrile de colagen disper-
:e sate în spaţiile ex1racelulare. În apropierea n1e1ubranei bazale care o
desparte de organul dentar, papila dentară prezintă o zonă acelulară în
care se găsesc fibrile fine aperiodice. Această zonă acelulară va fi
ocup,lt:1 u1terior de celulele ectornezenchilnale a căror dimensiune va
creşte în procesul de diferenţjerc în odontoblaste.
f_cdodonţie

_
16_ ____.______ . . dentare se dispun . circnlar
· dentar Şl
. al papilei
d pap
il
.
a
dentară, sacul dentar
în jmul organu1ui ebirc e
. . ~ r Spre deos . l colagen.
fibrele sncuJu1 dentn · de fibnle c. e · t r:i se frag1nentează
.
contine o cantitate Ill · ai 1nare ·e La!l1a. den a u. .• _
, mei dental · . , lă portiunen sa centrala
Frag1nentarea 1a . . mezcnch11na ' _ · .· .. ;: .
. ... t"'· prin 1nvaz1e . , dentara propuu -z1ScL Din
treptnt. Mai 1n a1* _ ală şi latn'1 . . , .. .
. ·. ata~ i"ntr-o Jama later . t· ai·e 't n arg1n11 sa1e prof unele,
este d1v1z . . ~ rin pro 11 er, " 1 _
,
I,nna cleritară propriu-zis, 1
, P . . nr)or· r se formcaLa rnugurele
1 dintelui tet 1: ' 1 '
lingual de organul den~ar a . (dinte!e succesional).
. .
dintelui permanen
. t de inlocuire
,. , .. Jarnci dentare, gcnncnu 1nte u1
1 d' 1 .
. ... a fraament,tDl .,
Î n fanal~ 1n urm ;;, pi·teliul rnucoasei orale. El îşi va
· d legătura · cu e . " .
tcn1porar pier e ,., si·mea osului n1axilar, avand totuşi o
.1. d voltarea in gro ' .
con: ~ua ez . . rficială. Această poziţie va face ca dintele
poz1ţ1e destul de supe . .. . _ .. _ . , ~ :- , .
" · uptiei sa a1ba de strabatut o d1stanf c1 osoas,1 ma1
temporar, m tunpu 1er , ' · ~ , . :- ..
- ,..
scurta 1nrun e e · t d a pe-"orara
11 ' mucoasa orale. ln urm,1 frr1gn1entar11
lmnci dentare rămân mici jnsulc ck celule epircliale care. tn mod
nonnal, degenerează şi sunt res orb lte. l Jncori. re sturi cpitd1alc.
persistă diseminate în mezenchi.t11 (I"'Crlele lui SerTes) şi. în anuntitc
condiţii, pot avea semnificaţie patologic,1 dfind naştere unor chi~tud
parac1entare sau unor mici chisturi care înt,îrzie erupţia.
l\1orfodiferentierea.
. Procesul de n1orfodife.rentiere'
coronară
începe în stadiul avansat de clopot şi constă în dispunerea spaţială a
celulelor epiteliului· dentar inte1n în vederea conturării viitoarei
joncţ:iuni smalţ-dentină. În felul acesta se dctennină fornia şi
dimensiunea coroanei viitorului dinte.
Iv1orfodiferenţierea are loc în nrma unei interactiuni , între
~ctoniczenchimul papilei dentare şi epiteliul dentar inten1. Aceast5
interacţiune, regăsită şi în alte stadii a)e dezvoltării dentare!
iufluentează
. ~ t1"parul de creştere
. a1ep1tehulu1
. .. . . dentar 1nten1
. · f' ·trjbutia
ş1 c1s ·
spaţiala a celulelor.
Procesul de ~ d. r . . . se care
· mouo 11erenţ1ere; ca de altfel s1 celelalte proce
vor unna se r 1· .. . . .. l . dentar
' ea izeaza gradat, cuorinzând
...
celulele cp1tehu Ul
1'7
E!J1~!J~ic0·auL~U'.fC'E_:a_______________________
'

' _ ..
intern. Morfodifercnţlerea
Ancepe
1
în anumite zone~ dictate genetic şi
. ·r· - f ;' · tip de dinte În
. . . rezintă centrii de creştere spec1 ici . i...ecann . . . ,..
care rep ,.. . - i' . . . a celulară s1 incepe d1ferenţ1erea in
aceste zone inceteaza ( rv1zn1ne, .
vederea producerii smalţului (figurn 1.2.).

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
Fig. J.2. _ Formarea tiparului coronar (procesul de 1norfodiferenţiere) I
I
(după Ten Cate ) I
J - organul dentar; 2 - epiJeliul dentar intern; ~ zonă de diviziune I
I
celulară; O zonă de niaturare; 3 - papila dentară; 4 - matrice dentinară; I
I
5 - ,natricea smalţillui

Deoarece de o parte şi de alta a acestei zone de maturare


proli fer(u·ea celul arlî continuă iar epiteliul dentar intern este constrâns
la nivcl ul buclei cervicale, epiteliul se va evagina realizând o pri1nă
zonă de delimitare a viitoarei joncţiuni s1nalţ-dentină.
Treptat, zona de maturare se extinde, dar este mereu precedată de
o zonă de activitate mitotică, ceea ce duce la accentuarea conturului
joncţiunii. Penomcnul continuă până când se ajunge în zona cervicală
a viitorului dinte, în felul acesta stabilindu-se fon11a finala a joncţiunii
smal ţ-dentin~ şi, în consecinţă, forma coroanei dintelui respectiv.
18


_____.-
- d' ·ziunea urn_
etenza 1VJ.,
----------d· .
.
11
• • •wrnbcl
grup .
- forma ş1 po antatea

['~

de celule in ep1teliu1
l .
. I
Pe n1ăsură ce inc stea îşt s c .. dispuşi opus p2 nilei
. Iu]ele ace. nuc1cn ,
dentar 1ntem, ce .. d .· e înalte, cu -clule cpitel1~1~, cel 1 1eţt
. d elule c1hn r ic acestor c
devcntn c . ta inductoric a I· criferia pap1le1 lknta1c e
ilcnrnre. Sub ·mfluen .,
. I corcs ·punzăto-
an~ de ,l p t· }ast'-' l'rin Ci cc: , P •·., . -
. ,. . dont1 >L1 . . '-'· , ..• ,..-1 -1 t1
ccton1cz:enchm1t1 e , 5·te ,1pot in o . .. , - .
.. ....- "'n preodontoblc1 ' .- de la penfer 1a papilei denlate
I , dderenp,1za 1 a acelu1ard . .
, odontoblastelor, zon t' i fonrwază pnn1a cmnitat de
vo1urn a „
0
dontoh 1as 1 .
dispare. Numai dupa_ ce _ · lele din epitcl iul dentar intern care <LU
. . ,- d 3nt111ara, celu . . - -; , l b
matnce org,m1c,1 c dontob1aşti se dtfc.renţ.inza in arnc o lnstc
indus diferenţierea acesto~ o . . r ltului.
. ,., . . , ~ ecrete rnatr1cea snl<l , - . . . - .
cme mcep sas . t t se realizeaza n1aturarea progresiva s1 a
Î 10d similar~ dar trep a , . - . ,"
nn d' ·t . liul dentar intern, o data cu conturarea in
celorlalte celule in epl e · . .. · .
4

_ t· ru·i snialţ~dentină ş1 dlferenţ1erea progresivă a


continuare a JOnc.iu . ~ ., " .~ .


. Fienomenul continuă astfel pana c.Ztud se dtiercn ~i ază
odonto blaste1or. . _
odontoblastele şi an1eloblastele din zona cerv 1cala coronara.
Din cele relatate, rezultă că la ni vcl ul vi1 t oarei coroane exis \l în
acelaşi tiinp zone în care celulele f onnatoare de s1nalţ şi deut1nă ~1.~ au
.încheiat activitatea de diviziune celulan"i, s-au diferenţiat şi secretă
znatricile organice, dar şi zone în care celulele încn rnai su '.·eră
activitate mitotică şi au potenţial proliferativ, fără a deveni încă celule
înalt specializate în elaborarea n1atricilor s,malţului şi dentinei.
Cu formarea primului strnt de 1natrice dentinară, viiton1l dinte
trece din stadiul de clopot în stadiul coronar ul dczvollarii ~ale,
. : ;:.

1.4. STADRJL COR()NAR


"'·
In stadiul coronar are loc formarea tesuturilor dure dentare prin
apoziţia matricilor organice şi apoi ~ineralizarea lor ca rezultat
complex

al unor evenimente
c
· · si extracelulare de c,are ·_
celulare sunt
d1rpct răs ., · ·elule
" · punzatoare odontoblastele si ameloblastele. AceSlC c · . -
postmitotice "'n -1· . . .• . . ,. . . proteica
, 1 a t spec1ahzate, sunt nnplicate activ 1n sinteza
Ro(!ica Luca 19
---~-------'--------------
şi secreţia apoziţională a matricilor organice ale dentinei şi smalţului.
Ele sunt celule înalte, cu nucleul dispus bazal şi bogate în organite
citoplasn1aticc (reticul endoplasmatic n1gos, aparat Golgi, vezicule
care transportă rnaterialul secretat. ~pre periferia celulei şi apoi în
n1cdiuJ extracelular)_
Forn1area rnatricjlor organice ale smalţului şi dentinei şi apo.1.
n1 i11.erali.zJrea lor prezin ti1 câteva caracteristici:
Procesul se desfă~oară gradat şi progresiv pe măsură ce se
realizează diferenţierea celulelor responsabile - odonto-
blastele şi an1eloblastele. El începe în anumite zone,
corespunzătoare vârfului cuspizilor sau marginii incizale
şi treptat se extinde către colet (figura 1.3).
Sensul de apoziţie al rnatricilor este centripet pentru
dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină către papilă) ş.i
centrifug pentru smalţ ( de la joncţiunea smalţ-dentină spre
epiteliul dentar extern) (figura L4).
I:1 acest. fel, în final, ainelobt1stele se vor regăsi la exteriorul
suprafeţei srnalţuh~i coronar. În1preun:1 cu resturile celorlalte structuri
epiteliale vor îndeplini şi alte roluri în dezvoltarea dentară, pentru ca
ulterior să dispară complet.
Odontoblastele? odată depusă matricea dentinară, se vor dispune la
periferia cmncrei pulpare şi vor exista şi la dintele matur, atâta tirnp
cât acesta va fi vital. Astfel, ele vor continua să aibă un rol
neode.ntinogenetic asigurând o refacere dentinară în cazul diferitelor
agre~i uni. În schimbJ prin dispariţia amelob]astelor, singura
rnocb jitate de „reparare" a s.malţului, dar pe un teritoriu limitat; este
prin n 1ecani srnul de remineralizare, spontană sau stimulată.
A.ctivitat~~a de apoziţie nu se efectuează pcnnanent cu
acelaşi ritn1, înregistrându-se perioade de activitate mai
intensă şi perioade cu activitate redusă. Alternanţa acestui
ritTn este evidentă pe secţiunile dentare prin existenţa
liniilor de creştere, Rctzius pentn1 s1nalţ şi Owen pentn1
2()
Pedodontie
-------------"'--- I!I
I
I
I
-· ste marcat în st1uctutile dure I
I
. M tul naşten1 e .
dentină. oinen
I
. . ·· de crestcrc mm accentuar "'i I
. . ţa unc1 1iru. I . I
dentare pnn ex1stcn · ~ ·1 f .q
I
· . . . . .. .~ Ea delirn.iteaza stnJctun e ormatc în I
I
nu1n1tă linie nco nd t.a 1a. · . · · I

..- mai ornogenc şt ma1_ bine_ confom1;,tc


I
.
vrnta .
mtrautenna, ~
de I
I
I

' · Linia neonatala se 1nta]ncste


ce1c, fionna te p ostnatal · la tou·.
I
I
I
dintii a căror rnineral.izare coronMă începe în viaţa intra- I
I
I

uterină si arată cât din suprafaţa coronară este mineralizam I


I
I

fu 1110n1~ntul naşterii. În această categorie sunt inclusi toti


I
I
I
I
dinţii temporari. Deoarece se consideră că n1ineraJ izare~ I
I
I
molarului de şase ani începe în juru l naşterji, ]j nia neonatală I
I
I

I va trece şi prin vaifuI cuspi;1,iJor accslui d:ntc. I


I
I
I
I
I
~-~ I

/ A ; ', I

/ /'71 '-, I
I
I
I
I
I

II I \ I
I

I ,I ( ) I
I

\/
I
I

\,
V
I
; I
I

~
I
I
......... a I
I
I
' I

'.
'' I
I
'\ I
I
; ' I
I I

.'
' • i
I
I
I

'' '· ' I


I
'
.• I
I

' . ~ I

l ;/ I
I
I
I
I
I
b I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
C I
I
Figura 13 r.i I
I

· · - rormar · · I
ea coroa11ei - reprezentare schemattca I
I

(după Racadot şi ~Veile)


I
a -d b . I
e urui Jorn-1ăr .. l . . .·. ti I
I
I

ll a Vârflll cuspi:~i/or; b -~ ·i r - cxtintlc rea ,\"fl ( r, ,5 t I


I
Către colet· ~;,:. . . ~f · I
· ·,,: ~ r entcna; llJ smal_tul. I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
Rodica Luca 21 I
I
I

t
I
I
I
I
I
1 I
I
2 I
I
3 I
I
I
4 I
I
5 I
I
I
I
6 I
I
I
I
I
I
I
Figura 1.4. - Debwulformdrii dentinei şi smalţului - reprezentare I
.\c:lumwticâ ( dl(pă Rw:adot si ţVci/r) : l - Ameloblaste; 2 - Marriceu I
I
smal_tului, 3 - Jonc ţ iwwa smalţ - den tină; 4 - h!atricea dentinei; I
5 - Odonroblastde,· 6 -- Papila dentară;
St'igeule ill<lictl sensul de depunere al smalţului .~i al dentinei.

Debutul forrnării matrkei s1nalţului şi a dentinei se realizează în


unna unor procese de- inducţie reciprocă între epiteliul dentar intern şi
ectornezenchixnul papilei dentare. S-a arătat deja că sub acţiunea
inductorie a celulelor din epiteliul dentar intern, aflate în plin proces
de diferenţiere, se realizează diferenţierea odontoblaştilot din
ecto1nezenchi1uul papilei dentare şi că nurnai după ce aceştia depun
pri1nu1 strat de n1alrice dentinarti urmează diferenţierea completă a
a111d ubta::;telor şi deptmcrea pri1nului !-itn~t de nu1trice a smalţului.
Dup ,1 acest debut, fornwrea n1atri.cilor s1nnlţului şi dentinei se
clesff ~oară simultan, dar, pentru uş urinţa expunerii ele vor fi descrise
, ,i separat în cele ce urmcgză.
,,J
I

?2: - -.- - - - - - - ---


; eneza)
l · (arnelog l · .
I Foroarea s11rglţ11 ut . 1alţUnuL încgpe a pwţ10 t11nr
I ·6·· · ~ 1are an 5t1 1 ·
_ proeewul de 1onr . este rc1.u1tnt11 „une1 secv,~nte
Amglogene1.g, . . oronare ş1 . _ . . ·
- d h n I formttrii dcnunet c . ·clularc a ca1c1 cuno,1ştcre este
dupa g u I 1 c s1 cxtrac
" ipiexe de evenhnente celu ar .~ . " (NANCI, 1989). Fornrnrea s1nal-
L.on . . ,. , orfoJogia . ~ .
cscntzală pentru a-1 u1ţelege m . dure deoarece, spre deosebire de
, , a ·1ltor tesutun . - El .
tului diferă de formare ' · , tur'l ectoclerm1ca. are o matnce
, produs <1e na { . .
acestea, snrnlţul este un . . , d "' mineralizare (1"EN CA Ic, 1989).
. _ . ~ - · tipar d1st1ncJ e
oroamca
t,
urnea ŞI un d ·f. . so'lfJ- 1n. . doua- etape·
c. •
Arne1ogeneza se es a.. ' ..
_ secrena . matr1·ce1· ·srnaJ tult11,
· . .
. ,a1··1zarea
- n11ner · ,
si maturarea rnatnce1. _ ,.. . .
.
Secretia matncei s
· · martului ,
este
·
un proces care .
co nsta 111 apozitrn
. ,
rnatnce1 organic · 11 ·· ·
· · ' ·. e rmată apro<1pe ir11ediat de rrunerc1hzarea parţ1alci.
. .., . . .
Matricea organică a smalţului conţine proteine, apa ş1 unne de hp1Je.
Proteinele sunt reprezentate de două clase principale: a1nclogeninele
şi enamelinele, raportul dintre ele fiind de 19/1. Profilul lor în
aminoacizi este complet deosebit de cel al proteinelor cunoscute
(GWINNETT, 1992). Amelogenine1e sunt hidrofobe şi au un conţ i nut
bogat în n1etionină, leucină şi prolină. EnmneJinele sunt hiclrnfilr. iJr
ca structură reprezintă o fos foprotcinfi acidă g ;ico~;ilaL1. ~u s,.;
cunoaşte încă dacă apariţia proteinelor srnaJţulni depinde de o ,dnrurJ
genă , de gene distincte sau de .;îmbinarea alternativă" (,,l11tc:native
spl~cing") a unui singur ARN mesager (N.A.NC!; 1989).
~ matricea organică se depun cristale lungi, plute şi subţ.Îri de m-
drox.i-, fluoro- sau carbonatapatită (G\.VINNETT), care se vor grupa
p~ntru ~ f~:111a prismele de smalţ şi substanţa inteq>rismatică. Datorită
dunens1unu
. ,. ultrarrucroscoprce,
· . ·. aceste cnstale . poat1,1.. nurnelc
· dc cn·.sta·
hte. · rap 0rtulu1· a·intre cnstalite
.. In privinta .· . st. proteinele· slnalţulu1.· se crede
ca amelogeninele ... , " - . · - ·c i2.r
. se gasesc nltre cnstahte farmând un gel tJ.Xotropi '
enr1n1elme]e sunt . tir' I . . . . ·- rCJ t 989).
m n egate de suprafaţa cristalitclor (NAN ' · ·
Se Pare că , · . · · '( crc;i 51
niatncea organică este neces ară pe ntru ini .i
,,,,
controlul crest ·· · . · T · ··)}.).
· em Şl oncntării cristalite1or (NAJ'J(~L \VIUGH şt ~--
l?odica Lu ca 23

En d ispare în timpu] n1aturării, dispar în special amelogeninele, uşu1ând


astfel cresterea cristalitc1or. În general se acceptă că enainelinele
servesc drept ghid pentnt forrrwr:e'li cristalitelor, iar mnelogcninele le
con troJea.111 şi previn fuziunea lor excesivă (NANCI, 1989).
Prin n1ineralizarea parţială declanşată aproape imediat după
secreţia 1natricei organice, con1poziţia sn1alţului (n1atricea smalţt1Iui)
va consta iniţial din ap,1 (6511?); material organic - proteine (20% ),
1naterialul anorganic - hidroxiupatita (15%) (TEN CATE, 1989).
Secreţia şi mineralizarea parţială continuă până când se obţine ~
între c1ga grosirne a smalţului, Greutatea moleculară a proteinelor
sn1a1~ului scade progresjv pe n1~1sură cc se secretă matricea, datorit~i
proteol izcj extracd ul are şi creşteriidimensiunii cristalelor. Smalţu.I
in1at Llf din acedstă prirnă fază fonnativă se m. ineralizează în proporţie
de 3(/Jb şi are o consistenţă moale.
lVIaturarca sn1altulni se face prin pierdere de proteine şi apă şi
prin continuarea creşterii cristalitelor. \VRIGHT, ROBINSON şi
KIRJCHA1v1 ( 1992), trecând în revistă date din literatură, arată că
proteinele s1nalţului scad în tirnpul perioadei de formare de la 20-50%
până la rnai puţin de 1%. În sn1alţul matur normal procentul
proteinelor variază între 0,01 % ~i 1(7o şi nu este acelaşi pe întreaga
suprafaţă. Astfel, în zona cervicală şi la zona srnalţ-dentină conţinutul
în prr)leine depă.je ~ te 0/i7o. La dinţii ten1porari, prin procesul iniţial
de rn ~i turnrc. se prodncc o reducere a proteinelor srnalţului de la 20l}c,
ptin j Li 7cr0. apoi până la 2(Yo şi, în fin al, până la rnai puţin de 1lFo. ·
În urma procesului de maturare se pierd an1elogeninele. Ră1nân
nun)ai enan1clinele cu greutate moleculară mare ,...
legate strâns <le
suprafaţa cristalelor de apatită (TEN CATE). In afară de acestea, în
smalţul 1natur al dinţilor neerupţi se pare că se găsesc şi proteine a
căror origine nu es!e a1neloblastică. Spre deosebire de smalţul în
f.
r formare. în srnalţu1 rnatur proteinele sunt bogate în acid aspnrtic,

:' glicin,1 şi Hlanină şi au o greutatl.! n1oleculnră de 50.000.-70.000 daltoni


(WllIOHT ~i col., 1992).
t'edodontie
24 ....i_::_

· · d d - tI tura sn1 altului devine n1ai mineralizată dar


P nn pier ere e apa, s uc >: - • • •
este încă foarte poroasă. Această porozitate dis~are .da ton tă influxului
rapid al ionilor de calciu şi fosfat printr-~n mccarusn_1 1n~oinplet elucidat.
Ca unnare cristalele cresc şi ocupă spaţule create pnn pierderea materia-
lului organic şi a apei.
În final, s1nalţul matur al al dinţilor erupţj arc apruxirnati v 97o/o struc-
tur,l n1inerală şi 3% matrice organică ~i :ipit (N,L\NC1 _). M <1i putin de ju-
1nătate din componenta organică c.~;te reprezentată de proteine
(CiWlNNETI). Proporţia de apă este mni n1are decât cer1 de n1ateriaJ
organic. Cea mai mare cantitate de apă este dispusă Cel un înveliş hjdratant
în jurul cristalîtelor şi circa 25% este legată de cristalite (G\VL~NETI}
Maturarea s1nalţului începe, după unii autori, aproape în acelaşi
tirnp în care smalţul parţial mineralizat a atins întreaga grosirne într-o
anurnită regiune (TEN CATE, NANC:I). După alţi autori, n1aturarea
începe înainte ca matrîcea să atingă întreaga sa grosime pe un anumit
tronson:- astfel încât maturarea matricei secretată iniţial arc Ioc în
acelaşi timp cu mineralizarea 1natricci formată ulterior (BRi\SKAR).
1\llaturarea se- face respectând acelaşi tipar ca şi secreţia matricei
organice, adică de .Ia joncţiunea snialţ-dentină spre extc1ior începând
din zonele de creştere corespunzătoare vârfului cuspizilor sau marginii
i11cizale şi extinzându-se către suprafaţa externă a s1nalţului. Ritnml de
n1aturare este de două ori mai rapid decât cel al secre~ei matricei.
Arnelogeneza·este intim legată de activitatea arr1cloblastelor, celule
care se diferentiază din epiteliul dentar intern, stratul profund al orga~
nutui dentar. Pe parcursul an1elogenezei, ameloblastcle se dczv~ltă :~
îr;i modifică fonna şi functia, rolul lor fiind de a secreta, organi~a :..
""'I) c· Iul de viata
apoi. resorbi. matncea
. '. . .
organică a sma.l ţulu1 (NANC . ,, _.te
al an1eloblastelor parcurge mai multe stadii. Acestea sunt
stadiul rnorfogenetic;
stadiul de histodifcrcnţicre;
stadiul de "forn1are (secretor);
- stadiul de maturare;
- stadiul de protecţie.
.,
l R odica Lu.ca- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -2 ,Jc
.•, \

.
I

\,

\•'

.,,'

,,
.~
'/'

,.
,i
..

Figura 1.5. - Stadiile ameloblastului în cursul amelogenezei


(dupc1 Ten Cate)
A. Stadiul morfogenetic; B. Stadiul de organizare cu inducerea
dlferenfforii odontoblastelor; C şi D. Stadiul secretor; E. Stadiul de
mawrare; f'. Stadiul de protecţie
Pedodon _tfo
---..;...

~,,,r. - - - - - - - - - - - - - - -
. d aducerea s1na1ţul u1, . celulele
· ... a1ntc e pr
În stadiul n1orfogeneuc, 111' f nă cilindricăi clar nu prea ÎB a ltă
. . 1 cap-1tă o on
din epiteliul dentar 1nten ~ Aceste celule, preaineloblaste se 1

a1t-dent1. na~ , osa


. 1 al volu1nmo 5 . • .
ş1 au un nuc eu ov , . 11
cum s-a arc'i tat
. ·, 1 ·oncuunea s1 . . ~ -
dtspun pentru a J,l ona J .'~ , 'tcitatea mitottca (fig. l.).A).
. El ,. · 'U JJăstreaza cc1p( · .
antenor. c işt m, ~ . ·lulele îşi pierd capacnntca mito.
În stadiul de histod1ferenţ1ere, ce . , . .
secreţia n1atncc1 orr;anîce
I.
· d · d ,1 se preg„,~tt t'~sc
• •
,,
•Jentlu
t o
tică,nusetnUJ JV! Ş . . ·- ,, ' , 1 c· ,
,. , · "'şi
. L„
. scbllnba polt1nUltCcl. ( 11 g . .5.B -~1 C).
a s1naltulu1: se alungesc şi 1 . . . .
· - d'' morfogenetic st de h1st.od1ferenpere, pot fi
Aceste doua sta , 11 · . • _
.c .,"' d "t·~di'u presecretor ş1 caractenzeaza an1eJobfostul
gn1pate su b 1.orma e ~ u . .
înainte de a începe secreţia sn1a1tului (NANCT) .
În stadiul de formare (secretor) an1eloblastul are structura unei
celule 1111plicate intin1 în sinteza proteică c onţin â nd o bogăţie de
orlranitc
o
si' incluziuni citoplas1natice (fig . 1.5.C şi I)).
Activitatea de secreţie apozi tională a proteine lor smJltului ~c
declanşează imediat ce predentina începe să se cGlci fi ce. Înainte de a
începe activitatea secretorie a mncloblastelor. 1nen1brana bazală care
Je separă de stratul de predentină este dis trusă şi f agocitată. To:uşi,
unele studii recente au de1nonslrat că anumite proteine ale srnalţului
. că ar avea rol inductor
sunt secretate chiar înaintea acestei distructii si '

asupra. formării dentinei (NANCI) .


Proteinele sn1alţului sunt s intctizate în reticulul endoplasmatic
rugos, apoi condensate sub fonnă de granule sec1~etoiii la nivelul
complexului Go]gi. Aceste granule, înconjurate de n1e1nbnrnJ,
rnigrează Ia extre1nitatca celulei, de unde conţinutul este diber:it în
mantaua dentinară fonnată deja.
· Ie secretate sunt eliberate de an1eloblast în n1ec1lLi
Prote1ne · 1 e\ tra· „

celular printr-o prelungire cu care ameloblastul este prevăzut la pol~


.... . · poarta
sau care pnveşte către dentina în fonnare. Această prelungire
nu1nel d 1 · ·rii ·foines
e e pre ung1re Tomes. Po1ţiunea proximală a prelung_i. r ris·
eS te responsabilă de secreţia şi orientarea matricci smalţului mt,e p
inatic, iar porţiunea distală de secretia n1atricei sn1alţ1ilui prisrnet,
I
Rodica Luca 27

Trebuie precizat că, din punct de vedere cronologic, smalţul inter-


prisn1atic este depus înaintea srnalţului prismelor, îndeplinind rolul de
tipar pentru depunerea acestuia. Acest mod de a explica formarea
smalţului contravine teoriei ,,gfiurJi de broască" C,keyhole") care nu
recunoaşte prezenţa smalţului interpri s1natic, considerând că s1nalţul
este alcătuit numai din p1is1ne (NANCI). La elaborarea s.malţului
interprisrnatic participă 1nai n1u1tc. a1ncloblaste, în timp ce la ela-
bora.-ea unei singure prisme participAtlll singur ameJoblast (NANCf).
I..a înc eputul acUvi tării secret< 1rii se delimitează jonţiunea
s1 11u)t -dentin ă . stabilindu-se Iir11ita e \terntl a dentinei coronare. La
sccre[ia pri1nului strat de smalţ, ca de altfel şi a ultimului strat,
participă doar porţiunea proxi1nală a prelungirii Tomes. Aceasta face
ca p,1lura iniţială şi cea finală a smalţ:ului să fie aprismatice.
Activitatea funcţională a grupelor de ameloblaste secretoare
diferenţiate Ia un rnoment dat se desfăşoară ritn1ic, cu perioade active
de secreţie şi perioade de pauză. Caracterul ritn1ic al activităţii este
evidenţiat prin existenţa striurilor lui R.etzius.
Se aprcciaza că zilnic se secretă aproxi1nativ 0,023 nun de matrice
organică (TEN CA.TE, 1989). La sfjrşitul fazei de secreţie, multe
an1eloblastc n1or, iar cele care rfun,în se transformă în celule cu
dimensiune. mui redus,1 şi cu un nun1ăr 1nai mic de organite celulare
(fig 1.5.E). Aceste amelobJaste, aflate în stadiul de maturare, participă
la înd epărtarea selectivă a apei şi 1naterialului organic din smalţ şi Ja
introducerea materialului anorganic. Procesul este ciclic şi este
reflecrat de morfologia ame-loblastuiui. Arnelob1astul prezintă un
capăt neted când participă la îndepărtarea apei şi substanţelor
organ ice, şi un capăt plicaturat când serveşte la introducerea
n1atcrialult1i anorganic (EISENMANN, 1994).
C:{\nd ,irrieloblastul aflat în stadiu] de maturare suferă modificările
menţionate, celelalte straturi care alcătuiesc organul smalţului trec
prill ll -d ~eri~ de rransfurn1[tri astfel încât epiteliul extern, stratul
intcnnediar şi ceea ce mai rărnâne d.in reticulul stelat se întrepătrund
fonnâ nd pătura papilară.
I ~--~----- Prdodontir.

i 1L _ , . ldflcnt. a1:ic1obluste1e
I Cfu1d snha1 ţu I s-
J ·ts1 ~-,1 ca . .
a dezvoltat comP (., · . ·d di~poz1t1a ordonată 1
ij .. .
Ui t se111n1 a .
. , îsi p1e1
. br din nou polaritatea. ·· . . apilare cu care, de altfel,
le ptitun1 P . .
." ,·bindu-se cu greu de celu1e . iteliu dentar redus (epiteliu
1 d-.-OSv l denunut ep . .
l forn1ează un ansainblu celu ar 1 cestui epiteln1 este de a proteJa
i .
adamantin redus) ( 1g. ·
f. 1 5.F). Rolu a
,
. .. . . D .
tiv înconJurato1. etenorarea
format faţă de ţesutul co~JUifl~ rr>s·orbtii la nivelul smalţului
11
l Slnaltul
. d .- sine 1c ...., . . '
. · · e atrane upa ·
i lui din difente cauz ' 0
• r"ifata accstu1a.
· t sau os pc s0 P ' · . ,..
fie depuneri de cemcn . . . . 1 dentar redus va avea rol s1 111
dea ultenor cptte11u
Ctnn se va vc ' . . · · ·'Dt to- oi11 rr ivale.
- . ,., bilirca 1onct.1un11 lh , 1 e c:

I erup ţ.ia dentara şt 1n sta

. "
·
1.4.2. For11zarea dentinei (dentinogcncza)
·

e c"'ind viitorul dill te se a flă 10 stadiul a vansnt


Denttnogeneza 1ncep · ' ·
.· , ezulntul activit:itii co1np1exe a o dontoblastelor,
de clopot ş1 es"e r · ' ' · .
celule postmitotice înalt diferenţiate din ce1ulclc ecto1nezench1male
aflate la periferia papilei dentare.
Ca şi în cazul an1elogenezei, dentino geneza se realizează în două faze:
- secreţia matricei organice (predentină) ~
- mineralizarea 1natricei organice.
"Afatricea organică, Co111.poziţie . ()dontobla;;tuL 111 stad iul său
secretor, sintetizează şi secretă rnatricea organicfi a dentinei. AceasUi
n1atrice, care reprezintă 18-22% din structura dentinei, este alcătuită
din proteine şi proteoglicaru . 90% din rnatricea organică este formată
din colagen de tip I şi 10% din proteine necolagcnice (fosfoproteine,
glicoproteine acide, proteine care conţin acid carboxigluta1nic,
protcoglicani) (GOLDBERG, 1989; BUTLER, 1992). În con1poziţia
n1atricei există şi lipide, dar despre ele se cunoaşte prea puţin
(GOLDBERG, 1989). Se presupune că proteinele n1atriceale joacă un
rol în transformarea predentinei în dent1nă.
Colagenul dentinar fom1ează matricea fibrilan1 în care se secretă
alte rnolecule
· orga nice
· ş1,· d e asemenea, alcătuieşte o gn·1a.. ,111
., c'1re
<
se

~ I
Rodica Luca 29
--
depu n în mod regu lat cristalele dl! aputită.
Pn)kinek nccolagcnice sunt alcatuite în cea 1nai mare parte din
fosfoprotcine care, de altfel, sunt specifice pentru dentină. Dintre
fosfoprotcine a fost studiată foarte ·serios fosfoforina. Se crede că
fosfoforinele sunt implicate direct în controlul vitezei şi/sau locului de
mineralizare al dentinei (VEIS, 1985, citat de BUTLER). Fosfofo-
rinele sunt transportate prin prclungiriJe odontoblastice şi eliberate
direct în frontul de nlineralizare la li.mita dintre dentină şi predentină,
1 I

pe !ar.ira dinsp:e predentină. Ele ]ips1.:sc sau se găsesc în cantitnte I


I
fo.irtc n1ică în mantaua dentinară, în dentina secundară şi de reparaţie , I
I
ceea ce sugerează c,1 rolul lor se derulează în dentinogeneza I
I
circumpulpnră (BUTLER). I
D intre glicoproteinele 1natricei dentinare se citează sialoprotei- I
I
nele. Ele par a fi unice pentru dentină şi sunt produse numai de I
I
odontoblaste (B1ITLER). Sunt eliberate întâi de odontoblastele tinere, I
I
adică de celulele care tocmai încep formarea prcdentinei, dar s-a I
I
observat că sunt implicate şi celulele pulpei dentare. Rolul lor este- I
încă necunoscut. I
I
Îrnre proteinele nccofagenice ale rnatricei dcntinare se întâlnesc şi I

osteo calcina si ostconectina. Des1 nu se cunoaste ce functie


' ' 1 ,

îndep l i 11 eş te osteocalcina la nivelul dentinei, se crede <;ă ea este legată


strâns de faza minernlă a osului şi dentinei (HAUSCHKA şi WIANS,
1989, citaţi de BUTLER). Osteonectina, glicoproteină legată de
calciu, a fost izolată iniţial în os, dar este prezentă, de asemenea, şi în
dentină. Ea este sintetizată de o serie de celule, printre care şi
odontoblastele. În legătură cu rolul osteonectinei, studiile lui
FUJISAWA şi KUBOKI (citaţi de BUTLER) au arătat că prin
1
maturarea incisivilor de bovine se produce o reducere a cantităţii de
) osteon c ctjnă dcntinm·ă.

Secre,tia matricei orgnnice a dentinei este rezultatul actvităţii


odonto blastului aflat în stadiul secretor. Prirna cantitate de colagen
C
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _P_e....::..'dotJ() .
----.::..!,,l,,
------- ~
J!L ------- . , ,. . b ·tanta fundan1entr1lă
de usa u1 su s . .
prcexiste1 t·
. . aa
ntinar secretat. este_ p l l mina bazală care susţine epiteliul derit~
c.le . ediat su J a ~ fj b - . . t
-1:.i dentare, un · tă sub forn1a de .1 n le distincte
papi e .
1 gen se prez1n . . , cu
. tem. Acest prun co a , . . se unesc şi sunt onentate în ungk
111 l-O,Z µm) cc11e , ,., ' l.l
djametru mare (~, al.., F"brilele acestea de colagen, 1mpreun~ cu
1arruna baZ a. L ,
drept faţă de . ,.. aITTegă, constHu1e rr1antaua dentînar~
d·unentală u1 care se o
substanţa fun ' (fi 6 A). Dia111ctni 1 fibrelor conti nuă
. d dentină format .1g . 1. . , . .
p11n1ul strat e . . . , ·tul extrace1uJar di7î:re ele d1 sp<i1t ..
,., :- C'1nd con1parttrr1u t.
s~t cr~ască pan,l ., · d~ colaQcn. odontob]astclc cnut o sei·1c
Conco1nitcnt cu depunerea t: , ~ " . > • , , •. •

. ,, , ia bazală. Cate una dn1 aceste 11rclun~:in


de prelungiri scurte catre 1amu ' " . _. . .
· , . . b , i- ·nternunându-se intre celul t_~le ep1tel1 u1u1
trece pnn lanuna azt1 a, t t' . •
. . D , ea tot acun1 din prclungtnlc odontoblastelor
dentar intern. e asemen ' < ' • •

.. .
,,1n1nuguresc o ,, ser1'e de vezicule mici nurnite vezicule matncenle.
' .. ,., . _
Ele sunt înconjurate de 1nembranli şi se dispun intre f1bnlele de
colagen cu diametrul mare.
Pe 1năsură ce secretă matricea organică, odontoblastul se retrage
spre centrul pulpei„ lăsând în uro1fi una din prelungiri1e sale scurte~ care
se alungeşte şi forn1ează prelungirea odontobla~tică (fibra Ton1c.s).
După formarea stratului superfichd de dentin ă (1nantaua denti-
n ară), 1nodalitatea de formare a dentinei se schi1nb{i puţin . Astfc'. , în
cazul dentinei circu1npulpare, rnatricea organică este în totalitate
rezultatul activităţii odontoblastului. Substanţa fundamentală, care
constă initial din proteog·] ~ . · . .. ,.. . . . ··
. · · · 1can1, este secretata 1n apropierea Joncţ1unn
dintre corpul odontobl . 1 . .
astu u1 ş1 prelungirea sa. Fibrilele de colagen
~ccretate au diametrul mult . . ... .,. . :
ţ „ inai mic, se leaga intre ele n1ult n1a1 strans,
. . e llnp1etesc unele cu altele 1. . . , .. ,.. . ,
foţâ de can 1. .\:;·} sunt dispuse, 1n gene ral, n1 unghi drept
a icul. Odontoblast l .· ·
ccale în ·hi b · u nu n1,u gcnereaza vezicule n1at n·
· . , se m adaugă matricei · ·. .
(hp,<le, fosfoprote· . organice co1npone nte suplunentare
( r·1 ine, proteine , b ·
• &· 1.6.B şi C). 'car oxtglutamat) (TEN CATE, 1994)
Rodica Luca 31

Figura 1.6. - Etapele fonnării dentinei - reprezentare schematicu


( dupâ Ten Cate)
A. Formarea d(: ntin c:i perijcTice - s·ecretia fibrilelor de colagen cu
J i :n11: Iru more in substan/a fundament o!ci 11reexis1entcl ( 1 hi niineralizarea
cu ajutorul veziculelor matriceale,·
B şi C. FiJrmarea dentinei cil'cump uipare - iniţial odontoblastele
secretă, f.n frontul de niinera/i-z.are, J7bre fine de colagen ( 1 )J substanţci

fundanzentalil (2) .Ji lipide (3 ), apoi secretei dentina intratubularil ( 4 ).

