Sunteți pe pagina 1din 21

PROIECT DINAMICA

AUTOVEHICULELOR

STUDENT: VLAD ALEX GEORGE INDRUMATOR:Prof. Ing. L. POPA


GRUPA: 8404 b
FACULTATEA TRASPORTUI / AR
SPECIALIZARE DIAGNOSTICARI

1
TEMA PROIECT

S se efectueze proiectarea general, fundinamica traciunii i


consumul de combustibil pentru un autovehicul privind urmtoarele
caracteristici:

Tip auto: autoturism;


Caroserie: SUV;
Numar maxim de locuri: 5;
Viteza maxima: 220km/h;
Panta maxima: 60%;
Panta maxima in priza directa: 6%;
Alte particularitati: Echipat cu MAC, forma rotilor 4X4;

Proiectul va cuprinde 2 pri:


A. Memoriu tehnic justificativ;
B. Materialul grafic.

A. Memoriu tehnic justificativ va cuprinde:


1. Alegerea unui numar adecvat de modele similare
(minim 5), analiza particularitatilor lor constructive si a
principalelor caracteristici dinamice,masice si
energetice. Stabilirea modelului de autovehicul ce se va
proiecta conform temei.
2.Predeterminarea principalilor parametrii dinamici si
masici ai autovehiculului de proiectat, precum si a subansamblelor.

2
3.Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util,
inclusiv a interiorului postului de conducere.
4.Intocmirea schitei de organizare generala a
autovehiculului de proiectat.
5.Determinarea pozitiei centrului de masa al
autovehiculului, atat la sarcina utila nula,cat si la
sarcina utila maxima constructiva. Determinarea
incarcarilor la punti si a parametrilor ce definesc
capacitatea de trecere si stabilitatea longitudinala a
autovehiculului in stransa legatura cu panta maxima
impusa prin tema.
6.Alegerea anvelopelor,a camerelor de aer si a jantelor
7.Determinarea coeficientului la rulare a pneurilor,a
coeficientului de rezistenta a aerului, a ariei sectiunii
transversale maxime si a randamentului transmisiei.
8.Determinarea rezistentei la inaintare si a puterilor
corespunzatoare in functie de viteza autovehiculului.La
deplasarea in palier se vor considera si situatiile cand
aceasta se face vu vant (Vv=15Km/h),batand in acelasi
sens si insens contrar deplasarii.
9.Predeterminarea caracteristicii exterioare a motorului din
conditia de viteza maxima in palier.
10.Predeterminarea caracteristicii de turatie la sarcina
totala a motorului si din conditia de panta maxima in
priza directa.Definitivarea caracteristicii de turatie la
sarcina totala,alegerea motorului si precizarea
parametrilor principali ai motorului ales.Predeterminarea
caracteristicii exterioare de franare a motorului ales.
11.Predeterminarea si definitivarea raportului de
transmitere al transmisiei principale.
12.Determinarea rapoartelor de transmitere ale transmisiei
mecanice in trepte.Se vor considera 2 variante pentru

3
un numar de trepte ale schimbatorului de viteze si 3
variante pentru etajarea sa (etajare in progresie
geometrica, armonica si aritmetica). Alegerea variantei
optime din punct de vedere al schimbatorului de viteze.
13.Determinarea caracteristicilor de tractiune, dinamice ale
puterilor si acceleratilor pentru varianta de etajare
aleasa anterior.
14.Analiza calitatilor dinamice de tractiune ale
autovehiculului, inclusiv la deplasarea cu vant.
15.Determinarea caracteristicii de
demarare,td=td(V),Sd=Sd(V),Sd=Sd(td),pentru
varianta optima aleasa anterior.
16.Determinarea caracteristicii de consum a
autovehiculului,inclusiv in cazul deplasarii cu vant.
17.Determinarea regimului de miscare si al consumului de
combustibil la deplasarea pe un traseu avand
caracteristici date in functie de tipul autovehiculului si
pentru diverse stari de incarcare.
18.Concluzii finale

B. Materialul grafic va cuprinde:


1. Desen, schita interiorului postului de conducere si al
spatiului util in 2 vederi.
2. Schita de organizare generala a autovehiculului(vedere
laterala)
3. Desen de ansamblu sumar al autovehiculului in 3
vederi(desen tehnic);
4. Reprezentrile grafice pentru:
- variaia rezistenei la naintare i a puterilor
corespunztoare n funcie de viteza;
- caracteristica de turatie la sarcina totala a
motorului (predeterminat si definitivat);

