Scopul lucrării: Studierea metodicii de determinare a razelor roţii automobilului:liberă,

statică, dinamică, de rulare şi aprecierea deosebirii între ele.

Utilajul şi aparatajul utilizat la efectuarea lucrării de laborator:

Autoturism;
Roata de măsură (roata de rezervă);
Riglă-1m;
Ruletă de măsurat – 20m;
Control de turaţii a roţilor motoare şi de direcţie;
Cric mecanic;
Cronometru.
Obiectul de studii
Ca obiect de studii servesc pneurile laboratorului mobil ori ale altui automobil.
Pneurile expuse experienţei trebuie să fie fără înflîturi şi defecte, uzura benzeii de rulare să
nu depăşească 50 %.

Sectorul pentru experimentare

Determinarea razei roţii poate fi efectuată pe drumuri cu orice îmbrăcăminte însă
trebuie de ţinut cont ca eroarea este mai mare pe drumurile denivelate şi la oscilaţiile roţilor.
De aceea, sectorul de experimentare trebuie să fie fără denivelări şi de dorit cu îmbrăcăminte
din asfalt ori de beton de lungime nu mai puţin de 500m. Panta să nu depăşească 3 %.

1. Determinarea razei libere a roţii.

Raza liberă a roţii rº este raza cercului exterior al benzii de rulare a pneului la
presiunea normală, asupra căruia nu acţionează nici o sarcină (stare de repaus). Raza liberă
poate fi măsurată ori calculată, după dimensiunile anvelopei cu relaţia:
rº=0,5d+H, mm
unde: d – diametrul jantei roţii, mm;
H – înălţimea profilului anvelopei, mm.
Dimensiunile roţii alese sînt: R13 155/70, deci astfel putem afla rº:
rº=0,5*13*25,4+155/70*100=273,6 mm

2. Determinarea razei statice a roţii.

Raza statică a roţii Rs este distanţa dintre centrul roţii şi suprafaţa de sprijin, cînd roata
este încărcată cu sarcina nominală şi se află în repaus. Mărimea razei statice se micşorează la
creşterea sarcinii şi reducerea presiunii aerului în pneu. Raza statică poate fi calculată cu
relaţia:
rs= 0,5d+H(1-λ), mm
unde: λ – coeficientul de deformare a anvelopei. În calcule, pentru pneuri obişnuite şi
late λ=0,1.
rs=165,1+108,5(1-0,1)=262,75 mm.

3. Determinarea razei dinamice a roţii.

Raza dinamică a roţii Rd este distanţa dintre centrul roţii şi suprafaţa de sprijin, în
timpul mişcării automobilului încărcat cu sarcină nominală. La rulare raza dinamică a roţii,
variază, fiind influenţată de regimul de mişcaare prin forţele centrifuge care provoacă o
creştere a diametrului exterior al pneului, precum şi de momentul de antrenare sau de frînare
aplicat roţii, care provoacă o reducere a diametrului exterior. Dintre cele două influente,
ultima predomină şi rd<rs.

4. Determinarea razei de rulare (cinematice) a roţii.

Raza de rulare a roţii rm este raza unei roţi imaginare, nedeformabile, care rulează fără
alunecări şi patinări, avînd însă aceeaşi viteză de rotaţie şi translaţie cu a roţii reale. Raza
dinamică a roţii se calculează, după distanţa parrcursă S şi numărul de turaţii ale roţii cu
relaţia:
S
rm  , mm
2n2
unde: S – distanţa parcursă de roată, m;
n – numărul de rotaţii a roţii.
Valoarea aproximativă a razei de rulare a roţii mai poate fi determinată cu relaţia:
rm=0,0127d+0,00085H, m
unde: d – diametrul jantei roţii, ţoli;
H – înălţimea profilului anvelopei, mm.
rm=0,1651+0,092225=0,257325 m.

5. Determinarea razei libere a roţii prin metoda experimentală.

Înainte de încercare se verifică presiunea aerului în pneuri, apoi se suspendă, cu
ajutorul cricului mecanic, roata ce este supusă încercărilor aşa ca ea să se rotească liber cu
mîna. Cu rigla se măsoară raza liberă a roţii pentru patru puncte de pe banda de rulare cu
intervalul de 90º între ele. Valoarea medie a razei libere a roţii se determină cu relaţia:
r0 
r 0

n
unde: n – numărul corespunzător de măsurări.
267  268  267  268
r0   267,5mm.
4
Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate cu relatia (1) determinam
eroarea cu relatia:
r0i  r0
  100%
r0
unde: r' - valoarea experimentală, mm.
267,5  273,6
  100%  2,23%
273,6