/tr1ineralizarea nzotricei organice. Procesul de transfonnare al


1natricei organice (predentina) în stn1ctură dură (dentina) presupune
modi ficări în rnaterialu1 organic (proteic) şi depozitarea cristalelor de
fosfat de calciu (apatita) (BUTLE.R).
Mineralizarea începe când s"'a depus un strat destul de lat de
predentină (4 µ.in) şi se produce c.u o viteză aproximativ egală cu cea
a formării matricei. Întâi se mineralizează mantaua dentinară.
Cristalele de hidroxinpatit,1 se acumulează sub forn1ă de cristale unice
în veziculele matriceale din interiorul predentinei, vezicule care sunt
mai numeroase în apropierea lan1inei bazale. Cristalele îşi n1ăresc
volurrHil si, la un 1no1nent dat., prin ruperea membranei vezicular~,
sunt ettberate şi se unesc cu cristalele vecine~ fonnând 1nici globule.
Pedo!l!>ntfr
32 - - - - - - - - - - - - - - - - . . . ; ; . ~
- . le se unesc unele cu altele până câ
Din1ensiunea globulelor creşte, e (TROWBRUJGE şi KIM nu
, .· , e mineralizează complet . 1
' EN
1n,1t11cea s ... . 1 le matriceal~ sunt 11nplicate
CATE, 1994). Se pare ca vez1cu e . . nu111_tli
. · tem al dentinei.
fn nuncralizarea stratu IUl ex . . ·" .
. li d ntt'nci circUinpulpare se real1zeaza pnn fomia
Mmcra zarea e . . . . re·i
. b lare (calcosferitc) de d1mens1un1 tncgale care ult .
unor tnase g1o u . . ,. enor
J
. .,. ă · 1.,.,11 dentina' circtnnpulpart1 din vecmatatea
.,_~UZJ011t:i1Z .
stratului r.vt
,,, .cr l
(niantaua dentinară) aceste mase globu]are sunt n1a1 mari, apo1 sca.-:
progresiv pfulă când frontul de 1nincralizarc capiltă un aspect liniar
.Djn1ensiunea globulelor pare să c.lepindă de viteza de depunere ;
dentinei~ globulele fiind mai mari când viteza este maj 1nare. Uneori
1nasele globulare nu fuzionează con1plet, răn1ânând mJci zone de matric~
necalci.ficată 1 cunoscute sub denurni_rea de „dentină intcrg1obu lară'·
(TEN CATEt 1994). GOLDBERG ( 1989) precizează ca această dent ină
interglobulară nu este ace.Iaşi Jucn1 cu spatiile intcrglobulnrc descrise d-:
Cze1mac; care sunt incluzii de re.sturi celulare cu caracter pa~ologic.
În n1ineralizarea dentinei circurnpulparc se pare că fosfoforinel.:
îndeplinesc un rol funcţional fundan1ental. Spre deosebire de colagell
care este· secretat în predentină, fosfoforinele sunt secretate de
odontoblaşti la nivelul frontului de mineralizare. Acolo se agregă şi
interacţionează cu fibrele de colagen. Se pare .că fosfoforincle sunt
capabile să se combine cu ionii de calciu şi să mărescă conccntrntia
locală de calciu si fosfat, favorizând nuclearea clistalitclor. Astfel, ele
'
iniţiază, pro1novează şi 1nf1ucnţează mineralizarea predcntine :
transformând-o în dentină (BUTI„ER; c;()LDBERG).
l)esi

fur1ctia
,
lor nu se cunoasf• c.> este posjbil ca şi alte protcin~r1t
necolagenîce să joace un rol în procesul de n1ineraliz.are deoar~ce„s\
. . . . ·1 r dirc,J a
secretate de odontoblaste, prm 1ntcrn1ed1ul prelung 1n
. . . necolaaen
0
°'icc
nivelul frontului de nnneralizare. Între aceste proteine e de
Se numara . Ioprote1ne
- . . s1a . Ie dent1nare
. . osteoc'1lcina.
ş1 '- . par
Se ' ..
aliZarH·
,. . · ·t ·ere a nvner
asemenea, că si osteonectina ar avea un ro11n 1111·1 ' . rir1·.
· 1 ec~~·
În privinţa formării dentinei trebuie făcute une e pr
I
I
Rodica Luca 33
~
I
I
_ întâi se formează dentina coronnră, apoi cea radiculară, I
aceasta din urmă în contextul complex al formării I
rădăcinii dentare; I
I
- formarea d~ntinei pri1nare ·fiziologice încetează odat;.1 cu I
intrarea dintelui în acti vitatc. După acest moment începe I
să se fonr:ez~ dentina secundară fiziologică. Dentina I
I
secundar;i trebuie difc ren ti,Hă de Jentina de reacţie sau I
terţianl care se produce ca rnodalitate de apărare faţti de I
I
diferitele agresiuni patologice (carie, abraziune) sau
I
terapeutice (GOLDBERG, 1989). I
În privinţa terminologiei tipurilor de dentină se impun unele I
sublinieri. Astfel, unii autori (PROVENZA, citat de A.l"IDREESCU ~i I
I
ILIE SCU) consideră dentina de dezvoltare, dentina formată până la
I
intrarea dintelui în funcţie 1nasticatorie nonnală, iar dentina apărută
ulterior - dentină primară. Aceasta d1feră de dentina de dezvoltare
doar prin ritrnul de depunere rnult n1ai lent. În cazul unor stjmuli func- I
ţionali mai puternici decât cei nonna1i se produce dentină secundară I
I
re gu Jma (dentină funcţi onală), iar ca urmare a unor stimulări mai I
puternice, prin abraziune patoiogică, caric, n1iloliză, prepararea unei I
cavit Jţi, se produce dentină secundară neregulată (dentină de re- I
I
pan1ţie). Alţi autori (TROWBRIDGE) nu1nesc dentina de dezvoltare
I
dentinâ formată în timpul dezvoltării dentare şi dentină secundară, I

dentina fonnată fiziologic după ce r,1dăcina este complet dezvoltată. I


I
Procesul de fonnarc a dentinei nre un caracter ritmic. În cazul
I
d~ntind primare coronare, zilnic se depun în 1nedie 4 µm de n1atrice I

orga r · ică. Între depunerile zi1nice de rnatricc există linii de de1narcaţic I

cu rHH:ute sub nurnele de „liniile de cre~tc.re ale lui von Ebner"


I
I
(GOLDBERG, 1989). Ele rnnrchcaz,1 mici n1odificări în orientarea I
fibrc b r de colagen din depunerile zilnice. În a 5-a zi a ciclului de I

depuneri zilnice, rnodificările djn orientarea fibrelor de colagen sunt I

)
~~i evidente (TEN CATE, 1994) apărând o linie de contur numită I
.I
I
llnia de contur a lui O\.vcn (GOLDBER.G, 1898). I
I
Pedodo,z ie

34 ·te ele 2 µnl la ficcnrt


'lStn
.. . re. ace, cs
. . . . de mincralv~J .
În pnv1nţa vitezei ai lct~t d e.di t c .·1 :i i
l 2 ore (TEN CATE, 199 )-4 . Jictdnrc c~te rn . ·
I-- tîn L:J ra , . · dc nt1n,1rc v ;trw1,<1 TJ \1
Ritmul de formare a1 c cn . dcpun(~ 111 , •
. . . ltfcl ntrnt1 1 . . '.
dentinei coronare. De n .',. trc dîfer1P oinţ 1. .· . , :, . .
nurnni la acelaşi dinte, dnr ş11:1 de foonarc este ~1 n1a1 lent, Z11111c

Pentru dentina secu nehră


' nuuul (AVER Y, 199'"')
i- ·
· ·
depunându-se n1a1 puţin de 1 1-un

n1\,{ A REA RĂDĂCJLN] l


1.5. FOa~v.11:a. E DliNTELl ! 1

ŞI A STRUCTURILOR DE SUPORT AL _., , ,


. ... . ... . ,.. ,. . dezvoltarea în 1nomentt1l în care farmarea
Rădac1na 1s1 1ncepe . .
· · d. ·. · aJ'uns h viitoarea 10 nctJu11 c sn1aJt-cen1cn:.
smaltulu1 şt enttne1 a ' · ' -
practic formarea coronnei fiind încheiatr) . ·- ~ _ .. _
ca si în cazu] coroanei dentare. fonnarea ra rl ac1n 11 csLe dependenta
de inte~acţiunea dintre structurile ep1tel iale s1 celt~ ccton1czcnchirr1ale
Ea este rezultatul unor procese inductorii profund intricate prin care
se realizează simultan dentinogcneza radiculara~ cen1entogeneza,
formarea ligamentelor periodontale şi a rebordului osos alveolar
(I-IERlTIER).
În formarea rădăcinii , un rol in1portant îi revine tecii HERT\VIG,
formatjune de natură epitelială cu rol inductor care prefignreaz5
forma rădăcinii şi iniţiaz,1 fornwn:.a dentinei r,1dicu lare .
Teaca HERTWIG este rezultatul activiUttii celulelor de ia nivt·.lul
buclei cervicale. Trebuie rean1j11t it. că în stadiul de clopotţ în drer~1
c~Ietului anatomic a1 gcnncnclui dentar, epiteliul dentar intern ş!
cxtc~i se reunesc pentru a fonna un fund de sac nu1nit inel sau bucla
cervicală. D . . ·· , · . _ , · Jin
. . upa unu auton1 bucla cervicală este fonnata nU1n,u .
ep1:e1m dentar intern şi extern (BHASKAR) după altii ea ar coniinc şi
pttţ~ne ~elule din reticulul stelat sau stratul i~tennedi,nr (I-IERITIE~)-
ln timpul dezv0·Jt . . ·· · 1nd
· aru coronare această zonă dă nastcre untu .
continuu la ba . . , '. cheiel • ,.. . A

za germenului dentar. Când coroana 1şi in


•. !

' ·(~ţ_!AIE.!J_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _: _·:__,, ;._-<_ _ _ _ _ __:::!.3~:,


j_{f.!_tl_

fonr:area, celukk buclei cervicale, care îşi păstrează potenţialul


proliferativ, proliferează în direcţie cvasi-orizontală în ţesutul
conjunctiv de la baza papiiei dentare. În felul acesta, la baza papilei
·dentare ia naştere un nmanşon'' epitelial care îngustează deschiderea
Iarg,1 a papilei dentare spre sacul folicular. Astfel se delimitează un
teritoriu pulpar care co1nunică cu sacul dentar înconjurător printr-un
fel de fonnnen provizoriu prin care p,1lrund spre pulpă clementele
vasct:lurc şi nervoase. Acest ruanson poart,1 numele de teacă
radiculară epitelială a lui I-IERTWIG- von BRUNN sau, mai simplu~
teadi 1-IERT\VIG şi reprezintă ultin1ul ansan1blu epitelial odontogen I
I
rezultat prin n1ultiplicarea celulelor epiteliale provenite din lama I
I
dentm·ă (I-IERITIER). I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
1
,
1

l1

FigHu1 1. 7. - Formarea rădâcinii la dinţii monoradiculari - scltenu'l


(dupli Bl-lASK.J\R)
'. ...
~'
l' ' '

36 e· dit\fragmt:\ epitelial fi Î r
descriu două zon
Tecii HER'fWIG i se
waca propriu-1.isiL . n~a tern1 inală a tec1i. Planul di afrag.
· r ·
Diafnigmul eptte lll
l este port.tu · ··
tant în u111 pul creştcru rad1culare
.
...
ritulu i rămunc
relativ cons . . _ este reprezentata- d c porţiunea
. coro-
ti propriu-zisa . . . ..
(BI-1ASKAR). eaca etele exten1 al rădâc1n11 nou formate pe
- .. Ea se 0(7ăseste pe per . ~
nara a tecu. · • . ,. ătţi.rne asemenea unui corset (HERITIBR)

care se inseră pe o anumită in, ' . - f- .. - d ,. .


. ··ai d' diafragm prollfereaza ai a a pro ucc msă 0
Celulele ep1teh e in · . _ l;c
,A. rtului său lib er. Conc on\He nt Cl 1 p1 0 ,11 erarea cclu-
1uodH1care a capc1 .
. . loc şi O proliferare a cc1ulclc,r oap11c1 dentare din
Iclor eplte11a1e are · .
. -l t a ct ·,..fraginului 1}1terior1 :~ceste ccli_~l e se d1ferentia2a :n
vccma a e 1c.i · • · •

odontoblaşti radiculari sub acţiunea inductorie a celulelor epiteliale


din teaca I-Iert\vig şi vor secreta n1atricca organic l a dentinei
radiculare care apoi se va n1ineraliza . Când dentin a radiculară atinge
0
anunută grosime, ţesutul conjunctiv din sacul dentar care 'înconjoară
teaca, proliferează şi fragmentează stratul dublu de celule epiteliale
a1e tecii propriu-zise într-o reţea de insule epiteliale.. În felul acesta ce-
lulele epiteliale. ale capătului coro1wr v.1 tecii pierd contactul direct cu
suprafaţa dentinei radiculare, ceea ce permite ce111entoblaştilor dife-
renţiaţi din sacul dentar să depună un strat de cen1cnt pe suprafaţa des-
coperită a dentinei. Cernentoblaştii depun matricea orgaJ1ică a cemen-
tului care se mineralizează apoi printr-un rnecanis1n si1nifa r cu cd al
n1inera1izării dentinei prin depozitarea iniţială a cristalelor de apatit 2
în veziculele matriciale, urn1ată de mineralizarea fibrelor de colagen.
Când începe cementa geneza primară, fibroblastclC! diferenţiate di~
e ·to h" 1 . ,,re u01ph,
c n1 ezenc imu sacului dentar prodnc fibrile de colagen clu
spaţiHe intercelulare. Fibrilele se or{!anizează
'" în fascicule <le fibre
1~n-
oblice" . . · ~ "111tre cell ...
in raport cu suprafaţa rad1cu1ar«1~ ele se 1ns1nuca a ~ "In n,10c
7 1

tobl astc şi sunt înglobate proo-res1v î n n1atricca cetnt~nrn.ra. 0s


. . . . o . . . bordul os
Surular se realizează fixarea fascicululu1 de fibre. pe ie
Rodica Luca 37
.-
odată cu fonnarea osului alveolar prin depunerea acestuia pe pereţii
criptei o~oase de către osteoblastele difcrcnţiate din ecton1ezenchimul
sacnlui folicular. Prin forn1area acestor fibre cu inserţie ce1nento-
alveolan1 (fibre SHARPEY) se constituie aparatu11igamentar primar.
El va fi ren1odelat continuu şi se pare că are un rol în erupţia dentară.
Procesul de fonnare al rădăcinii şi structurilor sale de suport are
Joc treptat şi se produce în contextul mai complex al nuşcărilor erup-
tive dentare. Pe n1,1sură ce rădăcina se fonnează.' în aceeasi
. 1năsură

dintele se deplasează în os în direcţie ocluzală, perforează mucoasa


oralăt aj'.lnge în contact cu dintele antagonist şi devine_ funcţional.

A B

e
@
Figu,u 1.8.
38
- ,. _ ~
, HERTWHJ <le pc prirna porţilln ~
In tixnp ce se fragmcnteaza tc~ca , l e venin1cntelor tis 1· e
. - li 1 - f , t·i 111 contextu u ctrc
de dentina rac cu ara onn,l ' · · tel 1a1 şi al p·1pilei d
descrise anterior, la nivelul d1afra g1nu1u, cp1 I 'Jr - ' l 'd.f . ~n tarc
,., . . _ d . l}iferarc ce u ,ira, c e 1 ercn ţ1e :·c
111 vec1nate cont1wia procesu 1 c pr c . . d _ ~
odontoblastilor radiculari, de depunere a inat~~c~I entmure, de
. . · . . · de f r·ion1entare a tecn. 1n felul acest-1 ~1
Jntnerahzare a acesteia, apoi 'c __ . . . c -e
. ,~ I
r . ea t1·eptat1 n rJd,1cinJ1 Ş I f orn1 ar~i1 struc:u:-1lor d,,
rea 11zeazc1 c1 ungtr . L • ,.

suport adiacente (cen1cnt. ligaine.ntc, os alveolar), co ncorni Lent "


fragn entarea porţiunii coronare a tecii HERT\VIG la un JTH,rn ent d;:r
1
şi cu proliferarea porţiunii sa]c ap1 calc.
Activitatea de proliferare a diaf rag1nu lu1 cplleli n1 $Î dentj nc;gei'czd
radiculară con6nuă până când fonnarca răd<1cinii e ste complet~,
orificiul apical având un dia111etru de 1 până la 3 1n1n (AVER Y).
Îngustarea orificiului apical (închiderea apexului) se rcalizeuză prin
apoziţie de dentină şi cement. Ea are loc dup,î eruptit1 dintelui în
cavitatea bucală şi se realizează într-o perioaclc1 de tin1p de 1 pân2 la
3-4 ani perioadă specifică fiecărui grup dentar.
1

Datorită fragmentărij ra pid e a p o rţi u 11 i i co ron ar e a l'::


J-IERTWIG, ea nu poate fi o h~)c.rva t{t ca o st n.1 c: rJră continuJ pc
s uprafaţa rădăcinii în f onnarc . Resturi le rn :nasc di n fic1gmcnta~e
p ersistă în grosimea spaţiului perj odontal sub fonnă de celule grupa~~
în număr de 4 până la 20, cunoscute sub denuntirea de resturile
epiteliale ale lui Malassez. Deşi nu1nărul lor este mai redus la indiviz;i
în vârstă, unele dintre ele: îşi păstrează capacitatea nlitoticfi şi pot
produce chisturi periapicale (TROWBRIDGE şi ICTi\1; HERITlfR).
Ca localizare, se pare că ele se concentrează în regiunea cervics:ă a
desn1odonţiului (HERITIER). 3
La d..1nţ11.. p1unradiculrui,
. . · . ·er tMf
forn1area n1dăcinilor începe pnn ~ · 1
,,manşonului" epitelial de la baza papilei dentare prin emiterea a d_t'~;;
trei sau mai rnulte lancrhete (în functie de numf1rul rădăcinilor). A~e,., e
I I t:;J . . d cr ·srcrc . .

ang iete sau prelungiri, datorit fi tendinţei centripete e c.. , ( l : se


un , " 1 . ,.. . . . 1„ ca re ap
· esc intre e e formand două, trei sau r11a1 n1ulte 1ne e
dezvoltă individual după schema dinţilor n1c.H1oradiculari.
I
39 I

I
I

I
A I
I
I
I

B
-
,•

!ţ}
. ....
. . ...
:·t:, ·.::,
·' -
' - -

.• -

' .
.
# ..

I
I

_:. f .' ·,
.,• , • -- I
; :: I
t~':.
I . •. ' 1 ·•
' .
I

I
~

I
Fix ura l .9. - Formarea răddcinii la dinţii pl11riradiculari - schenuî I
. BASHJ(AR): A.
( du:Jcl Secţiune orizon! a lă la buza coroanei - formarea I

podelei camerei pulpare,· B. Fonnareu separatâ a fiecărei rădăcini. I

În figura 1.1 O sunt ilustrate schematic stadiile succesive de formare I


a unui incisiv central inferior temporar şi a succesontlui său permanent: I

- Stadiul de 1nugure al dintelui temporar (fig. 1.10.A); I

Stadiul de cupă (fig. 1. 10.B); I

Stadiul de clopot în faza sa de început şi extensia lingual,1 a I


lamei dentar~~din care se :'onnează mugnrcl~ succesorului I
permanent. Cripta o~oasă este în fonnare (fig. 1.1 O.C); I
Dintele temporar către sfâr~itul stadiului de clopot (la vârful I
I
papilei dentare începe fonnarea dentinei). Dintele pen11ancnt
I
de înlocuire este în primele stadii ale forrnării. Lama dentară
I
este fragmentată (fig. 1.10.D);
I
- Dintele temporar în stadiul coronar, iar cel pennanent în stadiul
I
de clopot, runbii aflaţi în aceeaşi criptă osoasă (fig. 1. I O.E);
I
Dintele tc1nporar în erupţie. cu rfidăcina incon1plct formată.
I
Coroana dintelui de înlocuire nproapc complet fonnată. în
I
propria criptă osoasă (fig. 1.1 O.F); I
I
. e p 1nte1e de în1ocuirc

~
40 d e;,JO1Jer . "' .
- Dintele te1nporJr pe cale c . bucala cu o parte din
,.. cav1tate 0
111
p~ :a!e_de a er~erge .o); . _ .
radacma formata (fig. i.lO . cu zona apicala mcomplet
Dintele permanent în enipţie
fonnatfl (fig. 1. 1O.H); · .1·1re ( f_..1f 1· 1() .1.n; .
Dintele permanent în nctJVl ' ,·