4
- caracteristici exterioare relative pentru 2
motoare similare si pentru motorul teoretic;
- caracteristica exterioara si de franare a
motorului ales;
- caracteristica de definitivare a raportului de
transmitere al transmisiei principale;
- diagramele ferastrau pentru cele 6 variante si
caracteristica de tractiune, dinamica, de puteri la
roata si acceleratii pentru varianta aleasa;
caracteristica de demarare i de consum ale autovehiculului,precum
si caracteristica complex pentru studiul deplasrii autovehiculului.

5
BIBIOGRAFIE

-model 1:
http://www.mercedes-
benz.ro/content/romania/mpc/mpc_romania_website/ro/ro_splashp
age/home/home/products/new_cars/m_class/overview/powertrain.
0003.html
-model 2;
http://www.mercedes-
benz.ro/content/romania/mpc/mpc_romania_website/ro/ro_splashp
age/home/home/products/new_cars/gl_class/technical_data/models
.0004.html;
-model 3:
http://www.audi.ro/technik.php;
-model 4:
http://www.autoraid.ro/masini~model-volkswagen-touareg.html;
-model 5:
http://www.bmw.ro/ro/ro/index_narrowband.html;
Rumsiski, L. Z. Prelucrarea matematica a datelor experimentale
Indrumar, Ed. Tehnica, Buc., 1974.

6
Capitolul 1. Analiza modelelor similare de autoturism tip SUV
si alegerea modelului de autoturism ce se va proiecta:

1.1 Alegerea modelelor similare:


Date tehnice representative pentru fiecare model ales:
Model1: marca MERCEDES, model ML 320 CDI;
- caroserie: SUV, 5 usi;
- viteza maxima: 205 km/h cu abatere de -1.07 % fata
de modelul impus prin tema;

Model2: marca MERCEDES, model GL 420 CDI 4MATIC;


- caroserie: SUV, 5 usi;
- viteza maxima: 230 km/h cu abatere de +1.04 % fata
de modelul impus prin tema;

Model3: marca Audi, model Q7 3.0 TDI;


- caroserie SUV, 5 usi;
- viteza maxima: 210 km/h cu abatere de -1.04 % fata
de modelul impus;

Model4: marca VOLKSWAGEN, model TOUAREG 5.0 V10TDI;


- caroserie: SUV, 5 usi;
- viteza maxima: 225km/h cu abatere de 1.02 % fata de
modelul impus;

Model5: marca BMW, model X5 3.0d;


- caroserie: SUV, 5 usi;
- viteza maxima: 210 km/h cu abatere de -1.04 % fata
de modelul impus prin tema;

1.2. Analiza particularitatilor constructive ale modelelor


similare:

Amplasarea motorului: se observa ca la toate modelele


similare motorul este situat in partea frontala a autoturismului.
La toate modelele analizate transmisia este hidraulica cu
distributie a puterii catre ambele punti ale autoturismului. Se va
proiecta ambreiaj cu disc pentru aceste modele.
Din punct de vedere al sistemului de franare, acestea sunt
echipate cu frana pe disc pe toate rotile. Sistemele auxiliare cum ar
fi ABS, ESP, ASR, SRS, etc. maresc performantele autoturismului.
Suspensia este pneumatica la toate modelele, cu reglare a
fermitatii si a garzii la sol.
Capacitatea rezervorului este mare datorita consumului ridicat
de combustibil, aceasta fiind cuprins intre 95 si 100 de litri.

7
1.3. Analiza principalilor parametric dimensionali exteriori ale modelelor similare:

a) dimensiuni de gabarit:
- lungime totala (La);
- latimea totala (la);
- inaltimea totala (Ha);
b) dimensiuni organizatorice:
- ampatament (L) ;
- ecartament fata/spate (E1/E2) ;
- consola fata/spate (C1/C2).
c) dimensiuni ce reflecta capacitatea de trecere a autovehiculelor
- garda la sol (h) ;
- unghiul de atac (1) si unghiul de degajare (2);

Tabel 1.1 Caracteristici dimensiuni exterioare, valori exprimate in mm, respectiv grade pentru

