Sunteți pe pagina 1din 6

POLITICA VAMALĂ A UNIUNII EUROPENE

Politica vamală este unul dintre fundamentele Uniunii şi este esenţială pentru existenţa
pieţei unice, care nu poate funcţiona corect fără reguli comune aplicate uniform la toate
graniţele externe ale Comunităţii. Acest set de reguli formează politica vamală şi reprezintă
motivul pentru care cele 15 autorităţi vamale ale statelor membre lucrează ca o singură
entitate. 1
Politica vamală comunitară se bazează pe aplicarea uniformă a legislaţiei vamale de
către administraţiile vamale ale statelor membre. Legislaţia privind politica vamală cuprinde:
Codul vamal comunitar şi prevederile de aplicare a Codului Vamal, Nomenclatura combinată,
Tariful vamal comun, precum şi legislaţia aferentă ce depăşeşte sfera codului vamal (legislaţia
privind bunurile contrafăcute sau piratate, exportul de bunuri culturale, comerţul preferenţial,
controalele sanitare şi de mediu, politicile comune în domeniul pescuitului şi a agriculturii,
protejarea intereselor economice prin aplicarea instrumentelor netarifare sau măsurile de
securitate şi politică externă). 2
În timp ce libera circulaţie a bunurilor este principala manifestare internă a uniunii
vamale, Tariful Vamal Comun (TVC) formează aspectul extern, deoarece face posibilă
aplicarea uniformă a taxelor vamale la produsele importate din alte ţări decât cele ale Uniunii
Europene, indiferent de ţara de destinaţie.
Iniţial, în 1968, Tariful Vamal Comun a fost creat ca o medie a tarifelor celor şase
state membre. Pe baza articolului 28 al Tratatului, Consiliul a introdus de-a lungul timpului
multe amendamente, fie din proprie iniţiativă, fie datorită negocierii tarifelor în cadrul
Organizaţiei Mondiale a Comerţului (Acordul General asupra Tarifelor şi Comerţului –
GATT).
Tariful Vamal Comun conţine atât nomenclatorul bunurilor supuse taxelor vamale
(nomenclatura combinată) cât şi nivelul taxelor vamale pentru fiecare linie tarifară. Tariful
Vamal Comun este un instrument important nu numai pentru colectarea taxelor vamale dar şi
pentru întocmirea statisticilor privind comerţul exterior şi pentru aplicarea măsurilor din
domeniile politicii fiscale şi monetare, a agriculturii sau a comerţului.
Nomenclatura combinată este o listă a tuturor tipurilor de bunuri ce pot face obiectul
comerţului internaţional, bunurile fiind împărţite în funcţie de caracteristicile lor în 96 de
1
Florica Ştefănescu, Politici economice europene, Editura Universităţii din Oradea, 2005, p. 82.
2
Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea,
Uniunea vamală, Editura Dacris, Bucureşti, 2004, p. 11.

1
capitole şi aproximativ 10400 de încadrări tarifare. Nomenclatura combinată este folosită atât
pentru aplicarea sau negocierea tarifelor cât şi în scopuri statistice; ea are la bază un
instrument internaţional de clasificare, Sistemul Armonizat, administrat de Organizaţia
Mondială a Vămilor.
Anual, Comisia face o actualizare a Anexei I a Regulamentului nr. 2658/87,
actualizare ce ţine cont de schimbările intervenite la nivel internaţional sau de cele necesitate
de reflectarea evoluţiei politicii comerciale. Actualizările tarifului valabile pentru anul
următor se publică în general în luna octombrie, cea mai recentă actualizare, valabilă pentru
anul 2004, fiind Regulamentul (CE) 1789/2003.
Din 1983, disparităţile dintre statele membre privind aplicarea scutirilor de taxe
vamale de import şi de export au fost eliminate prin înfiinţarea unui sistem comunitar de
scutire de la plata taxelor vamale (Regulamentul nr. 918/83), regulamentul prevăzând
categoriile de bunuri importate sau exportate scutite de astfel de taxe.
Începând cu 1999 Uniunea Europeană a introdus o versiune electronică a Tarifului
Vamal Comun, numită TARIC. Principalul avantaj al TARICului este faptul că acesta
conţine, pe lângă nomenclatura bunurilor şi taxele vamale, şi toate prevederile legale
aplicabile în vămuirea unui anume bun, ceea ce face ca TARIC-ul să fie un instrument
operaţional extrem de puternic în asigurarea uniformităţii aplicării legislaţiei vamale de către
toate administraţiile vamale comunitare. Pe lângă aceasta, TARIC-ul are avantajul că este
actualizat zilnic şi poate fi consultat online, pe Internet, atât de către autorităţi cât şi de către
public (prin sistemul numit DDS - Sistemul de Distribuirea a Datelor privind Tarifele). Prin
acelaşi sistem DDS poate fi consultată şi baza de date privind contingentele şi plafoanele
tarifare, numită TQS – Contingente Tarifare şi Supraveghere.
Un alt instrument al politicii vamale este reprezentat de NCTS – Noul Sistem
Computerizat de Tranzit. Acesta înlocuieşte vechile modalităţi de urmărire a tranzitelor,
bazate pe schimbul de documente tipărite, care s-a dovedit de-a lungul timpului greoi, dificil
de gestionat şi expus fraudelor de proporţii. NCTS permite schimbul electronic de date între
administraţiile vamale în paralel cu circulaţia propriu-zisă a bunurilor aflate în tranzit,
existând astfel un control mult mai bun asupra celor aproximativ 20 de milioane de tranzite
interne sau externe efectuate la nivel comunitar într-un an.
Declararea bunurilor în vamă se face prin folosirea Documentului Administrativ Unic
(SAD – Single Administrative Document); acesta a început să fie folosit în 1988, simplificând
mult procedurile vamale prin înlocuirea a aproximativ 150 de documente vamale folosite
anterior de administraţiile vamale ale statelor membre.