B
C
\~
:;
.
i:.''
.
.
fi/!: .,. .,
~~~"";~
.. .. - ...:.. :
"' -t't.
A u-
a:~ . •
.
., t
..
. •, l

~ -~-;1
C • . \.' '

l ., , .
, .,,.(~~:$
~~- . .. .
~2-i..~..,~~
~~ , .
·(,, .
; . • • li
. ·~~-·:~: :,_, ·.
• \O ~ - •• .,, (I
, .
~ . . ... ·~ t'
. :·
. a,
,,.
-
""
" •
.~ · • . • . .,<_f '
(? • . ... --Ks .

F
4]
?orf1, ·!!}-!J.~Ct~l- ------------~---------
f
,;.;;--

CA1PffOH-1lJJL 2
JERUPŢK1\ D]~NTARĂ

Etipe
:r- ctap<1 prceruptiv<1
* etapa en 1pti vâ
etapa po s teruptivă
:t:

t ik canisme de producere
Fr1:tori care infl uenţează en1pţia dentară
S ccvcuţn erupţiei dinţilor tcn1porari
t- ordine şi cronologie

:;; variaţii fiziologice şi patologice


* dinb narnli si' neonatali
'

* semne cli nice


Se(, venta erup~ei dinţilor pennancnţi
* ordine şi cronologie
* varia~ii fiziologice şi patok)gice
* semne prodrornale

"
începând cu prir11ele stadii ale odontogenezei, n1ai precis din
stadiul de organ al smalţului (organ dentar)) până când devine
funcţj o aal pc arcadă şi chiar după aceea, germenul denrar î n
dezvoit ar~ efectuează o seiie de miscări care îi mo difică mereu
ra~orllnilc cu structurile înconjurătoare. Direccia principa1ă ele
m1sca,(' ... .. t"'
. ·
1- ( l '
' - l:) ·-- ctx1a a o e uza hi). dar este cornpletaUi ş 1 cn
r • dep 1as,u
;,:;,..·1 -1n
alte d Cct 1· 'f' rj·
. · . 1. ot1 lldtea nu. ş ~(1n1or
.
efr2 cPJate de gen:1enu l dentJr
pen td 1 „ r. · I ..
~
41
· a .l un ge: le la locul de forrnarc , intra os0s, în poz1pc
t li 11 CLI(' I l 'tl ;· ~
e ·. ·· ' a, 111
planul de ocluzie, const ituie ceea ce pom1ă nu1nele de
ntpţ1e dent· ~ E. . . . .
ltra. tin1olog1c, cuvântul „erupţie" provine din limba
!'edodontie

4 ,1
-
- -- --------==~:-=---
. ... d „ la crumpcrc" caic
htrna, c "
. însean111 Ll
. fi on1enul izi
.- ·1
.,,
străpu n ge" . I)ar cru pti ,1
1·· .c,logic de perforare a mucortsci
.
i

· ~ este 11 urnn1 en nen complex care continua <;: .


d~ntara nu te un feno1 . ,1
„ l Eruptia dentară es . A ··esta este mot1vul pentru care e
buca c. · . . 1"n funct1une. c ·
J ă intrarea dinte 1UJ . · .. definită ca ansan1blul de deplasări
c1t J . ruptie pnn1ara ,.. _ . q
poare vorbi de o e . · . . it1a1 de germen pana la intrarea sa în
d' te clin stadiu1 in t--- "'
efectuate d e ID __ . d „ ruptie continuă, care constă 1n dcplasăn'
· rcada ş1 c O e · ·
funcţiune pe a ' l't tdine pe toată durata existenţei dirteJu·
· sduse ca a1np 1 l l
inult n1<u re .., ta a devenit funcţional.
respectiv, dupa ce aces

2.1. ETAPELE lERUP1l~IIEli DEN'fARE


Pentru a descrie şi înţelege mai bine mişcările dentare c ompleţc
care se produc în cursul erupţiei, se consideră că erupţia dentară ,e
desfăşoară în trei etape. După unii autori aceste etape sunt: etapa
preeruptivă, etapa prefuncţională şi etapa funcţională (ZARNEA).
După alţii, etapele erupţiei sunt: etapa preeruptivă , etapa eruptivă şi
etapa posteruptivă (1''EN CATE). În cele ce unnează se va utiliza
această ultimă clasificare.

2.1.1. Etapa preeruptivă


În etapa preemptivă, gennenii dentari efectuează intraosos o serie
de mişcări până ajung în poziţia din care vor erupe. Aceste mişcări
sunt legate de creşterea maxilarelor şi pot fi considerate ca mişcări de
poziţionare a germenului· dentar şi a criptei sale osoase pentru a
pregăti mişcarea eruptivă. .
st
În perioada de diferentiere a muguri.lor dentari ten1porari exi -~
spaţiu între ei în grosime; oaselor m~xilare. Dar, deoarece germ~~10
1

dv·nt·tr1· cresc rap1·d · 1 dev1ne


· insu
· fi1c1ent
· ş1· ap ar 1"11ghesuir1
. , spatiu li nde
1
,
,
s11ecial în regiunea anterioară~ Odată cu creşterea max.ilarelor rs\ari
. . . I ·1 r tcn1po-
spaţiu se rezolvă prin deplasarea gcrmcn1lor n,o an
." .. .0s (la max
iJar)- °
secunzi mapo1, în afară şi în sus (la 1nandibulă) sau în J ·
]?odicoj_L~t'!_:.ll2·
- a ~ - - - - - - - - - - - - - --- -----4~5
~

.
I ,: t ' l
. 11,·nii '--iintilor
·
pe:-1nancnt1 ck î11locuirc efcctuc Jzu o scrie d t!
·. . •. i>·· ·e n ir) ive . I niţi : il. e i se Jezv .>1t ;1 in ~ual d e predecesorii ll r
J] ) J.-.;~ · ,}1 .I l , •· t • • . •

, ·in ace ~a~1 cript ă osoa sa . Uitcno r, pnn dezvoltarea


t~mp< ·' · 111 ·. . . ...
maxi ... . ·i·ir·d or , ci îsi
· . chunlY1 poziţia; asuel 1ncât, în final, se găsesc în
propriile cript~ osoase~ gennenii incisi vi~or_ şi caninilo~ _lingual faţ~ de
rădăci nile predecesorilor lor ten1poran, 1ar gennenn premolanlor
între. rJ.dăc inile divergente ale 1nolarik1r temporari.
A cee a ş i insuficienţă de spaţiu face ca germenii n1olarilor
PL~rmar.cnţi dezvoltaţi dintr-o extensie posterioar=i a lan1~i dentare, să
ocupe a înl' eput o ~1nu1nită po1.itie în ~rosi1nca oaselor n1lxilare pe
care l vor schitnbJ prin n1iş ~f1rile pr~crup Live e fectuate od at ă cu
cre şt~ re a
r.iaxilarelor .•A.stf~l, gcrn1enii inolarilor superil)ri se dezvoltă
îr:di c1 fJ ţa ocluzală orientată spre distal şi o c.upă p<)ziţia normală
numai când maxilan1l are g.rosi1nea suficientă pentru a oferi spaţiul
necesnr. La 1nandibulă 1 axele gennenilor rnolarilor pennanenţ i ,
încl.inme 1nezial, devin Vel·ticale după cre~terea osoasă adecvată.
Cerc etările asupra nlişcărilor preeruptive au de1nonstrat că ele sunt
rezulta~ul a două categorii de mişchi : una a întregului germen
(corporcal t1) şi alta datoritii creşterii cxcl:ntrice a acestuia când o parte
a fen L::!nului 11u se n1o difică re.scul continuând s:1 crească având drept
co:i „ e : inţj o .sc1un1bare î n ct: ntrul si1 u . În n1i~carea corporeală
re1:.\)(1tlarea criptei osoase se rca tizcaz;·i prin rezorbţja peretelui spre
care se produce deplasarea şi apoziţie pc peretele opus, iar în n1işcarea
cxcem1ică numai prin rezorbţia osoasă, în felul acesta 1nodificându-se
forma criptei pentru a se adapta la noua fonnă a gcnnenului dentar.

2.1.2. ~Etapa eruptivă


. În etapa en1pci vă germenii dentari se deplasează din poziţia
mtrao.-oas~i în poziţia lor funcţ ională în planul de ocluzie„ Direcţia
princ.ip,1 lfi a n1i~căril este axială ( ocluzală). Totusi se efectuează şi
mi ~cfiri în alte planuri datorită continu:1rii dezvoltării n1axilarelor. În
aceast,i f azJ, dezvoltarea viitorului dinte se completează cu fonnarea
~ ' I
__I
46 1ic ,1 n1 ~nte
radicU 1ar, ~- t11
ort ( ce1nc nt
.d „
, - · ·· Jorlaltc stn1ctun t; sup · o ivale. 1..I
radacmn, a ce . . . cţiun ii dento-gtno ;-1 cc începe
· <l t· Ic os alveolar) ŞI a JOD :- nd d up, c!I
peno . on tl ' ptivă se declanşează curdf nnarea ligan1entelor
1V1lşcarea eru . . ... d proli't bil cu o ' I.) I
dezvoltarea rădi1c1nu . coi nc1zan
· ·· ,,, . ,. t cu' acestea. t- 1
d tale si continw1 conconutcn
(S • l ronar con1p1et dezvoltat I
p„no on . . ·1 sn1a1tt1 co
I
:- d începe n1 iscarea enipuvL' · tin redus care are ro1 ul de
Can · d ·telitil adarnan gl
. ·n ·t caperi
ş 1 calci ·1cat cs ea
l e ep1
- . . . înconjurător. .
·1 -l p roteja de ţesutul co n_1unct1v linte lui în eru pţ1 e . corp ·,1:a

f.l.1
C 1 • de de,1sllp / c'1 (
. ,. I ' '
bi
Dup,l rczorb p a osu ui . . nucoasei bec8,e care a suferit fo
- . .. tul con1unctI v a1 I I
dentară strabate ţesu . . Se presupune că în desmoliza I
·1 .10ces de mvo1upe. .. . ai
prealab1 un P . . ~ resiunea n1 ecanică ar f1 implicat ş i un
tesutului conjunctiv alătun de p .. . d . . .-- 1
LI
. etrTimele fund ehberate e ep1tclml .I
Jroces enz1mat1c parucu1ar,
• L • • •

..., . . . . . . (ii
1 . . d . Pn·n dispadtia tesutulu1 conJunct1v dintre cp1telm!
adamantin re us. · · . . . . . ;.I
· dus care acoperă coroana d1ntelu1 ş1 epiteliul arai de
ad aniant1n re . ·. · '111
·1
deasupra, ce]e două epitelii fuzionează farmând o barieră epi te't ia ă
1

I
peste coroana dintelui. Celulele din centrul n1asei epiteliale
ciegenereaz,1 formând un canal epitelial pr1n care erupe corc:ana
Li
Cj
dentară. În felul acesta dintele străbate 1nucoasa orală şi îşi face c.,I
apariţia în cavitatea bucală fără a se produce sângerr1re . ..1
1JI
În acelaşi tirnp, masa de celule epiteli ale rezu1tatfi din unirea cdur I

două epitelii 1nenţionate anterior este responsabilă şi de formarea I


I
joncţiunii dentogingivale. I

În general mişcarea eruptivă descrisă se aplică tuturor dinţilor. r. I


ci
Totuş-i, procesul de erupţie al dinţilor permanenţi de înlocuire este rn~ 1

dificil şi complex datoiită obstacolului creat de rădăcinile dinţilor


I
I
temporari pe traiectul lor teoretic şi distanţei n1ai mari pe care Oa~1de I

S tJăb,ltut până Ia perforarea rnucoasei bucal~. ·:v1:iscarea eruptid a I


I

acc lor dinţi începe. odată cu debutul rczorbtici răd,1cinilor tcinr('


01
5 sqI
s' . h'd . . ~ 1an'1::a
•. 1 CS te g 1 ată ş1 uşurată de legfitura pe care o păsrreaza cu ,. ,e. cd
)r . . . l ~,..t1 tt- I
l. opne a rnucoase1 orale prin intermediul lioan1entelor gu 1ern<\,, . ,o C\ I
1. o " I pe.,1t:
_,Jgarnentele gubcrnaculare (gubernaculutn dcntis)? catc unu I
I
I
I
I
I

--
Rodica Luca

fiecare din re sunt alcătu~te din ţ~~ut conjunc.:ti v şi resturi epiteliale aic
47 I
I

I
] an l l,., 1· dt·Dwre
·
si
·
rcprenntă co. nţ1.nutul canalelor
...
gube· rn·icuJ
, are (.Itcr · ·
I
derll ,~). 2xistenţa canalelor gubernac ilare a fost evidenţiată pe cranii ··
I
uscate prin prezenţa unor orificii în osul 1naxilar pe partea orală a
I
dinţi : or ternporan.
I
În tin1pul crup~iei dinţilor penuanenţi de înlocuire canalele lor
I
gubeniaculare lcirgite rapid prin activitatea osteoclazică locală, vor I
reprezenta traseele pe care le vor st:-,1bate dinţii înainte de a trece de I
barier:i mucoasei orale. I
În cavitatea bucală, dintele continuă să en1pă cu aceeaşi viteză de I

aproximativ I milimetru în tin1p de trei luni pân,l când ajunge în I


plnnu1 de ocJuzie. La stabilirea pozitiei finale a dintelui în arcada I

d~:ntară contrihuie şi fac1orii din medi,11 înconjurdtor (forţa musculară I

a lin1bii. obrajilor, buze1\.)C rana dez vol tată la contactul dintre dintcie I

în t~ L! pţie si alti dirHi erupp). I

I
Ci1r1d dintele ~junge în planul Je 0cluzie devenind funcţional
r~1dăcin alui este incomplet format,1 procesul de dezvoltare radiculară I
1

I
continuând o perioadă variabilă de tin1p, caracteristică fiecărui tip de
I
djnce . Acenstă dezvoltare se va face prin îndepărtarea osului de pe
I
podeaua alveolei.
I
2.1.3. Etapa posteruptivă I
I
11 etapa postcrupcivă dinrek, ajun~ 1n poziţie funcţională, execută
I
rni ~c~t·! cu an1plrtudinc r~dusă. ~A.ceste 1nişcări pot fi împărtite în trei
I
cateE._ nrii··'
I
> Mişcări pentru adaptarea Ja creşterea 1naxilarelor; I
> ~tviişcări pentru compensarea uzurii continui ocluzale; I

> J\,1işcări pentru con1pensarea uzurii interproxin1ale. I

Mi ~c,1rilc de adaptare Ja creşterea 1naxilarelor, predominant axiale, I

sunt mai evidente în perioada de vârstă 14-18 ani şi se încheie odată I

cu încetarea creşterii maxilarelor. Ele sunt legate direct de creşterea I

c 0nd i1ian;1 care separă maxilarele permiţând n1işcări eruptive I


J I

I
I
Pedodo,zri,,

48 . ~ . , ar 111
ai dcvre1ne la fete decftt la băiet i
. - Aceste mişcan 'p1
supl1n1entare. ·
TEN CATE, 1994). ·.. . tinu,i toată viaţ:1 si constau în 1ni'5 ca ,
( rnpcnsatorH con . , .- . . r.
tşcan1e ş1
. • V • .

1vf _co a coinpensa


,i uzura ocluzal<1 prox1 mal;
1 1
axinle şi inezialc cu rolu c e .

nrsMUL DE PRODUCERE A MlŞCARILOR.


2.2. MECAN.JL ;_ DIN TilvlPUI.J
. ER t:ill'Yfn'[(
u i r • IlJl'j
[

. detemunâ si produc deplasarea dentară în cursul


I\1ecan1sme1e care ' · .
. . t înţelese si elucidate complet. Se apreciază că
erupţ1e1 nu sun · . .
· .. - a· faza preeruptivă se datoresc cauzelor genetice.
tmscan1e n1
· „ ioaste mai mull despre mecanisn1cle rcsponsa1, ile de
..5e cur ,
misdirile din faza en1ptivă. Nu1nero2se teorii şi ipoteze cm;~.~
cor~ sideră că dintele în dezvoltare csrc împi!1s sau tract ionat de ve.ctw
intc;111 reprezentaţj de ţesuturile dentc1rc snu de vectori ex !er1i1
constituiţi din structurile periodonta ie (l-lERJTIER, 1989).
TEN CATE apreciază că în declanşarea mişcărilor eruptive trebu.e
luate fn considerare unnătoarele:
a) creşterea rădăcinii~
b) presiunea vascuh1ră;
c) re1nodelarea osoasă;
d) tracţiunea ligamentară .
!vfultă vre1ne s-a crezut că formarea rădăcinii Qenerează for a '-'

necesară pentru declanşarea mişcărilor eruptive. Conform accSt.:i


teorii, se consideră că la baza rădăcinii în forn1arc există o fon11atiu1.~.
nur:1ită ligament în han1ac, ale cărei capete au insertie 0 ~0 a~i
constituind
_ ~ . în acest fel o .b nza,_ f.1xa- ap1ca
· 1a.
- Presiunea
· . ,,.·t'1tJ Jc.
exerc
radac1na
,. în formare asupra
. acestei. baze . s-ar transfornH1 ..m f01t3
· fixe ·
de nnpingere
.. ad'inte1u1· spre
. cavitatea
· bucală. ..
In prezent m · difc1a
' ai inu1te argun1ente infinnă teoria con 1 orn .
1 j;
.
f 0 1 marea
. Î rr.uc1-acinu
· ·· este responsabilă
. · ăfi1rr
de declansarea 1nişc
enipttve. ntre acestea trebuie luate în considerare u;mătoarcJe:
·co L!}:tL:!.;_{:tq__1_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _..:_4tz.9
/
~
Debutul inişcru·ii erupti vc nu coincide cu debutul formării
~ · . .. r·iil'lcarea eruptiv,1 declanşându-se după ce începe formarea
rădaCHl 11, l .

rădt1cinii; . . ... . , , , , . '"' ..


. 'J Fxistcnţa hgarnentulu1 1n han1dc a fost. 1nf1rmata de stu<ln mai
oi.-~'\b-;enta unei baze apicale fixe fnce ca forţa generatu de formarea
11
~ ·I·- , ·r ,· · s,1
se tnmsm1ta. - d'1rect osu l u1. aI vcoIar, consccinta fiind
ral .ic 1 1 1 · ·
n~1-orh!ia osoas}1 si, nicidccu rn, în1ping~rea dintel ui în 1ni~carea axialii
dc cr~q,.,, I'''
\.,,
3. Experiruentele pe incisivii de rozătoare permit unele precizări
privind forn1area rădăcinii şi mecanismul de producere al
n1isc{irilor eruptive:
fonnarea rădăcinii generează o forţă care, exercitată direct
asupra osului, declanşează rczorbţie osoasă;
- fonnarea rfidi1cinii nu este responsabilă de declanşarea
1niscării eruptive;
-- forţa de erupţie este generată de ligarnentele periodontale.
Aceste experiu1ente merită să fie cunoscute deoarece sunt sugestive.
Într-un prjn1 experirnent, care dovedeşte că formarea rădăcinii
generează o forţă, a fost în1picdicată erupţia incisivului. Totuşi
rădăcin a a continuat sa crec1scă făcându-si loc prin rezorbţia osului de
la baza criptei, dar căpătând o formH cudată. Acest experiment,
extrapolat la dinţii u1nani, a căror creştere este li111itată, demonstrează ·'

că irncdiat după debutul f ormă1ii rădt1cinii , înai.nte de declanşarea
miş c ării en1ptive, se produce o liză a osului de la haza criptei osoase,
Ob(inflndu-sc astfel spaţ. iu pentru rădăcina în forrr1are. De asemenea
exp!ic:;1 .-. i1 uaţi : lt= clinice în care, datoritii spaţiul ui insuficient, rădăc ina
crt ~tc î:i :.,s ~j se clefonnL·.az~1 (uneori, situaţia rnol:.lfului de tninte).
Intr, :n zd doilea cxperin1ent, care de1nonst.rează că formarea
n1ct~1cinii nu este responsabilă de nuşcarca de erupţie, s-a îndepărtat pe
cale eh in1rgica1ă porţiunea apicală a rădticinii în formare. Aceasta a
curpins zona germinativă a rădăcinii (teaca Hertwig, zona din papila
dentară cu potenţial de proliferare) şi porţinea apicală a ligamentului
~
so'.__-----------------~~----~~P----cd~u~do1ui.. .
-- . . ;- rup[i, chiar daca nu s-a mm for 111 at
. . 1• a continuat ~a e ~ .
periodontal. D. intc c . . "'r•ri1nent a constat ln sccţ ir)n,ne':I î
. . ·, t· '\ acestui ex1,.. , . ~ . ·
r:ich1cma. O v_an,l~'1..' ... blocându-~c juinfltaten ap1cnla 8 d1ntc\\i1.
dnuă jumntăţ1 a raclacu111, - , - ;-
ă co11tinuat sa er up,t. .
Jumf\tatca coronar, a . ., tului sugereaz:1 cfl hgaineillHl
. te ale cxpen111en . ·.
. · cip al ul dec1c1nşn c '1 011 \
Aceste vanan t )r , 1 scării <lintilor în clire ·ti,,1

, · . · "'
pe-~odontal este pnn ~ . l tesut care rfunânc în legătură cu porţinea
n:uah1, deoarece el este s1ngulru . : te ale experi1nentului (TEN CATE).
coronara- a r,·"1dăcinii
'
în runbe e. vai wn
., .
' . ă forta pentru rn1şcarea
.
În rezent există dovezi cai e sus_ţ1n c - , ~ ~ . , . . ,,
, P_ . . . , f · t -- de ligamentul pcnodontt1l, acestc1,
cn1pt1va a d1ntelu1 este urn1za a . V •• - • 1· .
" . - c 1· . 1 1 d 1tar din care se formeaza,_ f11nd 1n1p icat in
·1

nnpreuna cu 10 icu u el · ~ . . :-
. . d t Perturbarea pe cale cxpenn1enta1J. a
procesul erupţ1e1 en are. . . . --:, . , ,
formării ligamentului periodontnl pnn neadm1nistrarc de v1tammd C
· · d agcnti· lath'uitici care interferă cu s1ntezc1 de
sau adm1mstrare e . ,. ,
colagenţ întârzie sau opresc n1i,5carea eruptivă dentnră.
s~ ştie că fonnarca ligamentelor perioclontale începe după ce s-a
farmat o porţiune din rădăcină. De asen1enea: s-a precizat că 1nişc:Hca
eruptivă se dec1anşenză după ce începe fonnarea rădăcinii, posibil o
dată cu procesul de fonnare al ligmnentelor. Fibroblastele ligarnentare
sunt capabile să fun1izeze o forţă suficientă pentru a deplasa dintele şi
posedă elementele structurale necesare pentn1 a transforma această
forţă în rnişcare eruptivă, Ele,,}1u capacitate contracti lă şi sunt cap t1iJLt:
de a se lega unele de altele dar şi de c1etncn te ale rnccl i u1ui
"'
înconjurător, printre acestea nrunărându~se şi fibri1ele de colagen. ln
acelaşi thnp, fibroblastele au capacitatea să sintetizeze şi să degradcie
silnultan fibrilele de colagen dac{i este necesar. Această proprietate e
1

pe_rmite să remodeleze Jîgamcntele periodontale pentru a fi posibilă


rruscarea continuă eruptivă a dintelui.
Pentru ca forţa contractilă rezultată în urma contactului dintre
fi~)robla ste să declanşeze mişcarea eruptivă dentară este ncctsar ~a
fi orele de colagen
.. sa-
· a·b
1 a- o oncntare
· obbcă
. s1. această onentare
. s,..~1 11e
mentinută
· · Dacă în I)nv1n
· · ţ a 1ncnţ1nen1
· -. se ~t1e ~ nriiî
, · cc.1 ca se real.izcaza
. t-
I

J • ~- .
I
r: I
51
---
/((}d~~'.:_:'(l:.-----------------------~...:::..:..
. J , , ea rapidi'i a benzilor de fibrile de colagen, nu se cunoaşte
reJ11u G1.i (.; . • •
I
I
I
lul în care se stabileşte onentarea lor oblică. Se prespune că I
moc iarea rădăcinii creeaza- 1·1011
·· o bi'1ce d e curgere ...1n 10
c 1·1c.u Iul ca un gel I
forn lungul cftrora se- _al'nu~a-
de-a · - f"'b ·bl
1 ro ~ste e.
I·· F orţa de_ tracţ~une · a
I
I
fibroblastelor se transrn1te pnn 1ntenned1ul acestor benz1 de f1bre de I
colagen care se inseră, pe de o parte în cementul radicular, iar, pe de I
I
alW phrtc, în osul alveolar (TEN CATE, 1994). I
În figura 2.1. este reprezentat schcrnatic modul în care ligamentul I

periodonral detcrmim1 deplasarea dintelui. Dacă fibroblasteie (A), I


I
cmicctate între ele pr111 joncţiuni intercelulare de tip aderent (B), se I
contractă} forţa rezultată se transmite benzilor de fibre de colagen cu I

care sunt în legătură prin intennediul unor structuri speciale nunute I


I
fibronexus (C), consecinţa fiind împingerea ciintellli în sens axial. I
Noua poziţie necesită rctnodelarca ligamentului periodontal, posibilă I
I
prin depunere (D) şi rezorbţie de colagen (E). I
Din cele expuse, rezultă că foqa care deplasează dintele este I
generată, se pare, de proprietatea contractilti a fibroblastelor ligamenture. I
I
ÎnsJ, rransfonnarea contrac~ci în rni0:.:arc dentan1 necesită o serie de I
coudi ti. i înL e care lrebuic anuntite cr-.=stcrea
. rJdăcinii si
'
remode1area I
I
o.su!ui ?i a colagenului. De aceea, e.srl: rnai polrivit să se considere ca I
erup[ja este un fenon1cn rr1ultifact0Iial (TEN CATE, 1994). I
I
I
I
2.3. FACTORI CARE KNJF'LUENTEAZĂ I
I

. DENTARĂ
l I
)
ERUPTIA I
.;

I
,.
.,I Procesul fiziologic con1plex al erupţiei dentare este strâns legat de
1 dezvoltarea generam a organismului şi este influenţ"at de factori
g_enetici, neuro-endocrini, n1etubolici. În acelaşi timp poate fi influenţat
e şi ele factori loco-regionali (Elvira COCÂRLĂ, 1992). Intervenţia
~tce st0 r factori poate determina variaţii ale vârstei de erupţie, ale orclinei
~~ ~are ~nip dinţii, ale traseului eruptiv. Aceste variaţii pot fi în linute
1z1olon1ce S . ;- ,- . . . _
0
au pot capata se1nn1ficaţ1c patologica.
Pedodonf'
~
--52 --- .
Ernpţta, .
d
ca e a
ltfel si celelalte procese fiziologice din cu .
·. . . . . . . rsuJ
r . supusă unut detenn1n1~nt gene uc. V 1tcza cu c·
. d tare este · stra"ns core1.ata_ cu dezvoltarcr1 som·tti·,,re
odonwgcnezei, es e
,-
apar grupe1e en • _
Astfel dezvoltare somatică accelerata atrage <lupa sme o accelerare a
0
• L,'

. O· · '.r1vers (Li"via zARNEA 1993). Altfel spus eruptia dent• .


erup.t1e1 şt 1 ·, , . "r"
este influentată de factorii care intervin în dezvoltarea generală a
organismului, între aceştia nunuirându-se honnoniî şi vitaminele.
Dintre hormoni, honnonul de cre.5tere hipofizar şi hormonul tiroidian
au rol important în eruptie, într-o rn ai micii mr1sură intervenind si
hormonii sexuali, hormonii secretaţi de timus şi de gl anda ~uprare:1ală
McDONALD şi AVERY (1994). consîder,i că deşi hornw nii ,10;1câ
un rol major, erupţia fiziologică norrnală este rczultat:.11 combinfmi
facto1·tlor.
D intre vitamine, erupţia dentară este influenţată de vita1ninele A
C. D cu rol asupra elementelor de natură epitelială sau mezenchimală:
_Elis~b~ta BRATU, GRIVU, O. şi Co rina V OI.NEA ( 1996) aratJ câ
cei n:a1 nnpo_rtanţi factori generali care influenţează procesul de
erupţ.Ie dentara sunt reprezentaţi de:
>" Ereditate;
-~ Tipul rasia] si' rcaiona1·
o '
~ Condiţiile de viaţă;
> Glande Jc endocrine·'
~ Sistemul nervos central·
» Nutritia: ' .. '
~ Anotimpul;
};> R·adioactivitatea ·
>-- Sexnl·, '
> Factorii
Factor" l .
biolo i .. 1 .
g ci egaţ1 de mamă.
dmţtlor
.. . li ocah sau loco-re .
pcrm , . , . . influenţează
gton,ih . de rc<>ulă eruPPj
.
ane nţ1. l ntre ace ·,t .
' · ~ .in • un rol important este dcti1n1t ,le
. b .
patologin din tel · , 1
Ul 1L11lpOr'tr · .
cc existenta ct·r~.· ' ' prm can~ co m plicatii sau trauma1is1:i '
J
, 1 L::I tte lor obstacole.
53
~r~u~:{!_l- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - -

z.4. SECV1ENîA ER U1PŢIEI D JfNl'ILOR TEMPORAIU


·c-.,pl'i că eruptia dinţilor temporari este s upusă în proporţie de
S t! ac c '"' ,
~stc 75% influenţej factorilor genetici.
p Deoarece dinfii temporari se formează în cea mai mare parte în
viata intrautcrinăt sub protecţia organismului matern, secvenţa
eru~ţici dinţilor temporari este mai puţin inf1ucniată d(! acţi une a
fac:orilor de mediu, generali şi locali, şi , în c o nsecinţă , f;Ste rnai puţin
supusfi variaţiilor.

J. .J. l. Ordinea ~,-i t.:ronvlogia erupţiei din,tilor tenzporari


Ernpr ia dinţilor temporari (en1erge nţa în cavitatea b ucah1) 1·ncepc
'in _j u ul vfirs wi de şase luni ~i se înche1c i r. jurul vârstei de doi ani şi
ji:m,1rn te (30 de Jun j)_
Ordinea în care erup dinţii temporari este următoarea:
~ Incisivi centrali;
,. Incisivi laterali;
» Molari unu;
> Canini;
-;, Molari secunzi.
-
. -lr'. :-Jcind aceh1j[i~i grup dentar se adrnite, î11 oeneral că dinte}:->
mre,·o„ c .- · . . c , ..,
. :~- ~. _rupe rnam~ca celui supcnor, cu excepţi a incisivului lateral
Slpc, H:z ca:e erupe urnintca celui inferior
variFie;-c~rui dinte î~ este caracteristică o an.urnită vârstă de eruptie car?
.azd rntre anu t 1' . , - ~ - . 4 ..,
erupe c" IIl1 e 1n11te. Se accepta ca la fiecare interval de 6 luni
t:n
<1te grup dentar. Astfel:
o ~1tre 6 şi 12 luni erup incisivii.
o Intre 12 si 18 lu· ~ . . 1
n 9 . ' Ill erup pnrrui molari·
..., 1ntre I 8 . 2 . '
-- şi 4 luru erup caninii·
0
Intre 24 si 30 1 • . , ..
197 3) · ~ uni erup molani secunzi (SC}IAPIRA
Iii I·t - • '
1 .. · , eratura d • , . .
,~1V{u . . e spccia!nare , . . ;-- . . ..
s,,1 la CJr c a1,ar 1· .. . exi~ta o ~i;ne de srudu priv ind ordinea
C ( lD(J I {CJHJ)O . .,
. ra.n ir ca vitatca bucaL1. Se citează
I
54 Pedod I
~le
~
-~
mai des studiile lui NOACH (tabelul 2. 1.), LUNT şi LAW (tab,;
2.2.), ADLER (tabelul 2.3.). -~ I
(I
Tabelul 2.1. Ordinea şi cronologia erupţiei dinţilor ternpora · I

(după NOACH, citat de Livia ZARNEA, 1983) •n I

I
I Oin!ii Viirsta n,•;dic de tntpţic 1:.le~alul '1\ I
I
l _ _ _ __.___ . . . .- 1 - - - - -1,_in :mi ~!..-
·i_h_in_:_i)_ _ _ _- + - - ~-~ 1

I
Centrali inferiori 61.uni 5-10 Î
lţ:-~-----~---+-----------'-""'-----+----------.i I
f Ce.ntruji sUpl!riuri 1O luni 6--l 3 I
~--· . -----.;
'1

f L,1t~ra1i superiori __ 11 luni 6-1 4 - I


1------=-------~-.--------·- ------- •-·----'-------------
1
~
I
t
~--~-~~-+----------------+-~-
Laterali infcrio11
I 3 luni ,
----
9- i6
!; 1 an şi 4 luni 11-17 •
t
i
I
I
lvfolari I inferiori i I
1 an 4 luni şi 2 ~ilptiimnnî t t-17 \
I
Şi Î l~rni ( 19 luni)
. ···-

Canini 1 BO 14-23 ) I
7

!\folari 11 inferiori 2 :mi şi 3 luni ('27 lunt) 17-28 \ I

~
i Molari ll superiori
' - - - - ~ - -____,- ~ 2 ani 5i 4-5 Iuni (28-2 9
1 . . - - - - - - . . , : __ __ · - - ·· -"-~ ---- --lttni)
- -- 19-19
-· _____ _ _ _ _ _ __ __j I I

Tabelul 2.2. C)rdinea şi cronologia d:nţilor t.ernpc,rari (dupj Ll~~T I

I
şi LAW, 1974, citaţi de MATI-IE\VSON şi col., 1987)
r--------~------------
I

I -
Dinţii _.:;. a ~
-
· 1a mc ct·1c cintervalul) -rn luni-
v ars
· ·· -
--\
--\
·
I

I
lf~~rntt inferiori
l Centrali ?EE~?ori, -~
S ((1 - l 0-)
l0.(~-12)
- ---- ___J

I
I
I

ILaterali superiori .. . tf (9-12)


--- I

I
Laterali inferiori 13 (JQ .. \6) ~
- I
Mohtri l inferiori şi superiori 1G(i4-18) .. ~ I

Canini inferiori şi superiori 20 (16-23) I

l Molori II inferiori
------ I
2 7 ( ~-1
l' r-.1olari II superio~ _ •·a., .. .,.,,.._~_
--~--· 29 (:~5-33)
------ --~'
I I

I
Rodica Luca
55
Tabelul 2.3. Ordinea si
,
crono1ooia
o
cnlp.ti e1· d in ţilor temporari
(după ADLER, cirnt de Livia ZA Rl~ EA, 1983)
- --
I
I

I
Din!ii
i.----- - - -
-·--- -· -
_ , ·--
\' G!'SUJ n:cd1 c (a:11 9j Jur:. )
- ---·- - -- --- _ _]
l
B:'iicp f ele
,__.
Cc:nt1 ali inferi ori
1
·; luni $Î 3 s5pt.i.mi!ni 8 ltmi .5i l .~ :ipt5 m ilnă
Ct!utrnli superiori 9 li.mi ş i 2 s:1pt:"lmJni
I ro luni
ţ

LJterali superiori l j luni şi l săpt:¼m fi nă j 11 luni şi 2 supr:lmăni


L~Her:1li in fo t"iori 13 luni şi 2 s.'ip tăm âm ~ lJ Juni şi l săptăm§n:i
..
I Mob ri r -;upc:riori I nn J luni şi 3 s;1pt~m511 i
"

. I an 3 luni şi 2 03?'.2. mâ:11


- -- - -·- - - - - - ·- ---- '
!
l
1 ,\ l:..d:m ! llii°crion I an 4 !unt ~i 2 :-:ăp t G rnâni 1 an ş1 4 luui i
f

kIC . .;rn 1n 1 :;upc:non


' I on
- -
şi 7 luni l 1 an f i 7 Iuni
I
[ Cu.11 ini :rlf't:n ori .. I an 7 lun i ş i 2 săp L1mân i I an 7 luni ~r J s.iipl.jm:ini

Molari 11 inft:iioci 2 nni l lună şi 3 !i:ipt5mani 2 ani şi 2 luni

I Molari II s.uperiori 2 uni şi J luni 2 ani. 2 luni şi 2 săptămâni


- -· i
- ·-
Tabelul 2.4. prezintă ordinea şi cronologia en1pţiei dinţilor
temporari raportată de LYSELL, MAGNUSSON şi THILANDER.
Trebuie precizat cri aceşti autori speci fică nu numai valoarea n1edic a
vârstei de erupţie ci şi ahuteren standard pentru fieca re tip de dinte.
Autorii ~candirrnvi acorcl,l i111portan:ri valorii abaterii standard în
,ip,-._~(' It''.·1~'. ,1 Jim itdor no1111alc ;:de vâr ste i de. c1t1p(ie n din;ilor tcmporan .
Ei prr~cize.azd că intervalul nonnal de variaţie este relativ nuc. abaterea
Slanclard fiind de 1,5 pân~"i Ia 4 luni (KREIBORG şi col., 199 0-
~6 . logia enipţiei dinţilor ten1pt}rar'
~· ·
Ordinea s1
'· crono . TI-IIL ANJ)ER - ( , 1962 Cltati
· · d1
4 rssoN Şl
1~,\. belul 2. L· MAG"TT
Jl~U
· e
(după LYSE~ ' l 1991) --------::.- - - -------
KR.ElBORG Şl CO ., - ~ - V · i•~dt: - crupţ1c (în )ll nt) I
1- - -~
-'

i Di·'1'1
' 1•
', .

-
,.......
.. . --
Valoarc:1 n1edie
--- - - -------
Abaterea st ._,,
.. "·d,L~-..
d J
I

Fete Biliep Pete


,-Băieţi+ fete I3 ~j c\ i
8,20 1,86 2.25
7,88
[Tcntr:1li inferiori
;,_- - . .
8,04
-
...
l0,01 10,47 I )67 1,82 i
......
i

I 0,24
Cc:1trali supcnon ~,
11 ,20 11,55 2~25 2.34
~ :cr:111 superiori 11,37
2 84 ~
13,17 13,23 ·-' •11
f"'
' 3,20 j
L ntcrali inferiori
16,08 15,93 2,45 1,9-1 I
~foi;iti I superiori 16,00
16, 12 2,25 2,08
Mo!an I inferiori t6)5 16.39
I
'
Cn-rjni superiori 19,24 19,30 l 9, I 8 3,04 2,8 61
__,
l
19,92 19,47 3;33 3,03
c ~:.bi inferiori 19,69
! I
I

Mal~ri Il inferiori

Mclari 11 superiori
27,10

29,12
27, 14

28,89
27,07

2 9,.))
"-
I

r
3,92
L-
I
:~ I I

I 4, 12 3,55
I

redată ordinea şi cronologia erupţiei dinţilor


În tabelul 2.5. este
ten1porari conform datelor raportate de SCI-IROEDER (1992), citat ue
STOCKLI şi BEN-ZUR (1994).
{ Dintele -
I l Vi1rstn (in luni)
C::!n:ralu·l- i-nfi-en-.o-r--- - - ------'------ -"t--j---
\
- - 7 ~- --~---·-Î
Centralul superior -------+-- ,·--------10 __ _ ,, .- - ·

La~cralul superior
12
Latcrtilul inferior
13
Molarul 1inferior/ superior
Cariinul inferior/ supcnor
·
16

20
Molanii Il inferior/ superior
30
Rodii·(1 Luca 57
~

Tnbelul 2.5. Ordinea şi cronologi~ erupţiei dinţilor temporari


;· SCI-IROEDER, 1992, citat de STOCKLI şi BEN-ZUR 1994)
(dup,L '
........ în tabelul 2.6. sunt prezentate datele ob1.inute de SALEEMI,
.j
:j I
HAGG. J.~LIL ~i ZAlvIA.N în unna studiului efectuat pc un lot de
-· , · JJ,,1kistan Studiul a fost efectuat pe un lot de 245 de hăieţi si
I cop11 "'11 11 ' · · .
~ 8 fe te n .'iscuţi între l 986 şi 1988 . Co~iii proveneau din medi.i socio-
1 19
econumice Jiferitc 0Î au fost sclecţionuţi din pau11 regiuni ale ţării
j deosebite intre ele prin condiţijk de v i aţă existente. Metoda de lucru
urilizmn a fost sinulară cu cea folo~irn de I-IA.GO şi TARANGER
- ( 1986) pentn1 studiul erupţiei dinţilor te1nporari la copiii suedezi, ceea
ce a pennis compararea rezultatelor_
-

Dinţii Vârsta (în luni) __

Val oarc:.a medie Ab::iterca stnndn-ni Intervalul


fi5ieţi Fete B 5 i ~ţ i Fete Băieţi Fc1c
Cc:itr:\i inferior 97 9,9 2.51 2,56 4,5-16,5 4 ,5-18 ,0
'
rC.·nrr:•'. s·Jperior .r I
1
l I O, 7 1 l ,3 Î
-~-, - -C " ;
~? •
-,) 17 -- ,,-~
I ,·5-'J? '. 6,5-19 ,5
f I;~~ 12,9 ! , ~"1 i ')îS_ 7,5-2 4,0 7,5-22, 5
~:::::::~;.:::r 1-

I 15.<)
I
-

- l 5,1
I #o,1

3 02
~---
.:_.,. _

13,25
.
_j_ ~

· 75-22,5
I
7,5-28,5
I M,)lar r superior , 16, [ 16,l 2,4 3 2,34 10,5-25,5 10,5-22,5 - -
Mobr I inferior - 17,.4 16,S 2,85 _2,40 I0,5-28,5 i 10,5·24,5
Canin superior 19,9 3,l 6
lor 20,0 3,31 13,5-34,5 13,5-31,5
C.min
- inferior 2-0,9
de --- -. 20_, 8 3,60 3130 13 ,5-37,5 13,5-31,5
Mol:11 Il inferior 26,9 26,8 3, 17 3, l 3 19,5-42,0 19,5-34,5
LMola~
·-'""""-"-..

-------
li superior 27,0 27,0 - 3,3!) ) 3,26 22.5-43,5 19,5-37,5
. ......__._
-- dinT:beM2 6. Ordinea şi cronologia erupţiei dinţilor temporari la copii
----- P,tkis~n (după SALEI::MI, HAGG, JALIL şi ZAMAN, 1994).
Autoru p,,1,~ . .
, · Lll\JStancz1 au constatat urn1ătoarele:
~ Eru.pţia dinţilor temporari are loc la băieţi între 9,7 şi 27
luni, iar la fete între 9,9 si 27 luni;
> Deşi incit>iviî erup ceva· mai devre1ne la băieţi decât la
f·t d"f
e c, 1 crenţa nu este se1nnificativă~
...,8 ,nificative între ceIe două sex ~
. ă diferenţe sen . . ·1 e 11)
}> Nu exist . . d'. de erupţie a d1nţ1 or tc1nporari:
. . ârstet me 11 • . . . d. p .. .
pnv1nta v . poran la cop111 1n ak.1stan
Erupţia dinţilor. tenl1 --ât Ia copiii din Suedia, cu exce11 ~t
~ , ' târztU ( CCc ' - . t'lla
prod~c~ n1 a1 . secund n1axi lar. L)1fc rc nkie '.',\l .•
. t e1 n1olaru 1ul . . . . .. . . .. r..
e1up..1 . ·~t· · iJentru tot.11nc1s1vi1 ş1 pn m11 inoi ~.·
'f atJVC statlS IC . . . icq
scn1n1 ic . b le sexe si p~ntru cannn nunia1 hi k·
dibulart la [Ull c . . . . - 1l.
man . fi 11 ,1Jte date din literatura care aratJ V
Acest studiu con inr ' ' . . . . , - . a
. .. ntei dinnlor ten1poran ex1sta d1ferent"
în pnv1nţa e1ncrge . ~ . . . . ·"
·.& ·r-·le grupuri rasiale ş1 e tnice. Aceste diferent"
între d1J..en e · . . . . ·"
- ncrgenţ··l 1)nn1clor grupe dentare ş1 disi)c•
intereseaza 01 · '
1

după vârsta de 1,5-2 ani. . .


,rn
., Roman1a,
,. · d.1narn·ic'l .{_ eruptiei
. · dintilor
· tem poran a fost . studiat;
_, 1 (1"
, 1,.

Elisabeta BRAîlJ. Cercetarea a fost efectuată î n 197 8 ş1191 9 pe dcl:J


. • · de cop1·1· (lotul A si,. lotul B'J cbn rnunicipiu1 Ti1ni şoara. Cele două
,J01.trr1
ioturi au cuprins copii sănătoş i, fără antecedente patologice, cu
f!reutate normală la naştere sau uşor suprap onderali ţ proveniţi din
w .

creşe de zi sau săptămânale n]e 1nu!licipiului. Lotul A a fost alcătuit


din 231 de copii (110 băieţi şi 121 fete), iar lotul B din 311 copii (163
băieţi şi 148 fete) şi au reprezentat colectivit ăţi rnai puţin omogene
cceficientul de vadaţie fiind cuprins între +/~ 10% şi +/- 20%.
Rezultatele sunt prezentate în tabelele 2.7. şi 2.8. şi evidcntiază că
între cele două loturi există unele diferenţe privind cronologia si
ordinea de en1pţie în funcţie de tipul 111axilarului si sexul cupilult;i.
Aceste diferenţe, apreciate de autoare ca nesernnificative si ·1ncadrate
în limitele variabilităţii normale, sunt urrnătoarele: .
>1' Debutul erupţiei are loc în jurul vârstei de 7 luni la lotul
A~ în jurul vârstei de 9 luni la lotul B şi se încheie la
) ~mbele loturi în jurul vârstei de 26 de luni·
, .Ian. au erupt
. .general ' la ambele· Iotun,. d'1nţ11. . max1
.In
1na1ntea . ce.lor mandibulan· , excepue+-; . f- ~nd
aca rnolarll ,
secund inferior Ia 10 t.u1 A ş1. incisivul
· central u1 · fer·ior şi
inolarul secund infcrior la lotul B:
59 I
uoâ1ca_b!!!!!-~----------------------
I
~} ,. f ctie de sexul copilului, la lotul A dinţii temporari au
In Ull . . • I .
eniptniai devreme la b,1ieţi decât la fete, cu ~x~~pţ1a carun~ u.1 I

superior şi n10Iari1or secunzi. La lotul B dmţu te~po~an a~ I


a cnipt mai dcvren1e la fete decât la bfueţi cu excepţia pnmulut
molar maxilar şi a incisivnlui lateral mandibular. Totuş; ., I

autoarea consideră că sexul nu influenţează mm~entul I

ernp~ei. De ascrncnea, se apreciază că momcnrul erupţiei , cel


I
puţ in pentI11 pri1nii dinti e-xp0, arc o m,u-e variabili ta e
i nd ivid u ală, fii nd dependent de factorii genetici. I

c ,:1tr.1lizarca srudiilor nn1i1~tite e viden ţiază că ,..


erupţi a dinţil o r
I
temp :-ari s~ realize ază în trei etape caracteristice. ln prima etapă erup
incisivii, în etapa a doua „ primii molari, apoi caninii şi în etapa a treia I

. molarii secunzi. În legătura cu vârsta de erupţie a incisivilor se I


observă că ea variază în limite mai largi pentru incisivij centrali, adie:~
pentî1.f primii dinţi erupţi : I

> Vârsta de erupţie pen tru incisivul central inferior este I


cuprinsă îu mtervalul 6-1 O luni, j u1nătate din stt dji.J.e
I
consultate indicând vâr~ta ele 8 luni ;
,- Erupţia incisivului central superior se face în intervalul 7-1 l I

luru, majoritatea studiilor pl:-isând-o Î11 jurul vfu-stei de 10 luni:


I
" En1pţia incisivului lateral superior are Ioc în intervalul
de vârstă 11-13 luni) cele mai multe stucii indicând I
vârsta de 11 luni·,
I

'
nc~sivu1 lateral infcrior crupe în intervalul de vârstă 12-15
I
,. . . luni, ~ajoritatea studiilor precizând vârsta de 13 luni.
In pnvmţa varstei de · · · · . . . .
obs---r\',~ .. erupţie a prundar molan s1 caninilor se I
'"" a o rcstrangerc a . . " al l .
~ntcrv u u1 de varsta precum şi difercnţe foarte
A - • ,

,.. ici ~:iu l:h. r .


I
:1a. e1upt1c s1mult .. r1 1·1
:.;. p . · · · ana a < n( or maxihui şi mandibulari:
nm uJ molar cru . " . 15 · . I
~,tudi. . ,. ~ pc mtre ş i · I 7i luni, cele mai n1u1te
,. C . l mu1ca11J v~rst,1 de ! 6 !unt ( l an si 4 luni )· I
-an mul crupe între 19 c· i ~2 1 . . . . , ..
precizând Vâr . ..,. ~ uni, maJontatea studulor
I
Ma de 19 -20 lum (1 an şi 7 luni - 1 an şi 8 luni).
I
Tabelul 2.7. Ordinea şi cronologia erupţiei dinţilor tcn1porari la copii din Timişoara - lotul A (după C\
~
Elisabeta BR~TU, 1982) ·
Dintele
V ARS.TA (în luni)
Valoarea medic Abaterea standard Coeficientul de variat1e
Băicti Fete Băicti + Fete Băieti Fct~ · · Băieti + Î71!tc Dăieti Fete Băieli + Fete
Centra.I şuperior 5,0 9.0 70
-
0.95 1.25 r,1 19.0 13_19 l5,7
Cent1al inferior 7.0 85 7,7 1.05 14,9
1.25 1 15 15 O 14.7
Latcr:.11 superior 10.6 l l.3 10.9 1,10· 1§0 16_,8
Lateral inferior
~folar I superior
10.7
15.0
12.5
l 5.1
11,6
15,0
·2 .00
2.45
2.30
250
1.8
2.15
2.47
16.0
13.7
16.3
i 18.4
16,6
16,5
18,5
16.4
?vioJar I inferior 16•.5 l~,5 1615 2,66 2,30 2,50 16,l 13.9 15.1
C~nin superior 21.0 19,8 20.4 3.00 2.85 2,92 t4,3 14,4 14.3
Canin infonor 21}}° 22.6- . 21,9 3,00 3,15 3,07 i, 13) 14.3 I 14 ,0
l\,foJar II inferior 25.5 23 .7 24,6 3.70 3,50 3.60 14,5 14.& I 14,6
Molar II superior
25)__.,._
25~7 25.7 3.55 3,85 J ,70 13,8 15.0 ~ 14,4 l

Tabelul 2.8„ Ordinea şi cronologia erupţiei dinţilor temporari la copii din Timişoara - lotul B (după
Elisabeta BRATU, 1982)
"

Dintele VARSî'A (în lurii)


Coeficientul ·de varia tic
B,iieti
Valoarea medi~
Fctl; Bâil!-ti ~ F~te. B~ieti
·-Abaterea
-- Fete
!;t;JJ1e:m.l
BSt(!ti + F::!k B f1ieti F~te B~tt>-ti ~ Fet~
Central superior 8.83 8,47 8L65 l.5 I 35 1.42 16,9 15,9 16.--t
Central infCTior l 9.87 9 , ')..... )- 9,56 l.7 L55 t,62 17.2 16,7 16,9
LJ.te.ral suut!.:-ior 11.9 l L75 i --- l l.82 2.35 2.35 2,35 . l9.7 19.9 19.S ~
Lat~m) infl.!ri-or 12.85 13.62 u.:n 2,45 2 2-15 I
,.,_tb' O ! 9,0 20,l ! 9.6
I I
Molar ( ~u~,eriur 16,9 17.05 16.95 2~75 2.85 t ~.8G 16,2 f l 6,7 16..5
. l7A5 ·· 2.85 3.05 I6, 4 18,S I73- -f
lvfolar l inforior
Car.ia s uperior
l 7.35
21,AŞ_ -· __
17 ..55. ·-
20. lS .
?.0.9 3.0
3.25
2.95 2.97 ! i3 .S 14,6 _ _i~-!::?. - -I
\ C"Jnin m knor
\_'\i\o\ar n inferior
ZL9
\ 25,55
\..._?..\o\ar '. \ ~;unc:rio-r \ '.!.4,9
2.0,
23,75
I
J 5

24,-i I
2-1.U
- '.'24-:75
..,-..~"jc;,
J,5 5
4 15
4.05
.3J~=
3.15

4
.6 '
.l--
J :.-1:s--7
--===-~ţY2
- -4 · .W---
~
t 5 .9 - ·
I 6,:H_J_6.4
- -l 6.2
16,4

18.4
Tl
16. 2
16,l-1
1 1.3 _ _ -
6.1

Î ~!!I!!-
- .
. - ~ " ~-
, 'LJptia molarilor secunzi se .rernarca ca erup 1nta1
~ 1· ·uura cu u . ..
111 _,'. ~· dibulari. apoi la intervale de f-2 ltmi cei maxilari:
1110 !·ir 1 nian
' , ';-
· · ,., · I I d " · ~ 25 30
Molarii se-cunzi infenon erup 1n 1nterva u c varsta „
luni, majoritatea studiilor raportând încheierea procesului
... la vârsta de 27 de luni (2 ani şi 3 luni);
} :vlolarii secunzi superio1i erup în intervalu? de vârstă 27-
30 luni, cele mai n1ulte studii indicând vârsta de 27-29
Juni (2 ani şi 3 luni - 2 ani şi 5 luni). I
I
Se ~onsiderâ că cn1pţi a dinţilor temporari are loc în limite normale I
I
dJc:i 'v ârsta de apariţie în cavitatea hucală se înscrie în intervalul I
I
:1 C()n~spunziîtor valorilor n1edii raportate la care se adaugă sau se scade I
I
:/ I
de do u ă ori valoarea abaterii standard (NOREN şi col., 1991). Din I
I
datele prezentate în tabelele 2.4., 2.6., 2.7. şi 2.8. se observă că I
I
valorile abaterilor standard sunt n1ai n1ici pentru primii dinţi erupţî şi I
I
mai mari pentru ultimii dinţi erupţi. După NO REN şi col. ( 1991 ),
intervalul normal de erupţie pentru primul dinte este cuprins între
luna 4 şi 10, iar pentru ultimul între luna 20 şi 36.
Există însă situaţii în care emergenţ a în cavitatea bucală nu se
înscrie în intervalul de vârstă arnintit, feuon1enu1 producându-se mai
d:.:.vr:~'. :e : au ~a~ t~rz~u, când se vo r)c.5te despre erupţie precoce,
fL : p _. .. t. ' l:!"Lppe rnt a1ziatu.

~ •
S,2 ·\Jnsiccra
~ _
c,1 eruptia

este

prec.1.')CC c;nd
,.
. 1 ct·1nte erupe
p nmu
rn c:inte:'. varste1 d 4 1 · · · . ,. .
C .. . e uiu, iar ult1111ul dinte 1nau1tea vârstei de 2 ani
nu at ton fac distincf ,., .. .
(ROTARU, 1999) Î ,re 1ntre ~~pţrn precoce şi erupţia prematură
mai devreme . n cazul erupţ1e1 precoce dezvoltarea dintilor erupti
"1 corespunde cu dezvolt , · · ·
n ino111enru1 . area pe care trebuie să o aibă dintii
d emergent~1 în . " ,
enti ţiei pre , cavitatea bucală. In schimb în cazul
I
. :...
mature d1nţ11 cru . . .
Se consideră .- . . pţi m<1i dcvrcn1e Sunt znai puţin dezvoltati.
du1 .~ ,. ca Ct llpţ1a est ,.. .~ . .
. · c intarziată dacfi pri1nul dinte crupe
i
Jet vnrsta de I ..
S an, ic1r ulti 1 <f
" t 11P1eci,1z·1 c, „ inu uite după vârsta de 3 ani.
, '1 lll eruptia di til
A

intarzic ·1 .. . .
n c decnt eru ·. . · n. or (cn1poran sunt n1,u frecvente
. Pf.la p1ecoce (ZARNEA , 1,lVIa
· . , ).
62 --------------------...!~
Ped
odo,,r· ' .I ~

- .. leter,nină JJaria,tii în liniile fiziologic


2.4.J.1. Factonz care l .. . . ... . e
. . . ,. liinite hz1olog1ce fo,utc larg 1 dat .
Erupţia .. vanaza ulin. eruptiv de ntmul . b. 1 . d
10 og1c e dezvo1tar
o~:tă
li · ărll proces u1 .. , c al
con: ţio~ . d redispoziţiile genetice (WEYERS, 1968 citat de
copilulut ŞI e P . . VOJNEA C., 1995).
BRATU, E., GRIVUi 01 ŞI . .' .. ~ .. .-
,. .. . . . determină vanaf.11 Jn l11111tc nonna]e ale crur tie·
Intre factoru care · . _ 1
· 1 " l
clintilor tc1nporan s-au . uat in c L . .sc ut1e ·
. ~ Greutatea copilului la naştere ;
~ Sexul copilului:
? Influenţa 1naternă;
~ Evoluţia sarcinii şi
na~tcrea;
~ Apruienenţa rasială şi etnic~i;
> Starea socio--econornică şi nutriţia;
~ lTnii factori de 1nediu;
;;> Influenţa genetică.
La copiii cu greutate mare la naştere s-a observat că prin1ii dinţi
erup mai devrerne.
În privinţa influenţei sexului copilului asupra' erupţiei dintilcr
te1nporari nu există o unitate a punctelor de vedere. O serie de sticlii.
citate de S1\LLEMI şi col. ( 1994) subliniază că la btîieţi, cu unele
excepţii, dinţii temporari en1p 1nai dcvrernc decât la fete. Astfel:
DEMIRTI.A.N ( 1986) arată că băieţii prezintă un n1odel de entpP~
precoce. T ANGUA.Y (1984) ~ într-un studiu pe copii francezi
canadieni constată că dinţii ten1porari, cu excepţia pri1nului 1nol~
erup mai devreme la băieţi. I-IĂCiG si ~rARANGER ( 1986) observa
~celaşi I_uc.:ru la copiii suedezi, cu ex.;epţia molanilui secund inferior
o ar obun· d1·fi.ercn.e
· t sc,nn1
• · fi1cat1ve
. . . numai pe ntn1 inc
stat1sttc · ·i.-,·1\ ol
lateral tnaxilar ş i caninul tnandibul<tr. .
, GRI:::U_!i col. ( l972), citat di! BRATU, E. şi col. , 1995, conswr1~
111
c,i la ba1etu normo
. . · pon dera1·1 ş1· la cei n ăscuti pre1natur prH· n1·1 d..u·
en1p ma1 devreme ele ""t I 1.c
~ . .. cn a ete, ,,.111 ttmp
• .
ce la supra ş1• su hPo11de1
· a
erup ma1 tarziu.
I
I
63
~ ~ I
I
, R.NEA, L. ( 1983) arată că pr11nt1 dinţi apar nrni devreme Ia I
ZA. .. u ca unnătoarc l e grupe d en t arc sa~ crupa~ ceva 1na1. I
v··~u p~nlf
:iie ' . f·"te aceasta în corelaţie cu creşterea în greutate care se I
dtvr-.:-rne 1d t..: , ,. I
[ace mai rapiJ la rcte. . . ~ .. ,. - I
Alti autori nu ev1denţ1aza dii~rcnţe intre cele doua sexe I
rKREIBORG şi col, 1991, SALEEMI ~i col., 1994, BRATU, E., 1982). I

' In ~1ucnţa n1aternă se- repercută asupra momentului apariţiei I


I
primilor dinţi te1nporari. Se constată că prin creşterea vârstei mamei
I
şi a numfirului de naşteri creşte şi n1edia vârstei de erupţie. După I
GRI\'U explicaţia probabilă a acestui fenomen ar consta în epuizarea I

prog r~sivă a aparatului hormonal matern odată cu avansarea în vârstă. I


I
Acelaşi autor remarcă o corelaţie între vârsta mamei şi greutatea
I
copilului b naştere, copiii niarr1elor tinere fiind mai dezvoltaţi ş i I
:r c> :~i:'11:1nd ş i o eri: ptie c!entar,1 precoce.
ir. (. azul dis grav idiilor, la copiii nuscuţi pre1natur sau subponderali
I
se co 1stată întfirzieri în erupţia prunilor dinţi, explicate de GR1V'C
I
prin hipodezvoltarea generală produsă datorită hipoxiei la care este I
expus făhtl. I
La copiji născuţi pren1atur se îru·egi.strează întârzieri în erupţia I
primi lor dinţi temporari (ZARNEA, 1983 ) .. I
I
E ·istJ ciif1.;renţe pri vinci erupţia clinică (emergenţa) a dinţilor I
ten:r,crari în funcţje de apanenenţa rasiahl şi etnică. Totuşi fu cazul unor I

înt.âr.1.:cri în erupţie diferenţele dispar în jurul vârstei de 1,5-2 ani. I


I