Tabelul 1.1

Nr. Dimensiuni de gabarit Dimensiuni de organizare Capacitate de trecere


Modelul
Crt. La la Ha L E1 E2 C1 C2 hs 1 2
1 1 4780 1911 1779 2915 1658 1660 775 923 218 29 26
2 2 5088 1920 1918 3076 1668 1670 945 1023 220 24 22
3 3 5086 1983 1737 3002 1650 1670 937 1090 265 20 21
4 4 4754 1928 1726 2890 1615 1620 652 950 300 37 29
5 5 4854 1933 1729 2934 1644 1650 859 1062 212 29.3 25.4

8
Se analizeaza din punct de vedere al valorilor, toti parametrii
trecuti in tabelul 1.1.
Primul parametru, lungimea maxima are valori cuprinse intre
4754 mm pentru modelul 4 si 5088 mm pentru modelul 2. Celelalte
sunt cuprinse intre aceste doua valori cuprinzand toata plaja de
valori intre acestea. Autoturismul SUV este caracterizat prin
dimensiuni mari ale lungimii datorita capacitatii acestuia de a circula
pe toate tipurile de teren.
Cel de-al doilea parametru, latimea maxima, variaza foarte
putin la toate cele cinci modele.
Pentru a treia dimensiune, inaltimea maxima, modelele 1, 3,
4, 5, au valori apropiate, exceptie facand modelul 2 care are o
dimensiune cu aproape 2000 mm peste valorile modelelor
mentionate anterior. Datorita acestei valori mari a inaltimii, acest
model ofera un spatiu generos la interior cat si o garda la sol
impresionanta.
Dimensiunile ampatamentului si ecartamentelor sunt foarte
apropiate ca valoare, mai redusa fiind pentru modelul 5.
Consola fata se doreste a fi cat mai redusa pentru acest tip
de autoturism, pentru a se mari unghiul de atac. Cea mai mica
valoare fiind pentru modelul 4, 652 mm, iar cea mai mare este
pentru modelul 2, aceasta fiind de 945 mm.
Consola spate asigura volumul portbagalui, avand
dimensiuni apropiate ca valoare pentru toate modelele studiate.
Garda la sol este cea mai mare pentru modelul 4, iar cea
mai mica fiind pentru modelul 5. Restul valorilor se gasesc in
vecinatatea valorii minime a intervalului.
Unghiul de atac este obtinut in functie de garda la sol si
lungime consolei fata. Acesta este cel mai mare pentru modelul 4,
care are valoarea garzii la sol cea mai ridicata si consola fata cea
mai mica. Restul valorilor sunt distribuite uniform pe toala lungimea
intervalului.
Unghiul de degajare are valori mai reduse decat unghiul de
atac, datorita lunigimii mai mari a consolei spate. Cea mai mica
valoare este pentru modelul 3, iar cea mai mare pentru modelul 4.
restul valorilor sunt distribuite uniform pe toata lungimea
intervalului.

1.4 Analiza parametrilor masici:

a) m0 masa proprie
b) mun masa utila nominala
c) man masa totala nominala
d) m1 masa distribuita pe puntea fata gol
e) m2 masa ditribuita pe puntea spate gol
f) m10 masa pe puntea fata pentru autoturismul incarcat
g) m20 masa pe putea spate cu autoturismul incarcat

9
Acesti parametric sunt centralizati in tabelul 1.2.

Tabelul 1.2

Nr. m0
m0 mun man m1 m2 m10 m20
Crt. La
1 2185 635 2820 1201 984 1551 1269 0.457
2 2430 720 3150 1336 1094 1732 1418 0.477
3 2360 630 2990 1298 1062 1644 1346 0.464
4 2154 696 2850 1184 970 1567 1283 0.453
5 2180 632 2812 1199 981 1547 1265 0.499

In continuare se vor analiza datele masice prezentate in tabelul


de mai sus.
Masele proprii ale autoturismelor studiate au valori aproape de
2200 kg, exceptie fac cele doua modele care au si dimensiuni
exterioare mai mari si anume modele 2 si 3.
Masele utile au valori cuprinse intre 630 pentru modelul 3 si 720
pentru modelul 2. Restul datelor sunt distribuite uniform pe toata
lungimea intervalului.
Distributia masica pe cele doua punti este impartita aproximativ
55 % pe puntea fata si 45 % pe puntea spate. Masa este mai mare
pe puntea fata deoarece ansamblul motor se afla dispus frontal.
Dipunerea masica a automobilului incarcat depinde si de modul
de incarcare al acestuia, adica de felul cum este distribuita
incarcatura spre fata autoturismului sau spre spatele acestuia.