2
Eliminarea formalităţilor vamale la frontierele interne în 1993 a condus la introducerea
sistemului Intrastat (Regulamentul nr. 3330/91) prin care se face colectarea informaţiilor
statistice referitoare la comerţul cu bunuri între statele membre direct de la comercianţi.
Pentru a asigura o funcţionare cât mai bună a Uniunii vamale la nivelul statelor
membre, Comisia Europeană a lansat începând cu 1996 o serie de programe (Customs 2000,
Customs 2002, Customs 2007) ce au ca obiectiv asigurarea uniformităţii aplicării legislaţiei
vamale, prevenirea fraudelor, cooperarea dintre administraţiile vamale şi dezvoltarea utilizării
sistemelor informatice precum TARIC sau NCTS. 3
Codul Vamal Comunitar (Regulamentul nr. 2913/92) a fost înfiinţat pentru a codifica
şi simplifica legislaţia vamală, care până la acea dată făcea obiectul a peste 30 de directive şi
regulamente, adoptate în perioada 1968 – 1990. Prin cod sunt stabilite procedurile vamale
aplicabile bunurilor intrate în teritoriul Comunităţii precum şi regimurile vamale sub care
acestea pot fi declarate (de exemplu import, export, tranzit, etc.). 4
Începând cu 1991, au fost abolite formalităţile vamale pentru bunurile aparţinând sau
destinate forţelor NATO (Regulamentul nr. 3648/91), iar din 1989 au fost eliminate
controalele vamale la graniţele dintre statele membre pentru transporturile rutiere sau
transporturile pe căi navigabile interioare. Mărfurile înregistrate sau puse în circulaţie într-o
ţară ce nu este membră a Uniunii Europene, transportate rutier sau pe căi navigabile
interioare, sunt supuse controlului vamal la frontiera externă a Comunităţii (Regulamentul nr.
3912/92).
Pentru asigurarea liberei circulaţii a bunurilor pe piaţa internă, au fost eliminate
controalele şi verificările bagajelor persoanelor ce întreprind zboruri sau deplasări maritime
intra- comunitare (Regulamentul nr. 3925/91).
În ceea ce priveşte reţele de comunicare a datelor între administraţiile vamale
Convenţia privind folosirea tehnologiei informaţiilor în scopuri vamale (Sistemul Informatic
Vamal – CIS) a fost ratificată de statele membre pentru a se preveni, investiga şi urmări
infracţiunile stipulate de legislaţiile naţionale a statelor membre. Prin folosirea Sistemului
Informatic Vamal se urmăreşte diseminarea rapidă a informaţiilor, cooperarea dintre
administraţiile vamale a statelor membre ca şi folosirea unitară a procedurilor de control.
Sistemul Informatic Vamal a fost înfiinţat prin Regulamentul nr. 515/97.

3
Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 301-304.
4
Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea,
op.cit., p.16.