,'
Dtşi se apreciază că starea socio-economic,1 şi nutriţia par să nu
I
a· bJ egărnră cu emergenţa dinţilor tc1nporari, totuşi în ţările cu
1

I
ma~r: utriţ ie severă ~i boli aferente ele pot infltrenţa erncrgenţa dar în I

mai in.ică rnăsur(1 decât influenţează cresterea somatică si scheletală. I


De'iri t J · · ' • I
' ,. u nutnţ1onal are irnpact mai puternic asupra dinţilor a Cllror
I
form
. . tirc are loc înt1-un · ·
tunp · · · ·1or
1nm· scnrtt aşa cu1n este cazu1 1nc1s1v1 I
SI l!TPiact m· · ·el
" ai re U!-; sau absent asupra dintilor care se f armează într-o
1
• I
peno··<H · ,
, '· '. ma, 1unga de tin1p. În felul nccsta se pot explica întfu·zierilc I
,nc,'' Pl · . .
,1 .1 pnm tlui grup de di11ţ i şi recuperările ulterio;1re la copiii din
I
·
I
I
Q _____________________~Pe~
4
. ,.. de dezvoltare (AL V AREZ şi 1''1AVIN, 1983 citat
tăn1e 111 curs ., de
SALEEMI şi col., 1994). . . .
_,. -t r.a cu influenta
fu 1egam , factorilor de n1ed1u . deşi se admite· c,,.aea
r i"'n cazul erup·tiei dinţilor ten1porm1, s-a observat Oen, .
este re dusa · . . .. . _ . ,. u.pţ1e
mai accelerată a incisivilor ten1poran la cop111 d1n ţanle dezvoltate ale
căror mame sunt fu1nătoare (RANTA I<ALIO 0i MAI(INEN, 19 84
OlJNSTED, 1987, citaţi de SALEEMI şi col., 1994). '
Influenţa genetică intervine în erupţia dinţilor te rnporari cx:stfi :~ d
tendinţe fan1 iliale spre o erupţie precoce sau tardiv ~i~fără a exjstc: vr1;,)
sen1nificaţie pato1ogicâ (I<REIBORG şi col., 1991).

2.4.1..2. Factori patoluglci care deterniillă ,,ariaţii ale enLpfiei


dinţilor te111porari
Diferitele boli generale pot determina întârzieri sau pot grZihî
ritmul erupţiei <linţilor ten1porari.
Întârzierile în erupţie s L111t n1a1 f recven te ~J de re g ul<\ i n t~rc:-iet1Lei
toate grupele dentare. Dacă dinţii nu au început sa apară în timpul
primului an de viaţă, trebuie suspectată o cauzti generală a întârzierii
(TEN CATE, 1994). Între afecţiunile generale care se însoţesc de
întârzied mari în apariţia dinţilor temporari se nun1ără:
)> Luesul congenital;
» Rubeola prenatală;
> Rahitismul;
> Unele boli genetice;
> Unele boli endocrine
. Între bolile genetice însoţit~ de emptia întârziată s~ numără
sindromul Down . (tri,somia
. · 21 :
sau n1ongolo1s1nul) . ş1. osteopetro.la.. _ .
La 75% d1n pacie ti"1 . s1.· l . .. ,. ." ·z1crt
în eni ., n, . .~-u nc ron1 Do\vn se înreg1streaza 1nt,H _
. p~a ambelor dentiţu (REGEZI şi SCIUBBA 1983). în legătura
cu d1nt11 te1npora · · ' . 11 u a
ap ~Mtt · " _ · n s-au observat situatiî în care pri1nul dinte
pana la vâ . . · . · 11t1
crupseseră "' .. rsta de do1 aru, la vârsta de patru-cinci ant ·1·
'&J. 1.

1nca toti d · · · 1~ uni


· inţu ar la vârsta de 14-15 ani mai persi st au
I

I
I
65
odica 1_L,E_u~ca~.- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . : . . ; . : ; ; . . _ I
R
~ I
ari De semenca s-a constatat că nu se respectă ordinea de I
dinţi tempor . . I
. (McDONALD ş1 AVERY, I 994). I
erui,0cA RODICA şi CUREU !vLA.GDALENA (1999) descriu cazul I
I
. ui copil în vflrstă de doi ani la care singurii dinţi erupţi sunt cei doi I
~n .. -\-.- centrali
II!Cl~l ' 1 '
inferiori si
'
cazul unui copil în vfirstă în vârstă de un I
I
an .SJ- , 1nsnrczece luni la care molarii doi au erupt 1nai dcvren1e decât
L •
I
I
iiKi ~n ·! i latera li inferiori şi caninii (fig. 2.3.)
I
fig . 2.3. Fonnula dentarei a unui subiect de sex 1nasculin în vârstă I
I
de un ,m şi 11 luni I
I
I
5.5. 5.4. 5.2. 5._l_, 6.L 6.2. 6.4. I
I
8.5. 8.4. 7.4. 7.5. I
I
I
Ostcopdroza este o afecţiune ereditară caracterizată printr-o I
cre.5tcrc simetrică generalizată a dcnsitCtţ'ii scheletului şi anon1alii ale I
I
remodelării resorbţiei osoase. Trăsătura caracteristică este absenţa I
resorbţ i ei osoase fiziologice datorită Dctivităţii osteoc1azice reduse. I
I
fotrc mnnifestăriJe dentare se citează: I

> Erup~a întârzjată; I

> Absenţa congenitală a dinţilor;


> Dinţi ncerupţi şi malformaţi;
> Hipoplazie de smalţ~
» Structurarea defectuoasă şi îngroşarea anormală a
...
ligamentelor peziodonta1e cnre duc la exfoliere prematură .
fn ace as Ul afecţiune erupţia întârziată se datoreşte anchilozei
osoase, absenţei resorbţiei osului alveolar, form-ării de pseudo-
odc~ntoame în timp1.1l genezei apicale (REGEZ[ şi SCIUBBA, 1989).
ln CiidruJ bolilor endocrine, bolile generate <le insuficienţa tiroidiană
se însoţesc de î11târzie1i se însutesc de î11târ1.ieri în en1p~a dcnt,u-ă.
Deficitul secreţiei tiroidiene se r~simte la nivelul întregului organis1n
d~torită intervenţiei honnonilor tiroidieni în procesele de creştere şi
diferenţiere. lJeficitul influenţează şi erupţia dentară, tiroxina fiind un
66 Ped0 ~

horrnon rcglator al erupţiei. Deficitul tiroi~ian i~ucnţeaz~ şi forrnarea


creşterea, dezvoltarea şi activitatea funcp?nala 3 ~es~lu.nlor . din sfer~
bnco-n1axHo-faciaHL Gravitatea tulbun1nlor . vanaza 1n_ funeţie de
' lllOlTH~ntul apariţiei insuficienţelor tiro 1diene şi de gradul rnsufi cientti
cele 1nai accentuate existând în nuxedernul congcnila] prin agcne7,i~
tiroidim1ă (NIILCU şi NEGREA ADRIJ\NA,. 1970).
în literatura de specialitate există nu1neroase studii clinice sau
experi1nentale privind aspecte ale en1pţiei dentare în hipotiroidism. În
Ro1nânia au efectuat asen1enea studii TĂNĂSESCU şi col: (1961 ),
!vITLClJ ŞT. şi ADRIANA NEGREA:( 1970), Elvira COCARLĂ si
col. (1976, 1977, 1979, 1984), GRIVU şi col. (1970). Făcând ~
sinteză a datelor din literatură, în insuficienţa tiroidiană primar,1
congenitală (1nixeden1ul congenital) se constată:
....
~ Intârzieri atât în erupţia dinţilor ten1porari cf1t ş i a cc.lor
.
permanenţi;

f> Persistenţa dinţilor temporc1ri peste lirrutele fiziologjce.


Uneori, unii dinţi te1nporaii r,ln1tin pe arcadă şi după
apariţia succesorilor permanenţi dând aspectul de „arcade
duble" (FRlCI(ERT, 1952 şi I(ORIG-îAUS, 1960, citaţi
de MILCU şi NEGREA, 1970).
~ Perturbări în ordinea de apariţie a dîntilor.
E}i.:pţia dinţilor temporari se face cu întârziere de până la 4 ani fată
de varsta cronologică, cu o 1nedie de 3 ani după Bll~LD r l 911) citat de
i1ILCU · NEGRE · ·· . \ - · .
.. şi A (1970) sau de 1,5 până la 3,5 ani dup(1 accstia dm
urma. Gradul
.: . de întâr ziere
· · este. d.ucc.t. proporţional
. . . tiroidian.
cu deficitul .·.
Deş1 cu frecvent1 red .. ... d . . .. ,.
. ·' usa in ent1ţ:ia temporară există si situaţ11 111
care erupţia este prcco, A , ,. , ~ . - .. _, . , . . . ,,
lac · ., ce. şa se 1ntan1pla la cop1n cu h1pertiro1d1e sau
c1 c<1re fac febre eru ti " . . . .
nu1n·ti g P ve. In cazul febrelor eruptive sunt 1nfh1enţc1te
' rupe1edentare
În situaţii m curs de erupţie (Livia ZARNEA, 1983).
A

erupţia este atât d


extrem de f ·r ·at
ra~ei actorul etiologic nefiind clan ic ,~
e precoce incnt .. d' . . bucala
A

1n n)o1nentul .. a unu 1nţ1 există în cavitatea


naşten1 sau e
rup ,in
. pruna
. lună de viată .

.
~
·-~·---·--
:: • ,

67
I
11(',,.;:.:.;---
.1/C'tlll - - -•
~ .
1 Di11tii !latali şi neo1u1tah
2·./. '·· · . · l"ll. se înteleg dinţii prezenţi în cavitatea bucală în
· d'11u
1 ua u ·
da
pnn · , ·ii iar prin wnţi neonatn 11,· wnţu
-1~ · • •
care erup 1n .... •
penoa
1entul na~teI ' . ~ . d. . . . . . fu .
mon . ~ ( . na lună de viaţa). Aceste enu1run, 111 ncţ1e de
inatala pnr · ţL · S VARA (19 O
per , entul erupţiei, nu fost propuse de -~AS~ ~R ş1 A . . . ~ ~
01 1
n: •. ,, RUSiv1AN, 1991). Ca tennen1 smonun1 s-au rnm utilizat: d1nţ.1
c1rat1 di..; . . . - . d ··
· , .. 1· Jinri predeciduali? d111ţ1 teta 11, cnt1 t10 praecox.
cor.0.t. 111..1 1. t . __ . . • . - •
··. · · . cali sau neonatalt pot h d1nt1 din scna normala, erupţz
Dwţ 1 1 nc1 t • •

. t ,r sall precoce sau dinţi supranumerarL


prem..-1 t. ' , . . , ,... , . . ...
Frecvenţa ace.stor dtnţ1 este toane redusaJ datele d1n literatura
variind în limite destul de largii în funcţie de 1netoda utilizati1 pentru
obtinerca informaţiei. Astfel, valorile variază între un caz la 800 de
na;reri, I la 2000-3500 de naşteri, 1 1a 6000 de naşteri. Frecvenţa
reală este dificil de apreciat deoarece multe cazuri pot rămâne
neînregistrate (KAI(ARANTZA-ANGELOPOULOU şi col., 1993).
1v1ajoritatea autorilor subliniază că acGşti dinţi sunt mai frecvenţi la
sexul feminin; de asernenea că dinţîi narnli sunt 1nai frecventi decât
cei r~eon:.itali şi că cei mai 1nu1ţi (90-95l,t ) rcprezint,i dinţi ten1porari
din -,tria 11ormal;1 (RUS!vlAN, 1991, l)ELBEM ş1 col., 1996).
De obicei, dinţji 1rntali sau neonatali sunt incisivi 1nandibulari, dar
nu sum excluşi nici alţi dinţi. Statistic se precizează că în 859b din
cazuri dinţii natali sau neonatali sunt incisivi inferiori, în 11 % din
cazuri sunt incisivi superiori, în 3% - molari inferiori şi în 1% - molari
s
uperiori (BODENHOFF şi GORLIN, I 963, citaţi de
KAKARANTZA~ANGELOPOULOU şi col., 1993 si DELBENI şi
col., l 996) • Frecventa •
r.onrt· -· · ·1 · 1 · ·1 1·
l.' ,, e rara a canun or s1 1no an or nata 1 sau

neon~tal'. este subliniată -~i de RUSlvfAN ( l 99 l·).


Difcnte .qudii c1·t·1te· (le RUSJ\.·1AN .. . . d. .. 1· .
neon· t·
11 111
. . i . '\ .,
1v ', au aratat ca · 1nţ11 nata I ş1
' <1 p·ir s1n t · "1 ·
,1stfeJ id . ... '_ le ne n propo111e de 38 pârH'i la 76%, susţinând
Ct.::a cn acest tip d d.1 . . . .. . .
a gcnne . e uţ1 sunt rezulLatnl unei poz1ţ11 supcrf1c1ale
uu1ui dentar s · , . . . . ,., . ..
IlJtali s, . · e citeuza şi cazun extrem de rare Hi care d1ntu
"rn lllultipli. Astfel, s-a descris cazul unui băiat cu cinci dir;ţi
- ---------~
Pcdodn, 111-

-68
. unul in ("c 1 ·ior Ş ·l Pr i ~-
. . .. 1· c.iinue c,tre . l . , ,1
. r· r1· i·nwturi 3 inc1s1v1 lnte1,1 ,. /\r..:GELOPOULOC ~1 ,~(>I
r1,1 <1 •. • R.ANTL/\ - J~ ...,_ • • • • · · ··
,11 01 il ri superron ( KAKA 2 1 · r1ţi 8 inc1s1vt ş1 4 d1nţ1 cu <1Sper·
. a Cll l C I • ·1 .,
1 unui.
1 . ,
99 ,ţ) prccuni şi cnzt1
.
. .
l ·Ic hc1111,uc,
. ··1tle atât la 1nax1 ar cât Ş i l
?.
. d' puq 1Je arll ,c
de 11101an, 15 .., • . I 1998)
oNrALVESI s1 co.. . .. · 1· .
nwrHlibulfl ( G ""' · tuJui clinic d1nţ1J nata 1 şi neonat .
. d •dcre al aspec . a11
J) 1n punct e ve. ~ . forrnfi şi dimens1une normală. Alte .
. d Ie rnat 1nultc on, _ . ari
prcJ.intcl, e cc . .1 rezintă culoare galbu1-n1aronie op .
. .· fonnă conică $ P . _. ac:a
sunt rn1c1, au . RIM()SCI-I 1995). Mod1ficar:lc de culoare
( \1A THE\VSON şt P l · '. , . . . , . . Pot
- . . ~ c ,. "-tzul cu c1lnt11 nntdlt n1ult1pI1 dc ~,cns ante( ~
·i Vrtnabtle. Ast1e1, u1 c, . . ~ io1.
: . . .. culoare f'ri-gălbLtle tran s luc1dn .
Jt1C1S 1Vlf au · ..;, . _ .. _
• •• i • ttiri·
J.)intu sunt 1111a . - ; cu rădiîc1na
·· n ctonnnta sau fonnata foartr, ~- t·
1J Ll _1 ,.
Srn (!JtuÎ şi dentina prezintă diferite defecte de_structură. Srnaltul e%:
subţire, mineralizat nonnn.l sau este hipopla7..1~~ cu grade diferite de
inineralizare şi absent în unele zone. Dentina poate prezema 0
dispoziţie atipică a canaliculelor dentinare, în special în treimea
cervicală precu111 şi zone de osteodentină. Carnera pulpară este
voluininoasă, cu pulpa de aspect norrnal (LONG şi col., 1994, cita:·
de DELBEM şi col., 1996). De asemenea~ se constată absenta tecii
He.rt\vig şi
lipsa cimentului (RUSMAN, 1991).
Datorită absenţei n1dăcinii sau dezvoltării sale minime, dimii sun~
menţinuţi pe arcadă prin intermediu I ţesutului rnoale. Cu cât gradul ce
imDturitate radiculară este mai rnarc_ cu atât dinţ,ii sunt mai mobili ~:
se vor exfolia n1ai repede. La ase1nenea dinţi există pericolul de afi
înghiţiţi- sau, mai grav, de a fi aspiraţi..
La copiii cu incisivi natali sau neonatali alăptatul creează
disconfort mamei prin durerile produse şi ulceraţiile de la nivehJ
mamelonului. în acelaşi timp, marginile incizale, ascuţite uneori,:~
produce ulceratii ale li1nbii si buzelor copilului. Ulceraţiile lingu,..
. I \

1- 1 ·fultn 1·1d'U
1 •

sunt Ioca11zatc la nivelul trenului si pe fata ventra au vn . ;j .l

şi Sunt cunoscute ca boal~ lui ·RIGA-FEDE (MATI-WW · 5O0

PT{IMOSC}I, 1995; SCUI,LY şi WELBURY, 1996).

...
I
I
fica Lu~<-'!.!..a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~6~9 I
:,:2!--~
R
I
Etio!og:in acestei fornie de erup~.ie precoce nu este încă bine I
· . t·i Îiltre posibilele cauze s-au propus: I
cJUCll1,I "· . . _ .
> Pozi~a superficiala a gennen1lor dentari~ I

),;, Creşterea vitezei de erupţie în tiinpul sau după stăti febrile ~ I


I
}· Luesu] congenital;
I
}- Tulburări endocrine (mpertiroidie); I
:r Deficienţe alin1entare; I

> Transmiterea ereditară (1vlASSLER şi SA VARA, 1950, I


I
citaţi de KAKARANTZA-ANGELOPOULOU şi col., I
l 993, FRIEND şi col., 1996). I

Diritre posibilele cauze~factorul ereditar pare a fi factorul etiologic I


.,
! I,
cel mai acceptat. El este su.stinut de ur.n_1ătoarele argumente: I
I
'[,,
I li > Dinţii natali sau neonatali sunt n1ai întâlniti la n1ernbrii I
Je aceleiaşi fanu1ii, modul de transmitere fiind autosomal

o dominant (BADENlIOFF şi GORLIN 1963 şi HYATT, 1

1965, citaţi de K.AICARA~TZA~ANGELOPOULOU şi I


ea
I
.te col.,. 1993). BADENHOFF şi GORLil'-1 (1963) citaţi de
I
DELBEM şi col. (1996) şi de McDONALD si AVERY I
,, ( 1994) arată că la 14)59~ din copiii cu dinţi natali sau I
:ll
neonatn.li c1ceastă caracterist ică se regăseşte la părinţi, fraţi I
I
sau rude apropiate:
I
nt Y Dinţii natali şi neonatali pot fi întâlniţi în unele boli I
·'e
,,
genetice (disp1azia condroectodennală, discefalia oculo- I

mandibulară
sau sindrornlll HALLERMAN-STREIFF, I
I
fi pachyonychia congenitală) . De asemenea, în despicăturile I
,. labio"palatine, în ciclopie, în steatocystoma rnultiplex. I

In legătură cu existenţa unei relaţii între erupţia precoce şi o boală I


generală sau un sindrom McDONALD si AVERY (1994) consideră I

Ca ace·1·ta
w ' I
I
. (~ nu este concludentă, dnr ·
trebuie avuta- totuşi
· · "'m ve· dere "11 1 I
gnosti 1 .. • • . .
di ;1
· · cu. --:il lrdtamcntuJ d1nt11or natah. sau nconntah.· I

. ,duita t...L;rapeutică
( Coi . ' . - r· ,. cvtr'\Ctic
co nstă fie în expcctauva ie 1n ,\. ( · · I
)p;1u Ika s --. , .. . . I
' e 1ace m funcţie ck :
I
I
godf!-...::'a:....:L::;.;.;:..u:-.< ---------------------6~9
·''..:...' I

Etio logia fornie de erupi.ie


1 acestei
1)feC()C"~ 11 u e.ste încă bine I

elucid:1L.1. Între posibilele cauze s-au propus:


> Poziţia supcrficiaJă
a gennenilor dentari '.
'
I

),., Creşterea vitezei de erupţie în ti.inpul sau după stăd febrile · I

j, Luesul congenital; '


I
} Tulburări endocrine (hipertiroidie);
Y Deficienţe alimentare; I

> Transmiterea ereditară (MASSLER şi SAVARA, 1950, I

citaţi de KAKARANTZA-ANGELOPO.ULOU şi col. ,


I
1993, FRIEND şi col., 1996).
Dirit re posibilele cauze~factorul ereditar pare a fi factorul etiologic I
cel mai acceptat. El este sustinut de unnătoarele argmnente: I

> Dinţii natali sau neonatal(·\;unt n1m întâlniti la n1ernbrii


I
aceleiaşi fanu1ii, modul de transmitere fiind autosomal
do1ninant (BADENliOFF şi GORLIN 1963 şi HYATI, 1
I

1965, citaţi de I(AICARANTZA~ANGELOPOULOU şi I


col.,. 1993). BADENHOFP şi GORLfi\I (1963) citaţi de
lt
l)ELBEM şi col. (1996) ş i de McDONALD si AVERY I

,, ( 1994) arn tă că la l 4,59~ din copiii cu dinţi natali sau I


:Cll
neonatali această caracteristică se regăseşte la părinţi, fraţi
I
sau rude apropiate:
;U\\.
I
P Dinţii natali şi neonatali
pot fi întâlniţi în unele boli I

i\/J genetice (disp1azi a condroectodennală; discefalia ocuio- I

mandibulară sau sindrornnl HALLERMAN-STRElFF,


I
pachyonychia congenitală) . De asemenea} în despicăturile
I
labio-palatine~ în ciclopie, în steatocystoma 1nultiplex.
În legătură cu existenţa unei relaţii între erupţia precoce şi o boală I
generJlă sau un sindrom, McDONALD şi AVERY (1994) consideră
I
că aceasta nu este concludentă, dar trebuie avută totuşi în vedere în
I
diagnostjcu l ~i tratamentuJ dintilor natali sau ueont1tali.
. Coiidnita terapeutică cons~ă fie în expectativă fie în extracţie. I
()p \i urn·.a se face în funcţie de :
I
70
- --/> ,·tl, ,/, , r trr
·--
)o> Tipul dinte lui (dint e din t~rrn n ,1 ma l :l ~.,11 eh ,u
supranu1nerar);
}:> Gradul de maturitate si de ntobititatc:
I

» EventunlcJe riscuri, dintre t.:nrc cel n1ai pc.ncut os ·~te


aspfrarea.
Exan1enul radiologic are un rol important în ~tahilirea ntin1<hnii
terapeutice. Radiografia evidcnţiaz,l gradul <le clezvoltnre r ad iculilr~
I
relatia cu dintii vecini, dacii dintele în cau1 ~i fn cc parte din , "r· '
t

nom1ală de dinţi te111porari sau este un dinte 1'upranunH·.rar.


•" \# I"
În general se reco1nandc1 extrnct1a dinţilor supranu1ncrari ~i p~ht, .\re;\
dinţilor din seria norrnaJă pentn1 a evitR apariţia 1ulbu1 ;iril or fun ct1trnaL,.
În cazul dintilor din seria nonnală se indicc'1 cxtractia daci\ din",
I
.
tt <lU
1nobilitate excesivă şi exist,1 pericolul exfolierii şi aspir[trii s,,u da ,c\
produc leziuni trau1natice ale lin1bii sau lntzclor. Aceste leziuni
traumatice se pot însfl evita prin rotunjirea 1n~rgini1or dentare as<..:uţite
cu discuri de hârtie Soft-Lex (3IV1).
Pentru evitarea dnreiilor din timpul suptu1ui ca si a kziunilor
t1c1wnatice ale sânului 1natcn1 se rccon1andă supri111arca alrq1tatul1ii şi
hrănirea cu biberonul. Totuşi, se p2re că copilul ~in1te d1~confor~ul mt1 i: l'i.
droarece în scurt timp reuşeşte si1 sugă h1rfi a 111ai „rr\11.~ca·\ fădlnd ~:.'tfel
posibil alăptatul în continuare (McD()NAf~D şi ,~VERY l 994 ).
DELBEM şi col. (1996) au obţinut rezultate bune în cazul păstrării
a doi incisivi natali din seria norn1aHL Tratamentul a consu,t în
um1ărire periodică, igienă dentară prin ştergere
cu tifon în1nuiat într·
o soluţie de apă oxigenata 10% şi apă distilată în -proporţie de l:3 ~i
aplicaţii locale zilnice de fluorură de sodiu 0,02%. La contrnld
efectuat la o săptămână dtipă consultaţia iniţială a fost observată 0
ulceraţie pe faţa dorsală a limbii. Ulceraţia s-a vindecnt con1plet dupll
o săptămână în urma rotunjirii n1,1rgînilnr incizalc tăioase ,·, .a
.. · n·tn
aplicatiilor de solutie VASA pc leziune. Cazul a fost unnănt ţ
• .· . . .. , · rez.r nt~J
controale lunare. Deja la vârsta de 6 luni d1nţn nu m,u ~- r~:
.. . .- sivu late,,
znob1I1tate, iar Ia vârsta de 9 l1tni, când au erupt inci.
--
Rodica Luca
inferiori, răd,1cinile erau încă în forn1are. --
71

Jn si{tiaţiile .în care se indică (~xtracţia ea t ... b . ~


- ..- . , I . ,:-- -- .. ' re u1c fatută cu
,rudcnţJ dntonta riscu u1 sc1ngen.tn1 exce 8 ive A ., .
1 -~ ~ . _ ccstd este mouvul
,entn1 C[ltc M.A. fl-IBWSON ş1 PhJMOSCI-l (199S ) , , _
•. •
1

f -- , -=- ·• • .- - - • • rccom,md,t ca
.
c.x :r.il.·p a sa ~e L:t~d- dupa prunele zece zile ele viaţă, iar RUSHMAN
(199 ! ) siî se aJnun1streze nou-născutului vita1n1na K.

2.4.1.4. Se11uie clinice


Erupţia dentară este un proces. fiziologic, natural, care se produce

Q
de obicei fără problen1e. T'otuşi, Ia unii copii erupţia dentară se
însoţeşte de o seric de nrnnifestări locale şi generale, fără a face parte
\,

din patologia infecţioasă a erupţiei dentare, patologie care se studiaz,î.


pe lnrg în cadrul chjn1rgiei oro·-n1nxilo---faciale. Aceste manifestări
nein fecţioase preced snu însoţesc faza clinică a erupţiei dentare.
mon1entul apariţiei în cavitatea bucalii. KOCH arată că la cel puţin 2/3
din copiii în vârstă de până la 1 an erupţia dentară se însoţeşte de
sin1ptorne locale cu grade diferite de severitate. MATHEWSON şi
PRfMOSCH ( 1995) subliniază c,l aceste manifestări sunt mai
frecvente în primele 4-1 Oluni de viaţă, perioadă în care are loc erupţia
incisi vi1or. ANDLOW şi ROCK ( 1996) consideră însă că incisivii,
fiind dinţi mici, erup fără nici o dificultate, în timp ce molarii} dinţi cu
dimensiune mai mare, erup cu dificultate.
La cei 1nai rnu1ţi copii, singurele simpton1e care preced erupţia
dinti}or ternporari sunt crc~terea fluxului salivar şi dorin1a copilului de a
introcl11ce în gw'fi deget.ele sau difelite Ot)iecte pe care le are la îndeinâmi.
., - · - · · d·nţi 1or
Intre sernncle generale- care se pot asocia cu ei uppa 1
te1nporari se enumeră:
- iritabilitatea, nehniştea, agitaţia;
- perturbarea somnului;
- inapetenţa;
- cre~terca ingerării de lichide;
- roşeaţa pcriorală.
-----------------
72

..s. I. a 1te s1mptorne


_
·
• •
generale între ,
1

tegu.r nentara ş1 chiar convulsiile 'lu f


care crupul d'
J>ednd 11

.' tareea, fehra


' 11i
.~
) < ost asociate , cri.:p· ·
S-a den1onstrat, însă, că aceste sinlpt cu erupţia d ~1rJ.
dentare, ci. sunt expresia unor afectiu ,. ome nu sunt . entar2
. specifice eru . ,.
. . ·' . n1 generale C' , P~1~·
HCeeaş1 pcnoadă de. timp. arc evoJuea?,ă η:
McDONAl„D şi AVERY (1994') citează , ·l ~·· .
TASANE . ,. . . co11c uz.1tle stu 1·
. N .care d.rată ca erupt'1(-1 dent'tr;,
• ( a
( i. .
'i )teetlllng")
l n h:1 1,
\ I

creşterea 1ncidcntei infecţiei la crestcrea t:\ .. nu dti(:c Jd


. ... . • ' , r- ', etnper~tnr11 , a V.S.II ~ ,
sau a numarultu de leucocite. De asernenea nu p d . · uiv
. .. .. . . . . . . 1
ro uce ciaree, tulb .:
1esprraton1, perturbarea sorn11uJu1 s1 n1c1 nu determi ·- d · ură;
, ,. . . , . na onnţa de a freca
ure.chec1 sau obrazul. In schimb generează nelinişt ,. ·
. . . . . ' . , . e in tunpul ziie1
ere~ terea secreţiei salt vare s1 scurgerea acesteia din cav1·r t h ·
. _ . .· . .. a ea ucald,
eventual scaderea . . apet1tuh11 şi creşterea dorinţei de a suge degetul ~ 52
de a freca gingia. In privinţa n1odificărilor locale~ la o treime djn cop:ii
exa11linaţi mucoasa din zona de c111pţie nu a pre1,cntat. modificări , !, 0
treilne a prezentat 1nodificări uşoare şi la ultima treir11e - modific~ri
marcate} însoţite adesea şi de prezenţa unor mici hemoragii .
Iufla1naţia ţesutului gingival îna jntea erupţiei co1nplete a coP)a:;~1
dentare 1nanifestată prin roşeaţă şi tumefacţie, poate determu:a
1

apariţia unei dureri cu caracter ternporar, care se va re1nite în câteva


zile. (McDONALD şi AVERY, 1994).
.Pentru prevenirea iritaţiei gingivale se recomandă realizat:a
igienei orale a copilului şi în1piedicarea acestuia de a introdurce .~
. . . " . , pot tOll 1

gură ob1ecte n1urdare ş1 contondente. In acest scop se

cotiereie (ROTARJJ, 1999). · . d···ti :,r 1

Tratarncntul manifestărilor clinice care pot însoti erupţ1_a


. . . ,. ., . d .t 'lteP n1an1fes
,r ;~~i;
ternporari este s1rnpto.111at1c. In fu ncţ.le c gravi < •

clinice se urn1ăresc următoarele obiective: . .


1
- calmarea iritatiei locale dată de pniritul gingiva '
'
- calmarea eventualelor dureri;
liniştirea copilului în tin1pul zilei;
liniştirea copilului în timpul nopţii.
I
I

R dicar .f~~l:!.!tt~:a~-------------------~7~3
:.;.!!.;.-- I
I
Înainte de instituirea oricttror n1etode locale sau generale de I
tratnnH-!nt trebuie să se producă o liniştire a părinţilor explicându-li-se I

că starea clinică a copilului se datoreşte unor si1nplome care însoţesc I

' în unele·simaţii cn1pţ1a dentară, f5ră a avea un subs trat patologic. I


.lJ i Ic: I
l C,ilnrnrea iritaţiei gingivale si a eventualelor dureri se face prin
I
ice (1 f)lasa_j :ocal g1ngival 5i aplicaţii tupice de preparate medicamentoase. I
'Ul~ t1a:-;ajul local gingival se poate realiza în diferite moduri: I

61.lrărj - frecarea ging iilor cu uu tjfon îrnnuiat în apă rece I


I
i freca
(TSATSOURIS, A. şi col., 1986);
I

Zile'li - folosirea unor obiecte curate (McDONALD si AVERY I


' '
1994~ lvlATHEWSON şi PRIMOSCH, 1995) sau a unor I
ucala I
jucării speciale (NOREN şi col, 1991; ANDLAW si . I
ul sau I
ROCI(, 1996) pe care copilul le poate introduce în gură,
Copiii I
pc care Ic poate muşca sau suge} prin presiunea n1uşcăturii
·i, Ia o obţin5ndu-se şi o calmare a durerii. Jucăriile trebuie
ific~ti confecţionate clin plastic n1oaie, trebuie să fie netede, să I
I
aibă o formă care să ~ati s fac ă dorinţa copilului de a le
I
~oa:1e1 iwrodL1cc în guni. NOREN şi col. (1991) recon1andă I
nnina inelele. de cauciuc, deoarece sunt uşor de curăţat, nu pot fi I
înghiţite şi nu traumatizează gingia. Trebuie evitate I
:âteva I
jucăriile cu suprafaţă aspră deoarece acestea contribuie la
I
creşterea iritaţiei. De asemenea, trebuie evitate jucăriile de I
izarea calitate inferioară, 1 ,ieftine", care conţin niveluri crescute I

JCC în I
de plurnb (ANDLA W şi ROCK. 1996);
I
folc1~1 - utilizarea ali1nente1or penlru „teething'' - pes1neţi suu I
biscuiti preparriţi în principal din făină şi gr~sime, Liră I

zabâr sau alţi îndulcitori (ANDLA\V ŞI ROCKJ 1996; I


I
PARKIN, I 991 ), chiar pârne prlijit,1 (McDONA.LD şi I
AVERY, 1994). I

rv1cui<.:amentcle folosite pentn1 aplicaţii topice gingivale conţin _în I


I
principal principii active cu rol antiinfla1nator, antiseptic, analgezic.
I
După ANDLA W şi ROCI{, în cornponenţa acestor rnedicmncnte intră: I
I
74 . .- roprietJţile locale antiiritantc şi <1Ptj _
re co1nb1na p . ~ ., .
. nn-l1 oez1ca s1 t1nt 1piret1ctt gcncL IJ n·
• · i •

sa1Ic1iaţl ca
el • -- ,"

.
·u acţtUne n , , c, . . . c.
in.f1an1atoare
. ,c contro1e,. . .1z,.,1 infecţia la locu] 1n care se V:l
. ,,
antiS(~pncc cc1re
ice en1ptia; . 1 .d
pro dt . lo~·ale care produc o ca marc rap1 a a C!Urcrii,
i „

_ analgezice . ·
d de scurtă durată. . .
ar medicarnentoase care conţin ant1septice
.XIS
. t~a o serie de preparate „ ~.
E
. . ·1 . Î tre acestea se enumera. . - . . . .
şi salici aţl.B~NJELA şi TEEJEL , gelurt pe baza de caol!n sahc1lat.
Aceste geluri nu contin zahar; . ..
- PYRA.LVEX care conţine acid salic1l1c 1% .
I„ n 1ega-tura- cu B·ONJEL
. . . ., . A si· TEEJEL.
· · PARI(JT\ rcu,nw11di1
aplicaţii cu 3-4 ore înainte de mc1s ă şi de culcare .
Pentru a se evita intoxicatia CLl sa1icilat se reco rnanda ca J u : ·t~
preparate să nu fie folosite foart~ frecvent (ANDLA \V şi ROCK,
PARKIN). Trebuie precizat că avertisn1cntel e privi nd legătu ra între
' a~pirină şi maladia REYE nu se aplică sal icilaţilor non-aspirină sau
gelurilor pentru administrare topică (PA.RJ(IN).
Când suferinţa copilului este n1are, se recomandă aplicaţii locale
de anestezice neiritante care produc o liniştire temporar:l a
simptomatologici. Se reco1nandă 3-4 aplicaţii pe zi.
Ca preparate pe bază de anestezice se citează:
- u_n unguent care conţine lidocaină ş i Orabase, aa (î1\N;--TER
6~CHEN, citaţi de McDONALD şi AVERY, l 9941
ENTINOX care conţine 0,3rfo lidocainft hidroclonct
substante ant' . .. . ..
isept1ce 1'1 anttmflamatoarc (ANDLAVv şi
r •'

ROCK)~
~a copilul inic, sub â .
llpltcate cu prud t
v rS a de un an, anestezicele topice trebu e 1
f enţă dcoarec b · e
ace rapid si d < e a sorbţia generală a a11estezicuJu 1 s
cor t n·1 · oza poate fi tox · ... d .. · , sit
ec · n acest . . ica aca unguentul nu a fost fo 1.0 .
nunl' · motiv, ele se f 1 . · .· ~1
dI cu Prescripţie nle ..,, :-::·,· :· 0 osc se nutnai în canti tăP 1ntL1 ·
dh.~t;~1 _(~jlcD()N ALD şi A VER Y, 19')4 ).
I

75 I

J<o l z,·,a l~--


___ , . I
:.-- - . AV.i:RY st· NOREN si col. atrag atcnpa asupra
A.LD ŞI
! , •. • . . . I
Î\ -DO~- ,roduse" con cepute pentru a aJuta er1.1pţ1a
. · ca unele ,,I . . ~ . .. I
taptti, '.11 ds") conţin compuşi 1nercurrnh, de aceea pannţu nu
. .
tL·et.11ng ai . . . f 1 .. I
,, . ..- f,.. încuraiaţ 1 pentru a le o osr.
trebuie :-i d .e:- · 1· " tra t a1nen t uI local de I
ron1ân·1 de specia 1tate 1n
rn literatura
lA •
' ' . . '. _ -.
enmelor de în1bolnăv1Ie g111g1vala se recomanda. I
combJtcre a S .. . .
iaienă oralc1 riguroasă cu soluţu slab ant1scptice ş1 I

c~lutorii ce conţin în general virnnuna A, hidrocortizon, I

antibiotH:e (GANUŢ Ă şi col., 1998); I


_ rn cJzul prurirului intens - badijonaj gingival cu xilină 2% ,
I
pantocaină 2%), o leu scuorofonnat, soluţie iod-iod urată, gli-
I
cerină sulfa111idată, soluţii de anestezină-rezorcină, glicerină
boraxată sau chiar x.ilină sirnplă în concentraţie de 4o/o; I

- lavaj gingîval după fiecare n1asă cu soluţii alcaline şi uşor I


antiseptice (infuzie de mu~eţcl, soluţie bicarbonatată - un I
vfof de cuţit de bicarbonat de Na la un pahar de apă fiartă) I
(ROTARC).
I
D .. :ft u-u:amc.ntul local este ineficient se face un tratament genera}
u c1n,:l~ezice şi hipnotice. Dintre analgetice se recornandă preparate I
d~ p~~Jcetamol fără zahur (ANDLA\V şi ROCK). I
:-lcdicamentul se a<lm.inistrează la culcare,. în doză de 5 ml pentru I
copihl în vârstă de sub un an şi de 1O ml pentru copilul în vârstă de I
1 pân ă la 5 ani (5 ml de soluţie conţin 120 mg de paracctainol}. I
IJpnoticele se prescriu cu mare prudenţă la copilul foarte mic. Se
I
J.
indic.:- pe perioade scurte de timp în cnzutilc în care starea copilului a
I
p~ovc;cat mai mdtc nopţi nedormite si nervozitatea 111embrilor
fo i ii
, ·i · _At\DLAW
· ~ 1 ROC,K
s· . . o rccon1an d a~ h.1pnot1cc
(190.Î..). . ..
1n I
., um J, llatw, cu "··11ost (l - .
e. ,_zice pe ca le 1ocn l:1 ş1. gcncrJ l,1: I
,·\ >
·I :'all. i<i at s·.1h formii de elixir pt:!diatric - 2,5 nll de două I
., >n P-= ii la co pilul sub un (111 ş · 2,5-5 1nl de :rei ori pe zi la I
'5'.·
copilul între l şi 5 ani (5 n1l conţin 200 n1g de
I
cloralhidrat);
I
I
z§___ - -
.
---------------
d' lora1fenazon<1 . ,.. ., .
---E'!.E.!!!!2!) ti e
.. _ administrat la c u le are în ci 02 ,1

~-
1

elixir de ic .1 1 sub un an ş1 1n doza de 5-1 O nil lei


5 'l 1 nl la cop1 u . . . ( 5 .
de 2, --
. l cu vârsta cupt ,. ·insă între l ş1 5 an1
- n1l hchicJ
cop1~u . de dicloralfcnazona).
conţin 22_ _m~ EDIATRIC GUIDE recomandă
5
... f:0 arte mtaţt, p . F
numai
La co~ind_ u SEDADROPS, un preparat care conţme ·cn 0 •
sedare blan a c . ,. d 11 variabil (0,5-1,5 1nl). Nu recon1anda
. . . t barbital, 1n ozaJ . . , .
barbital ŞI Pen
.. .
° d
ce în Ioc e se ' ·
d'irc pot st1n1uJa s1, de dsernencc\ nu
.. · . .
barb1tunce deoare . . per,tro apJîcatn locale (top1ce ).
d·- preparate comcrc1a1e ~ . . . -
rcco1nan a . . . ·tatea simptoinato1og1e1, se recon1and·
În sinteză, în funcţie- de gra v1
ritoarele schen1e de tratament: . - .. .
unl ( ' _. numai. ap . .. 1oe. ale c '1·nd pacientul
. 11caţ11 . prez111ta doar 1ntaţ:t\
la locul unde se va produce erupţ1a: ~ "
l . · · 1·ocae
ap1caţ11
~- l şi ana] oaezic. . pe cale generala can d
,... . ._ . · -.
acientu1 prezintă iritaţie şi agltaţre 1n timpul nopţll .
p
aplicaţii ]ocale1 analgezice şi hipnotice · pe ca1e genera 1-a can " d
există tulburări ale somnului (ANDLA\V si J{OCK, 1996).

lle1nato1nul şi chistul de erup/ie


Uneori, cu câteva săptflm,1ni înainte ele erupţie, pe creas w
alveolară apare o defonnare în zona în care va erupe dintele. Cât1(~
deformarea are o culoare albastră-violacee si este dură la palpare
f

poartă numele de hematom de erupţie. Când are o culoare a1bfistruie


transparentă şi este fluctuentă la palpare poartă numele de chist de
erupţie. În ambele situaţii conţinutul este lichidian.
De regulă formaţiunea este nedureroasă dar poate deveni sensibilă
dacă e ste t_raumatizată de dintele antagonist. Apariţia ei e5 re
~oirnecinţa dilatării spa!.iului normal folicular în jurul coroanei denwre
in urma acumulării de sânge sau lichid tisular situatie în care e5rc
vorba de u h ' ·
•, n ~matom de erupţie (SHAFER şi col., 1983). .
In unele cazun fom1ati ... . I. l 11
d cntar redus. "'In aceste
' ' ·., unea. iş.1 .are originea în resturile epite tui • •-r
' cc1zun chistul reprezintă un adevărat cil!~
I
I
I
77 I
~lizare n1ai n1ult în ţesutul n1oale decât în cel osos
I

· cr cu loca . . · I

de;~.~v1.ES ~i 5QUTI-JA~, 1_993 c1ta~_1 ~e ~;LAW şi ROCK. 1996). I

rnai 1recvcnti.l· · m regmnen rnola1ului secund


I
(S
f onnallLuie::i ,. est~
~ __ r, . _ .. I
~- ,j se resoarbe pe 1nasura ce chntcle erupe fară a h nevoie de I
tcnip '·_,' rt În anutnite situaţii, când pacientul prezintă dureri care îl
1 0
I
uatain~n · I
. . , ·,..~ să se odihnească, se face sub anestezie simpla excizie
î111p1~l11...,,1 ' • , • • • . I
chirurgicală a mucoasei pentru a drena conţinutul l1chldtan ş1 pentru a I
expune coroana dintelui (PARI<IN, McDONALD, ROTARU, KOCH). I
I
I
I
2.5. S E CVENŢA ERUPr_fffili D]INŢILOR PlER.MANENŢI I
lt 1
I
FfirJ a se lua în considenire erupţia molarului de mintet erupţia I
dinţilor permanenţi începe în juru] vârstei de 6 ani şi se încheie în I
1d I
jurul vr rstej ele 12-13 ani. I
Procesul erupţiei dinţilor permanenţi este un proces mai complex I
1d decât cel ni dinţilor temporari. Cel puţin pentru dinţii permanenţi de I
). I
înlocuire, enipţia se desfăşoară în paralel cu resorbţia rădăcinii
I
dinţilor temporari şi cu exfolierea acestora. I
Se a preciază că intervalul de timp dintre exfolierea dintelui I

ta I
tempor]r şi emergenţa dintelui permanent de înlocuire are o durată I
cuprinsc.1 între O zile şi 4-5 luni. Cel mai scun interval (0·6 zile) se I

.re înrcgisr rcazn după exfolierea 1nolari]or temporari. În cazul dinţilor I


I
mandi htdari. incisivii centrali p~nnancnti apar la 2 săpWmâni dupfi I
de exfoljerc:a temporarilor, în timp ce incisivii laterali şi caninii apar I

după 6 săptiirnâni. În cazul dinţilor 1nc1x.ilari, incisivii centrali apar la I


I
6 săptămâni după exfolicrea temporarilor. Incisivii laterali şi caninii
I
ap~r după 4 luni de la exfolierea tcinporarilor, perioadă care poate fi
rnai mare în cazul incongruenţelor dcnto-alveolare cu înghesuire
(KREffiORO şi col.)
Până h' m ~ Jocuiren

tuturor dinţilor ten1porari cu succeson1•• Ior
pcrrnancnt,i, pc·, arcadele dentare se vor găsi. atat. . d1nţ1
· · temporan·
nee.xJoli · i 1 ~ • • • d
, t ~ , c,it ş1 dinţi permanenţi proaspăt erupţi, constitmn
------------=~
-78- . . -te Pnn. •inloc.:uirea tuturor . . dinţilor temporar i c:u
. d· dentiţiei intx · . di uJ de dent1ţ1e pemuinentă.
Pcnoa a . trece, la sta 1-
. _.. perm:n1cnţ1 se .. formărilor care au oe, van der Ll.NDt,,
d111ţu I ·1udin11 trans 1·99 I .
), consideră c·
i~
Datorit:i mu t1 1976 ·r ti de DVTERLOO (
sr.- DUTERL00 ( ·t· tcn1por ), ci a, ar;:;a I,,,, .l dentit.ia

pennanentă se realize~~:ll.<.,a
. ,. . . de la denu.ia .. , -.
trt:ccrea - dii Aceste stadu sunt.
"n nud rnulte sta . . . .; .
I a) Stadiul primei tra_nztţ L!' .
b) Stadiul intertra11z1ţ.1on ,1 1. ·-. ., .
c) Stadiul celei de-a doua tranz1ţ11,
d) Stadiul dentiţiei pennanente.. - - - ..,
" genera1, erup,
In . pennanenţ1 respecta
- tia dintilor . urmatoarele
_ . _ reguli:
_ în cadrul aceluiaşi grup dentar, dintele mandibular crupe
înaintea celui maxilar;
_ erupţia se realizează simetric, neexistând diferente
'
semnificative între cele două hemiarcade;
- în fiecare an erupe un grup de dinţi;
- vârsta de erupţie varjază în lî1nite 1nai largi decât în cazu]
dinţilor temporari. Variaţia este mai mică pentn1 pnmii
dinţi erupţi şi mai mare pentru dinţii care erup ulte1 lor.
Astfel, KREIBORG -?i col. (199 !) arată ca pentrn incisivi
şi molarii de şase ani pot exista variatii '·
individaale de
apr?x~~ativ 0,5 ani iar pentru celelalte grupe dentare
vanaţu de aproximativ 1,5 ani.
A

- 1n zona canin-prem0J. · - ,. · · n·
. .. . . -· an se 1nreg1strează cele ma1 n1a •
vanatu 1n priv1·nta d' ·· · te
. ·.. · or 11111 Şt vârstei de eruptie. Aces ·
vanaţu sunt ge - . . .
. nerate rn special de patolo<>ia prin cane
comphcatc1 a dinti1or tem . o
· - poran.
2.5.1. Ordine si ero .:_1 ·z.;- .
. . no ogze
Erupţia dinţilor e 1. .
c . P rn ,111cnt1 se f· , , ~. - , . - ,are
orespunde stadiului . . · ace lll doua et,1pe. In pmna ctnpa, c,
Pnrne1 tranz· ·· . . ,.
- eruptia - -1or In I Iţu,
. pi··inu . au loc llnnătoarele evcn 11ncntt~-)'
Bn Permanenţi (rnolarîi de sase am '
0
I

I
79
~!.!_uE_ca!!_._---------------------~- I
I
folie n:::a incisi vilor ten1por,u-i;
- ex I
_ e rupţia incisi ilur pennane nţi.
I
a J o d ' cor~spunzjtoare ~c ui de-al d oilea stadiu de
Î11 (!{J p,
I
, 1, i t1c . -; produ ·1 . . . .
tf ,11 I
_ -f 11 :t!a 1n Ian r , c~1: n1..or ten1poran~
I
_ e ru pţia prern· ~arilor şi caninilor pennanen\i;
I
_ e rupţia mo~l ri!or ec r.z perrnancnţi (molarii de
I
dois prcz~ce an 1 .
I

2.5.J. l. Etapa Întâi I

I
Ewpa înt[1i înct· pe -n j~.r. 1 \.•~ r:·t ,H i . i se 11 cheie în junll
I
vâr'i tci de 9 ~1ni L ~ ·r:t: , • n ... . ·:., -::1 l:! .,. r 1:.1a C! ll l: re loc asr:·e :
I
- la v.a st~ 6- · · ·r.:1 1 • i, 1 i 1 c 1·•• 1 •• ·ri1.H·, ap i 111 larii
I
unu · p ·ri r : , ·, n ·1 'i , r::--.1 1 1: ft.: r· 1. ·~, vm · unl1. este
I
h " i h ii \. i; • , -.· L · , L . ' ! • , : , · r:, 1 :,; a L' : ) i1 ma in t ~! a
I
1 ~ · ,, 1 • .1. ·1. ;>· , ii\·, i · il D 1 ·cnt ·:di
I
'I l~t l JI ' i. I >l.~ : i,! I II I : : : l \n I .t il lt)a } .,; C )1 ..:0111l(C l \l .
I
Ur . ri 111t: 1s 1v , · r .r.t . i 1 .r'c r t · · .p in p Ltti1.; i nguală,
1

I
i11dik rt'. nt duc:. inci:ivH ·cn rL-1:1 : ·: 1 or·tr tL·i ·t~1 au au fost I
ex f >li:,li. A1nb ·ll! s·tt a • · :1rlllp1 , i · nstit uic un n1otiv I
pc11tru prez 'ntarea la n 1d .. · lt=nr : ti ·,\, în prirna situaţie I
se txt rag ce 11 t rJ li i , .1 p >. , r , a i . a . ud · tu , t H! sc ~ .\ p lic, p ă rinţi 1or I
c,1 f'\ I~t,1 1 \)sib ili 4\t .. .t 4,::: L • d111ţ" l < r nn 1ni~c ă ri 1e I

f1111q il 1r a \ :d' '11rd ti; I

7 ju ·ul \'[ir.·tt' t de 7- ;tn1 ·:-- .p inci.:ivii cent:-ali superiori. I

;i p 1i 11H.·1 ·v1 ; tc r.d1 ~ .: ri 1.1 ~ I


I
- : !1 ju.111 \ :~r:,:(>1 d~ 8-t ani erup in ·isi ii laterali superiori.
I
Cfmd inc i~ivii pcT111at.t?nţi au ntin: planul de ocluzie se. închei~
I
Sladiul primei tranzitii si se trece lzi stadiul intcrtranziţional. În acest I
stadiu , "u1 grosimea
· :
1naxilarelor - · d
conc.;01111t~11t cu continuarea czvo tărh
I ·:
I
dintilor
· penn·,n~u.cnt1- ş1· rcsor b..ţ1· a ră d ăc ·1n1·1or c~1 n1n1
· ·1or ş1· 1noIan·1or I
tem . ·
poi an, s~ produc ren1odelări intense ale procesului alveolar. I
I
I
PedodontieI ..._

~ - - - - ~ - . . , se încheie O dată cu exfolierea caninilor şi


. l . tertranz1ţ1ona1
Stadiu in . .
n10Ian.1or tertiporan.
,l.U

2 Etapa a doua . - ..
2.5.1· · . . d. ltilor perrnanenţt se desfaşoara d~ la
. a erupţ1e1 11 . . " ~ _
Etapa a doua · _ : . ·t· de 12-13 ani. f n aceas ta etapa cru p
, i fina la vars t1
vârsta de 9 an ~-t „
" . .. ren101ar11 ş1 tno1aru ~ ..
. •

. . - J ,:-
. __
„ de doispre·Lecc ant. ()rdtnca ş1 varst~ de
. .. ·,
can1nn, P . . fi ;- vanatll mru man c ecat vanatu1c
, _. a acestor d1nţ1 su era ' . , . . . . ,. . ,
erupţie . ']or de şase ani s1 a 1nc1s1v1lor. A.cestt.:
.st te în erupt1a mo1an ..
înrcg1 ra · • ltatul influentei exercitate de patologia
. . .. t în mare parte rezu . ,
vanaţn sun ·I ten1porari precum si de
. . omp1icată a predeceson or , ·
pnn cane c . .·
rnon1entul extracţiei acestor d1nţ1. . . . , . .. r
,. . . d' .. d eruptie a car11n1lor st pre1no1anlor se remarca
In pnv1nta or mu e · . ' , - . .
. , · . · ·,.. . . 1 l ;- sexe ;-\stfeL pcnt.n1 fete se r neazd
diJerenţ1en intre cc c c oua ~ , ·
un11tltoarea ordine de erupţ.ie:
- la maxj1ar: Pl - C - P2 ~
- la 1nandibulă: C - Pl - P2 .
Pentru băieţî, ordinea de erupţie este unnătoarca~
- la maxilar: Pl - P2"' C;
- la mandibulă: Pl „ C - P2.
În cazul incongruenţelor dento-alveolare cu înghesuire, ultimul dinte
,..
erupt din grupul canin-pren1olar (carunul sau pren1olarol doi) va erupe li1
pozîUe ectopică. Pentru a evita aceste situaţii, anticipând ordinea de
erupţie printr-o analiză judicioasă a dezvoltării dentare apreciată
radjoJogic, se poate recurge la procedee ortodontice interceptive. AstfcL
în sihiaţiile în care la ~axilar premohuul unu en1pe înaintea caninului~
exu-acţia interceptivă a pre1nolarului poate rezolva problema ii,con·
gruenţei (KOCI-II-IAR şi RICHARDSON, 1998). Bineînţeles că 111
ase1nenea c azun· trcbute
• I'{ •
· luaţi în calcul o serie de factori, între cnrc ~·i
•n,111n1ea deficih1lu
u 1· d e spaţiu, · decizia revine spccialîstulut· ortadont ·
· tar
.Etapa a doua de .
erupţie se încheie cu apariţia mo1aru IUl· de
dornprezcce ani.
~uca 81
Având în vedere dichoto1nia sexuală în privinta O ct· .. .
.. • • • , . • ... ft • · r inu de erupţie,
estimare:1 varste1 de e1upţte este p1ezentata 10 tabelul 2 _9 _
Tabelul 2.9. Ordinea şi vârsta de erupţie a dintilor pcmianenti.
,
'
.
NLmdibulă Fete Băieţi Maxilar f-et.e. l3:iieţ1
~ ·
9~!0 am C :.:rnPl C Pl PI

!O· l 1 nn1 '. C :;au PI


I
I 1\
~-
PI ·-·re· ·- --C s;iu P2 C P2
I--- .. .
11- 1:: an i If P'- C ::;;1uP2 P2 C
12-13 ani
.--1
jM2
- - - M2 "
1

2.5.1.3. Tendinţe actuale


Studji mai noi evidenţiază o multitudine de tipare eruptive în afara
celor dc:;crise clasic, prin tipare clasice înţelegându-se la maxilar
ordjnea: tvll - II- 12 -PI - C - P2 - M2. iar la niandibulă ordinea: Il -
MI - IJ - C - Pl - P2 - M2. Cele mai multe variante se înregistrează
în etapa a doua a erupţiei şi privesc ordinea de erupţie din zona canin.-
premolar-molar de doîsprczece ani. Tabelul 2.1 O. reprezintă o
ilustrare a acestui polimorfism în leg,1lură cu ordinea de erupţie.
Datele reprezintă rezultatele unui studiu longitudinal asupra
crono]ogici si ordinii de erupţie a dinţilor pern1ancnţi raportat de
KOC}I}IAR şi RlCHARDSON (1998). Cercetarea a fost efectuată pe
276 de indivizi caucazieni din Irlanda de Nord care au fost urmăriţi de
la vârstt! de 5 c.Uli până la vârsta de 15 ani. Studiul arată că 0rd inea
.-,1·1s· · pe11tn1 d.1np1·· maxi·1 an· se ,.1ntqln
... (, ic;.. (!,;~ erupţie n
·-. ('te nun1ai la 16o/o
L--~

dl.nt re stit, 1ecţ1-


· · iar · · · n1an d'11.1ulan· 11•\111ai
· pentru J1nµ1 u ·
la 13% dintre
Sub .1 ecţ1.. ,1n, . t d ţinută ele secvente
schin1b, proporţia cea 1nm mare es e e _ "' :
. . . . . d. .. ax1·1an s1 ,.-,3% d1n
unice 1nd1v1duale (22% din cazun pentru 1nţn rn ·
cazuri pentru dinţii rnandibulari).
~--------------~--~~-:-~·~P~e~d~o~d~o~
E2 -
-1 PolirnorfisJJ1Ul ordinii de erupµe (după KOCHI-L\R
.
Tabelul 2.10.
st R.ICHARJJSON, 1999) - --""---------~
~---:-;-::_::::;:;;;;=~~;;;~-___,---------~---
~!:!:'I'.n..!. Acc!~şi_":,r~tă
!1-Ml ·MJ-11
· -
·~--- [ ~ -- .] ·
- - - - ~~o"ţ;,:..-fs;;3~,8~¾~_ _-r...,,1it
____ .o~~~ . ··-
~ suvcrior , - - 50 0
.'.!:.C~---+..;..:.-:-.4c-o-;--1 - 38,-7%
-- - 26_,5% _______ ----~--,.,_...._,___.___..._._~~- I
lnfcrior 3 ,:, 1 0 · -

'!P:::__a:.:..il-,C-:-'.-P-:::--:M~}-· --P-?v_i_.1-C--r--A-ce_e_aş~i~v;:-.tr.-sta:-"w• .._-;,f::--1Y;;::l2:!J2 M2-P~l2 Â~oe,11; ~~st,:J_j


I I
1
t-:1~~t.'1'.
L- -- - - ~ ::t.~o/c~o~-+~68~.~t'!7 ,~:-ţ-1~4-;,,6;;%~- 69 J % . . 21.33/~ . j 9,4% ~
17 3
us~uT_pe~r~ior!:__µ.~~~~~+~~~~---t"~7¼ ( ---··- 1
!nfcrior 57,3% 26,7% 16,0% 58,1% 33,1% , S,7%

Vârstele de erup~e sunt prezentate în tabel ul 2. 11. şi evidenţiază


di în cazul aceluiaşi tip de dinte dintele inferior en1pe rnai dcvrerne
decât cel superior, existând însă şi excepţii în zona prernolarilor. De
ase1nenea~ se ren1arcă intervalele rnai 1nari de titnp în care se produce
e1nergenţa dinţilor.
Tabelul 2.11. Vârsta de erupţie (după KOCI-IH.A.R şi
RICHARDSON, 1999)
ir :-:---~-r--·-- - - - - - --- ---i--~-_...-----~
',- Dîniele B~a1ct1
· · (rinj) Fete (ani) ··7
I ~==---_.J.___.._;M:.:;:-~~d::.:.:ia:..,_--1.1~D~e:_:v~in1:t,i~o~st'..::nn~d~JrE__L_~l.~,r -"'~_lJ~~
1, 1 t>~~··
- · ., - ~~~
ei.•1aţ'.a stancford~
,i~Sunerior -
f on---,-~7-:;-,I;:;7-T---:-::---"-lr---------T---~--_j
I I2 0,72 ' 7,O9 0,64
8,26 o.79______,_____8 ,05 0,80
C l l,33
I 10.76-'\ (:'-. 1 t -----.,_...ţ.--~---
PM1 . 3 11,00 __....,!_ _ _~J_5- - - --
...1 p'.\12 I,
1

ll. ,-N
l ,10
- -19
, _ . iO-~S
'·- - - - - ' - --- . ·-,. . -
1
-+----
·2
l.-- ,) --- ·- l
._?._J_ _ ~
11
1·~~1;-;1----t--'...::6,.:.::40:::__L___ -, :-~- - - - - - - - i _ _lJ__ :~ l_S_ ·--- -
! M2 1 (~.40 l '.), (, 2