1.5 Analiza parametrilor energetici:

- cilindreea Vh;
- raportul de comprimare ;
- numar de cilindri i;
- puterea maxima Pmax [kw];
- turatia la puterea maxima np[rot/min];
- cuplu maxim Mmax[Nm];
- consum cl[l/100km];
- puterea specifica Psp=Pmax/man [kw/kg];

10
Aceste date sunt centralizate in tabelul 1.3

Tabelul 1.3

Nr.
Model Vh i Pmax np Mmax cl Psp
Crt.
1 1 2987 6 165 3800 510 9.5 0.05
2 2 3996 6 225 3600 700 11.6 0.07
3 3 2967 6 171 4000 500 10.5 0.05
4 4 4921 10 230 3750 750 12.6 0.08
5 5 2993 6 173 4000 520 8.7 0.06

Din punct de vedere al capacitatii cilidrice, aceasta variaza de


la 3 litri pentru modelele 1 si 5 pana la 5 litri pentru modelul 4,
acesta fiind si cel mai puternic dintre toate autoturismele studiate.
Numarul de cilindri este acelasi pentru toate modelele, exceptie
face modelul 4 care dispunde de 10 cilindri asezati in V.
Puterea motorului variaza in functie de capacitatea acestora,
cel mai bun raport capacitate/putere il are modelul 2. Puterile
variaza mult ca valoare, aceasta fiind in jur de 170 kw pentru
modele 1,3,5 si peste 225 la modelele 2 si 4.
Turatia motoarelor diesel este in general redusa aceasta luand
valoarea maxima de aproximativ 4500 rot/min, dar puterea maxima
o dezvolta in jurul valorii de 4000 rot/mi.
Cuplul maxim variaza ca si puterea cel mai ridicat fiind pentru
modelul 4 care are si capacitatea cilindrica cea mai mare.
Consumul specific este redus pentru motorul diesel, datorita
randamentului ridicat al acestuia. Cel mai bun consum raportat la
masa autovehiculului il are modelul 5.
Puterea specifica variaza foarte putin, aceasta avand valori
intre 0.05 si 0.08, cel mai ridicat raport intre putere si masa. Acesta
ofera autoturismului o viteza si acceleratie ridicata.

1.6 Alegerea tipului de autoturism ce se va proiecta


conform temei:

Observam ca modelul 4 se potriveste cerintelor din tema de


proiect. Viteza maxima a acestuia fiind 225 km/h cu 5 unitati in plus
fata de modelul indicat in tema. Tractiunea acestuia este 4X4
permanent dar cu ambreiaj tip hidrotransformator. Se va proiecta
un autoturism tip SUV cu caracteristicile modelului 4, dar cu
ambreiaj cu disc. Motorul, de tip MAC, va fi amplasat frontal,
echipat cu cutie de viteze manuala cu 6 trepte si reductor pentru
transmisie 4X4.

11
Capitolul 2. Predeterminarea principalilor parametrii dinamici
si masici ai autovehiculului de proiectat.

Etapele metodei intervalului de incredere:

a) Calculul mediei valorilor cunoscute, de la modelele


similare alese, pentru marametrul xj:

Nms

xj
j =1
x= (2.1) unde,
Nms
xj este valoare cunoscuta a parametrului de la modelul j;
Nms numarul de modele similare la care se cunoaste valoarea
parametrului x;

In cazul lungimii totale La = 4912

b) Calculul abaterii medii patratice a valorilor parametrului


respective:

Nm

(x
j =1
j x) 2
Sx = (2.2) unde,
N ms 1

Nms numarul de modele similare alese;


Sx abaterea medie patratica;

In cazul lungimii lungimii totale Sx = 163.5

c) Calculul coeficientului de variatie a valorilor parametrului


respectiv:

Sx
Cv = 100[%] (2.3),
x

12
unde Cv modul de variatie;

In cazul lungimilor modelelor similare, coeficientul de variatie se


calculeaza cu formula (2.3) si se obtine valoarea:

