COMERTUL SUEDIEI

SUEDIA

Denumire oficiala: Regatul Suediei,situat in Europa Nordica(Peninsula

Scandinava)
Forma de guvernamant:monarhie constitutionala ereditara
Capitala:Stockholm
Suprafata:449.964 km patrati
Populatia:8,840.000 locuitori
Limbi nationale:suedeza
Moneda:coroana suedeza
PIB:285,1 mld
PIB/locuitor:31.600
Data aderarii la UE:1995
Voturi in Consiliul de Ministri:10
Numarul de reprezentanti in Parlamentul European:18
Membru Zona Euro:nu
 Mentiuni speciale:Desi negocierile pentru aderare au fost rapide,in urma
referendumului pentru adoptarea monedei Euro,organizat in 14 Septembrie
2003,56% dintre votanti s-au pronuntat impotriva.Suedia a ratificat
Tratatul de la Lisabona la 10 Decembrie 2008.
Descriere generala

Suedia este o ţară dezvoltată, cu o economie de piaţă stabilă, membră a

Uniunii  Europene.  Forma  de  guvernământ  este  monarhia
constituţională,condusă de regele Carl XVI Gustaf. Din punct de
vedere administrativ, Suediaeste împărţită în 21 regiuni şi 289
municipalităţi. Parlamentul (Riksdag) e s t e o r g a n i z a t î n s i s t e m
unicameral. Sistemul judecătoresc se compune din
6 instanţe superioare şi 108 instanţe inferioare. Limba oficială este suedeza,
însă l i m b a   e n g l e z ă e s t e f o a r t e l a r g   u t i l i z a t ă .   M o n e d a
n a ţ i o n a l ă e s t e c o r o a n a suedeză (SEK). Ziua naţionala este 6 iunie.
Capitala ţării este Stockholm.

Relatii comerciale externe

Comertul exterior: Conform ultimelor date ale Biroului de Statistica al

Suediei(2009).
Pe fondul crizei economic-financiare globale, exporturile Suedeze au avut o
evolutie negativa, comparativ cu anii anteriori, valoarea din 2009
atingand nivelul de 998 mld. SEK (aproximativ 100 mld. Euro), cu 16% mai
putin decât in 2008. I n a c e l a s i t i m p , i m p o r t u r i l e   s - a u s i t u a t
l a n i v e l u l d e 9 1 1   m l d .   S E K   (aproximativ 91 mld. Euro), in
scadere cu 17% fata de valoarea inregistrata in 2008. Astfel, s-a
mentinut excedentul balantei comerciale a Suediei la valoarea de 87 mld. SEK
(aproximativ 8,7 mld. Euro) la sfârsitul anului 2009, in scaderecu 11,5% fata
de cifra inregistrata in 2008 (97 mld. SEK).Europa ramane principalul
partener comercial al companiilor suedeze. In 2009, 73,7% din exporturile
Suediei s-au indreptat catre aceasta zona si 83,4%din importuri proveneau
din aceasta. Exporturile  Suediei  catre  tarile  UE-27  reprezinta  58,5%
din  totalul exporturilor suedeze, in scadere cu 19% fata de nivelul anului
2008, in timp ce importurile din aceste tari reprezinta 69% din
totalul importurilor suedeze, in scadere cu 18% fata de nivelul
anului 2008. Exporturile catre tarile din ‘zona euro’ au scazut cu 19%,
iar importurile din aceste tari, cu 16%, comparativ cu nivelul anului
precedent.C e l e l a l t e s t a t e e u r o p e n e o c u p a s i e l e u n l o c
important in comertul Suediei, detinând o pondere de
15,2% in totalul exporturilor si 14,4% la
importuri .A m e r i c a s i A s i a r e p r e z i n t a d e b u ş e e ( piata  pe  care
producătorii îsi pot desface produsele usor si in mari cantitati)
p e n t r u e x p o r t u r i l e s u e d e z e , 9 , 5 % d i n t o t a l u l exporturilor
indreptându-se spre America si 11,9% spre Asia.
 Importurile din a c e s t e a r i i g e o g r a f i c e s u n t m a i r e d u s e ,
a s t f e l c a n u m a i 5 , 4 % d i n t o t a l u l importurilor provin din America
si 9,7% din Asia. R e l a t i i l e c o m e r c i a l e c u t a r i l e c o n t i n e n t u l u i
A f r i c a n s u n t i n f a v o a r e a Suediei, 3,3% din exporturi având ca
destinatie statele Africii, dar numai 1,2%din importuri provenind din acestea.
In ceea ce priveste structura exporturilor suedeze, in 2009, ponderea cea
mai ridicata o detin exporturile de masini si echipamente (44,3% din
totalul exporturilor), urmate de exporturile de produse chimice
(14,1%), produse din lemn si hârtie (12,4%), metale comune si articole din
acestea (9,1%) si energie electrica (6,6%). Majorari ale cuantumului
exporturilor s-au inregistrat, in anul 2 0 0 9 , i n d o m e n i u l
produselor chimice, cu o crestere de 2% fata de anul
precedent. Diminuari accentuate s-au inregistrat in sectorul ‘metale comune
si articole din acestea’ (-33%) si ‘energie electrica’ (-30%).C e a m a i m a r e
pondere la import o detin, de asemenea, masinile si
echipamentele (41,3% din totalul importurilor), urmate de
p r o d u s e c h i m i c e (13,8%), combustibili minerali si energie electrica
(11,6%), metale comune si articole din acestea (8,0%) si produse din
lemn si hârtie (3,1%). In 2009, s-au inregistrat majorari la importul de
‘produse alimentare, bauturi si tutun’ (+6%f a t a d e 2 0 0 8 ) , i m p o r t u r i l e
d i m i n u a n d u - s e d r a m a t i c l a p r o d u s e l e a p a r t i n â n d grupei
‘energie electrica’ (-34%) si ‘metale comune si articole din acestea’
(-33%).
 Regimul investitiilor in Suedia