~~~~==~~l~2-
I, ~,

~,p~9__J___...___!_1J,l~O--=-l__jl~~=c=
-
Inferior · ... l 2;14
--- --- t -~l~-~
l~-
l --
- ,,

11 6,31 0,54 6,2-7 0,51


I2 7.44 0,76 7AO 0.80
C
PMl
10,63 .. I l,lS 9 89 1 06
fyÎ~M~2===j=iiYo--f--=l~~g12~=t==11~,~-6t=t=j·8
r,~===-t-~~~+~~L=1
Ml L '\
10,65
11)50
23 ._ ._..._ 11,37 t ,O - -
1:;- -
~t2 6,37 0,64 58
6? -,, ..
• . . . 11,RO . .-9 O. --
l 1r incisiv central • I":: . .· .·
'· tnc1s1v lat\!n) C 1i06 . 11,89
_ __.._ _ _1J.L___.
P ernobrul secund, }.~ l a primul mo;a; tv~ c~nm, PM1 ~ pri;,;;-;·remol::ir, PM2 ,::l

' , _ - molnnil secund.


l
·1.
î

·-i~
-
Rod1t·a Luca

2. :,.2. Factori care injluenfea.zt1 vârsta ele J ittpfie


83

\
v nrsta de erupţ.ie a dinţilor pennanenţi este influenţată de o serie
de factori care detenninii fie variaţii considerate normale, fie varia1ii
considerate perturbări ale erupţiei dentare.
\
·\,,
'l
\
2.5.2.1. Factori care detennină JJaria/ii nonnale
între factorii care detennină varin~ii nonnale ale vârstei de erupţie
a d i nţ i lor permanenţi se enumeră mai frecvent unnătorii:
2) Sexul
b) Rasa
c) Diferenţele regionnk
d) Clin1a
c) Factorii socio-econonlici~ mediul urban/rural
f) Tendinţa seculară
g) Perioadele de calamitate.
a) În lcgătuni cu ·iniluenţa sexHlui asupra vârstei de erupţie a
dinţilor pennancnţi se constată existenţa unei dicotomii sexuale, dinţii
fetelor erupând mai devreme decât dinţii băieţilor. Această dîferen~i
este ele ord.1nul lunilor. Dup~1 .rvrANJ1 ş i !v1WANIKI, 1985 citaţ.i de
P:'\JIK.. ·\ LA si col., 1991 . difcrenp vc1riaz,1 între 2 şi I O luni, iar după
PAJfKA.LA (1991) intre l ~i 8 luni, dar cu n1enţiunea ca diferenţa este
rnni evident~1 la gnLpa de varsrn 9-12 ani. După ZARNEA L. (1983)
dinrii fetelor erup mai devreme decât dinţii băieţilor cu 3 până la 5
lunii iar în perioada pubertătii mai devreme cu 7-8 luni.
ICTZEIBORG şi col. (1991) nrală că diferenţa cea mai 1nare se
observă în cazul erupţiei caninilor care la f cte apar mai devreme cu
3/4 an decât la băieti.
Ex!stci însă ~i c xcepţji de ]a regulă. În această categorie se
încZtdrcaz,1 inci v1i laterali 1nanc.libulari la copiii japonezi
(HOFFDNG, J. şi col., 1984 citaţi de PAHKALA, 1991) şi incisivii
ccnLrcl1i rnaxilaii la copiii finlandezi (PAl-IKALA şi col., I 991) care
cnip rnai dcvre1nc 1a băieţi decât la f cte.
__________________
P~e..:..:.d.:::..o~dontie
- "--L.-.::_

l!:!---- -- t:- de rnolarul de ş ase ani la care nu


. te reprezenta a . - r .. • • ] ' • • ~
, ltă exceppe es I dato11ta rnarcate1 sa e cond1ţ1on arj
O ,1 ' . n sexua . ,.
. observă duno~si ZMA si GL1-\ VCE, 1999). Totuş1 l 1ntr- un
se . . ,1 spec1e (KO . . . d .. c1· ll ." .
i
C 1cticc ş1 ue ... 1·sr·ic· lletll eş1 n1e tanc e v c.1rste 1 de
g·. erupt1e1 · · la cOIJlll · ' , ' 1001 , 1' . ·. ,
swd1u asltpra
l
· . 11 belc sexe,

pnm11 • •
10 u111tre 1nolclni
. . "U .r.ost accicaşt pentru a1
erupt1e a J.1 . .c
.. . t n1ui devren1e la .Lcte. .
supenon au erup" ivind influenta sexulw asupra vârstei de
Rezultate interesante pr . . . .
· . . anenti se desprind din studnd hn J(OCI-II·IAR
ernptic a dmţ1lor penn · ' · . .
si RlCHARDSON (l998), studiu pr_ezcntat deJ a lc1 punct~! 2.5 .1.3 .
·
Autorn ·· subl'1ma · z·wi, teiidi'nţa dintilor · · f etc lor de a crupe rn a1 devre me
,. . . "t dintii
dt.ca . băietilor. cu excepţia n1oladlor de doisprezece ani Cclre
erup mai devreme la băieţi. Djferenţe se1nnificau ve se obţin , însă,
numai pentru incisivii laterali superiori şi caninii a1nbelor arcade.
Apariţia dinţilor pennanenţi n1ai devreme la fete decât la bElie~ este
pusă pe seama dezvolu1rii 1nai rapide a fetelor. Debutul rnai tardiv a1
pubertă~i la băieţi se asociază, însă, cu recuperarea dezvolt?irii
(,~prinderea din urmă'') prin vârsta de en1p~e a 1no1arilor de doisprezece.
b) Studjj asupra empţiei la diferite grupuri etnice şi chiar în cadrul
ace~!aşi grup ~u evidenţiat diferenţe în leg,1tură cu vârsta de en1ptie.
KRE1BORG s1 col (1991) ar"lt'" - 1 . d. . .. . . .
r. ., · • • . ·
1
' a ca a 1n 1v1z11 cauca7,1en1 erupţi a
drnp 1or permanent, are lo ' ·1r • :' • ,._ · · •• , • ·
• c n ai tarz1u decat la 1nd1v1z11 din nH-tJL)[l tatea
cc1ori alte rase. S-au const t' t .
1
.. . . . .
aineric · 1 . . . . a a ei upţH 1na1 precoce la negrii ufncan1 ş1
an1, a indien11 america . . 1 _. . . . "'
populaţia alb„ d' E , ru şi a fihp1ncz1 1n cornparaţie cu
a 1n uropa şi Am . , "I _

mare de conco d . , . . enca. 1 otodata s-a observat un grad


. r anţa intre r I . . :. .
ai populaţiei albe . . ipare e de eruptle ale d1ntilor permanenţi

" ,.
c) 11 cadrul pop: a~ ~o~ulaţîei japoneze (PAHKALA şi col., 199 I).
aµe1 dm acei . for.. /
III pnvinţa Vârstei d . aşi ~ua s-au constatat diferenre regiona e
d' .. e erupţie ad' til . . .
inţu pcnnanenti · .. m. or pennanenţi. Astfel s-a observat ca
d" , a1 copulor care I . " .
. . vreme. Deoarece c ... . ocuicsc 1n nord-estu] Finiandci erup 1n,11
a.:eeaş·1 opui studiati , · . ,.
comunitate de . . . · npc1rţin unei popu lati.i c,ue tră1e~tc 111
foctori]o . IllUJ. multe gen 1. ·· . · .
r gencuci (PAI-II<AL . e n ţu, diferenţa a fost pusă pe se,Ln1c1
. A ş1 col., 1991 ).
Rodica Luca
;;..--
85

el) Jnilucnra climei asupra vârstei de e rupţie a evidenţiat că erupţia este


wai ac~clcraiă la populaţ'ia care traic~tc în zone cu climă tropicală decât
la populaţia care locuieşte în zone cu cli1nă te1nperată {ZARNEA).
e) Factorii socio-economici ca şi n1ediul în care trăicstc individul
(urban/rur.11) pot influenţa vârsta de cniptic, înregistrându-se erupţii la
de vârste mai n1ici Ia copiii care provin din medii socio-economice bune
·~ şi care locuiesc în rnediul urban. ivlaria CRlSTESCU şi col. (1970) au
J observat că diferenţele dintre copiii din rnediul urban şi cel rural sunt
C m,u pronuntate pentru dinţii care erup în perioada peripuberală. Ca
explicaţie, s~ apelează la n1ecanis1nele de ordin horn1orinl corelate cu
inst1brea mai devreme a pubertăţii Ia copiii care trăiesc în n1ediul
urbari, accelerfrnd în felul acesta şi procesul de erupţie dentară. De
ase111ci1c~t, difcrcnţcle între erupţia dentară la copiii din cele două
m(:cli i diferite sunt inai pronunpte la hăieţi decât la fete, ceea cc
sublin ia ză di femeia suferă mai puţin infuenţa condiţiilor defavorabile
decât bărbatul, conforn1 teoriei lui GREULICH şi TANNER.
f) ,rTendinţa seculară" evidenţiază erupţia dinţilor permanenţi 1nai
devreme la jndivizii care locuiesc în ţările dezvoltate, fenomen pos-ibil
prin debutu] nrni precoce al pubertfiţii şi, în mod indirect, prin
îrnbu nc'ităţirea sti:'irii de s~lm1tate şi nutriţie a copiilor (I{REIBORG,
199 1). O ::1sen1enca tendinţei csi.e demonstrată prtn studii hi diferite
interLde de timp a.supra erupţiei la populaţia din Scandinavia, din Israel.
g) Pe rioadele de calomitate, perioadn în care se înscriu şi anii de
răzhoi, au dus Ia întârzieri ale erupţiei dinţilor permanenţi, consecinţ.ă
în principaJ a deficienţelor de nutriţie.

2.5.2.2. Factori care perturbă erup/ia


Perturbarea vârstei de en1pţie presupune variaţii n1ari ale
~ornentului eruptiv în raport cu limitele considerate normale,
llltâlnindu-sc fie erupţii precoce, fie enipţii întfrrziate. Aceste variaţii
SUnt individuale şi sunt produse de o serie de factori generali sau locali.

Hrup_tide întârziate sunt n1ai frecvl:ntc decât erupţiile precoce.


86
-- . . . generali care determină en1pţii întârziate de
Prdo1.!d!_1fie
--
factont . , .. .. . ' re gulă
. . . . 1. "intregii dent1t.11 pennnnente, pot fi grupaţi astfel·
int arz1en a e · ·
a) Boli endocrine
b) Boli genetice ·
c) Deficienţe nutriţionnle şi n1ctab0Jice
a) În cadiul bolilor endocrine insuficienţa tiroidiană şi insuficienţa
h.ipo-fizară duc la întârzieri mari aJe en~pţiei. . _.
La punctul 2.4.1.2. s-au ar[Hat cicctelc rnsujtc1en_tci tiroidir!ne
prirnare congenitale (mixcdernu1 congenital) asupra ambelor den:itii.
Copilul prezintă nanisn1 mixedetnatos di sannonic: înMtirr1c cu 20-
30o/o mai mică faţă de nonnal, disarmonie între înălţin1c şi greutate.
între segmentele corpului, între vârsta cronologică şi dezvolcarea
psiho-intelectuală. Aspectul este inconfundabil. Bolnavul are capu!
1nare şi lat, rnen1brele scurte, groase, curbate, toracele globulos,
frecvent cu dfoză şi scolioză, abdornen ,,de batracian'\ mare, Iătjt.
flasc, de cele mai mult~ ori cu hernie ornbil:c a l ă si in\rh inalt '-

Tulburările neuro-psihice sunt intense, cop ii prczeutflI)J Ji f, .-~!t.:


î

grade de idioţenie (DUtvIITRAC HE şi col.. 1097).


La nivelul cavităţji bucale se intâlnesc urr11ătoarele aspecte:
- întârzieri 1nari în erupţia arnbelor dentiţii;
- incongruenţă dento-alveolară cu înghesuire datorită
diincnsiunii nonnale a dintilor în conditiile existentei unor
' I I

oase maxilare 1nai mici decât în mod no1mal;


ocluzie deschisă frontală cu ,,evazarea4( dintilor datorită
'
n1acroglosiei;.
- gingivită cronică hiperplazică favorizată de înghesuirile
dentare, tulburările ocluzale şi respirarin nrr1D
În ~cDONALDşiAVERY, 1994)
. . cazul InSuficienţei tiroidiene instalatl' nzai târziu (n1ixeclem
Juverul) nun1ai e ·· - ·
rupţia dmţ1lor pennanenti se produce cu 1ntarz.ien....
A -- ·, --

y :-
arsta de ero tic . .· .· . . . , ,- ,
exfor P· a dinţtlor temporari nu este 1nod1flc,1t,1, ddr
icrea acestor d' t· . . . .
in,i se face cu întârziere. Datorită întârzienlor 10
A
I
I
Rodica Luca I
;;....---
87 I
rufHÎa dinţilor permanenţi, se citează situatia în care 1 . ,. I
e . . . .. . · a un copil 1n I
vârst;1 de 14 aru, aspectul dent1ţ1e1 este ascmărn1tor cu cel a1 dcn( l° . I
unui copil în vârstă de 9-10 ani (M~DONALD şi AVERY, 1994/ iei I
Din punct de . vedere. al n1ar11iestărilor clinice , pacient
. · ul cu I
I
mix~Jc1n
· · , ş· 1· de di'fe1en
infantil prez1nt:c1 tuiburJri de cresten--- . t'iere ..1n I

cuncordan(J cu vârsta când apare iusuficicnţa horrnona]ă. ·cu cât I


I
insufi cienţa se instalează la o vârstă 1nai fragedă, cu atât forma clinică I
este 1n,ti gravă (DUMITRACHE şi col., 1997). I
I
În insuficien,ta lzipojhară sun 1en.itâ în copilărie (nanisn1 hipofizar) I
se in(âlnesc întârzieri în erupţia dinţilor pern1anenţi. Deoarece, în I
I
general, in~uficienţa horn1onului de creştere nu se produce înaintea I
vâr stei de 4 ani coroanele dinţilor pcnDanenti sunt bine dezvoltate, de I
1rn1ri1i1,~- nonnală. Tn cazurile severe, nu se produce resorbţia rădăcinii I
I
dinţilor terr1porari care pot r:unfu1e pe arcadă toată viaţa iar clintii I
penn,meriţL deşi dezvollclţi, nu pot en1pe. În asemenea situaţii nu se I
I
recomandă extracţ.ia dind]or ten1porari, deoarece prin aceasta nu se I
asigură en1pţia dinţilor pcnnanenţi (fvlcDONALD şi A VERY, 1994). I
I
Nanismul hipofizar este un nanism armonic. Armonia este I
realizam prin n1cnţincrca nonnală a raporturilor dintre segmente, I
I
dintre talie şi greutate, dintre dezvoltarea psiho-intelectuală şi vârsta I
crono l ogică . La na~tere, în n1ajoritatcn cazurilor, talia şi greuatea sunt I
I
normale. Încetinirea creşterii survine uneori foarte devreme, de I
C\em _1lu la vâr:;ta de 6 Juni, alteori încetinirea are loc mai târziu, de I

exernplu la vârsta de 10 ani. I·Iipotrofia staturală este cu atât inai


I
I
proiiu,q~,u CLi cfH încetinirea creşterii s-a prodlls n1ai de tunpuriu şi cu I
uri rn:n mai lent (1)l1N1IT~A.CHE şi col., 1997). .
b.) l)'intre bo1·1 · .,.
1 e genet1ce 1n care erupţia
.· di·n+;]or
~
permanent1
· · .se
produce cu întârziere, mai frecvent sunt citate: sindromul DO\VN:
OSleopetroza, disostoza clcido-craniană, Incontineiltia Pigmen_ti
(sio<lromul Bloch-Sulzberger). nanisrnul acondroplazie. Cu exceppa
sind 1· · x de 1 caz la 700 de
romu u1 Down care se întâlncste cu o frecvenţ(.l . .. ,
naste,.: , l 1 · • • 500,1,10 dintre pac1enţu cu
•• ce el alte afecţnmi sunt rare. Aproape
•• 1
sindrorn
a· Down prezmtă
. trei Per[
mtrc ele COilStând Îil Înt" . . Sau mai multe a Or/qll~t
SCI1J BBA , 1989) . r" n pnv1nt
. . ~z1erea
ct· eruptiei
. . ambelornomalii
d .
dent
are
mari ale eruptiei • , :a In!1lor pennan . entitii (RE.c[zuna
. in cond1t1ilc - enţ1, \e cit ~ I şi
serr1nalcază în. s1Jcc·,
. , Ia1 1ntarz1eri ~ . . crlllţ1 ,ior tcin
" " . a]cpc1 s1stentci raza înt~17,.,e:-,.
a doua a erupţiei dintilor , . . evt.nimcntclor car porar;_ . e
cazu unei pacient . . ,. . ~
... 'I . . ' pu 1nancn1i r"' ... e o\! ]oe î :, .
. . Jptr_: exem~ ,.f. n L!~a
" . . e m varsta de 17 , . ,
.i nl Ia care se constată î ~r_ L. , ,,.
int tcare se ,. .
1:-rup'.1e1 premolari Ior doi ..
- ,. · şi a molan to 1 - .nt,trlv-,
secu11.z1 ten1porari si, a unu1. molar un "r ( o1, persistenta. mo.ar ,... lo·
e
pen11ancnt de înlocuire mezial. de u in :ondiţijlc en1pţiei dinte]··'.
-1 • • • e acesta In I .
anoc onţrn mc1sivilor laterali superiori I . . p us, pacienta pr~zint~
c1

MAGDALENA, 1999). . ( ~UCA RODICA şi CUREC

r ·o nnula dentară a unui subiec t d e sex ienunm


.- . . la vârsta de 17 arii.1·
- •5 .5 . l ,4 . 1.3. 1.1. I ?
4.6. 8.5w 8.4. 4 4 4 3 4 2 ,1 . f l.
t:;'• 2.3 , 2.4,_jj_li
• • ·- • • <-t. l I 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 7.5. 3.6

J)acă în cele inai multe dintre afecţiunile genetice enurnc:a: ~e


sernnalează întârzieri în erupţia a1nbelor dentiţii (vezi punctul 2.4 . .2;
Tn displazia cleido-cranială (disosostoza cleidocraniană) se cit~aza
numai întârzieri în erupţia dinţilor pennancnţi. Astfel, REGEZl ~
SCIUB BA ( l 9 89) precizează că, de obicei, formarea, maturarea şi
erupţia dinţilor temporari sunt normale dar rizaliza fiziologică se frec
cu întârziere ceea ce duce la exfolierea lor În schir.+ tardivă.
dinţilor permanenţi întfirziată şi exi: ă
1
dezvoltarea este mult __Jin::
neerupţi.
0

supranumerari multipli . .Din~i supranumerari se irt'.i '. :


- 1· al si oduzal L,ă c
1
frecvent în toate·. regiunile.
. .. Ei se formeaza
:-, d' . normală (Anex ,.
mgu, - a
coroana neeruptă a dmtclu1 pennancnt
. scna
. in·b'lit'1tedeaerupe1 , au fo ·1
Tulburările de erupţie (întârziere. sau -ă nefon:1are,i
1
1 limpost '
Se prestipunc I., . 0.3-
asociate cu absenta . cementului
. . al ce1u ar. dens care ar opune rezi~ te -
11 ,~
acestuia s-ar datora osului
· · · -arile eniptl. ve. ca tratntn~ orirt
veo • .

mecanică şi ar împ1ed1ca rr1.1şcar • . a dinţilor 1eir,p


. d' .
1 5upn.urt11neran şi
rccornandă extracţta 1nţ.1 or
~·•. . . ·~ .
..
\,fJJ;:;,~:,_
J;.~-:~-:,
.B!Ji~~~l~.~tc~·a_.____________________~2_
89

n eexfoliaţi
, şi expunerea
. . chirurgicală
. a dintilor
· neerup\--'-
..; urmata.., de
tratament ·ortodont1c. Se consideră că 1nomentul
' . . . ,. . . . t~
op 1m pentru
extrncoe
, este
. atunc1
,. cand
. mai n1ult de Jnn1ătate din râd-,·
ac1na d.mţ1lor
.