Sx 163.5
CV = __
= = 0.033 = 3.3%
4912
La

d) Determinarea intervalului de incredere pe baza inegalitatii:

__
Sx
xales x t ( P, k ). k=Nms-1 (2.4)
N ms
in care t se allege din tabelul IV


Sx Sx
Ix = ( x t ,x +t ) (2.5)
Nms Nms


e) Alegerea valorii parametrului din interval, x I x

Pentru P=0.98 implica t(P,k)=3.363

Tabelul 2.1. Predeterminarea parametrilor dimensionali exteriori, in [mm]

Parametrii
Nr. x Sx CV [%] t(P,k) Ix xales
dimensionali
1 La 4912 164 3.3 3.363 4665,34 5158,66 4900

2 la 1935 28 1.4 3.363 1892,87 1977,113 1900

3 Ha 1777 81 4.5 3.363 1655,14 1898,826 1850

4 L 2963 75 2.5 3.363 2850,19 3075,802 3000

5 E1 1647 20 1.2 3.363 1616,91 1677,081 1650

6 E2 1654 20.7 1.2 3.363 1622,87 1685,133 1651

7 C1 833 123 1.4 3.363 648,009 1017,995 810

8 C2 1009 71 7 3.363 902,214 1115,786 1090

9 m0 2262 124.6 5.5 3.363 2074.40 2449.1 2260

13
Latimea autoturismului a fost aleasa de 1900 mm, deoarece
acesta trebuie sa aiba o stabilitate bun ape teren accidentat, garda
la sol a acestuia fiind destul de mare.
Ampatamentul a fost ales de 3000 mm, pentru o tinuta de
drum mai buna si spatiu mai mare pentru pasageri. Ampatamentul
marit asigura confort mai ridicat si datorita distributiei mai bune a
greutatii.
Consola spate a fost aleasa de 1090 mm, deoarece ofera un
spatiu marit pentru bagaje.

2.2 Predeterminarea principalilor parametrii masici

Pentru predeterminarea masei propri (m0) a autoturismului de


proiectat, s-a procedat la fel ca si in cazul predeterminarii
parametrilor dimensionali exteriori, folosindu-se metoda intervalului
de incredere. Valorile obtinute se gasesc in tabelul2.1.

Masa proprie raportata(mol): deoarece majoritatea


parametrilor dimensionali exteriori au fost alesi la limita superioara
a intervalului de incredere, este normal ca si acest parametru sa se
alinieze tendintei alese. Astfel a fost aleasa valoarea de 277kg .
Odata aleasa aceasta valoare se pot face referiri si la alti
parametrii masici, cum ar fi:
Masa utila nominala(mun): in standardele existente pentru
autoturisme, aceasta valoare se calculeaza cu ajutorul formulei:

mun = 75 + 68 n + mb [kg] [2.7]

unde: 75 [kg] masa standardizata a soferului;


68 [kg] masa standardizata a pasagerilor;
n - numarul pasagerilor;
mb[kg] - masa bagajelor.

Pentru masa bagajelor (mb), exista recomandari in SR ISO


2416-97, care ne indica valoarea de 7 kg bagaje pentru fiecare
pasager.

14
Cu ajutorul formulei [2.7] se calculeaza masa utila
nominala (mun):

mun = 75 + 272 + 35 = 382 kg

Se observa ca valoarea obtinuta pentru masa utila nominala


(mun), este mult mai mica decat valorile indicate de constructorii
modelelor similare. Acest fapt ne indreapta spre adoptarea unei
valori mai mari, apropiata de cea a modelelor similare. Astfel
valoarea masei utile nominale (mun), o alegem ca fiind egala cu:
660 kg. Daca din aceasta valoare scadem masa celor 5 persoane de
la bord, obtinem masa disponibila pentru bagaje (mb):

mb = ma (75 + 272 ) = 660 - ( 75 + 272 ) = 313 kg

Dupa obtinerea acestei valori se pote observa faptul, ca fiecare


pasager poate dispune de aproximativ 60 kg de bagaje, care pot
fi incarcate in autoturismul pe care il proiectam.

Masa totala(ma): reprezinta suma dintre masa proprie(m0) si


masa utila nominala(mun):
ma = m0 + mun [kg] [2.8]

In urma unui simplu calcul cu ajutorul formulei [2.8] obtinem


valoarea masei totale(ma) a autoturismului:

ma = 2260 + 660 = 2920 kg.

