Particularitățiile unui text poetic studiat de Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost cel mai mare poet al Româ niei, a fost un poet jurnalist și
prozator româ n. Considerat de critica literară ca fiind cea mai mare voce
poetică din literatura româ nă . Receptiv la romantismele europene ale
secolelor XVIII-lea si XIX-lea, și a asimilat viziunile poetice occidentale.
Poemul ,,Luceafă rul” a aparut in 1883 în ,,Almanahul Societă ții Academice
Social Literare Romania jurna” din Vienna și a fost publicat în Convorbiri
Literare.
Romantismul este un curent literar apă rut în secolul al XVIII-lea în Franța,
Anglia și Germania. Apă râ nd în Româ nia cu o întâ rziere de câ teva decenii.
Primele manifestă ri fiind evidențiate în opera lui Alecsandri continuâ ndu-se
cu Eminescu.
Poemul este romantic datorită amestecului genurilor literare epic, liric și cel
dramatic, a imaginilor poetice de factură romantică , realizat prin motive
literare precu: Luceafă rul, marea, oglinda,castelul și visul.
Compoziția romantică se realizează prin opiziția planului terestru cu cel
cosmic, și a două ipostaze lirice: geniul și omul de râ nd. În esentă ,,Luceafă rul”
este un monolog liric.
Viziunea despre lume și viață este revă zută în tema poemului, de relația
geniu-societate, de alterarea planurilor terestru cu cel cosmic, motivele
romantice precum luna, stelele și visul.
Tema textului este una romantică , regă sim problematica geniului în raport cu
luna, iubirea și cunoașterea. Iubirea reprezentâ ndu-se in mai multe ipostaze:
terestră , Că tă lina fata de împă rat și Că tă lin, iar cosmică Luceafă rul.
Motivele literare de la începutul poemului, stelele, luceafă rul, castelul, oglinda;
susțin atmosfera de visare în care se naște iubirea dintre Luceafă r si Că tă șina.
Zborul cosmic, motiv literar, ce relevă iubirea ca act al cunoașteri absolute.
Titlul poemului se referă la motivul central al textului ,,Luceafă rul”, văzut ca o
ființă singuratică diferită față de omul simplu și comun. Luceafă rul unește
două mituri: cel româ nes al unei stele că ză toare și un mit grecesc al zeului
Hyperion ,,cel care merge pe deasupra”
Incipitul poemului se află sub semnul basmului, timpul fiind unul mitic ,,A fost
odata ca-n povești/A fost ca niciodata”.
În incipitul textului o gă sim pe Că tă lina, fata de împă rat care reprezintă
pă mâ ntul însuși, portretul acesteia descriind-o ca o prea frumoasă ,,Cum e
fecioara între sfinți/Si luna-ntre stele”
Poemul ,,Luceafă rul”, este un text poetic romantic intru-câ t se încadrează în
curentul literar Romantism.