P
ennancnu· de . fonnată · Prin expunere·~,1 ch.1rurg1ca
. _nllocuire este· . 1ă
pn;coce a d1nţ1lor neerupţ1 se stimulează fonnarea cementului si
erupţi ;1 cu ckzvoltarea radicular,i. ·
SJ\ f.JvlE~ON ~i ~ol._ ( 1997] prezintă rezolvarea unui caz prin
colaborar~ 1ntcrd1sc1phnarâ. Intr-o primă etapă;c sub anestezie
gcner~dă, s-au extras dinţii supranuml;rari şi s--a făcut corticotornie
I•
\.
pentru a uşura erupţia dinţilor permanenţi. În etapa a doua, au fost
extraşi dinţii incluşi şi, pentru a cvirn resorbţia oaselor 1naxilare, s-a
făcut transplant de os recoltat din cre'1sta iliacă amestecat cu pulbere
de OEi de1nineralizat. În ulti1na etapă, s-au aplicat i1nplante
ostcointcgrate şi s-a făcut protezare.
În Incontinentia Pi g1nenti. genoclermatoză cu transmitere
domin:mt;.·l lcgat;_1 de X. ·r 1niia întî17it1U1 face parte integrantă din
triada 1;;·1radt: ris ti ~,1 ~t s. . r nclu r \)r:dc, ,1hHuri de anon1aliilc de nmnăr
(h ipod ,rn 1ie) ~i Jl! ,11101t1,d iile de fu rm ,-1 ( Jinţ.i conii.:i sau „în cârligH)
(vezi Anexa 2) (!vfACEY-I)ARE si Cj00D1v1AN, 1999; SHAW
L.u\JD,\, 1993; \VALTER~ROŞIL\NU ANNELIESE şi GEORMĂ­
NEANU, ivl., 1986; RODICA LUC/~ ~i col., 2000).
Întflrzicri în erupţie sunt descrise ~i în unele fonne de amclogerteze
imperfecte) în fibron1atoza gingivălă creditară precu1n şi în a1te
sindroc1111e (sindromul GARDNER. sindro1nul progerie etc.).
În lttermurJ de specialitate se semnalează şi o fom1ă de erupţie
întJrzint l1 n1o~tcnită, ca unică modificare la indivizi care, altfel, sunt
săn,ito~ l. Rr'\Si\1USSEN şi l(OTSAKl (1997) consideră că această fonnă
de cruptie întBrziată este o rnanifcstare primară a aberaţiei în func~a unei
singure gene şi nu o consecinţă a efectelor genetice asupra ţeSuturilor
osoase cun1 se întârnp1ă în osteoporoză şi în clisplazia cleidocraniană.
i Modul de trans1nitere este autoson1al do1ninaut. Ambele sexe SUnt
afectate în n1od egal, jumătate dintre wmaşi prczentilnd modificarea care

1
90 ,v~I;
Prd,,lI,,,, .
I
li

P rezintă continuitatea de--a lungul generaţiilor. Î nt·",lr1.1eret1


1
. e J
li'
w • • .. , .1. • • '

l·ntcreseaza
.
totl' dmţu. . pennanenţ1
.
(succes1onali ,.1·
.,, nCCCS tOn· 1· . .
n cn:î' .
,., I
"l , . •
I
i
cazuri chiar şi 1nolm11 secunzi te111r~orari. V~rsta Ja c· . d ~) , ·n u1__ e
. . . urc aceşti ,r . ..,'
d"pfiseste vârsta n1ed1e de erupµc cu de trei oii abatcr,, · . i riţi cn;'\ /
,.., " · · '"" .\ t,1nd~·l T . r
n 1enţionat cc1 în priv_inţn cr~H10Iog1 c·L fonnarca aces:or dint: ~~ r~ ' ·~
limite normale dar e:ostă o d1screpanţ[1 pronun!a!J într~ stadiul de fo '· :n
si stadiul de en1pţie. Dinţii cu n1cliicinilc fonnnrc rărn:1 n fix· - rorr„<1r ·
• ' .1 profu·,, 1
_., i11 1
1,

grosin1ca oaselor rnaxilare, ocupând adesea pozi(.1i abcrc.1nte cu d . . ~ ,.

• • . ' t Vld lJSJ


curbun rad1culare. Pentru a nu perfora n1arg1nca bazilară a mandib· .
1
rădăcinile dinţilor inferiori sunt curbntc ~au au formă de c.idig. ~~
rnaxilar, incisivii sunt încJjnaţi orj zon tal sau lateral pentru a evi~
perforarea podelei nazale. Când se pri111e~te ,,se1nnnluJ·· eruptiv J~:5 fj n;1
la 15 ani după vârsta norn1ală de t~rupţ ie, di nţii se dcpt:scaza rapr: ;n
poziţie corectă în pofida traseului lung de en1p ţie, w1cori pfu1;i la 20 de
rnm, şi a rădăcinilor ctu·bate. Extrac~a dinţilor temporari nu grăb~;ste
erupţia dinţilor permanen~. De aceea; ca tratament se recomandă:
menţinerea pe arcadfi şi îngrijirea permanentă a <liniilor
te1nporari până la exfolierea spontană;
controale şi examene radiologice (ortopantomogra1:1c)
periodice, anuale sau o dam la doi ani pentru depista ea
eventualelor modifi cări patolog1ce (ex. resorbţia
rădăcinilor dinţilor pe nnanenţi, fom1arcd chisturilor e c.);
- interven ţii chirurgicale ~i ortodontjce rninore:
corectarea aspectului fizionon1ic modificat în zona
... . .. . . d. dcz, o}wrea
frontala, consec1nţa a d1screpanţe1 in tre „ t
., . , · ·1 ~ 1nen:n.e
transversala normală a maxilarelor, cu spaţicn c
şi pesistenta
'
dinţilor temporari 1nai mici; · · · --rVl(.. . --il.,..,.
- prevenirea· atnt1e1 · · · severe oe luza1e ş1· a abraz1unu c~ zieri J> ..

. . ina intar
c ) Deficienţele nutriţionale şi metabolice pot dctcrrn indus
şi în erupţia dinţilor permanenţi. În această categori~ cSce 1r ~J .
. 1. . . F[ f{ şi col..
r,i 1H1srnul pnn deficienţă de vi tnn1ină D (SIIA ~
TTRlJ şi ZARNEA, 1973). !, ~:--.::.,>;i~-~~·-
~ • .... ;.,
. _. .
1
4
, 6 ' • :. • -~ : ,.; • • ' ,._ • ;, • t • I •
.ta 91
[,uc~a--------------------....::...:..
R 1
~ '
. ne deosebire de factorii generali care determină întârzieii în
. "iuegii dentiţii, factorii locali determină întârzieri în eruptia
51
erupţla lI . . ... . . .
·tor dinţi sau anumitor g1upe de dinµ. Influenţa factonlor locali
anuI11 1
asupra întârzierilor în eru,pţia unor din!i e~te mai frecventă în dentiţia
ent:-L decât în dent1ţ1a ternporara.
,i
pcrllln 11 , (. A ft , , A • • •

Factorii locali pot produce 1ntarz1en 1n erupţ1e, devierea trnseuhu


eruptiv sau chiar în1piedicarea erupţiei (incluzia dentară).
Tvfai frecvent sunt enun1eraţi unnătorii factori locali:
a) pierderea preinaturti a dinţiJor tmnporari prin leziuni tratuna-
tice sati prin carii con1plicatc netratate sau tr;itatc incorect;
h) persistcn\3 dinţilor temporari dator1Lă anchiJozei sau
patologiei prin carie cornplicată care, în anumite situaţij,
încetineşte ritn1ul de resorbţie radiculară;
c) diferite obstacole pe traseul eruptiv (dinţi supranumerari,
în special tipul tuberculat, unici sau multipli, odontoan1e,
chiste provenite din resturile lamei dentare, chiste
odontogene calcificate);
ci) pierderea spa~iului;
e) poziţii anorrnale ale germ~nului dintelui pennanent;
fJ anom,1Jij de dezvoltare cde dintelui pern1anent (ex.
di lacerarea, odontodisplazja regională);
g) chistcle pcricoronare (chiste dentigere);
" h) anchiloza dintelui pern1ane.nt.
ln stuJitil deja amintit al lui KOCHHAR si RJCHARDSON
0 99 8) s-a· arătat '
· derea
c;,:<l pier · pre1natura-- a ct·1nt1·1 or· ten11)oran· 1ntarz1e
. . ,.. ·
er · ·
upţia dinţilor pern1anenti de înlocuire cu exceptia prinulor
prernolari superiori. . ,
Cl1 cât d. 1
dir . tnte e temporar se pierde mai devreme, cu atât erupţia
Hcl1 l perm· . ,., . . .,. . . ~
or c:-i , ;.. ~ .. ~ anent de mlocul!'e se va face mat tarz1u datonta
t.' . . 1 1. ~l fl I ll l I . 1 .
l . ' . . . .
ITH,;t .. . . ocu '1lveolt1 d1ntelu1 ten1porar a unui capac osteof1bros
i. d,u oreu d . st1--b „
î11 Lo, . bf c el atut Astfel de situat ii se întâlnesc rnaî frecvent
,~t ro ntal - . . .
traurn;nis a ~upenoară, zonă in care au loc cu prect1dere
, D1c ale in · ,· ·
cisivilor temporari.
Pedodontie

92

Entp,tule pre1na .,
ture în dentitia pcnnancnW sunt rare. Hipcrsccieti2i
~ ~ . . ~ .
. . ·dieni hii,ohzart sau sexuali pot 1nfluenţn n1nturarea si
bormon11or tirot , . . -
· . d t - dar influenta lor este mai 1nlportanta asupr,t
erup ţ.ia en ara, . , , Î . . . . . .,.·
... .. helctului (KOCI-I). n cazul h1pert1ro1d1c1 se produce
dezvo I.tdOl se ~ ..
• . . d. ti'lor temporari mai devren1e decat lfl inod nornrnl iar
exfoJ_1erea 1n, • •

este accelerată
1

· d. ti··1or pern1ancnti
erup ţia 10, ' · . .
(SHAFER s1· col.,. 1983)·
Enipţia este sthnulată şi de faeton care cresc metabolismul , de
cxen1plu febra, presiunea sanguină ridicată .
între cauzele locale care accelerează erupţia nnurnitor dinti se'
citenză angioa1nele feţei ca şi pierderea dioţilo r tc1n porari cb tnriL1
unor gangrene con1plicate (ZARNEA). RONI\TIR1v1AN (1 977), ..,ita
de KOHHA.R şi RICHARI)SON, p re cizează cJ extracria molarilo:-
temporari mandibulari după vârsta de ? ani si j utn c1tate gr;.'ibe.~w
erupţia dinţilor pen11anenţi de înlocuire, în timp ce extracţia înainte d~:
ac.eastă vârstă întârzie erupţia,
S~a arătat că pierderea dinţilor ten1porari datorită patologiei prin carie
complicată poate modifica momenw1 en1pţi ei dinţilor permanenţi de
înlocuire. De asemenea, poale modifica ordinea de erupţie, în special în
zonn canin-premolar. Astfel, este posibil ca prernolanJl doi infrrinr s,;
en1pă mai devren1e decât pre1n~Jan1l unu sau chiar dccM camnul : î 11
condiţiile în care acest dinte e.ste jmatur şi 1nai v~1]11erabil la acfrmi\ e
diverşilor factori patogeni. Dar, indiferent de discrepanţele îmegi~tratc
în cursul dinamicii erupţiei individuale, rezultatul final este aspectul
siirn~tric între serniarcade. Acest rezultat final subliniază ideea că fen r,-
tnenul erupţiei, considerat ca întreg, este controlat de legile generale ale
creşterii şi dezvoltării, factorii locali de medh1 având nu1nai o influenţa
individuală limitată pe anun1ite perioade de timp (LlTCA. i 993)
2-5.3. Semne prodro111ale

Cu ~xcepţia mohirului de minte n cărui erupţie poate genera o scrie


. ' n 1Pţ· 1a
de accidente e • d' · . ·
1nţ.ilor pennanenţi este sen1n,ilată prm rna1
puţme senine prad
roma 1e d ecat" erupţrn
. dntţtlor
. . tetnporJn..
Rodico Luca 93

Uncuri. cn1Grgcn ţ a în cavitatea buc aH1 este precedată de apariţia


h,,
~,: un ui h -ruato1n sau a unui chist de erupţi e , El se întâlneşte rnai frecvent
. .. nen rnohmrlui de şase ani dar nu sunt excluse nici alte localizări
în rc~it1
(ex. fr~Hnal supcrioc în dreptul caninului sau incisivului central)
(Nlcl)ONi\LD} .ANl)LAW. PARKJN, lu\PP şi WTNTER, 1979).
1-\ltcori se întâlneşte sechestrul de erupţie., un mic fragment osos
înconjnrat de ţesut rnoale dispus pe suprafaţa ocluzală a unui molar
pern1anc11t în erupţiei înainte sau imediat după emergenţa vârfurilor
cus pi, ilo r prin rnucoasa gingivală. De. regulă nucul frag rnent osos se
gă ~c ~ 1l' în dreptul fosetei centrale oe luzale. Presiunea 1nasticatorie
Jcc lan :, ează durere prin presarea ţesutului moale interpus între
sect1eslru şi suprafaţa ocluzală a 1nolarului. Odată cu erupţia
I:
1noL1r·.1l:.ii, acest frag111eut osos se elimină.
i['
;-\p,i riţia sechestrului de erupţie se datoreşte neconcordanţei dintre
,, 1

viteza de erupţie a dintelui şi viteza de resorbţie a osului supraiacent


când fragmentul osos desprins de dintele în erupţie nu mai poate fi
resorbit cu aceeaşi vitez<1 cu care are loc mişcarea eruptivă
(1vlcDON1\LD şi A \'ERY, 1. 994; SI-IAFER şi col., 1983 ).

\' .
t
I
I
'

'I

l
I li

l
I

fJl ,1
ţ,1
94_______________________l_..,_ed_o_d_o1.!)}s_ I
I
I
ANEXA 1 I
I
DJISPLAZirA CLEIDOCJRANJIANĂ I
I
I
I
• Aplazia sau hipoplazia claviculelor A. -.
I

Malformaţii caracteristice cranio-facia]e pnn 1ntarz1e rca


• A

t I
I
osifrcârii de men1brană şi encondrale: I

baza craniului micşorau1 în sens sagital I


I
- largirea calvariei I
I
- întârzierea închiderii fontanelelor I
+ !\1odificc1ri dentare I
,I
dii
f Aspect facial câracteristic Semne <lento.re I
- I
Dinti tcmpornri Dinti pcrman~nti di I
1--:c:ap:=-;:hl-;-tş:i7-b-:ra:-h;:ic-:-'.ef:~a~lic=--~----t;-_--:î:--nt-=-n.r.-zi-:-_c-re-~-:-fo+_---t~nt-,1___
rz ie-re_î_n-dc_z_vo-
ltnrc I
I
- fo!,i mită .şi îngnstii re~orbţin rndăcin i lor ~ inc::ipadtute de erupţ ie L,I II
.. nspect de găc lung şi îngust cu umeri - întarzierc. în - dinţi sur,ranurt1e:-:m ,
rr:.I
I
I
I
căztiţi exfoliere multipli ncen:nti l
pc~/
- hipoplazie rtiaxilară ·1 I · " , Î
- ~--- - ~ - - - - - - - - - - - --.......·-· L - - ~ - - - - - - - ~ ~:: o,c iu:1c s_: :_n___j I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
11
I
I
I
I
(i

I I
I
I
I
I
Rodica Luca 95
---- ANEXA2
I
I

1LN CON'f .U:NEN1f][A 1PJf.Glv1EN'li'I I

(SINDROivfUL BLOClf-SULZBERGI~R) I
I

I
Genodcrn1atoză cu trnnsmitere dorrti.nantă X-linkată I
Afectează în 97'fo din cazuri sexul feminin I
Prevalenţa ~ 1: 40.000 de fete I

I
A. l'IJaJZijestări cutanate I

Stadiul I - debut în prime]e 2 săptă1nâni de viaţă - VEZICULE I


dispuse linear pe extremilăţi I

Stadiul II - debut între a 2-a şi a 6-n săptămână de viaţă - VERUCI I

dispuse linear pe extremităţi I

Sudlul IU - de but între a 12-a ~i a 16-a săptămână de viaţ_ă ~ I

111,,.
1' J, ,1f
LEZI LJ :'Jl H rPERPIG!VlENTA TE pe 1runchi ni spuse în spirală (aspect I

rnuru w r aL) I
.·r"""l
' J .~ ~
Sudinl IV - DUNCI I-IIPOPIC3J\t1ENTATE ŞI ATROFICE care I
persistă pân<1 în adolescenţă. I
I
ci:11,'li
I
,/
B. Leziuni asociate I
•:
0
La 80<fo din cazuri I
I
!. Anomalii oculare
I
·!· La aproxi1nativ 30% Jin cazuri
I
•:• Afectează diferite componente ale ochiului
I
11. Anonialii ale fanerelor I
·!• 1\lopecÎe localizată asociată cu păr subţire şi rar I
•:• Unghii: aspectul lor variaz,1 de la normal până la absenţă I
III. 1\fectarea sisteniulrti nervos central I

•!• La aproximativ 113 din indivizii bolnavi I

•:• Grade variate de retard mintal, tctraplegie spastict1, I

convulsii, microcefalie I

I
I
J>edodontie
96
rv. Tulburări scheletale .
•!• În sfera oro-1naxilo-facială: despicături labio-maxilo-
palatine, deformări ale craniului
-•!•· La nivelul 1nembrelor: dislocare congenjtală d~ ~old ~
sindactilie
•:• La alte niveluri: spina bifida, scoliozti etc.
V. Tulburări viscerale
•!• Boa]ă cardiacă
•!• Hipertensiune puln1onară - cor puhnonale sever
Vl. Anomalii dentare
•!• Întâlnite în 50-90% din cazuri
~:• Triada caracteristie-ă:
anomalii de. număr: hipodonţie
anomalii de formă: dinţi conici sau Hîn cârlig"
erupţie întârziată
•:• Alte n1anifesti1ri:
n1icro si/sau
• macrodontie

dinţi
supranumerari
taurodontie

.
canini incluşi.
J!._t!.!l~!i___!:~u~c~
a ----------~-~------_;1~0-!..:!...3

CAPITOLUL3
CR()NOL()GIA DEZVOI/JfĂJR]J DJENTAJRE

r Crono;ogia formării dinţilor temporari


I Cronologia fonnării dinrilor pcrmanc:1ti
/ Vf:·.-, L1 Jc11L1ră

De ş i dezvoltarea individuală a fiecrtrui dinte parcurge aceleaşi


etape în cursul odontogenezei, pelioadelc de ti1np în care aceste etape
se derulează sunt caracteristice fiecărui grup dentar.
În leg:ît ur{t cu perioadele ~pecifice de f onnare a unui dinte sau ale
unui gn1p denwr c -; te impon ,mt Sc.l se re rintî vârsta la care se produc
unn,lt oJ rclc evcni111entc:
--- debutul fonn,1rji 1nugurelui
... dentar;
~ dcblltu l n1incrali2 ~rii coroanei~
- înd1eie[\~a rnineraliz,lrii coroanei;
- 1non1entul erupţi e i;
..... încheierea formurii rădăcinii şi închiderea apexului.
În fig ura 3.1. şi 'în tabelul 3.1. sunt prezentate aceste vârste.

3.1. CRONOLOGIA FOltlVlJ\l{II DINŢILOR


rfE1VlP0l{I\Rl
. D~butu l foITn,1rii ruugurilor dinţi lor tc1nporari are loc î~ v~aţa
_ntrautcri 11 n, din sfiptă1ni1na n 7-a pflnă în sf1ptă1nâna a 1O-a. In~âl se
1

!orme·, r1·;a~ muguru· · d.111 regnmea


L
. .
antl!noar;) apoi· cei· di·n r..., g1unea
0
Pedodontie
]04
ioslerioară după următoarea cronologie:
l incisivii - săptămâna a 7-a i.u.:
caninii - săptăn1fina 7 1/2 i.u.:
- molarii unu „ săptftmâna a s„a i.u.;
·- molarii doi· săptămâna a 10-a i.u.
Debutul mineralizării coroanelor tuturor dinţilor temporari arc loc
în viata intrauterină, între luna a 4-a şi luna a 6,a iar încheierea
mineralizării
,.
se realizează după naştere, eşalonat, în funcţie de dinte,
între o lună şi jumătate şi luna a 1O-a. Momentul nastcrii este marcat
prin existenţa liniei neonatale. Linia neonatală se întâlneşte la nivelul
coroanelor tuturor dinţilor temporari şi realizeală o demarcaţie între
str'.tcturile dure formate în viata intrauterină si structurile ce i;e
• <

fonnează post-natal.
Erupţia dinţilor temporari începe în jurnl v ,î rstei <le 6 luni şi se
încheie în jurul vârstei de 30 de luni (vezi Capiti)lt1l 2, punctul 2.4 i ).
Încheierea fon11ării rădăcinii şi închidere~ ape xului arc loc la 9- l 8
luni după erupţia fiecărui dinte ten1porar.

3.2.. CRONOLOGIA FORMĂRII DIN'fILOR


PERMANENTI I

Ca re1narcă generală, trebuie 1nenţionat că numaj o pa rte~ clintre


n111gurii dinţilor pennanenţi se furmează în viaţa intrauteri n ă iar
nlincralizarea coroanelor începe dupft naştere, cu excepţia coroanei
priinului molar pcnnanent a cflrei 1nincra.lizare debuteaz ă Ia naştere
sau în jurul na~terii.
În viaţa intrauterinfi se formează mugurii mo1arilor ele şase ani ş1
n1ugurii incisivilor şi caninilor pennanenţi, după urnlătoarea
cronologie:
luna a 4-a i.u.... mugurele molarului de sase
' ant.
luna a 5-a i.u. - mugurii incisivilor pern1anenţ.i ~
-- luna a 5-a - a 6-a i.u. - n1ugurele caninuh1i pcnnan~nt.
Rodica..!:.L~u~
·c~a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~lO~S

[ '"o,
::.;:;----

0,L,mt,ureiuNA PERlOADA i'OS11'/ATALĂ


I

r 91~ :f"~/, mo- r~


·-sxrrX~- LL!N i : . L\/Nl
..
A:-11
! 3 4 5 6 7 8 9 !tl 11 12 J) 14 t5
1,,- i < 16
10 li 12 I G 7
--- 7
·•
\

---
:t.. - ·-
: : . - - -- - -
-··:.=.=t•l.JlL
.
--
r-
- ,
'
. ·~I·~. -- .. .J
I
-..
I! -=-----1- -1--- .. ..~:·JJ}i7"··'6- ·--··
~

- -·--- - ---_,I -~ -..


w:- (
~ .
~=~=-~·--
;1.,... ••- - -- ~ .
Iii
l--
·- · - ~ ;
IV Q_
·--~
V CL
1_ _
n,_ ____
,; 1 r, i
I I ...,,

- ·
(j
CL, ______ J
__,.., .....! I ll IHl
l ~
!
Q_ _____
~
II (L-----·- >-_ _ l i li
------~--'l II 11
I
Ea
8~
I
l
4
_.,
:
Q...0....,..- l i li
I Iii /!l:
8 Ia

--t- L... - ..L .1 1


C 5 'I
'- -----J____ - ·-i -~ -co....,_-r=- ~
t-:
7

~
I I ___ __ _
-· --- - ---4I - -

____ __ - ~I_ _ :===::::::===-====::::-:.___J


t
. ~ ..j...,-·J I I
..) I I
.

-~-"'--
fX'.L__... i I fi FI
E
;;i
..._ i
!-"
13
.j
Ltg:-rnh :
;e :1 = del•u:ul 1;,,:n:.ri1mu~u1dui I (}--0 ~ i111er1lh,l d~b\;tu!!.!i formillii mupl!'dui
11 "dcbu1ul rn,n-~c:i\iz:irii rnrolnci , rr,·, ~ mt~p,;Jlul dct,u1ului 1um~r.ili1Jrii C('f\.Ur,ci
),
CI~ i~cl:t ierrl :nir.mli1Jrii cur,,.i...,~. ! m-7:J ·• fo:~t\-~lul !nd:-c:::Tii min~r.:t{::.:L'ii
\~
l'~_:uoADA H·ITRAt.rrEIUN,\ PERJOADA POSTNATALA

I
li
-
~

u,.__
q _ _ ___
i'TM,!INl
7 g 9 !O tl I!
,,"
5 6
!.UNI
1 )( '}
I
I

r.,
I 2 3
r.1
~
LUN!
5 6 1 s 9 10.
I
i
l i J 4 .s 6
ANI
7 B '} to ll 12 lJ ,.., !5 16

_jl . r.:r
lll Cl._. _ __,_ , III
IV I' u____ _ _,
''
,,
V
6
!
I
I
(\,_ __ _ii ±_ !!I

st
'

I ll...__ - ~- $
I '
11!~· I 0-- - --1--Jl 11 ..JUl
'
I ' ~"_ _ I
....):..__ ____ _ _ __ __J t
I, 1 ms
l ,;u I: Q_
---· --1··--
Q.U.__
I JI

_ ___ 1 t t I
li I
-1
I
. lil.,Jll

..u:i
i~11e1 4 I ~

5 -------,-j-.J
-
4,-..
J... H fiJ li

5tflt
I,
-
7
8 1-l•t
00-...... JI

oo.,__11
BI li
ffl D
ii 11 Jil

Figuro 3.1.
106
Tabelul 3.1. Cronologia dezvoltării denti~ei u1nane

. O-butul fom1urii Stru~tus-n d'ută form:itâ . lnd1cicrca EnipJia 1lici1c1erca.


Dinte ..
îc.sufurilur Jure : pnttii în momentul forinăt·i·i form&tii
_ _ _ _ __ i_ _ _ _ _ _ _,_t1_aş_t_cm_· L _ ___.____, smolţu_l,_,1_i_ __.__ _ _ _~ni~d~k:!!in!!:Îi~ J

Dclllr/irl· 1cn1porarli
1'.fa~ilat
tl:Cl:1 iv central el luni intn>.Ulcl'În . Cit1oi ~e~Î:t:_1_ ~
___ _ __ _...,......____ ____
___ lJ_112 l~11~i__J.1~!~ i_ J
-
l-~~~1.;
,_ ' 2 ,,.,, . ' 1 . - -·
I
I Incisiv lateral ,11/2 luni Douii tn: i ro1
I
I .. 111;1 , ., l' n1 2 ,.,.1

7 ;:;-
J • •

Î- - ----~-~f--in_tr_t1_u_tct1..:...n__,~.--+--~--- ---· --- - --i~----+---- .__'.________J


1
1~.C~P·n.: . :~.~
:.~...:...:-,-m-o-1:i-r---4"-:· :~:'.. ~-::-::--~~-:r_r:~
::-1-~--~-~--.:_;-::-i-uu_n,-p-_------1 : :~~: ~ 1 ~ ~-: ; j
1
I t-.fol~rut secut1d (i luni Într:mtcrin V.ârfl:lrile cus!;1zilu r inc. ~ , 11 tvni ?-1 Jw,i ,I J :l:l! ';

I - - - _ ,.. "'--
.. --1.....----------I' îzolnti: 1 ---
~- - ~ _ . ·1
Mamtib.ulă .. [
lm:;s-iv c1mtral · 4 l i1 h1ni îrci cincimi 2 l/2 lum 6 iuni / 1 112 ani I
Incisiv lutctal „
intrauterin
4 1/2 luni Trei cin.ciml , 3 luni i luni
I
I 1/1 ani
I
--------=·-.,.....=în~_t_r:i_u_fo_·r_in____ f-_ _ _ _ __.___ _ _..=· ~
- . ~ - - -·--'---~ · - - --~- ·*----~:
· O_t_rc::_·îm_c_ _~....._-- __9_1u_n~--- - _I_G_i_u_ni___1
Can_1,1_1---~~--S_l_un_i_i_nt_t_.iu_t_cn_'_n__,f_. _3
_ii~.:
Pri1:1UI nwl.ir S luli.i intrautc:in . C1.1spizî u11iţi j 1/2 lu,1i 12 luni _I 2 1/4 ani ;
Mo1,ttul se-.uud 6 luni fntrautcrin Vârfurile cusr,i7.i lor indl 10 luni 20 h ni 13ani l
~ izol:itc
- - - - - ~ . _ . . __ _ _ _ _ _-L:..::..:..:.:::.:~- ,
~ - - - -- -- - ____. --1-_ _ _ _ _ _,___ _ __ JI
Dr.11/t'/iapcrmancnlD I
i------.....~------~-------~----
Ma):Îl,1r
----- -- ·----·----~.
;'-- ----,··- -------,-----~~---.-..----,.---- ---- --- ---~ - - - --- - - ·----·----r- ------
i--~ 1:cn1ral 3-4 luni
foc iJ:iV -----+-~.;..:..;~----1...:.::_ ..._, - - .... . 4.5 nn i 7-& a.ni· I .li) :l"I
,. _.i
foc i!;iv 1.ateral 10-12 luni .•...•. ----'---~~4-_-5_[1_n_i_~----8-
. -9-a~, i j 11 ani__J
lu~n-·i-"'""----lf-.=..:"·.:.:·•:.:;··:.:.·~--~~ ---_j_.::6.-:..,:7..,..:a:::.
Can-i~ - ~......___1__4_~5-·= ·rt~î---"-+...:.l.:...1·_:l.:.2..:a~n:..i~ [..;:.l_J_.1_S_:1_ni1 :
Prif~1ul premolar 1 1/2.?. 3/4 tttti . . ••.••. 5-6 :mi 10- l I ilni f ll-13 ,uu _
~olarni sccund 2-2J/4ani ..• ..•. ... G-iani l0~12uni 12-l4 al\i
mul _m_c,J_!lr_ I la. !U\ilc.:rc Câteodată. o unn5 · 2 i/2 - J ani (i. 7 ani 9-tO ani -
h1rlll $t'cund 2 J/2 3 · · 1.1-'6 iri t _
i _l_b_ l - --..i_;;;...::. __• _._a_ni___-L.;:.;":.:.':..:.":....•- - -~ - - ~ - ._7,:.:-~R~u!!_!ni~ _ .J...'...'.!?.::_:-~Ll~.10!!.1_1~~--1-7
--~~'ll I u~ --'
_I11ci,iv i:cnlrnl 3.4 luni l
t o .:ins

U
_ . • , _

&14
4 6
hci ţi-. bt-:r: i - - - - 3--4- iuni~--- - - _.._.,_._.~ - -·-- . - - - -·ţ_:?.~-~- -,__-_,_!1~-- 1---
I -- ···- - - ,... - - ~ ... .. . ___ __ 1 4-5:rnt __ ,~5~ ___ 1 ]') ,~ , -
, C1lllin lu , . .._.....____ ··- - ·- - ~ - -- t Jl'
' . - - -- 4 - 5 nt .. . ... l ti-7a111 ': - ~') c1:1 ___:.--:.:...-:
:1'.!2!.•1111 pn:rnolar · l 3/4 _ 2 nni ~ - - -- -i.----
___ _ _ .
1 _ ~
.. ".. 5-6 ,mi 1(1- l :!. a~ ~. _A; I
~~mo la:-u1secund 2 1/4. 2 112 oni - - -~· ~ - -·-+-~ - 13 .f,pn1 I
--:==---T.~..:...:~~-2!;~-t..:.·.:..:··.
Pnimil tn<llar la ""!1:lt.rt"
:··~·--
.: - ~- ·
6-7 nni
..
11- \2 :in: __..:...;..-- 1
y.fl) ani
'.--. Ca..tcodMă o u nnă . 2 112 _ J .1:ni , o- 7 ani
, Molarul s.ecunu . 2 112 _ 3 ani f ~
{Dllp;:: L--n v . ,. ...... 7-!i ani I I 1. jJ .in,.!_. J n (1999).
.. "ean i11'10n 1cld! JADA 20 19 • · . vuAt.i. ·"'
• J3. (U~f tnod.ilicat d.., Mcc~u ~i Schout) prafuol dm PINr..n
Rodrf!!_._ld.!E!.--- 107
~

p<;rioada (le. fo1111are a .1nugu_ri~o~. acestor dinţi permanenţi coincide


- rid'l de debut a 1nmeralizaru coroanelor dinţilor temporari·
cu penoH , . . . _ .
:wru~urii celorlap dinţi pem1anenţ1 se formeazâ după naştere după
urm~ito:lfea cronologie:
_ L.1 na~ter1..' - rnugure1c pre1no1 aruiui unu~
__ l<1 Î 112 - 8 luni - mugurele pre:rnolarului doi;
_ la 8 1/2 - 9 luni - n1ugurcle rnolarului de doisprezece ani ;
_ J;.-i 3 1/2 - 4 ani - ruugurele 1no lru-ului de minle.
I
În c1. JI1tinuare se vor prezenta principuJele momente (vârsta în luni I
sau ani) privind mineralizarea coroanelor şi închiderea apexului I
I
dinţil or pern1anenţi~ 1no1nentul erupţiei fiind indicat în capitolul 2, I
I
punctul 2.5.1. I
Pentru incisivi: I
I
- debutul 1ninera1izării coroanei - la 3 - 4 luni, cu excepţia I
I
lateralului superior la care U).ineralizarca începe la vârsta I
I
de 10 luni; I
încheierea 1ninera lizări i coro(rnei - lu 4 - 5 ani; I
I
_J închiderea apexului - 1a 2 - 3 ani dup ă erupţie. I
I
I
I
I
Pentru canin: I
- ·i I
L..i
debutul minera1izfirii coroanei - la 4 - 5 lnnt
I

~J - încheierea mineralizării coroanei - la 6 - 7 ani;


(,•i
:,;;..-. închiderea apexului - la I - 3 ani după erupţie.
1aw
;_.;,---,
I
Pentru prcn1olarul unu:
~ - debutul mineralizfirii coroanei 1a 1 1/2 an;
~
'.) I~
-·- î11chcicrea rnincralizării coroanei - la 5 - 6 ani;
1/ I~
~- încl1iderea apexului - la 2 ani după erupţie.
/
Pentru prernolaru1 doi:
·- debutul n1iucralizării coroanei - la 2 - 2 1/2 ani~
- încheierea nuneralizării coroanei - la 6 - 7 ani;
-~ înch.idcrea apexnlui - Ia 2 ani după erupţie.
Pentru 1nolarnl de sase ani:
- debutul rni.neralizării coroanei - la naştere. Dacă minerali-
Pedodonfie
--
108
zarea debutează cu puţin timp înnintea naşterii, eveni-
mentul este marcat pnn existenţa liniei neonatale la
nivelu] vârfului cuspiziloc
_ încheierea mineralizării coroanei·- la 2 1/2 - 3 ani;
_ închiderea apexului --la 3 - 4 ani duµ:'i erupţie.
Pentru n1olarul de doisprezece nni :
- debutul 111:ineralizăriî coroane1 - la 2 1/2 „ 3 ani (coincide
cu încheierea 111ineralizilrii coro<lnei n10Jarului de şase oni);
- încheierea mineralizării coroanei - la 7 . . 8 a ui;
închiderea apexului - la 2 - 3 ani după erupţie .
Pentru molarul de 1ninte:
debutul tninera1izării coroanei ~ 1a 7 - l O ani ~
- încheierea 1nineralizărj i coroanei - la 12 - 16 ani;
- închiderea apexului - la 3 - 4 ani dup5 erupt ie.