2.3 Predeterminarea parametrilor dimensionali si masici ai


principalelor subansambluri ce compun autovehiculul impus
in tema

Din tabelul cu ponderile maselor subansamblurilor


autoturismelor, am ales valorile corespunzatoare modelului impus in
tema de proiect si le-am centralizat in tabelul 2.2.
Motor echipat reprezinta masa procentala a motorului
propriu-zis, careia i s-au adaugat masa procentuala a lichidului de
racire, a uleiului si a apei din subansamblurile motorului, masa
procentuala a bateriei de acumulatori si o parte din cea a instalatiei
electrice.

15
Schimbatorul de viteze cuprinde si masa procentuala a
ambreiajului si a transmisiei fata.

Tabelul 2.2 Raportarea procentuala a principalelor


subansambluri ce alcatuiesc autoturismul de proiectat

Valoare Valoare Masa


procentuala procentuala rotunjita
Nr.crt. Denumire subansamblu
indicata aleasa
[%] [%] [kg]
1 Motor echipat 20,40 21,00 474,6
Schimbator de
2 4,90 5,00 113
viteze+ambreiaj
3 Suspensie fata 6,24 6,00 135,6
4 Suspensie spate 6,30 6,20 140,12
5 Rezervor de combustibil 0,99 1,00 22,6
Caroserie,usi, geamuri,
6 50,30 50,20 1134,52
scaune
7 Rotile 5,80 5,50 124,3
8 Transmisia cardanica 0,72 0,70 15,82
9 Sistem evacuare 2,45 2,50 56,5
10 Sistem directie 1,90 1,90 42,94
TOTAL 100 100 2260

In rubrica 6 referitoare la caroserie, usi, geamuri si scaune au


fost introduse o parte din masa instalatiei electrice, echipamente de
bord si alte accesorii .
Jantele rotilor, precum si a rotii de rezerva, se vor confectiona
din aliaje usoare (Al, Mg), ceea ce a dus la alegerea unor valori mai
mici decat cele indicate.
Se poate face precizarea ca valorile indicate in tabelul 2.2 se
refera la solutii constructive invechite si ca in prezent dispunem de
materiale si tehnologii mult mai moderne, care fac sa scada valorile
maselor subansamblurilor.

16
3. Studiul organizarii generale si a formei constructive
pentru automobilul de proiectat
3.1 Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util

Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util trebuie sa


aiba in vedere conditiile de ergonomie. Aceste conditii se refera la
dimensionarea cat mai corecta a spatiului util, astfel incat pasagerii,
dar mai ales conducatorul auto sa aiba acces facil la toate comenzile
autovehiculului, sa fie supusi la solicitari fizice cat mai mici (solicitari
care ar putea duce la aparitia bolilor profesionale) in timpul utilizarii
acestuia si sa asigure, in acelasi timp, o vizibilitate corespunzatoare
pentru o conducere sigura.

3.1.1 Predeterminarea formei si a dimensiunilor


interiorului postului de conducere

Organizarea interioara a postului de conducere si a spatiului util


se face conform instructiunilor din STAS 12613-88 inlocuit de SR
ISO 3958:2000.
Caracteristicile geometrice ale postului de conducere sunt diferite in
raport cu punctul R (fig. 3.1).
Dimensiunile interioare sunt masurate cu scaunul conducatorului
reglat in pozitie normala de conducere, acasta fiind cea mai retrasa
si cea mai de jos pozitie a scaunului.
Dimensiunile postului de conducere din fig 3.2, sunt masurate in
raport cu planele zero vertical si zero orizontal al caroseriei, pozitia
nominala a autoturismului fiind definita cu ajutorul inaltimilor
punctelor de referinta, fata si spate, ale caroseriei.
Conditiile ergonomice mentionate la paragraful 3.1, se bazeaza pe
date antropometrice si de fiziologia muncii pentru pasagerii din
automobile.Pe baza acestor cercetari experimentale s-au stabilit
norme care sunt incluse in standarde, cu ajutorul carora se executa
manechine folosite la proiectarea si la executarea prototipurilor.
Manechinele sunt bidimensionale si tridimensionale. Cele
tridimensionale cauta sa reproduca elementele principale ale omului
si sunt folosite si la efectuarea incercarilor.
Exista trei grade de reprezentativitate pentru manechine adulte,
si anume: 10%; 50%; 90%.

