Asavei Daniela –AMG-III-B

Sindromul Dravet

Sindromul Dravet, descris pentru prima data in 1978 este un tip de encefalopatie
epileptica cu debut precoce, caracterizata de convulsii tonice generalizate si tonico-
clonice induse initial de febra si care apar in timpul primului an de viata.
Convulsiile sunt de obicei refractare la tratament. Mai tarziu, pacientii cu sindrom Dravet
manifesta si alte tipuri convulsive, incluzand: absenta, miocloniile si convulsiile partiale.

Sindromul Dravet este cauzat de o mutatie in gena responsabila de canalul neuronal de

sodium.

Cauze si factori de risc

Sindromul Dravet este o canalopatie cauzata de o mutatie a genei SCN1A. Gena este
localizata intr-un grup de gene care codeaza canalele de sodiu, pe cromozomul 2q24. Are
un rol dominant in patogeneza sindromului, cu peste 100 de mutatii diferite. Majoritatea
acestor mutatii sunt de novo, dar cateva sunt recurente. Gena SCN1A este clinic cea mai
relevanta gena a epilepsiei. Cateva cazuri de copii cu sindrom Dravet prezinta microdeletii
SCN1A asociate cu modele dismorfice usoare si rezistenta crescuta la tratament a
convulsiilor. Modelul a fost denumit sindromul Dravet plus.

Factori de risc
Vaccinarea, in particular pentru pertussis, a fost implicata direct in etiologia encefalopatiei
cu convulsii refractare si afectarea intelectului. In 90% din aceste cazuri rare, au fost
identificate mutatiile genei SCN1A, iar aparitia sindromului Dravet la acesti copii a fost
considerata doar o declansare prematura a simptomelor in cazuri care deja exista mutatia.

Patologia asociata
Sindromul Dravet este rar asociat cu alte conditii, de exemplu:
 sindromul Rud,
 neurofibromatoza de tip 1,
 boala cardiaca congenitala,
 deficienta hormonului de crestere
 hemofilia. 
Semne si simptoame
Epidemiologie
Sindromul Dravet este o conditie rara. Incidenta este de 1:40.000 in populatia generala.
Barbatii sunt mai frecvent afectati decat femeile. Printre pacientii cu epilepsie, incidenta
este intre 3-5% in primul an de viata si de 7% pana la varsta de 3 ani. Istoricul familial de
epilepsie sau convulsii febrile este prezent la aproximativ 25% dintre cazuri. O gena SCN1A
mutanta nu poate fi identificata la 20% dintre pacientii care intrunesc criteriile diagnostice
ale sindromului, fiind posibila si implicarea altor gene.

Istoricul bolii
Simptomele debuteaza in primul an de viata sau mai frecvent in primele 6 luni,
prin convulsii tonico-clonice aproape intotdeauna declansate de febra la un copil de altfel
normal. Un numar semnificativ de pacienti cu sindrom Dravet au istoric familial de conditii
convulsive sau convulsii febrile. Intre 1 si 4 ani de viata apar si alte convulsii febrile si
afebrile. Convulsiile afebrile sunt mai frecvent unilaterale, tonico-clonice sau secundar
generalizate, evoluand spre alte tipuri de epilepsie incluzand:
 miocloniile,
 absenta atipica,
 convulsiile atonice,
 convulsiile partiale
 status epilepticus convulsiv.
Status epilepticus recurent provocat intotdeauna de febra este un eveniment frecvent.
Convulsiile mioclonice nu sunt prezente invariabil la debut. In majoritatea cazurilor,
episoadele convulsive au o origine focala. Convulsiile generalizate sunt absente tipice.
Convulsiile tonice sunt foarte rare. Convulsiile si in particular convulsiile mioclonice apar
frecvent in primii 5 ani de viata si sunt rezistente la medicamente. Unele medicamente
precum:
 carbamazepina
 lamotrigina
 fenobarbitalul
 fenitoina
pot exacerba epilepsia. Epilepsia are tendinta de a se ameliora in timp.

Dezvoltarea psihomotorie timpurie este normala inainte de debutul convulsiilor, dar in al

doilea an de viata intervine stagnarea dezvoltarii. Mai tarziu devine aparenta:
 regresia,
 acompaniata de hiperactivitate,
 deteriorarea limbajului si
 retardul mental cu semne piramidale secundare.

Dezvoltarea cognitiva a copiilor cu sindrom Dravet este constant compromisa. In primul an

de viata, pacientii sunt complet normali dar in cel de-al doilea an stagnarea sau incetinirea
dezvoltarii psihomotorii este evidenta. In aceasta perioada este observata prezenta
anomaliilor comportamentale manifestate mai ales prin hiperactivitate si mai rar
prin modele autiste.

Conditii comorbide
Spectrul autismului si tulburarile comunicarii:
Multe studii din literatura demonstreaza:
 intarzierea neurodezvoltarii,
 regresia psihomotorie,
 dificultatile comportamentale,
 problemele limbajului si ale comunicarii,

Sanatatea dentara:
Acesti pacienti pot prezenta:
 malocluzie (13%),
 eruptie dentara tardiva (20%),
 bruxism (20%),
 iar cativa copii au dinti malformati si infectii orale.

Somnul:
Tulburarile somnului sunt observate adesea la acesti pacienti, incluzand:
 insomnia (20%),
 trezirile premature (28%),
 convulsiile nocturne (50%)
 apnea in somn (52%).

Mortalitatea si decesul subit in epilepsie:

Rata mortalitatii a fost raportata la 3,7%. Varsta medie a decesului este 4,6 ani, cea mai
frecventa fiind de 2 ani. Cauza mortii este decesul subit epileptic. Putini mor in
urma cetoacidozei si a accidentelor legate de convulsii.

Diagnostic
Diagnosticul diferential trebuie sa considere:
 convulsiile febrile simple,
 epilepsia mioclonica benigna
 progresiva.
Convulsiile febrile simple au debutul mai ales intre 6 si 18 luni, cu episoade tonico-clonice
sub 15 minute. Debutul convulsiile febrile in sindromul Dravet este in primele 6 luni, sunt
mai unilaterale, clonice si cu durata lunga.

Tratament
Nu exista niciun tratament eficient folosit pentru acesti pacienti, modalitatile terapeutice fiind
limitate. Nu se cunoaste de ce aceasta conditie este atat de puternic rezistenta la
medicamente. Unele medicamente cum sunt: fenobarbitalul, fenitoina, carbamazepina
si lamotrigina pot exacerba convulsiile.

Prognostic
Prognosticul este nefavorabil in majoritatea cazurilor. Toti pacientii au convulsii rezistente la
medicamente, care tind sa persiste toata viata. Convulsiile febrile se opresc iar alte tipuri
convulsive devin mai putin evidente in a doua decada de viata.

 Bibliografie:

Sindromul Dravet,link: http://www.omim.org/entry/607208