I'
3.3. VÂRSTA ])ENP"f .r\Rt\

Vârsta dentară este un indicator care exprirnă gradul de maturare


den t;rră al unui individ la un 111omcnt dat.
Vârsta dentară nu este întotdeauna în concordanţă cu vârsta
cronologică şi cu vârsta osoasă.
Determinarea vârstei dentare poate fi utilă în n1ai multe scopuri. Ea
pon:e fi folosită pentru a evulua secvenţial creş terea ~i rnat11ritatea
indi vizilor şi pentru a face studii co111pnrative între gradui de dezvoltare
al diferitelor gmpUii de copii, grupu1i etnice etc. Se ştie că dentiţia în
curs de dezvoltare este 1nai puţin seusibilă decât scheletul la i11sultek
fiziologice de ordin nutritiv, endocrin (LNERSIDGE ş i col., 1999).
Vârst a dentară poate servi la e.stin1area vârstei cronologice Ia
i nd ivizii la care nu se cunosc datele personale (DA VIS şi HAGG,
1994) d · ... .
. : eşt coptu cu aceeaşi vârstă cronologicii pot prezenta O I11
arc
v"naţ.Je a maturării dentare (LEOVY si GOLDBE RG, 1999). ~
Aprecierea n1aturârii dentare po.atc fi u ti lă de asemenea in
109
~~H-~'G'....---------------------.!...:!..~
. . t .. ., n cdico~Jegale şi judiciare (CHAUDHARY şi col
. vestig,t 11 1~ 1 .,
in · D~r beneficiul cel mai marc al aprecierii vârstei dentare este
1999), - ·
. ~ tat de faptul ca pcrrtnte o evaluare corectă a n10mentului
reprezen . . . . .. . .
.· Jentru insutwrea untu tratament (LOEVY ş1 ·GOLDBERG,
0 porn 1 . . ~· . . . . , . .
; VALLAJO-BOLANOS Şl col., 1999) servind Ia planificarea
1999
, ,~ntelor pcdodontice .sau ortodonlicc. Un exe1nplu elocvent este
tratdI 11 --·
rep1·ez-·"·· ··11t~t
u
de studiul lui SCHALK v~m der WEIDE si• col. care
,, ,,i -· ÎPlârzieri în forrncH\:~a dentară la copiii cu oli 0uodontie. Fată de
CO!l :-> ,c1 "' 1 • , .
lotul n1:1no r. hi b;:1ieu di fer cn\c,le sunt St.~mnificati ve pentru toţi dinţii ,
iar Li fr tc numai pc!ltru 1nolarul secund mandibular. Datorită murilor
Vi.U-i aţii individuale inrcgi~tratc, înainlea instituirii tratamentului se
impune stabilirea vârstei dentare la fiecare pacient.
t 1 acelaşi timp> vârsta dentară furnizează informaţii suplimentare
utile medicului pediatru şi n1edicului endocrinolog (VALLAJO-
BOLANOS şi col., 1999). Astfet la copiii cu deficienţă a hormonului
de cresterc, vârsta dentară ~i vfusta osoasă au fost semnificativ
întârzi;-itc faţu de vârsta cro nologică cu 0,92 ani şi, respectiv, 1, 52 ani ..
Ace~te întJrLieri se înre gistrează chjar d upă o perioadă de circa 2,5
ani ele tratan1ent cu honnoni de creşte re (VALLEJO- BOLANOS şi
col. ~1999). Întârzieri ale vârstei dentare şi ale vârstei osoase în raport
cu vârsta cronologică Swau constatat şi la copiii cu statură mică
familială (VA.LLEJO-- BOLANOS şi col., 1997). Ambele studii arată
o corciaţie pozitivă între vârsta dentară, respectiv vârsta osoasă, şi
vârsta cronologică, corelaţia fiind mai strânsă între vârsta dentară şi
vârsta cronologică.
Aprecierea vârstei dentare se face prin două metode. Una dintre
metode apreciaz,1 vârsta dcntan1 în functje de numărul dinţilor erupţi,
• I

iar ce:1lalrn rnetodu în funcţie de gradul de 1nîneralizare dentară


d~t('rJ1 ·n t
1 .
- , a cu a_1utonil radiog rafiei panora1nicc. stn b"l' ~ . .
1 Irea varstet
dent·11--.,. · · ·
. • c cu aJutorul prunci metode este usor de realizat pnntr-un

sunp~u examen clinic dar este. o 1netodă m~i puţin precisă deoarece
erupţia poate fi influenţată de o serie defactori locali (KJlliIBORG şi
J!O Pe.do~
. cest
col.). D1na , rnotiv , KOCI-I reco1nandci
. . _aprecierea vc1rstei dentar-·, ..
l , '~ l!l
ft.mcţie de stadiul de forrnare al d 111ţ.d or 1n etapa prcerupti \·a, st acii 11
apreciat pe ortopantomogramă.
Pentru aprecierea vârstei dentare în raport cu gradul de mjne-
ralizare al structurilor dure dentm·e, întreaga perioadă a dezvoltării
dentare, de la faza de mugure până la faza de dinte matur cu apexul
închis, este împărţită în mai multe stadii principale. Astfel NOLL;\ ia
în considerare zece stadii, în timp ce DEMIRJJAN numai opt.
Cele zece stadii, după NOLLA, citat de ZARNEA, sunt
următoarele:
stadiul l - debutul forn1ării 1nngurelui dentar;
- stadiul 2 - initierea calcifierii coronare:
- stadiul 3 - 1/2 din coroană 1n1neralizată;
-- stadiul 4 - 2/'J din coroană n11nernlJ zată;
stadiul 5 - coroana apro ape complet minendizată;
stadiul 6 - coroana con1plet nuneralizarn ·
- '
stadiul 7 - 1/3 din răd,lcină formată;
stadiul 8 - 2/3 din rădăcină formatc:1 ·
'
stadiul 9 - rădăcina aproape complet forn1ată (apex
deschis);
stadiul 1O -1nchidere apicaJă .
Cele opt stadii utilizate de DEI\1IRJ1AN si notate cu litere de la A
la H, citate de KREIBORG şi col., sunt: ·
- stadiul A - debutul 1nincralizării la nivelul vfirfuri lor
cuspizilor;
stadiul B -
fuz1·· L1nea cu sp1z1
· ·1 or rrunerallzaţ1;
· · ·
.
- stad~ul C - debutul rnineralizălii dentinei;
stadiul
.
' , .ea co1npleta~ a coroanei;.
D - nunera·1lZdl
_ . E. lungimea r tt'dă· cinu
...stadiul . . . c- • - d At
.1onnate este niai 1n1ca cca
inalţ1mea coroanei.
stadiul F
'
lungun·ca r-d~ . ..
„ · ·c
a ac1n11 este egalii sau rna1 mai
decât înălţi1nea coroanei.,
Rodica Luca 111

_ stadiul O - pereţii radiculari sunt paraleli şi apexul este


încă panial deschis; ..::;:
- stadiul H - orificiul apical este închis iar spaţiul
pcriodonta1 are lăţime uniformă (fig. 3.2.).

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
z:· . ') /
r rg/lra ..; -- ·

Pent ru molari )i rrcrnolari se pot studitl toate cele opt stadii, iar
pentru incisivi şi canini mm1ai şase, începând cu stadiul D.
Aprecierea gradului de 1nincralizare se face pe ortopnntomograine
examinându-se şapte dinţi mandibulari permanenţi de pe o hemiarcadii.
Se procedează aşa datorită vizibilităţii bune a dinţilor mandibulari şi
având în vedere gradul întilt de corelaţie între stadiile de dezvoltare ale
dinţilor de la maxilar şi de Ia n1andibu1ă, de pe pa11ea slângă şi de pe
Partea dreaptă (SCHALK van dcr \VElDE şi col., 1993).
DUTERLOO (I ~)9 I) proptme se lectarea a patru dinţi pentru
e st imnn:a vârstei dentare . Aceşti dinri sunt:
J_:1.112_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~~!!.&_

_ pentru perioada de la naf_,tere şi până la vârsta de 9 ani :


1
643 I
peste vârsta de 1O ani:

743
31

HAAVIKtCO, citat de VALLEJO - BC)LANOS şi coL aprec iazc1


vârsta dentară la copiii sub vârsta ele 9 ani în funcţie de dezvol tan:a
ur111ătorilor dinţi: 47, 46, 16, 44, 4Ciar peste această vârstă în fnncţ 1 e
de dezvoltarea lui 47, 44, 13, 43.
Pentru fiecare-. stadiu se acordă un scor. în funcţie de gradul de
mineralizare, fiecărui dinte îi va corespunde un anunlit scor. Prin în
sun1area scorurilor tuturor dinţilor 1a o persoană anume se obţine o
valoare (,,scorul de maturitatel'). Această valoare se co1npară cu
valorile din tabelele standard ale dezvoltării dentare stabilite · pe
diferite grupuri populaţionale în funcţie de vârsta cronologică .
În felul acesta se constată ce vârstă dentară corespunde ,:scoruiui
de n1aluritate'' calculat pentru persoana 1 especli v ă .
Cca mai utilizată metodă pentn1 detcrnunarca vârstei den tare este:~
metoda lui DEMIRJIAN, GOLDSTEIN şi TAi\TNER, descr1sfi în
1913. perfecţionată ulterior şi cunoscută în general sub dcnmniren de
metoda lui DBMIRJIAN. Cu ajutorul acestei n1etode, pe un n1are
nrnnăr de copii canadieni de origine franceză s-au stabilit standarde
pentru dezvoltarea fiecărui dinte în raport. cu vârsta cronologică.
O sede de studii au arătat că standardele obtinutc de DEMJRJIAN
nu sunt universal valabiit?existând deosebiri ~1le 1naturităţii dentare
între diferitele gruprui ~t~ti~e. Astfel CFL!\UDHARY şi col. (l 999),
· corriparând standardele lui Demitjian cu dezvoltarea dentară a unor
copii somalezi şî a unor copii caucazieni rezidenţi în Sht!ffield
(Anglia), au constatat o dezvoltare dentară în avans a copiilor
~ ·.!=a_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _..;:.::::..::..
113

soninlezi cu 0,57 ± I ,36 ani pentru btîieţi şi cu 0,59 ~ 1,21 ani pentru
fete : de ase1ncnca, un avans de 0,43 + 0,58 ani pentru fetele
cauc;iziene si o întc1rziere de -0, 19 ± 0,58 ani pentn1 băieţii caucazieni.
o maturm·e dentară în avans faţă de standardele canadiene constată
si 1,JVERS IDGE şi col. (1999) la un Iot de copii britanici cu vârste
cuprinse între 4 şi 9 ani. La fete avansul a fost de 0,51 ± 0,79 ani) iar
la băieţi de 0,73 ± 0,73 ani. Într-un studiu privind acurateţea şi
precizia 1nctoclci Dernirjian pentru determinarea vârstei Ia copiii
chinezi, JANE Dr'\ VIS şi l{AGG (1994) au ajuns la concluzia că
această n1etodă nu serveşte la estimarea cu acurateţe a vârstei
cronologice la copiii chinezi cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani.
De ase1nenea, ELCOCK şi col. ( 1999), comparând vârsta
cronologică cu vârsta dentară determinată prin metoda Demîrjian la
ciou,1 grupuri etnjce ~ie copii (albi caucazieni şi pakistanezi) rezidente
în Shc:ffield au consta~at distors iuni prin supraesti1narea vârstei
cronologice cu 0,345 --t- 0,28 ani 1a b{i i~ţ ii pakistanezi.
Toate aceste studii subliniaz,i necesitatea stabilirii unor standarde
specifice pentru fiecare populaţje.
~~ra~-----------------....:lf:.lQ.7.

CA„PITOLlJI.J 4
~

rA. Lf K1liCULA I{liT1\rf! l\'li()]{]fOJL()(;ICE SI DlE


STRUCTURĂ ALlE Dl[N'fU,OR 'fEMPolRAm:
S1sterne de notare a dinţilor
Morfologia dinţilor tcn1porari:
::;. Culoarea
* Dimensiunea
:!: Fornrn

-~: Caractere n1orfologicc de grup şi individuale


Structura dinţilor temporari:
* Con1poziţie chirnică
* Aspect histologic
* Structura srnalţu1ui
* Structura dentinei
* Structura pulpej dentare
Resorbtia
'
radiculară fiziolo!:!ică:
v

* A.s occtc

acncndc
C:

;j, Jv1ccanis:n de producere. Factori declanşatori

Cor: ,ponamentu1 dintelui temporar la diferite agresiuni

Particularităţile morfologice şi de structură ale dinţilor temporari


precum şi resorbţia fiziologică a rădăcinilor acestora le influenţează
patologia şi posibili U"itîle --- de tratan1e1i. Deşi seamăru1 cu dinţii
pe~~anenţi, dinţii
ten1~orari prezintă unele caracteristici defmitor.ii
Pnvinct numărut culoaren, dimensiunea, forma şi structura.
118
----------------.!P~
e~
4.1.S:U:STEME. DE NO'"fAllli A li)KNîJfLOR

,..
In mod norn1at dentiţia umnnc1 tcmporar{i (deciduală, de lapte)
cuprinde 20 de dinţi, 10 maxilari s1 10 n1fmdibuJari. Pe :i ~
_::ue
b.en1iarcadă sunt 5 dinţi:
* un incisiv central
* un incisiv lateral
* un canin
* doi molari

Pentru nun1erotarea dinţilor te1nporari se utilizează în prezent unul


(lin următoarele sisteme:
sistemul universal de notare
sistemul de notare P,t\LMER
sistemul intcrnaţiona1 de nu1nerotare propus de Fed;:r;1ti3
Dentară Internaţi o nala

"In sisten1ul universal, adoptat de Asociaţia Dentară An1eric ană


(A„D.A.) în anul 1975, dinţii temporari se notează cu literele
alfabetului englez. Se începe cu litera „A.. care dt~fineşte n1olarul secund
superior drept şi se continua cu celelalte litere , în ordine alfabetică.
în sensul acelor de ceason1ic, defi nind pe.Jând dinţii nwxilarî, up()i .. '1
1nandibulari. Numerotarea se încheie ~t u litera T care însear: uia
rnolarul secund inferior dreapta.
. · · pern1anenţ1· se ut1lv.ează
Pent ru d 1nru ·· " d · ·1 ·frclc de la
, 1n mo s1n11 ar, c1 ·

l până la 32. .
1
I.. n s1stcn1u
· l de notare P AL1v1ER, pentru notarea d1nţ1
· ·1 or tcmponH
.
~e utilizează primele cinci litere din alfabet, câte unn pcntnt fiecare tip
I
119
Rodica {L!!_
-U !t~a---------------------~::.,;;.. I
I
. , . ·epând cu litera A pentru incisivul central şi litera E pentru
de d1nte, wc I
.ecund. Pentru a preciza hemiarcada (cadranul), litera.
molaru s 1 . ,. . . .., ~ . d d . . 1· ..
I
. zătoare dintelui este 1nscnsa 1ntr-un s1ste1n e oua inu care I
corespun .
. . "I 1lese în nnohi drept, o linie ve1iicală care corespunde liniei I
se inta • 0
I
rnc d1,.·irle .,si una orizonta Li ce corespunde planului de ocluzie. I
Pentru dinţii pern1nnL~nţi se folosesc cifre de la 1 la 8, care se I
înscriu în sistemul celor dout\ linii, descris 1nai sus. I

În sistemul i11ternaţional de numerotare fiecare dinte este notat prin I

I
două cifre arabe. Pri1na cifră precizează tipul de dentiţ.ie (permanentă
I
sau temporară) şi hcmiarcada (cadranul), iar a doua cifră precizează
I
dintele. Pentru dinţii temporari, p1ir11a cifră poate fi 5, 6, 7 sau 8, iar I

a doua -- 1, 21 3, 4, 5, cu urn1ătoarea sen1nificatie: I

I
- 5 - he1niarcacJa superioară dreaptă
I
- 6 --- hemiarcada supcrioan1 stângă
I
- 7 - Lcnuarcacla infer-ioară ~tângă
..... I
·-· 8 - hcnu arcada inf~rioaril dreapta I
-- l - incisivul central I
I
-- 2 - incisivul lateral
I
- 3 - caninul
I
~ 4 - primul n1olar I
- 5 - rnolarul secund I
"
fn ni:d 5Îmifor, pent ru din~ii _pennanenţi se utilizeazt1 cifrele 1, 2!
I

3 si 4 ncntr\1 d f" . I
· ,, e 1nirca ncnuarcaciei, (cadranului)
' .
şi cifre de la 1 la 8 I
pentru a defini dintii.
I

. În tubelul 4.1 ~unt prezentnte în sinteză sistemele de notare ale I


dinţ.ilor temporari. I

În Rotnâni ,~ , . . . . . I
e a, P---ntni notarea d1nţ1lor tcn1poran, ca de altfel ş1 a celor
p nnanen~, se ·li· .. . . I
Uti zeaza s1sternul internaţional recomandat de F.D.l. I

I
I
120 Pedodonţie

Tabelul 4.J
----
Notarea dinţilor tcn1porari

r

_.}l_,,_..- - - S '-ls-te_n_,u-1_ __...._.- --~4---~_-:_u-1?-iv-tr-~
_ _ _..,__;;;..,.:_:_:,__:______.__
,·il- '--Ţ_-_
t
/\-.
, _P J.. \1.f, H ----L_ J_,~tci-~J ~ --;--,
I - - - - ._ J
f fi•r:inr1.·, ,,;,1 I lfrmi,1rcJd , He,~,1.: '1::i~.1

I
:--ţ -----------+--~------ .
Dintele Otl!.lpLi :St,în~;\ I
I o~ ap!ă. S li n ză
·- --- -·--- -
Dre n r,tă
- - - - -
~-:.n~ ;\
.::_jI
.

E F A A 5J 6! I,
~ lncisi\· ccntr,:d D a il n 57,
::: Incisiv lat<md C H c C 53
63

l~ .~-~~::.:~.::.::1::..m~~l=~~------+---!--1----~-~-~---ţ---~_. _;4_5--
.J'fohrul ~CCltnd •- ~;
___:__j I
I ~
lg
-J
·-
Q
Incisiv cmtrJI
' . l .itera!
I~C-HW
~~, .'.
l . .u , 1
Q
P

R
()
:-..J
."-1
, A
l>
D
C
A
8
C
I
1' " -'
o
ilJ
I 7J
,,

~J
~
-
/
I1
~ I
,~ _I .
Pr:mul ·motar
Mo arul .secund .
S
i
_ _ __._.__ _...,___ __ _ _,__1_ _
:.
f\.
/ D
!:
ij D
12
J.,

___,_,_ _ __ - ' '- -_ _.,,__


:-; ;;

4.2. MORFOLOGIA DJfNŢILOR rrEI\:lPORARI

Culoarea dinţilor temporari este 111aî deschisă decât cea a din ţi lor
permanenţi. Dinţii temporari au o culoare alb-alburie, aJb-albăstruic
deoarece smalţul lor este 1nai alb şi 1nai opac decât s1nalţul dinţilor
pe r mnnenţi.

Di1nensiu11ea dinţilor temporari este mai redus~ <lccf1t <i

pet·manenţilor. Deoarece rădăcinile sunt 1nc1i lungi decât coroanele.


uneori chiar de două ori mai lungi, la dinţii tetnporari raportul coroan'1-
rădăcină diferă de raportul întâlnit la dinţii permanenţi (tabel 4.2).
121

Tabelul 4.2.
Diincnsiunilc medii ale dinţilor ten1porari (în mm)
(după Black, citat de Van Ilcek)
..
-
J)i11IC
~

M-D
J>inmrtrn
V-O
- -- Coru;ini\
Lun~ime
Rai:Udnâ
i.;onf:imc tot:ill

~ 6;5 5,0 6,0 10,U 16,0


Jc ~ur 4,0 5;6 ro,2 15,8
5,2
I! sur 7,0 6.S l3,0 19.5
1 6,8
C sup 5, 1
"/ ,I 8,5- JO,O t.$.,1
~{t sup
~.4 tu.O S,7 11,7 17;4-
M11 -:11p
k 1n1
I

I .!,O 4 ,(} s.o 9,0 14,0


I
~;,5 ,1.0 -.:; ,..,.1 9,8 l5,0
li 1nf
C i,d I ~.5 4.9 6,C 11,2 t; ,2
' ·, ,7 --i o 6,0 9,8 15,R
,\\ 111 :" '
{_,,7 Ş5 1:.\5 .
~~! i ,.
S,7 I .. . lli,O

Ca f unnă, coroanele dinţilor tcn1porari sunt mai scurte, mai


globuloase şi n1ai înguste la colet decât coroanele dinţilor pe1manenţi.
La dintii frontali coroanele prezintă cnte o creastă cervicală pe faţa
vestibulară SLpe cea oralâ, iar la 1nolasi rnnnai pe faţa vestibulară.
Răd,icinill! dinţilor te1nporari sunt ltrngi şi subţiri. Pentru a asigura
spaţiul necesar dezvoltclrii coroanei dinţj lor permanenţi de înlocuire,
rădăcinile rno1ari1or ten1porari sunt 1nult 111.ai evazate decât rădăcinile
dinţilor p cm1anenţi, depăşind proiecţia conturului coronar. Ele se
desprind aproape direct din baza coroanei fără a exista un tn1nchi 1

radicular con1un, aşa cum se întâlneşte la molarii permanenţi. Totuşi,


până la instalarea resorbţiei radiculare fiziologice, vârfurile acestor
rădăcini foarte divergente converg în regiunea apicală.
Carr1,~ra pulpară este mai voluminoasă decât la omologÎJ
permanenţi deoarece pereţii dentinari ai din~lor temporari sunt mai
: · c oarne 1e pulpare
subtin · _
urniaresc ,1ndeaproape
. . morfologia · cxtenoar,t
· rt
a-. dintelui s1· st·- 111 t 1nft1· · I ung1· ş1· 1na1· asc11ţ1t· c c1ecat
· '"' ar sugc1.,a forma'
cu:;p1 z;~( ·r· l'l . l
' -'· · , e surit ~i tu~1tc 1nai ,lpr<.H!pe de supL1faţă, rna1 a cs
coarnele 'l • • . •

mczio-vesubulare ale rr10Janlor.


12,w~?.--·----------------------!.P~c!!_!rlodollti
4.2.1. Caractere ,norfologice de grup şi inr!iPiduale
--~
Incisivii ten1porari seamănă în ge~er~l cu omologii pern1ancnti
dar sunt mai mici şi mai globuloşi., Şl au o rnorfologie relati~
constantă. Se reinarcă:
marginea incizală netedă, fără lobi de cre,?tere; asa cum se
observă Ia incisivii permenenţi proaspăt crupţi;
prezenţa unei proen1inenţe cervicale pe fata vestibulan1 si
orală·
'
- existenţa
unui cingulun1 pc faţa orală ;
camera pul pară în forn1ă de ev c1 nt ai cf1nd este µr: \, itri
dinspre ves Libulnr. c xtin s;'i in ci 1;ll , ci : p11lp:1 :n, !·tr
1

apropiată de suprafaţ i:"i, expusti u:jor dc.schidcrji cl:iar în


timpul preparării unei sirnp1e cavit ~1 ţi;
existenţa, de cele n1ai 1nulte ori a unui singur canal
radicular larg, oval pe secţiune transversală, terminat cu
un foramen apical cu o deschidere destul de 1nare.
Incisivul central superior, a căruj coroană seamănă cu a
omologului pcnnanent, dar este mai nucă şi n1ai globuloasă, este
sjngurul dinte din dentiţia urnană care are dimnetrul 1nelio-di.,tu.l
coronar mai n1are sau egal cu cel cervico-inciz;d .Jatorita t!i1L:1
\,_..

proenlineţe pronunţate pe suprc1i a ţa vestibulară si d unuj c1nguL1m


mare palatinal, extins aproape p:ină în 1narginea incizal:i coroana
BiJarc bo1nbată în sens vestibulu-oral, Îll special spre colet.
Suprafaţa vestibulară nu prezintă şanţ.uri sau depresiuni1 iar între
cele două unghiuri incizale există o diferenţă cvidenHt unghiul
rnezio-incizal fiind ascuţit, iar cel disto-incizal rotunjit.
Punctele de contact cu dinţii vecini sunt întinse, realizate pe warn
saprafaţa proximală. .
Ra-a aciua este 1ungă, uşor tmtită pe suprafaţa vestibuIara~ ·?.1 ora1fi S1
'4 •

l • ·•

efilată spre regiunea apicală, care este teşită. Faţă de axul lung al coroanei,
r~1dăcina este înclinată uşor spre distal şi uşor vestibular (fig . 4. l ).
123
d';l'f{ll vlctl~C(I
f?O~
:,:..--
meziat

v~stibular palotinol

Flr :,ra 4. 1. l,icisf\,ul central superior drept temporar ( după Van Beek)

1ndsivul lateral superior are o formă asemănăcoare cu a


incisivului central superior) dar coroana este mai mică şi mai îngustă.
Cingulum-ul palatina! este n1ai pu ţin proenunent şi nu prezintă
nici odată foramen coecurn (fig.4.2).

d:sta(

pa{otina{ VQStibular

rnezial
Fi 0o 1 . . (dr,pl1 Van Bcek)
/J u 4 .2.fncisiv u / latent! slip<'rior c/1 ep t tempo, ar
124
Incisivul central inferior este cel mai mic dinte din cientit'
temporară. Coroana are mai puţine angulaţii şi un aspect simetric.;;
supr.afaţa orală prezintă un cingulum bine dezvoltat şi creste
111 arginale mai puţin proeminente decât la incisivii temporari maxilari.
Proen1inenţa de pe faţa vestibulc1ră1 de la nivelul joncţiunii smalt-
ccn1ent, mai evidentă spre meziaJi poate f j 1nai redus5 CQ din1cnsi tr n·'.~
sau poate lipsi.
Rădăcina este n1ai rotunjită dec ;1t !a ornoJog ~d pcrrnericn t ~i r..'i k
înc linată distal (fig. 4.3).

distal

vestibular linguo ·.

meztal
P'igura 4·3- Jn.crsrvul
· · central · ,1: ..
11 l.Jet Lo1· drept tenzporar ( după Van Beek)

lnd.si vui lateral infc . . , -- .. .


pe:--n1<incnt dar . . ~ nor se(unana ca i"orn1ă generala cu on1ol ogul
, prez1nta caractPrst . . . .J ,, . . .
globu·os d. . . ·· · Le i c u1nţ1lor temporari as1 cer rn;ii
1

. , 1mcns1un1 mai mi . . .
colet). Este mai " ci, proe1nu1~nţ,1 coron<1 t fi prorrnn!at?. /;1
inare dccat ce tr l I . . .~ ţ
cu Suprafata orală . n a u infenor, n1ai lun (T dar n1a1 ingus.,
.
M arginea mai concav·-- d . . o
inciz· Jă ~ a ecat a acestuia.
t 4
c1 seainana .. . . . ·
cinporar, având ac . .. cu cea a 1nc1s1 vului lateral supcnor
eeaş1 1nclinare . d. · · · ·.,,u
spre 1staf, unghiul n1ez1o~inc 1.t.. •
J;
..
·
-<~---- -~ '. I

125 I
~ ! ! _ l I : . .· .- - - - - - - - - - ~ - - - - - - - - - _ . , : ~ ~ -
I

·t uneori foarte ascuţit si unghiul disto-incizal rotunJ.it Datorită I


ascu t.1 , • • . ,., . • • •
acestei asemănăn, mai ~les cand au d1mens1un1 aprop1ate, cei doi I

incisivi pot fi confundaţi. Îi deosebeşte, însă, cingulumul care este 1nai I


I
rnart~la incisivul lateral inferior.
fo unck. cazuri„ coroana csu~ u~or rotată în rnport cu n1clt1cina pentru I

a pcrrnite înscrierea marginii inciza le în curbura ,ircului nrnndibular. I

R,1diicina este în general 1nai lungii decât a centra1ului te1nporar I


infrr iorl rorundă pl' secţiune şi îndinatf1 distal (fig. 4.4). I

I
distal I
I

I
I
I
I
I
I
Figil ra 4.4. bicisivrtl lateral inferior drepl temporar (dupâ \lan Beek) I
I
Caiiiuii ten1porari preLintă urn1ătoarele caracteristici: I
-- coroane mai rnici şi mai globuloase decât ale caninilor I

p c nnanenţi~
I
un cuspiu ascu\it care se abrazează în tin1p; I

pante cuspidiene de obicei inegale; I

- creastă lo ngitudinală p~ foţil vestibulară şi orală; I

camera pulpară cu un singur co111 pulpar, care se continuă I

treptat, n 1r~i nici o constricţi e cu canalul radicular. I


·(
I
l: ,)
,', I
f
I
J}6 l'edod'!.!Yl!L
Caninul superior are o fom1ă mai mult sau mai puţin simetrică
care se tennină cu un cuspid ascuţit. Pe faţa vestibulară, la colet, exist~
0 proeminenţă. pronunţată, unnată de constricţia marginii cervicale.
Faţa orală, foarte convexă, prezintă un cingulu1n bine de1,voltat si
două creste, una mezială şi una distală . De la cingulnm porne~te ~
creastă longitudinahl spre vflrf111 cuspidului. Pe faia v e stibu l ară,
convexă, se întâlneşte o creastâ similară care uneşte vârfuJ cuspidului
cu proeminenţa. de la colet. Existenţa acestor două creste longitu-
dinale împarte, de fapt, coroana conică a caninului în patn1 suprafeţe
netede, astfel încât; privită dinspre inciza], coroana are fonna unui
ro1n b cu unghiurile rotunjite.
Când coroana este asimetrică, versantul mezial al marginii inciza1e
este n1ai lung decât cel distal.
R.ădăcina, înclin.1t·ă spre disTH l , este Je două 0 r i rnai lungt1 ck cât
coroanaţ iar pe secţiune are o f onnă triunghiulară ale cărei supra ~;e~c
sunt: vestibulară, disto-palatinaJl1 şi rnczio~palatinală (fig.4.5) .

..,.·. -~ .....
'· ....

palutind

distal

Figura 4 5
· ·
canmu
· z supenor

d;·ept
G C {(n)
temporat (după VAN BEEK, · · ··

.,.
-~
Rodica Luca~-------------------..!.l..:2-.!_7
În literatura de ~pecia1itate au fost descrise câteva cazuri de canin(
. rari superiori cu două rădăcini. De obicei interesarea este bilaterală .
tcll1P 0! ' ' •• _ _ ,.. • _ . ,

mai frecvent la copu de rasa ~~.agra, u1 aceeaşi tnasură la ambele sexe ~i


nu se asociază cu 3lte anomalu dentare (OTT şi BALL; 1996).
Caninul inferior este mai inic ~i mai puţin voluminos decât
caninul superior deoarece crestele cervicale, vestibulară şi orală, sunt
mai puţin pronunţate. De ase111enert) creasta longitudinală linguală
este îoartc puţin evident,1 sau chiar absentă astfel încât suprafaţa ora1ă
este ccncava, singura sa convexitate, {ijnd dată de cingulurn.
ivlarginea incizal:1 prezintă doi vc ;·sa;1ţi cu par:~J,e ilicgale, versant.ul
...........

dis ta l f:ind mai lung dccflt cel n1ezial.


Rticiăcina are acelaşi aspect triunghiular rotunjit pc secţiune, ca la
caninlll superior, şi este înclinată distal şi uşor vestibular (fig. 4.6)~
distal

vestibular lingual

mezlal

Figuru 4.6. Caninul temporar inferiot drept (după VAN BEEK, G.C., an)

În cazuri foarte rare s-au descri s şi canini inferiori cu dou[i


nicbci:1i, frecven\a fimd rn,li scăztnă decat la caninii superiori.
D~ asemenea, la un copil negru, .~ e sex n1asculin, toti caninu
teinporari prezt!ntau două rfldăcini (OTT şi BALLt 1996).
128
--
Pedodontie