17
Fig.3.1 Grade de reprezentativitate pentru manechine adulte sau
copii.

Grad de reprezentativitate 10% inseamna ca manechinul are


astfel de dimensiuni incat cel mult 10% din populatie prezinta
dimensiuni mai mici s-au cel mult egale cu a acestuia. Aceasta
definitie este valabila si pentru celelalte procente.

Manechinul este alcatuit din (vezi figura 3.2): 1- trunchi;


2- coapse; 3- gamba; 4- laba piciorului.

Fig.3.2 Parti componente ale manechinelor,[7]

Conform STAS 10666/1-76, unghiurile , , au valori ce variaza


intre:

= ( 95120)0
= ( 95135)0
= ( 90110)0

18
Tabel 3.1 Valorile predeterminate ale principalelor dimensiuni din
postul de conducere.

Intervalul de valori Valori alese


Indice Dimensiune
[mm] [mm]
A Distanta scaun-plafon 930985 960
B Distanta scaun-volan 160225 200
C Distanta scaun-pedale 345610 520
D Nivel scaun sofer 250265 260
Distanta volan-scaun
E 420650 500
sofer

3.1.2 Predeterminarea formei si dimensiunilor


habitaclului si a compartimentului pentru bagaje

La autoturisme se au in vedere conditiile ergonomice a


conducatorului cat si a pasagerilor. Atat spatiul habitaclului cat si
cel al compartimentului pentru bagaje, difera in functie de clasa
autoturismului, acesta crescand odata cu clasa. Tinem cont ca in
urma calculelor de dimensionare efectuate la paragrafele anterioare,
autoturismul de proiectat se inscrie in clasa medie.
Pentru predeterminarea acestor dimensiuni ne putem orienta
dupa datele de la modelele similare si in special cele de la modelul
preferat (5).
Valoarea predeterminata a compartimentului pentru bagaje este
in jurul valorii de 500l, dar se poate opta si pentru proiectarea unei
banchete spate fractionabile asimetric (1/3 si 2/3), cea ce ar
conduce la o crestere considerabila a volumului util pentru bagaje,
precum si la posibilitatea transportarii unor obiecte mai lungi
(schiuri).

19
Tabel 3.2 Valorile predeterminate ale principalelor dimensiuni din
habitaclu

Intervalul de valori Valoarea aleasa


Indice Dimensiune
[mm] [mm]
Distanta bancheta-
F 900930 920
plafon
G Latime scaun sofer 510540 530
H Latime umeri fata 14901510 1500
I Latime sezut spate 555575 570
J Latime bancheta 13901410 1400
Adancime min.
K 835850 840
portbagaj

3.2 Intocmirea schitei de organizare generala

La intocmirea schitei de organizare generala, am avut in


vedere solutiile constructive adoptate la modelele similare alese si
am convenit ca modelul de proiectat sa aiba urmatoarele
caracteristici tehnice:
- motor cu 6 cilindrii in v, amplasat longitudinal in fata;
- ambreiaj monodisc uscat cu comanda hidraulica;
- schimbator de viteze mecanic, cu 5 + 1 trepte sincronizate;
- transmisie la rotile din fata;
- suspensie fata: independenta, cu 4 brate din aliaj usor, cu arcuri
elicoidale, amortizoare pneumatice si bara stabilizatoare;
- suspensie spate: semiindependenta, cu arcuri elicoidale si
amortizoare hidraulice.

In figura 3.2 se poate observa dispunerea principalelor


elementa ce compun autoturismul.
Motorul este amplasat longitudinal in consola fata (in fata
puntii din fata). A fost aleasa aceasta solutie pentru a putea
pozitiona schimbatorul de viteze, astfel incat arborii planetari sa fie
pe aceiasi axa cu centrul rotilor din fata.
Rezervorul de combustibil este pozitionat intre cele doua
roti din spate, astfel incat sa nu obstructioneze bratele suspensiei ,
dar in acelasi timp sa fie cat mai aproape de sol, pentru a obtine un
centru de greutate cat mai jos.

20
Roata de rezerva se gaseste pozitionata orizontal, in
portbagaj, pentru a ocupa un spatiu cat mai mic si in acelasi timp sa
aiba un centru de greutate cat mai jos.

21

S-ar putea să vă placă și