Investitii
Suedia este unul din marii receptori de investitii
s t r a i n e d i r e c t e . I n perioada 1999-2003 investitorii straini au
investit 111 mld. $, aproximativ 47% din totalul capitalului strain investit in
zona Marii Baltice.P r i n   f a p t u l   c a S u e d i a s i - a c r e a t i m a g i n e a d e
p i o n i e r   i n   a d o p t a r e a tehnologiilor de vârf, cu o populatie
educata, destul de diversa din punct de v e d e r e e t n i c s i f o a r t e
d e s c h i s a ,   S u e d i a e s t e v a z u t a d e m u l t e   c o m p a n i i internationale
ca o piata test pentru noile produse .Conform Forvarv & Fusioner,
investitorii straini au achizitionat in medie 135 companii suedeze in
fiecare an in perioada 2000-2004. Nivelul investitiilo rstraine raportate la
PIB a fost de 48% in 2003, fata de 12% in 1995. Sectoarele c a r e a t r a g
cele mai multe investitii straine sunt: chimie (28%),
m a s i n i s i echipamente (18%), celuloza si hârtie (9%), agro-alimentar (2%).
Cei mai importanti investitori provin din: Germania, Finlanda, SUA, Marea
Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca, Elvetia, Canada si Franta. In Suedia
nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul in
strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de
investitii,royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de
companii este liber. Of i l i a l a a u n e i c o m p a n i i s t r a i n e p o a t e
t r a n s f e r a c a t r e f i r m a m a m a d i n a f a r a Suediei orice suma
provenita din servicii de management , pentru cheltuieli de
cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de
investitii, precum dividende, dobânzi etc pot fi liber transferate in
strainatate. O firma suedeza cu c a p i t a l s t r a i n p o a t e p r i m i c r e d i t e
de la compania-mama sau de la orice alte institutii financiar-
bancare sau straine.

T i p u r i d e co m p a n i i

Urmatoarele tipuri de companii se pot constitui in Suedia: societati cu

raspundere limitata, filiala a unei companii straine, societati in comandita
simpla sau pe actiuni, companii cu actionar unic. In general investitorii straini
infiinteaza in Suedia companii cu raspundere limitata sau filiale ale companiei
mama. O filiala a unei companii internationale,conform legislatiei suedeze,
este trata ca si o companie suedeza. Acelasi regimjurudic se aplica atât
companiilor ai caror actionari sunt strini, cât si celor cu actionari suedezi.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei companii este de 100.000
SEK,in cazul companiilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.

Fiscalitate

Regim fiscal aplicat companiilor

Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%,
i n g e n e r a l , i n anumite situatii putând ajunge numai 25%. Toate
veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din capital.
Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul
de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele
contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile  general
acceptate). De altfel,  legislatia interna privind  taxarea urmareste
indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente.
Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de
actiunisunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii.
Suedia a introdusparticipation exemption rules in ceea ce prives te
dividendele si câstigurile dincapital  aferente  actiunilor  detinute  de
companii  in  scopuri  de  afaceri.