l\·lolarii temporari se diferenţi;;izfi Jin punct de ved(:re morf0l0 gic


de on1ologii pennanenţi printr·O sene de e1erncnt~.
înoustare
o
cervicalH marcaUi;
creste cervicale vestibulare mai pronunţate, cu deosebire
în ju1nătatea tnezială, în special la prin1ii molari:
convergenţă spre ocluza1 a suprafeţelor vesti bularc şi
orale plate, începând de deasupra curburii cervicale, ceea
ce face ca pcrin1etrul suprafeţei ocluzalc să fie n1ai 1nrc. În
general suprafaţa vestibulară este mai convc!rgentă c.kcfit
cea orală, acest aspect fi ind rn ai evident la primul molar
inferior (fig. 4.7) .
contact strâns între n10 h1ri ) realizat prin supra fete de
contact întinse şi plate;
cameră pulpară foarte l<i rgă 1n rapCJn cu di iî1en sîu nca
externă a coroanei, mai ales 1a molarul doi mandibular, tu
coarne pulpare destul de superficiale, corespunzătoare cu
nmnărul cuspizi]or;
prezenţa a numeroase cana] icule accesorii în podeaua
cmnerei pulpare~
canale radiculare. neregula1e, mksca în fonr1ă de .,p,1nglicA·'
. -" ·..:,
şi mult mai coiiiplicate decât c1le dinţil or pennanen ţj _
])rin1ul molar superior este considenn cn un dinte unic deoarece s,_.
amfină în oarecare n1ăsură atât cu nn moine cât. şi cu un prcn1olar
(rvfATl-IE\VSON şi col.). ca forn1ă şi 1nărime, se apreciJză că ci
rep rezintă ,,secţiunea premolară't în dentiţia tcn1porară (\VHEELER)~
Suprafaţa ocluzală prezintă un nurnăr variabil de cuspizi, de obicei
trei (doi vestibulari şi unul palatinat) sau patn1. Cuspizii sunt inegali
ca dimensiune, cel rnai mare şi n1ai ascuţit fiind cuspidul mezio„
palatina!, apoi, în ordine descrescătoare, cuspizii mezio-vestibular,
di s ro-vestibular şi disto-pa.latinal. Când există, acesta este mic si
rotunjit. Uneori poate cxîsta un cuspid rnezial accesoriu, ata~al Ja
cuspidul rnezio-vestibular, absent in fonnuJa cu J cuspizi.
~~~~,c~a:__-------------------=1~2~9

b.

FATA VEST!BULARA FATA LINGUALA

MOLARII TEMPORARI
OREPTI

o. primul molarmcxilor
b. ol doilea mo lor maxila r
c . prim ul mo tor mand ibu lar

0 . ol doilea molar mondiou\ar

c. d.

FATA MEZl,L\LA

... . ~ , ·. ·cudele drepte


f, tgur(l 4. 7. Molarii remporan de pt 1wmllll
(dup rf \Vf-JF:ELER, R.C.)
1(}__ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _l!...1~erlodrJ1ztz·
,
l3~ ~

Deoarece cuspizii palatinali sunt 1~ai mici în sens mczio-distal


decât cei vestibulari„ suprafaţa ocluzala are un contur trapezoidal cu
baza mare vestibular. Această f armă este 1nai evidentă în cazul
rnolurilor cu trei cuspizi.
Datorită convergenţei ocluzale a suprafe~ei vestibulare, coroana
este mai îngustă ecluzai decât ccn:icnl; diarnetnd coronar maxim
aflflndu-se la nivelul suprafeţelor de contact
În jun1ătatea n1ezinlă a supra fetei vestibul are, 1~1 co lel, se ren 1; 1 r,:ă
prezenţa unei proe1ni11enţe de J 1n1cnsiuni v,1rÎab; lc. tJnc;)ri ca :;src
abia observabilă. Alteori este deGtul de 1narc. In această sjtuaţ ie,
proeminenţa poartă numele de tubercul rnn1ar al lui Zuck crknndl.
Existenţa acestei proe1nineţe face ca suprafa ţ a 1nezia1'1 a coroanei să
fie mai lată în sens vestibulo-oral decât supra faţa distală (Van Beek).
Primul molar superior are trei rădăcini puternic divergente, uneori
rădăcina palatinală fiind unită cu cea <lis to-vestibulară.
În legătură cu configuratia camerei pulpare, trebuie subliniat că
distanţa dintre fiecare corn pulpar şi vârfu] cuspiduJui an<ilog este
variabilă, cel mai superficial fiind cornul rne?.ro-vestihular. (fig.4.8).

mez1ol

vestibular polatirto\

dis to I
Figura 4.8. Pri I •
mu molar temporar superior (după VA.N BEEK, G. (. }
' I
\ i

Rodica Luca 131


:
.,\

-.u
.
.,'
'1
----·.\.I doilea n1olar superior scan1ănă foarte bine cu pri1nul molar
" permanent n1axilar~ _fiind c_on~iderat o replică n1ai mică, la care se
\,

adau 8J particulantf1ţ1Ie Lmu1 dtnte te1nporar:


- coroana are o procntinenţL1 1nai pronunţntă în porţiunea cervi-
cală a supr,1feţei vestibulare, care nu se dezvoltă niciodată
până la dhncnsiunea unui tubercul rnolar Zuckerkandl;
prezenţa tuberculului Carabelli pe suprafaţa palatinală a
cnspidului mezio-palatinal într-o proporţie mai mare decât
la primii molari permanenţi maxilari. Se apreciază cfi
nun1ai la 13% din copii lipseşte acest tubercul;
cele trei rădăcini\ dispuse ca la dintele permanent (una
palntinal, două vestibulare)) sunt mai subţiri şi mai divergente.
Uneori cele două rădăcini vestibulare pot fi unit parţial;
Suprafa1a ocluzală, la fel ca la prirnul molar pern1anent maxil ar,
prc: zt1 1Lă patn1 ~·uspizi. dintre care cel ·_n1ezio-pafatinal este n 1Gi
proerni ncnt, şi o creasli'i obli că puten1ică. Camera pulpară este
,,.!~
,, ,,: prevăzut,1 cu 4~5 coanw pulpare, cornul mezio-vestibular fiind cel
.
J,~... •

'î:. mai marc şi cel rnaj apropiat de suprafaţă (fig. 4.9).


l>J~'

mezial

palatina I
vestibular

distal

.. · . (dupa.~ \Ia n Beek)


I- l[;ura 4.9. Al doilea 1110/ar Jemporar superw1 · ·
]32 Pe~

l'rinuil molar inferior nu seamănă


. . _
cu nici un alt dinte telnp
. - orar
sau permanent. Dacă s-ar tra.sa o ltn1e d~ la b~furcaţja radiculara pc
suprafaţa ocluzală, 1norfolog1a suprnfeţe1 vestibulare ar da impresia
fuziunii a doi dinţi de dimensiuni diferite: Porţiunea 1neziaJă ar
reprez.enta un dinte cu o coroană aproape de două ori mai îiw l tă şi
.răd ticina cu o treime mai lungă decât porţiunea distală (WHEELER).
Principala caracteristică a primului rnolar inferior e~tc proeminenţa
cervicală foarte dezvoltată în jun1ătatea n1ezială a suprdfc;ci vestibul art.,
deasupra rădăcinii vestibulare, con~tituind un adcv,1rat tubercul
(tuberculul molar al lui Zuckerkandl). Deasupra proerninenţei cervicale,
suprafaţa vestibulară este foarte convergentă spre ocluzal. Datorită
acestei poziţii, molarul respectiv capăW o configttr~~e caracteristică'.
constricţie cervicală vestibulară mai importantă;
- suprnfaţa meziah1 mult n1ai latei decât cca d i stală;
suprafaţa ocluzala mult 1-rini în gustă în sens Jestibulo-or~i1
1

Perin1etrul acestei feţe parc s;:i se rnscric in pe:1metru


coronar de la colet.
Privită dinspre ecluzai, coroana are fonna unui patrulater cu
dia rnetrul mezio-distal mai mare decât cel vestibule-oral.
Suprafaţa ocluzală, înclinată lingual, are patru cuspizi: doi
vestibulari, n1ai proen1inenţi, şi doi linguali, rnai nuci. Cuspizii
vestibulari, turtiţi în sens vestibulo-oral nu sunt separaţi printr-un şanţ
de creştere, cî printr-o depresiune superficială astfel încât suprafaţ~
vestibulară este complet netedă. Cuspidul 1nezio-vestibular este m81
1nare decât cel <listo-vestibular şi poate fi unit cu cuspidul rnczio-
lingual printr-o creastă transversală de sn1alţ. Cuspizii linguali, c~~
fonnă aproximativ conică, au lătin1ca n1ezio„distală 111ai micn decilt
cea a cuspizilor vestibulari. Cu~piJul rnezio--lingual este 1nni ma:~
decât cel disto~Jingual, care uneori are din1ensiuni aLît de nuci încJ'-
pare un cuspid accesoriu pe fata distală a primului.
t
Suprafaţa de contact cu n1oiaru1 secund se află in1cdint sub creaS a
nrnrginală unde se găseşte şi convexitatea maxin1ă coronară.
~ 13.}._
RiidilCinile, în nun1iir de doull, una mezială si una distală, sunt
turtite în sens n1ezio-distal şi inegale ca diniensiune. Rădăcina
mezi aW, mai lung ă , are un nspcct particular, efilânduyse foarte puţin
privit ă· dinspre n:ezial~ ea est~ dreaptă, cu pereţii paraleli cam pe
jumătate din lung1nie ş1 se subţiază uşor în treimea apicală. RădăciI1a
meziahi are două canale, iar n1dăcina distală unul sau două.
Camera pulpar{1 n.re patru coarne pulpare, corespnnzfitoare celor
parn1 cuspizi. Cercetări japoneze, rnftsurând distanţele dintre camera
pnlpan1 ş i contunEilc exterioare ale rnolarului unu ternpornr inferior,
at: aj .!n s la concluzi a că cea inai n1ic5 grosime a ţes u turii or dure
1

dcnurc ::.e 0fhl în dreptul fosetei centrale şi a cornului .P:P.1


.var mezio-
vesti bular. precurn şi corespunzător bombării distale uiaxime a
cmner(j pulpare (NOZOKA). În consecinţă se reco1nm1dă atenţia
cuvenitu în tirnpul preparării cavităţilor în aceste zone.
Al doilea n1olar inferior seainăuă cu primul molar pennanent
mandihular, prezintă aceeaşi dispozi ţie a cuspiziior şi rădăcinilor, dar
este mai mic. Asem~1narea nu este chiar aşa de mare precun1 cea dintre
n1olarul U te1nporar superior cu n1olarul I pennancnt maxHar deoarece
caraClL~risuci le dcntitiei temporare sunt mai evidente la 1110Iarul II
tempor~u- ii'l ferior. Aceste caracteri stici sunt:
- p rc 7,cnţa proen 11nen1ei cervicale vestjbulare;
-- convergenta ocluzalft a suprafeţei vestibulare;
Q •

conturul ocluzal dreptunghiular mai regulat, cu diametrul


1nezio-distal mai mare decât cel vestibulo-oral.
Acest aspect 1nni regulat se datorează faptului că, cei trei cuspizi
vestibu lari au acecasi mărin1c, ceea ce reduce decalajul dintre lă~mile
mezio~distale ale suprafeţelor vestibulară şi orală. La molarul
pennc.1;1ent acest decalaj este mai evident în favoarea suprafeţei
vestibulare.
Pri\·ind di nsp re vc~:;tibular sau oral coroana n1olarului li ten1porar
inferior. sunt viz ibili { oţ i <:ei dnci cuspizi ocluzali, ceea cc nu eSîe
posibil 1~1 molaru l permane nt. Dt: ~s21ncnca, la 1nolarul temporar cs(e
]34 - .. p~

1na1. evidentă evazarea 111ai pronunţatc.1 a supra feţelor aproxir11it. 1e lk: ·,


coletul relativ îngust spre suprafaţa de contact foa11e convexă . ta
Rădăcinile seainănă cu cele ale rnolaruluj 1 tem p'.)rar infcnor
Catncra pulpară prezintă cinci coarne p11lp arc, cel rn aj mare si r
· al d . ., fr 1 1 . .ll r)J
apropiat de joncţiunea s1n ţ- entina 11n< cornll rn ezj o-vestibuL:r.

Figura 4.10. Suprafeţele oclw.:ole ule motorilor rem1wrari 111.feriori

4.3. S1'RUC1'URA D!Nrf1[LOI{ T EMPORAJU


De·ş.i între structura dinţilor
temporari s-i structura dinţilor
pennanenţi nu există deosebiri importante, ele trebuie cunoscute
) pentru rolul pe care îl au în evoluţia procesului de carie şi în
h1dîvidualizarea tehnicilor şi me tode]or de tratmnent. Din acest pt:nct
de vedere, un prin1 aspect c? r·e / rebuie 1uat în considcr8!'(.~a ~qt~
grosimea rnaî mic,1 cu aprox1:n\iti v 30%, ,1 smaltu h11 si dt·c ~;11 ~1
dinţilor te1nporari în con1paraţie cu grosin1ea lor la dinţ ii perjnanl rP~
Din punct de vedere al cornpoziţiei chimice, se apn~ciaz.,i .:.a
ţesuturile dure ale dinţilor te1nporad au cmn aceeaşi con1poziţic c~ ~
. ·1· · - d·tt'mta
dinţ1 or pern1ancnţ1.• Totuşi, canUtatca de fluor este 1na1· mica ' l

perioadei mai scurte de maturare a smaltului. Unele studii au 5rabilit c~


la d" · · - m1ătoarea.
a anc1mea de 5µm concentratia de fluor din sn1alţ este u . i
" . ,. . .. rrnanenP ş
- tn zonele nefluorizate - l 1OOpp1n tn d1nţ11 pc
670 ppm la dinţii t~1nporari;
în zonele fluorizate - 220 ppm fa~ă de 950 PP 111 •
I
135
Jica Luca_-------------------~:.::.
~rv:tt
S-a obSL '
di apor modificări
.
în compoziţia minerală a dentinei
~
' . .. wmporari Ia care s-a instalat resorbţ1a radiculară. Aceste
.
I
I
I
I
Ja
·
dintll " d · di I - · · ·
. r::,.,,J _· sunt mai pronunţate u1 enuna ra · cu ara ş1, deşi procesul I
~
11,od iJ Jl.a11 . _ . _ _ . . . ..
,. . 1· - re ·1ncc1Je 1ntr-o pnn1a· <.":!tapa la n I velul rec,001 unu apicale,
.
I
i ' I 1:111I1t.: 1(112_,1 I
totu si dintele în totalit,!tc (LAVERGNE si PLANCJIEJ' .
., ..,-iz·-1
L c_ L (.; . ,,,.
el JI1[ Cfc 5 ~'1 · ' • .. • • _ • : . . I
Din punct de vedere h1stolog1c nu cxrnta deosebtn fundarnentale I
între structurile di11ţilor ten1porari şi cele. ale dinţilor pennanenţi. I

Trebuie subliniat totuşi că o parte din snialţul şi din dentina dinţilor I


I
temporari se dezvoltă în perioada intrauterinii şi se caracterizeazt.1
I
printr-o stn1cturare foarte bună. Î\101nentul naşterii este înregistrat în I
srnicturik dure prin apari~ia unei linii de contur mai largi care reflectă I
I
0 pe:·wrb:1rc u n1ineraliz5rii tocrnai datodtă traurnatismului produs de
I
acest eve~1imcnt fiziologic şi adapt,îrii nou-născutului ]a condiţiile
I
victii extrauterine. Ace as tă linie de contur poartă numele de linie I
neon atală şi se găseste in jumătatea inferioară a coroanei incisivilor
temporari, la unirea treimii incizale cu trein1ea m.edie coronară a
I
caninilor şi la baza cuspizilor molarilor te rnporari.
I
În tabelul 4.3 se prezintă nivelul coronar pflnă la care este încheiată I
formarea smaltului în 1no1nentul nastcrii:
• I
I
I
I
Tabel 4.3.
I
Cailtitatea de s1nalţ f orm~b1 până în 1non1entu! na~terii I
(dup ,1 L unt şi La"·· citaţi de lvlathe·wson şi Prin1osch, 1995) I
I
· ~ .
:r----- - - ----- - ·---- - - - - -·-- ·- -- - - - - -- - - - , ~- -- - - ---- - - - - - - - I
- Dink;l' C::lts malţ (,\Ste format
I
111ct 5iv i::~r.lrJ~nrn;iia·; - Cinci şesimi
I
-mandibular Trei cincimi
I
- --m-ax-il-ar_,____ _ _ _ _ _ _J__ _ _~-D--o-uă_tr_c_in-1i_ _ __
ln~·l:.u:--c:r-:-al-: I
·mnndihulnr Trei cincimi I
I
I
I
I
I
I
I
-.136·- -----------------------..!.!'..!!.!!!!_~
Mol ar l: -maxilar Cusp1zi uniţi; suprafn•ă ocl-uz-·ii- -· - -
. . • .. I • il CO!llpfc l
mtner.1117...ata ş, - I' din înă!timc .
. . .. , a coroa:-ie1
•mandibula Cuspm umţJ; suprnfota oclt:.1ală rnin 1.
· · era 11.113
complet

Mal.ar fI: -maxilar Cu.spizt ,mqi: supnfa;.1 oc.ltv :1lii mr·,cr·-I . _-


'" ' l /.,1( ;1
I ' ..
1ricum:;l ~t si l'S - l/4 dir. in ·· •1,,,,,,e
' "
. . ro ,O,l l' C•
-inantlibular I Cusptzi uni.~ ; :.llpr; d".Jw o. . ll!ZJU i:'!cnr,•p!··t

_____________
..__
I
~__,,_
m, 11 ::.:-,,li 7:!l ii

--------
Structura sn1alţului. În co1npHraţic cu dinţii pern1anenti, Ia dinţii
t.e1nporari s1nalţul este mai alb şi 1naj opac, este rnai permeabil ~i se
abrazează mai uşor. Pem1eabilitatea scade după începerea resorbţiei
radiculare (Van Beek).
În general, sn1alţul dintelui temporar are grosi1nca uniformă şi
suprafaţa lui are tendinţa de a fi paralelă cu j onc ţj unea s1nalţ-dentină .
Din punct de vedere histologic, în descrierea smalţului din ţ ilor
temporari are semnificaţie clinică existenţa spaţiului aprismatic.
orientarea prismelor, prezenţa liniei neonatale.
Spre deosebire de dinţii permanenţt pe su prafa~a tuturor dimilor
ten1porari există un strat de smalţ apris1naticl fără structură definită, in
care cristalele sunt paralele între ele şi perpendiculare pe joncţiunea
smalţ-dentină. De existenţa ncestui strat, de circa 30 µ111 grosime,
trebuje să se ţină cont atunci când se utilizează 1nateriale compozite
deoarece el nu răspunde bine la demineralizarea acidă. De aceea, în
rnocl clasic, Ia dinţii tempo~pJ;j_ se r~c_o1nnndti un ti1np de mineralizare
rnai lung, de obicei aplicard.;'.c{~făc'ffJ:Jusforic 50':t). tj rnp de ·_: mindf'
La dinţii ·ten1porari, pris~11ele · de srnnlţ sunl orientate aproape
vertical la vârful cuspizilor/marginea inciza1ă, şi aproape orizontal 111
reginnea cervicală, spre deosebire de dinţii pem1ancnţi, care prezintă
în zona cervicală o deviere a prismelor în direcţie incizală. (NAN_CI:
198 9). Această dispozitie face să nu fie necesară bizotarea nrnrginihH
' It
cavităţii la dinţii temporari în scopul protejării marginilor de snHli.-
I
137
Rodica Luca~--------------------- I

~ d ~ntinci. Dentina
Structura c
prezintă diferenţe tnici faţă de cea a
. . .. . ..
I
neIJti. Datontă grosn1u1 ma1 reduse a strarulu1 de I
. 'lor perrne . . , . . .
dinP_ _ , era inii pară a dmţ1Ior Lcmporan pare relat.J v 1nai mare
dcnww, c,1m . . , I
~ ,. ..rJ pulJJară u drnţ1Jor te1nporan. ·
ckc~,t cdrne , . . . . . . I
Canalicule.le dennnarc au d1an1ctrul ma1 rnare spre Joncţiunea
I
sruaH- c 1
, d "'r tin ă si se îngustează elitre camera puJpară.
· . . •
0 rne.utiunc spedală trebuie făcură în legătură cu calitatea dent1ne1 I

minernlizatil prenatal faţă de cea mineralizată după naştere, care are I

aspect granular şi este n1ai puţin densă decât dentina dinţilor I

permanenţi. Demarcaţia dintre cele două tipuri de dentină este I


reali.lată, ca şi în cazul smalţuluil printr-o linie de contur mai largă I
(linia neonatală).
I
Structura c.e1nentului. Stratul de cen1ent este subţire prin
I
reducerea p,:lturii celulare, iar joncţiu11ca smalt-ccment este rnai puţin
sinuo:-isli. Fa ţ~ el~ d i n ţ ii pennuncrni , Ia care cerncntul este acoperit de I
i.
cc.le :nai multe ori de s111alţ, la din ţ1i temporari în 60% din cazuri I

cementul acoperă smalţnl, în 309n din cazuri ce1nentul ~i s111alţul sunt I


separat~ printr-un strat de dentină şi numai în 10% din cazuri s1nalţul I
acope ră cem~ntnl. (ZARNEA, L., 1983 ).
I
Structura pulpei dentare. S~a constatat că pulpa dinţilor
I
tempornri arc aceeaşi struc tură ca a di nfilor pernrnnenţi clar, în tin1p,
sufer~1 modifi cări regresive care interesL~ază aproape toate ele1nentele I
comp(me[1te. Aceslc n1od ific ări se 8Ccentueaza cu vârsta şi sunt I
ma:o mc în perioada de resorbtie radiculară avansată.
I I
. După unii autori - Fox şi Heeley- citaţi de Kopel (1985) - singurn I
diferenţă de structură între ţesutul pulpar ten1porar uman şi cel
I
pe~1anent tanăr constă în prezenru unei zone de fibre de colagen şi
I
reuc.:ulină dispusă suh formă de cupă în pulpa coronară temporară.
Exi st ă totuşi diferenţe şi în privinţa nun1ărului şi distribuţiei I
la . . . · nervoasc la nivelul
ele111er1telor · pulpe1. coronare. Dens1tatea
· · · ·
1nervaţ.1e1 I
dmţn temporari este mai n1ică decât la dinţii permanenţi. Unele I
cerccrnri aL1c01 .r: . • . . .. . .
· hlt mat ex 1stc: nţa la dinţll temporan a unui p1ex nervos I

I
I
lJ8 L'eaa~

stic nedezvoltat, nle cărui fibre nervoase se tennin;1 ~


subo d on to bla . - " ,1 tn
. ~t t · a s·tratului odontoblast:Ic sau patrund 1n predentin~ .
vecina a e, ct ş1
. ă . În lega-tură
c1ennn ' · din urmă.· desi
cu acestea · tiparul de distributie
. · c('t.
·1 e
aproape identic cu cel de la dinţii per_n~anenţi, se rcma~cc"1 _nutriăruI niic
ele fibre care se rainifică dendritic pentru a tnm1tc externsii
tridimensionale în predcntină. De asc1nenea, li1 din1 ii te1nporari exist,i
un număr n1ai n1ic de con1plcxi:! inccano-rccep toare ( form aţ i uni
tcnninale între fibrele nervoase şi prelunghiic odontoblastelor)
(TAJ(EUKI, 1991).
În plus] dinţii temporari au un unrnflr mai mic de axoni miclinizaţi
f aţt1 de dinţii pern1anenţi (Channeux, 198 l ; Zarnea, 1993 ). Toate
aceste deosebiri constituie substratul morfologic al senzitivităţi i mai
sdizute a dinţilor te1nporari, Ia care contribuie şi capacitatea acesrora
de a reacţiona uşor Ia stin1uli prin fonna rc de dr nti nă secc r::l;1r;·
neregulată. Unele cercetări au dcn1unstrat absenta fi bre lor nervo.1sr. în
dentina calcificată a dinţilor tcn1pora1i. (Charrneux . 1983 ).

4.4. RESORBŢIA FIZJrOL{)GICĂ A DINŢILOR


TE1v1PORA1Rli

4.4.1. Aspecte generale


Resorbi,ia radiculară este un fenon1en biolor!îc
. . c::ire consta în
~curtarea treptată a rădăcinii dinţilor ten1porari pfm~i la disparitia
conipletă sau aproape con1plet ă, u1mată c1c căd erea (cxfo1ic rea)
acestora în vederea înlocuirii cu dentiţia pen11anentă.
Resorbţia radiculară se efectueazfi dupf1 o progrn rnare f1 ziologi.c:l
dirijată destul de precis de geno1n şi are o dest1şurare ritmic,t. cu
perî_o~~e ~le activitate intensă, urmate de perioade de pauză, cu
pos1b1htăţ1 reparatorii .
. Debutul resorbţiei rădăcinii dinţilor temporari coicide cu debutul
n11 ~ ·· 34
scani eniptive a dinţilor permanenţi şi se apreciază că are Joc co -

.; . ~·,. ,.
I
I
]0iJ_'ţ_f!_[_~,TJ~(,'!!(l-----------------------:l!..:.3~9
I

ani înainte de înlocuire sau cu 1-2 ani după tern1inarea fonnării I


I
rădficinii dintelui te1nporar.
I
Se consideră că resorbţia rădăcinii dinţilor ten1porrui începe la I
vârsrn de 4-5 ani pentru incisivi, dupcl vârsta de 6 ani peutru moiari şi I

canini inferiorL în Jnnil vârstei de 8 ani pentru caninii superiori I


I
(TORTlI,:R, DEiv1ARS-FRE1V1AULT).
I
Resorbţia rJdiculâră fiziologică al cărei rezultat final este expulzia I

d inţ i ] (J r wn1porari, are dr1;pt cons~cinţe immediarc o scrie de I


I
mc)di1·ictirj in1porwnte ckntare şi ale ~tn1cturiJor înconjurătoare, cu
I
implicarii directe în fiziologia şi fiziopatologia dintelui temporar. I
I
4.4.2. Nlecanis1n de producere. Factori declanşato,i I
Procesul de resorbţie radiculară este comparabil cu cel de resorbţie I

osoasă şi este realizat de celule specializate numite odontoclaste, I


celule identice cu osteoclastele specializate în liza ţest1tului osos.
Odontocia.stele. Sunt celule mrui , multinucleate, cu citoplasn1a I
bogatti în org8nite celulc1rc (n1itoco11d rii> vezicule, vacuole, lizozomi, I
etc.). Capi.·itul celu]d or orientat spre ţe s utul dur care va fi resorbit are I
aspect de ,i11edc·' datoritei pticattu·arii membranei celulare su forma a I
I
numeroase prelungiri citoplasmatice pr~vdzute cu îngroşări specifice care I
ar reprezenta locul de trecere pentru schirnburile dintre celulă şi medinl I
extracc]ular. Această margine plicaturată nu este o structură fLxă. Ea se I

diferenţiază din n1ernbnurn citoplasmatica ca răspuns al trecerii celulei de I


I
la faza inatcivă la faza activă, un rol revenindu--i parathorrnonului. I
Odontoclastul nu există sub forma unei linii permanente, ci se I

formează, la cerere. în locurile de resorbţie, prin unirea mai multor I


I
monocit·e sangvine, orjginare din sistemul retîculo.endote1ial. aceSle
I
aju ng Îil fr:c.:arelc de resorbri~ pe c:ile v asL'.ulară şi proliferarea lor e.s t e I
de1wnde nL1 de ho n nonul paratiroidian. Studii de laborator arată că I
prccu r.-.;o rul odontoc1astului nu este rr1onocitul per.ifcric ci un I

precursor 111ai puţin diferenţial, din liniJ 1nonocitelor medulare, care, I

într-un mediu corcspunz;itor, dă na~;tere odontoclaSt elor. Odonto- I


I
I
I
]40
. na prin fuziunea precursorilor mononucleati ctu 11 .-
clastcle s-ar fon < · • .• . _ • , el
--
Pedodolltic

_ - 1 supraf· 1 ţa dentară de resorbit (Hb RJTlERE, IvL, 1989·)


ii:oLrC« 1or a . · L • _ •• • •

Odontoclastele sunt capabile sa re.s oarba toate (csu1unlc <lurc


dentare, inclusiv smalţul. Î-n ti1npul resorbţiei radiculare, ele se gasesc
cel inai frecvent pe suprafeţele radiculare orientate spre dintele
pcnnanent în erupţie, dar se pot găsi şi în canalu_l radicular şi în
caniera pu1pară, în contact cu suprafeţele de predent1n~.
Mecanismul de producere al resorbţiei nu este co1np]et elucidat.
între factorii i1nplicaţi în declanşarea resorbţiei se par~ că rolul cheie
este deţinut de presiunea exercitată de dintele permanent în en1pţic.
odontoclastele diferenţiindu-se la locurile de presiune .
Importanţa presiunii exercitate de dintele permanent de îniocuirt'.
în declanşarea resorbţiei este subl ini ată de unel e consi- o t ări :
- absenţa germcne]ui dintelui de înlocuire întârzie sau
opreşte expulzia dintelui te1nporar;
prezenţa unui germene. rnai n1are duce la re s orb ţia
rădăcinilor a doi dinţi te111porari vecini;
poziţia anorrnală a germenelui dintelui de înlocuire
declanşează resorbţia rădăcinii altui dinte.
În afară de presiunea exercitată de dintele pennanent, în erupţie
există însă şi alţi factori locali i1npli cati în iniţierea res rJrb~ieî. f ortclc
de masticaţie din ce în cc nrni niari prin dezvolLtreu m11scf1i!t 1
~

rnasticatorii solicită din ce în ce 1nai 1nult 1igamcntele pcrio<lonta le ale


dinţilor temporari ducând la traumat.îzarea lor si '
initicrea
,.
resorr,ţiei.
Prin combinarea acestor factori se pare cn se detenninii viteza şi
tip<1ruJ de resorbţie. Prin declanşarea resorbţjei radiculare datorită
presiunii. exercitate de dintele de înlocuire se produce o pierdere
progresivă a suprafeţei pe care se inseră ligamentele periodontule. La
s-l5bhca suportului dintelui contribuie şi creşterea forţelor exercitate
ocluzal, generate de dezvoltarea n1uşchi1or masticatori. Prin scăderea
suprafcţei de susţinere, dintele va suporta din ce în ce nrni greu forţele
nrn sticatorii în creşterej în felul acesta accelerânclu-se exfolierea.
I

~-----------------~lf4tl I
I

0 :unf,l perioacrn de ti1np s-a crezut c·,1 i)uip;! dintelui ternporar este I
. licată în resorbţia propriei rădăcini dar s-a'-stabilit că ea participă I
unpresorbţie nun1a1· daca este se ct·
la w
· 1u 1 unor niodificări patologice. În I
asemenea situaţ.ii poate influenţa ritn1ul (accelerarea sau încetinirea) I

dar şi tiparul resorbţiei cu apariţia de resorbţii în zone şi cu traiectotji I

care nu se întâlnesc în rnod nonnal. I

I
I

I
l\. I

I
I
I
I
B. I
I
I
I
I
Fig. 4.11. - Tipar diferit de resorb.tie radiculată la 74 şi 84:. I

I
A. 74 - resorbţie modificatâ indust.i de îmbolnăvire pulpară
I
B.84 - resorbţie nemod(ficatt1 în absenţa îmbobuivirii pulpare.
I
~

I
ln mod norn1al resorbţia radicu1arii se prodt1ce pe suprafnţa externă
I
a r~iurtcinii . Primele semne ale rizaliZc'. i se observă sub fonna uuor
I
lacune de diniens iuni variabile care reduc întâi grosiruea cementului,
I
apoi a dentinei.
I

I
I
]41 Pef
.. ~ ~
În funcţie de poziţia ocupata la un 111ornent dat d
dintelui pennanent faţa- d e ra-d-ac1na · c1·1ntelui tenlporar se e !;crin enu1
. .. :· resorb .
diferite ale supra fieţe1 exten1e ra<11cu 1are. Astfel„ la incisjvi ,· 1.one
resorbtia începe pe suprafaţa orală a rădăcinii datorită p .. ş_i canini
, . ,.. . . OZtt1e1 Or" I :i

dinţilor pern1anenţ1 de 1nlocurrc. Pnn nuşcările ultcri · c.1 ea


.. . al;{ .i: ţă· de ra··d-ac1n1
ocupă o poz1ţ1e ap1c el 1a
. ·1 e d'1nţilor sj. îo coare, .acesti·
·· a
. . · onsec1n1 r1
schi1nbă ş1 faţeta de resorbţie. · ·, se
în funcţie de poziţia dintelui pcmianent de înlocu 11 P. , . r,l \( ),.,fl ., 1;-)
produce în continuare simetrici perpendicular pe ax ;1J clint,"lt,.J··1L:f'~',t) · l )·v· I
. . " l fl . " 1 b. . · I,.,

t· '
>~
.•

1
(J
3

sau as1metnc, 1n „cap ce · u1er , c e o 1te1 mat pronunţat pe fatJ or;l!a


Uneori pozitionarea
· ·
nu are loc, ceea ce face ca dintele

r)e
t m)ancnt
·

să erupă oral de dintele ten1porar, a cărui răd;'.icînă rămflne neresorbită.


situaţie mai frecventă Ja incisivii inferiori. ·
A

In mod analog1 datorită poziţiei gcnneni]or premolarilor, fo molarii


temporari resorbţ.ia începe de cele mai rnnlte ori pc versantele
interioare ale rădăcinilor pentru ca ulterior să fie unnată de o perioadă
de pauză datorită scăderii presiunii exercitate de pre1nolari a cr'iror
poziţie devine apicală prin creşterea maxilarelor şi rru$cările ocluzale
ale 1nolarilor temporari. Prin erupţia prcn1o]arilor, rcs-)rbţi;i c~ c
reluată până la dispariţia co1nplcttî radiculară şi chiar a deil'îne·
interradiculare ~i coronare.
În unele situatii, în special la rnolarul secund inferior, când r:tdăci11il~
sunt foarte. curbe sau divergente, iar diainetrul tnezio-distal al coro 3.r1c1
pren10Iarului de înlocuire mu1t 1T1ai mic în raport cu distanţa ma~mă
dintre- rădăcinile temporarului, unele porţiuni din rădăcina molarului po~
.. " . • . . ... . ·1 . Ult --rior acesre restun
ran1nne neresorbite, 1ncluse 1n gros1n1ea osu u1. c ,
pot fi expulzate sau resqrbjte progresiv şi înlocuite. cu os. .,, 1., d rr
" ţ ,,, , ht' ci st' cuno,... •
• ~ ,
In privinţa n1ecanisrnu.Iui propnu-zts cu resoi .1 ~ • · • , . Jc;;prc
. · . · 1 ·, lar f olu·te puţm
ceva despre resorbţia. ţcsutun1or dure c eutarc, c
. . · ~- 1: t periodonwle). ·
resorbţia structunlor n101 (pu1pa, .ignmcn e it resorbite
.. ·1 d dentare sur ;
In legătură cu modul în care ţesutun e ure . ea a unv1
. b·1- nr fi ace
de odontoclastc, explicaţia cea n1a1 proba 1 a <
., \'

-
Rodica Luca

mobili zări iniţiale a s ubstanţei 111inerale urmată de disocierea


1
14]

,xtr~iceiulan1 a n1atricei organice îr1 n~olccule inici captale apoi de


()dontocl ast si degradatl' mai dcpnnc. fn csenţăi procesul pare s ă se
desi'J şoare ia trei tirnpi :
- cnzi1nelc sfot:etizate de odontoclastt în special fosfataza
acidă, 1ransp01tale de lizozorni şi îndreptate extracelular prin
,,,,
inteffilediul n1aginii plicaturate, solubilizează printr--un feno~
men de cxocitoză sărurile 1ni11erale de la suprafaţa dentinei ~
Sl! parc că tot extracelular are loc si degradarea colagenului~
- fagocitarea prin endocitoză a fragmentelor matricuale disociate;
depolunerizarea şi digerJrea proteoglicanilor dentinari în
interiorul odontoclastulL1j.
~

b decurs <.le 24 de urc odot!ntodastul ponte liza o cantitate de


cJn1ti11 ;l ndiculan.1 mai rnare de 2-3 ori decât volu1nul s,1u.
Rl: sorbţia se desfăşoară ritn1ic , cu perioade de activitate alternând
cu perioade de repaus. În fazele de remisiune, pe suprafeţele resorbite
în prealabil, se depune ce1nent de neoformaţie, în cantitate mai nucă
decât ţesutul resorbit, ceea cc are drept semnificaţie clinică o refLxarc
' ~1; a dintelui temporar cu scfiderea n1obilităţii.
[ii:·
În paralel cu resorbţia structurii dure radiculare arc loc şi resorbtia
stnic turi1or n1oi asociak. Dispnritia ligarnentelor periodontale se
rcalizc,1zt1 în absenta infLimatici, rnoartea celulară survenind prin cel
' '
pli ţi n dnu{1 rnodaljtăţi:
- acunmlare intracelulară de colagen în fibroblas1e care interfc-
renz,\ cu mecanisrncle nomiale de secreţie ale colagenului;
- ,,condensarea" fibroblastclor ligamentare şi fagocitarea
lor de către n1ucrofagelc de vecinătate sau de cătr~
fibroblastele indemne. Acest tip de n1oarte celulm·ă eSW
cunoscut sub nuniele d~ 1noarte celulară apoptotic,1,
fo11nmt:11 programat în embriogenă, necesnr în ~110mente
J
.
·,·::
f,'
- . . pcntn1 •a. Penni·tc JilOricwcneza
spl!C!.['1cc ale dezvo 1taru O
.
.
ExisLenp ac~stui cip de moarte cclular~1 în resorbtrn
1.:f~4~·---------------------.;.;Pedo1.!!.!.1Jk
ligamentelor periodontale sugerează că exfolierea dinţilor
temporari este un fenomen progrmnat (Ten Cate, 1989).
Rezultatul final al resorbţiei radiculare este exfoUerca
(căderea) dinţilor temporari.
Cilnd dinţii ten1porari se exfoliază în mod natt,ral, fără extraqic,
sângerarea este minilnă şi vindecarea plc1gii se face rnaj repede decât
în cazul extracţiei. Aceasta este posjhilă datorită in pl i cării cpite1iului
gingjval în stadiile finale ale ex foJier ii. În fi gura 4. 12 este
reprezentată schematic posibila rrugrarc a epiteliu ici jo11cţ1un i j Jenio--
gjngiva1e şi a epiteliului gingival pe sub coroana cu răd,ici11i c01nplct
resorbite. Epiteliul joncţiunii dento-gingiva1c migrează treptat spre
suprafaţa resorbită şi, în final, atinge can1era pulpară. Această migrare
este însoţită de cea a epiteliului gingival, în a ş a fel încât, la un
rr101ncnt dat, legătura pulpei coronare cu sL11.1cturile subiacente se va
realiza nun1ai prin intcrn1cdiul unei n1i ci zone, ca o g5tuit n ră. Acea s tă
mică zonă va produce sângerare redu ~,i L1 exfolierea d intelui, iJlaga
· fiind acoperită rapid de porţiunea in ferioară a cpitel1111ui gin gival
1nigrc1t (SAHARA şi col., 1993).
S-a demonstrat că exfolierea este simetrică şi că dinţii mandibulari
se pierd înaintea omologilor maxilari, cu excepţia molarilor secunzi.
a căror exfoliere este practic simultană. La mandibulă exfolierea
dinţilor temporari unncază o ordine bine stabilită; dinspre anterior
spre _posterior, ordine care la maxilar este ·1ntreruptă de exfolierea
primului molar temporar înaintea caninului. Exfolierea se produce
mai devrc1ne la fete decât la băi eti, cca 1nai n1arc discre pa nţti
observându-se la caninii mandibulari~ iar cca nwi 1nic f1 };~ incis :vii
ccnr.ra1i rnaxilari.
in cazul molarilor temporari s-a constatat că resorbtia n1dăcini lor
~ t1·e
aeeluiasi·. dinte p oa, t e f"1 inegala
· - datori1.,1 c.liferentei de dimcnsnme
· · m
. . . premolarul ui· Şl· a d"tntelui pc care îl ·în Iocuieş te ~1· dnt or1'tă
coro;urn
po7,iţici pe care O are în cursul dezvoltării în raport cu n"idăcinîlc
tcinporarului (PROVE şi col., 1992).
\ .'
~
'
.'. 145 I
Rodi~(~_f:.1_1_0.,- - ---
.•. :;.---
. ,ja co mplicată prin carie şi traurnatisme a <linţilor temporari I
'· p,it ='
0 101 . . l ~ ·1 .
. riucnta exfohcrca pnn pertur 1an e 1n1portante pe care le
cr1te 1u, · I
P 'd ,.. ,~ slll)ra vitezei şi forrnei de resorbţie radicu1ară cu apariţia
pro uct~ 0
• • • , • • ,.. • • _. • . ' _ •

unor tipare at1p1ce de resorbţie ş1111cetrn111, dar ma1 ales acceleran ale I

·.~
',
..,. 'I
' ritmului resorbtiv. I

.' \,
I

I
: (

'.
';,1,
I
' •;,'
,,

I
I ...
, .. '.,...
I

I
,,,~~
•'' '
I

Enamol I

Dentlo
I

Cementum·llt<o
deposlUon I

I
Fi ')O w ·,·1 4 · I -') · ,,A f 1grrir<'a
· · · .,Iu·1or1
t'f }{fe/zu · cf wru1
· · · de wo-gmgrvale
· · ş,· a ep 1te
· /w· Illl·
,,I
.,·/ f 111._1.; i vu l - schemă ( dupd Sr.1 /w ra şi col.) I
; / I
li 1

,1 I
·'/ l
1:· I,
r t·
I
, ' I
146 Pedodo,zfi
~
4.5. COl\:trPORTAM.lENTUL DINTlEI„UJf TEivIJPOJRAR
LA DIFEJRJ'fE AGRESJfUN!

De Ia apariţia rn cavitnten bucală pfui.cl la exfoliere. diii teJe


ternporar parcurge trei perioade in1portantc din punct de vedere al
funcţionalităţii (Boboc, Demars si Fortier, Bratu şi Schilkr). Aceste
perioade sunt:
I
perioada de fonnare sau de imaturitate; I
I
- perioada de stabilitate sau de 111aturitate; I
I
- perioada de elinunarc sau de resorbţie. I
"' I
In fiecare din aceste perioade, dintele temporar rcactionea1.ă în I
I
n1od specific la diferitele agresi nni ca şi la tratarrw.n.tele aplicate .
1 I
I
Perioada de formare sau irnaturitate durează de la erup ţi a pe I
I
arcadă până la închiderea apex.ului rădăcinii dintelui temporar. În I
I
această perioadă, pulpa dintelui tcn1porar se caracteiizeazâ prin I
I
vascularizaţie şi potenţial celular important care fac posibile rep,u-aţiile. I
I
La agresiunile, mai rar prin carie Ia copilul sub vârsta de 3 ani si , I

n1ai frecvent„ prin traumatisn1e, pulpa răspunde variabil. Între


111odalităţile de răspuns se pot întâlni:
reparaţie cu conservarea vitalităţii~
dentinogeiieză .• ~ anormală cu nbstru;_ _rea ClHnpkt:i J
1

canalului radicular;
- mortificare pulpan1, adesea asimptonrntică, ex terior : z.Jtă
dup,1 luni de zile printr-o coloraţie anonnală; ..
. cen1entară ş1. osoasă ş1. rea 11zarca
reacpe · u11ci reparaPI
. . ,., ,., . . ,. I , i'riidintilor
prin anchiloză cu 1ntarz1erea, uneon, a 111 ocu ·
traumatiznti.
. I de
Perioada de stabilitate sau de n1aturitatc cuprinde intervalu .
Ia ,includerea
. . - · ·· di11tclt1 1
apexului până la debutul resorbţiei r5dactnii
I
Rodica Luca 147
:..:.--
I

• t,.
· · În u"'Ceastwa penoadă
rem.Por"'lf, jnterval de aproxirnati V 3 anj 6 lur11· · .
'

dintele temporar prez1nta un co1npor1nment comparahi1 cu al dintelui I

permanent, organul sfiu pulpar fiind capabil să îndeplinească functinni I

muluple. indl1ccre. fonnare. nutriţie, apărare şi reparaţie. De·n~ino-


I
gcneza este abundentă, 1nai ales în cazul stimuh1rilor lente si• regul,<1 t e,
precum în abraziunea fiziologică şi caria oprită în evolutie. în acclasi I
' .
timp "însă, caria evolutivăt localizată în special aproxirnal. se însoţe~re I

rapid de tnflmnaţia pulpei. Această r~piditate a interesării organuiui I


puipnr este favorizată de :
I
- grosin1ea HD.ca a ţesuturilor dure dentare;
n1j nera li zarea mai slabă a dinţilor temporari; I

-· permeahilitatea n1ai n1are a dentinei tinere. I

ln această pedoadă , djntele teniporar şi parodonţiul său sunt


I
capabi1i să răspundă la su1nulare prin reparaţie, existând posibilitatea
I
depunerii de dentină de reacţieJ a vindecării leziunilor periodontale
sau radiculare. I

Perioada de elirninare sau de resorbţie se insta1ează odată cu I

începutul riznlizei şi se întinde ptÎnâ la exfolierea dintelui de pe


I
arcadă, având o durată de 3-4 ani. În pl anşele I, II şi III sunt prezentaţi
I
dinţi cu di feri te grade ele resorbţie. În acca.srn perioadă de ,,dinre
i11:-;t Jl)it :1p:ir rnoddicări ri .su]Jre se1nnificative ale dintelui temporar şi I

ale ap:.trJ.t.ul ui de stHincre, declan~ate şi întreţinute de resorbţia radi- I

culi:tI<L Aceste moJi ficări scad capacitatea de apărare şi de reacţie faţă I


de agenţii agresori, scădere cu atât n1ai marcată cu cât resorbţia eSle
I
mai avansată.
Pc măsură ce rădăcina se resoarbe, ţesutul pulpar înlocuit cu ţeSllt I
. . . . abil sfl răspundă
de granu1at ie bogat vasculanzat nu rnai este cap I
· · t evoluţie spre
agresiunilor printr -o apărare activJ c1 pnn r- O
I
cronic.: iz:are şi n1orti ficare pulparli asimptomatică .
I
I
I
I
I
]48

Ltirgirea zonei apicale radiculare: creşterea numărului comuni~


---
Pedodo,ztie

I
I
I
I

c[irîlor pulpo-parodontale, modificările pulpare şi parodontale fac clin I

dinte1ctctnporar o entitate larg deschisă, aflată în contact direct cu I


• A I
zonele parodontale în continuă remaniere. In felul acesta, în special Ia I
I
rnolari, spaţiul intc.rradiculnr devine cc1Ica de exter.sîe preferenţi;-il ă a I
infecţ iei dintelui te.n1porar. I
I
Toate aceste 111odificări detennin,1 prezenta cu prepon<lercn~ci c1 I
I
unei iHH1tnite patologii a dintelui ternporar în perioadn ele resorbtie, I
patologje don1inată de feno1ncne inflarnc1torii cronice şi c!c extcns1a în I
I
teriroriul din jur, printr-o evoluţie rapidă, ireversibilă, precurn şi de I
I
rcstrfingerea posibilităţilor de tratan1ent conservator. I
... I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I