3
Abolirea verificărilor veterinare la graniţele dintre statele membre a dus la
implementarea unei reţele computerizate privind procedurile de import în domeniu veterinar
(Proiectul SHIFT).
De asemenea, au fost facute o serie de aranjamente specifice cu privire la droguri şi
substanţe psihotrope, bunuri culturale.
Pentru a preveni comercializarea ilegală a drogurilor, prin Regulamentul nr. 3677/90
şi Directiva nr. 92/109 au fost stabilite măsurile ce trebuie luate pentru fabricarea şi plasarea
pe piaţă a anumitor substanţe care sunt folosite pentru fabricarea substanţelor psihotropice şi a
narcoticelor.
Prin Regulamentul nr. 3911/92 se stabilesc măsurile referitoare la exportul bunurilor
de patrimoniu cultural. Bunurile aparţinând tezaurului cultural naţional exportate ilegal de pe
teritoriul unui stat membru şi confiscate, sunt returnate statului de pe teritoriul căruia provin
(Directiva nr. 93/7).
Măsuri privind libera circulaţie, exportul, regimul suspensiv de perfecţionare pasivă şi
activă a bunurilor falsificate, piratate sau care aduc atingere drepturilor de proprietate
intelectuală sunt stabilite de Regulamentul nr. 3295/94.
Armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la plasarea pe piaţă a explozivilor
folosiţi în scopuri civile, libera circulaţie a acestora precum şi procedura de inspecţie sunt
stabilite prin Directiva 93/15.
Regulamentul nr. 1334/2000 stabileşte procedura de control a exportului bunurilor şi
tehnologiilor cu dublă utilizare (atât civilă cât şi militară) iar prin Directiva nr. 91/477 este
stabilită procedura de control a achiziţionării armelor de foc.
Uniunea Europeană este membru fondator al Convenţiei de la Washington (Convenţia
CITES), convenţie ce reglementează protejarea şi garantarea conservării speciilor de flora şi
fauna sălbatică aflate în pericol sau pe cale de dispariţie (Regulamentul nr. 338/97). 5
Măsurile pe care Guvernul României le va promova în ceea ce priveşte politica vamală
a României pornesc de la funcţiile de bază pe care instituţia vamală le îndeplineşte în
contextul procesului de integrare a României în Uniunea Europeană.În timp ce funcţia fiscală
a vămii se redimensionează, funcţiile de facilitare a comerţului precum şi de protejare a
cetăţenilor din spaţiul comunitar, dată fiind poziţionarea noastră la graniţa exterioară Uniunii
Europene, îşi vor spori în mod semnificativ importanţa.
Disfuncţiile existente, care afectează bugetul de stat şi mediul de afaceri, urmează să
fie înlăturate prin accelerarea măsurilor de reformă instituţională şi legislativ-procedurală:
5
Ibidem, p. 17-18.

4
includerea autorităţii vamale în administraţia fiscală centrală, ca organ executiv autonom al
Ministerului de Finanţe, atribuirea de noi competenţe autorităţii vamale pe linia administrării
şi a altor categorii de impozite, cu precădere a accizelor, a TVA-ului ş.a., ceea ce va duce la
creşterea gradului de colectare a acestor impozite, prin dispariţia unor verigi administrative şi
simplificarea procedurilor de constatare, calculare, încasare şi urmărire a creanţelor bugetare;
legiferarea unui nou Cod şi Regulament vamal român complet armonizat cu acquis-ul
comunitar; generalizarea procedurilor simplificate de vămuire, aplicabile agenţilor economici
cu volume de activitate, active, investiţii şi personal angajat semnificative, personalul eliberat
putând fi focalizat pe activităţile de depistare a evaziunii, a traficului ilicit de frontieră etc.6
Deşi în interiorul Uniunii Europene nu mai sunt graniţe, serviciul vamal rămâne în
contiunuare foarte important, 20%din comerţul internaţional fiind procesat de vamile
europene, aceasta însemnand mai mult de 2 miliarde de tone de mărfuri anual şi 100 de
milioane de declaraţii vamale. 7

BIBLIOGRAFIE
Marius Profiroiu, Irina Popescu, Politici europene, Editura Economică, Bucureşti,
2003
Florica Ştefănescu, Politici economice europene, Editura Universităţii din Oradea,
2005
6
http://athenian-legacy.com
7
http://ec.europa.eu

5
Ileana Pascal, Monica Vlad, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Elena Simina
Tănăsescu, Aurel Ciobanu Dordea, Uniunea vamală, Editura Dacris, Bucureşti, 2004
http://athenian-legacy.com
http://ec.europa.eu