Regim fiscal aplicat angajatilor

Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor

persoanelor fizice (de la 32-57% in functie de nivelul venitului). Se pot
deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca sunt mai mari
de 7000 SEK, de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de
1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare. Impozitul aplicat pentru
dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati imobiliare este de
30%.
Taxe si impozite indirecte
TVA este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este
redusa la 12% sau 9% (in special servicii hoteliere.si tiparituri). Alte taxe
se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie, loterie, jocuri
denoroc si vehicule cu motor.

Structura pietei suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua
a s p e c t e principale strâns legate, respectiv cum poate penetra piata
suedeza si cum se poate mentine pe piata. Strategia privind aceste
obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in
scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vânzarile
sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise, fiecare
presupunând o serie de consecinte particulare. Daca optiunea  de  a
deschide  o  filiala  in  Suedia  se  exclude  apriori,  aceasta constituind  o
solutie  costisitoare,  exista , in  principiu,  doua  alternative principale:
vânzarea directa catre un importator sau vânzarea printr-un agent.
Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii
privind cele doua alternative. Totul depinde de capaciatea
exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce profil
vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât c o n t r o l d o r e s t e s a
obtina si sa aiba pe piata produsului respectiv. Succesul
vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna
c o o p e r a r e d i n t r e exportator si importator sau agent;
exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de promovare si
marketing, impreuna cu importatorul sau agentulde vânzari.

Canalele de distributie
Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit
d e o s e b i t d e rafinate  si  se  caracterizeaza  in  prezent  printr-un  nivel
foarte  ridicat  ale eficientei.  Aproximativ doua  treimi  din  totalul
importurilor  suedeze  sunt realizate  prin  angrosisti-importatori.  Bunurile
de  consum  si  materialele industriale (materiile prime) sunt de regula
importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de distributie
sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo siHelsingborg. S t o c k h o l m   e s t e
capitala si centrul  principal  de afaceri  din Suedia
.G o t e b o r g e s t e p r i n c i p a l a p o a r t a m a r i t i m a s i u n u l d i n
c e n t r e l e i n d u s t r i a l e principale ale constructiei de autovehicole si
produselor petrochimice. principale ale constructiei de autovehicole si
produselor petrochimice.Malmo si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei,
in apropiere de Danemarca, fiind, de asemenea, porturi comerciale
importante. In 2001 a fost dat in exploatare podul Molmo-Copenhaga, care
leaga practic nordul Europeide Vechiul Continent. Cu toate ca doua treimi din
teritorilul suedez (situat in partea de nord) este foarte slab populat, si in
aceasta zona exista activitate industriala in special in domeniile
exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit,productia de energie hidro-electrica
etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei  sunt
Sundsvall, Skelleftea, Lulea si Umea.

Comertul cu amanuntul

Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua

segmente:p i a t a b u n u r i l o r a l i m e n t a r e s i d e
c o n v e n i e n t a ( 5 8 % ) s i p i a t a b u n u r i l o r specializate  (42%).
Bunurile  specializate  cuprind  trei  domenii  principale,respectiv
imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produse
deagrement (29%).Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este
dominat de trei mari grupuri specializate: ICA Group, Konsum
Cooperative si D&D DagligvarorAB (Ax Food). Oficiile lor de achizitii
sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. I n p l u s , e l e
coopereaza cu peste 300 de companii mici si
m i j l o c i i c a r e actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe
diverse profile de produse saup e g r u p u r i s p e c i f i c e d e c l i e n t i .
C o n c e n t r a r e a c o m e r t u l u i c u a m a n u n t u l a produselor
alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la
aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor
c u p r o d u c a t o r i i (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu
un nou produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate fi
concretizata daca se negociaza cu un numar limitat de angrosisti.
Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in
proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si
20% din piata bunurilor specializate .Comercializarea  en-gros  si  en-detail
a  bunurilor  specializate  diferasensibil  de  comertul  cu  produse
alimentare.  Piata  acestor  produse  este caracterizata prin existenta unui
numar mare de companii specializate pe tipuri d e p r o d u s e . I n
general, acestea sunt situate in jurul marilor orase
f i i n d organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine,
lanturi voluntare,precum si magazine individuale.Tele-marketingul este
relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi l a n s a t e p r i n
posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingu
ld i r e c t e s t e u t i l i z a t , d e a s e m e n e a , i n v â n z a r e a c u
a m a n u n t u l a c a r t i l o r s i revistelor. Companiile specializate in livrari
prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu
amanuntul a bunurilor specializate. Comercializarea cu amanuntul prin
comenzi lansate prin Internet este in c r e s t e r e . C o m p a n i i l e
implicate in acest tip de comert livreaza atât produse
alimentare cât si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu
amanuntul au recurs si la introducerea sistemului de
c o m e r c i a l i z a r e p r i n Internet.
Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-
unul din marii angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui
angrosist m a i m i c , b i n e s p e c i a l i z a t i n p i a t a p r o d u s u l u i
respectiv. Este, de asemenea,posibil sa poata vinde loturi en-
g r o s d i r e c t c a t r e d e p a r t a m e n t e s i l a n t u r i d e magazine,
cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau g r u p u r i
voluntare de achizitii. Aceste alt ernative vizeaza marfurile
ieftine.
Preturi
Competitia  libera  de  piata  este  principiul  de  baza  al  industriei  si
comertului suedez. Fortele pietei determina nivelul
preturilor, cu exceptia locuintelor si fermelor agricole.
P r e t u r i l e s u n t s t a b i l i t e i n d i v i d u a l d e c a t r e companii. Potrivit
noii legi a concurentei (care corespun de reglementarilor in
materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor
d e c a r t e l . T o a t e bunurile si serviciile sunt purtatoare de TVA. La
stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori
de baza:
- costurile de productie;
- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;
-preturile produselor similare.

Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de

elemente e s e n t i a l e d e t e r m i n a n t e i n e f o r t u l d e p a t r u n d e r e p e
p i a t a s u e d e z a , p r e c u m eventualul cost ridicat al tranportului din tara
de origine, taxele vamale si altet a x e s p e c i f i c e i n d i g e n i z a r i i m a r f i i ,
n i v e l u l T V A , d a r s i d e s a l a r i i l e r i d i c a t e , i n cazul procesarii marfii
sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta
pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de
marketing si desigur, tipul produsului. In cazul unei cooperari pe termen
lung, devin naturale eforturile commune de marketing si distributie ale
exportatorului si importatorului.Este foarte important ca exportatorul sa
cunoasca toate elementeleprivind competitivitatea produsului sau pe piata si
in special nivelul preturilor practicate de concurenta. Asociatia Camerelor de
Comert suedeze elaboreaza studii privind piata unui anumit fel de produse.

Infrastructura(transporturi si expeditii internationale)

Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista

linii maritime cu legaturi rapide care leaga porturile
s u e d e z e d e c e l e d i n Germania, Olanda, Marea Britanie;
transporturile feroviare si rutriere, asistate de feriboturi, sunt de
asemenea, foarte utilizate. L i n i i l e m a r i t i m e s u n t d e s e r v i t e d e
p o r t u r i b i n e d o t a t e . E x i s t a f a c i l i t a t i excelente de depozitare
ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte
marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv
depozite  frigorifice  (congelatoare).  Distribuitorii  interni  dispun  de
retele eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai
departat colt al tarii in cel mai scurt timp.Transportul  de  marfuri  pe  calea
aerului  este  de  multe  ori  foarte competitiv si eficient. Modalitatea de
transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si
importator.
De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in
conformitate cu regulile I n c o t e r m s ” e l a b o r a t e d e C a m e r a
Internationala de Comert de la Paris (ICC).Ace ste reguli
sunt international unanim acceptate in comertul exterior ele
aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la
exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI
Paris, intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata ,
tradusa in limba româna, de la toate camerele de comert din Romania
sau de la Centrul Român de Comert E x t e r i o r d i n c a d r u l
Departamentului de Comert Exterior aflat in sub ordinea
Guvernului României.
Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in
a s o c i a t i a denumita  Freight  Forwarders’  Association”,  institutie  afiliata
la  FIATA (Federation  of  International  Freight  Forwarders).  Fara
responsabilitati  ca transportator, casele de expeditii pot executa
servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale
marfurilor transportate si intocmirea documentelor d e t r a n s p o r t ,
putând asista exportatorii si importatorii la incasarea
p r e t u l u i marfurilor livrate (in conditia de livrare CCD) si la depozitarea
acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.

Organizatiile Suedeze de Comert

 Potentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii inscopul
otinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze. Federatia
Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala organizatie
centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia.Cea mai
mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata de
peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie maifac
parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura orientate catre bunurile
de larg consum si produsele industriale.