6. Determinarea razei statice a roţii prin metoda experimentală.

După determinarea razei libere a roţii se coboară roata şi se determină raza statică a
roţii. Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate cu relaţia (2) determinăm
eroarea cu relaţia:

rsi  rs
  100%
rs
unde: r's - valoarea experimentala, mm.
 256  262,75
  100%  2,57%
262,75
Cu relaţia de mai jos se determină valoarea reală a coeficientului de deformare a pneului:
r0  rs
r  1 
H
267,5  256
r  1   1,105
108,5

7. Determinarea razei dinamice a rotii prin metoda experimentala.

Măsurările se efectuează pentru distanţele de 10, 20, 30 m. Raza dinamică se
determină, cu relaţia:
S
rd  , mm
2n1
unde: S - distanţa parcursă de roată, m;
n1 - numărul de rotaţii a roţii motoare.

8. Determinarea razei de rulare (cinematice) a rotii prin metoda

experimentala.
Măsurările se efectuează pentru distanţele de (10, 20, 30 m.) Raza de rulare a roţii se
determină cu relaţia:
S
rm  ,mm
2n2
unde: S - distanţa parcursă de roată, m;
n2 – numărul de rotaţii a roţii conduse.
Valoarea medie a razei de rulare a roţii se determină cu relaţia:
rm   r , mm
m

3
263,19  263,23  263,06
rmnorm   263,16 mm.
3
unde: n - numărul corespunzător de măsurări la ( 10, 20, 30 m )respectiv.

Pentru compararea rezultatelor practice cu cele calculate cu relaţia (4) determinăm eroarea cu
relaţia:
rmi  rm
  100%
rm
263,16  257,32
 norm   100%  2,27%
257,32

unde: r'm - valoarea experimentală, mm.

Diferenţa între valorile razelor dinamice şi de rulare în general este cauzată de
alunecarea în locul de contact a anvelopei cu drumul. Dacă alunecarea lipseşte, atunci razele
dinamice şi de rulare a roţii sunt aproximativ egale. În cazul alunecării totale a roţii, raza de
rulare rm = 0. În cazul patinării roţii, deci cînd numărul de turaţii este egal cu zero, atunci
raza de rulare a roţii rm —>co.
Pe drumurile cu acoperire asfalt-beton uscat alunecarea roţilor practic lipseşte şi
modificarea razei este neesenţială. Din aceasta cauză valorile numerice a razelor statice,
dinamice şi de rulare se consideră egale şi se notează cu litera r.
 Ţinînd cont de faptul că dispozitivul roata a 5-a lipseşte efectuăm determinarea razei
de rulare (cinematice) a roţii în felul urmator. Măsurăm un sector de teren cu lungimea 10,
20 şi 30 m şi la viteză mică de deplasare a automobilului determinăm vizual numărul de
rotaţii a roţii. Experimentul se repetă de 3 ori. Acelaşi procedeu se efectuează repetat cu
presiune scăzută în pneu pentru imitarea sarcinii automobilului. Experimentul se repetă de 3
ori. Pentru comparare micşorăm presiunea în roata cu 0,5 kgf/cm2 şi obţinem
Normal: Desînflat:
n1=6,05; n1=6,08;
n2 =12,13 ; n2 =12,2;
n3=18,16. n3=18,25.

Calculăm raza pentru distanţele respective:

Normal: Desînflat:
La 10 m = 263,29 mm, 261,9mm;
La 20 m = 263,23 mm, 261,06mm;
La 30 m = 263,06 mm. 216,75mm.

261,92  261,03  261,78

rmexp   261,58
3 mm
Concluzie: Deci micşorînd presiunea în pneu cu 0,5 kgf/cm2 am observat ca raza de rulare
se micşorează.

LITERATURA
1. А. С. Литвинов, Я. E. Фаробин, Автомобиль. Теория эксплуатационных свойств, М.:
Машиностроение, 1989 - 237 с.
2.В. А. Поросятковский, Д. Г. Куку, Р. В. Чобруцкая, Тягово-динамический расчёт
автомобиля, Кишинёв. :КПИ, 1991 - 39 с.
3.Автомобильный справочник НИИАТ, 1994 г.
4.Îndrumar metodic pentru efectuarea proiectului de an la disciplina „Automobile". Partea I.
Calculul de tractiune si indicii tehnici de exploatare a automobilului proiectat,
Chisinгu.:U.T.M., 2007 - 56 p.
 Lucrarea de laborator

Tema: “Determinarea razelor roţilor

automobilului”