Camerele de comert
In Suedia exista 12 camere de comert cu un numar total de peste 12.000
de membri. Asociatia Camerelor de Comert din Suedia a semnat un acord cu
‘’Sida’’ pentru cooperarea in domeniul serviciilor de promovare a comertului.
Scopul este acela de a facilita contacte de afaceri cu exportatori din Africa,
Asia si America Latina. Camerele publica solicitari de afaceri din tari in curs
de dezvoltare in presa proprie, pe Internet (www.cci.se)si in revista de
specialitate editata de Sida „Global Affairs”(www.globala.sida.se) . Camerele
de comert furnizeaza informatiile cele mai importante cu privire la situatia
pietei suedeze pentru anumite produse. Potentialii exportatori sunt invitati
sa publice ofertele lor pe website-ulwww.chambertrade.com.

Asociatia Suedeza a Agentilor

Intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa intre
p e p i a t a S u e d i e i pentru prima data li se recomanda sa utilizeze agenti
comerciali. Circa 700 de agenti comerciali suedezi sunt membri ai
Asociatiei Suedeze a Agentilor „The Federation  of Commercial  Agents
of  Sweden”  (www.agenturforetagen.se);jumatate din acestia sunt
implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt implicati in
comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-
alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati.
Ele actioneaza  ca  agenti  comerciali  si/sau  distribuitori  exclusivi  in
comertu exterior.Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter)
impreuna cu un supliment in care se pot publica anunturi privind oportunitati
de afaceri in scopul facilitarii realizarii de contacte cu agenti, importatori
sau angrosisti suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membrii
asociatiei.
 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert
Institutul poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros si en-
detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera o arie specifica ca de
exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc; numarul companiilor
prezente pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari companii
prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care
dispune, etc.

Oportunitati de afaceri in cadrul industriei auto suedeze

Suedia este unul din liderii industriei auto mondiale, una din tarile cu cele
mai  numeroase  activitati  in  acest  domeniu.  Companiile  suedeze  detin
competente exceptionale pe tot lantul valoric, de la
c e r c e t a r e s i d e s i g n , l a productie si testare.
Exista 4 producatori de automobile, camioane si aut obuze in
S u e d i a , companii cu reputatie la nivel mondial si cu o lunga traditie in
domeniu: VolvoCars, Volvo Trucks, Scania si SAAB.
Suedia detine unii dintre cei mai importanti furnizori pentru industria
autom o n d i a l a , c u m a r f i : A u t o l i v , H a l d e x s i S K F . D a t o r i t a
d e z v o l t a r i i p u t e r n i c e a i industriei auto suedeze, câteva sute de
companii care sunt furnizori sau sub- contractanti pentru aceasta
desfasoara activitati pe teritoriul Suediei. In  Suedia  functioneaza  mai
multe  retele  de  companii  (clusters) in domeniul industriei auto.
Companiile din domeniu desfasoara, pe scara larga,activi tati  de
cercetare-dezvoltare  pentru  dezvoltarea  de “vehicule
verzi”,pentru imbunatatirea sigurantei vehiculelor si a circulatiei, pentru
dezvoltareade tehnologii noi in acest domeniu etc.
Guvernul suedez ofera stimulente (inclusiv financiare) pentru companiile
straine care desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare, in
Suedia, pentru unele dintre tehnologiile cheie din domeniul acestei
industrii. Prin programul guvernamental Strategic Vehicle Research
and Innovative Initiative, care se deruleaza in perioada 2009-2012, se
finanteaza proiecte care se incadreaza in urmatorele domenii de
cercetare: energie si mediu, eficienta transporturilor, siguranta
vehiculelor  si  traficului,  dezvoltarea  vehiculelor  si  productie
sustenabila.Având in vedere faptul ca cel putin 50% din orice
autovehicul produs in S u e d i a r e p r e z i n t a c o m p o n e n t e c a r e p r o v i n
d i n i m p o r t , p i a t a s u e d e z a o f e r a oportunitati excelente de
export pentru producatorii români de componente p e n t r u i n d u s t r i a
auto. Multe dintre companiil e suedeze care sunt furnizori
pentru producatorii din industria auto, au, la rândul lor, subcontractanti in
afara tarii, in multe cazuri, acestia provenind din tari din Europa
Centrala si de Est.Aceasta situatie creeaza oportunitati suplimentare
pentru exportatorii români.

Relatii comerciale bilaterale

Relatii comerciale bilaterale
1. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale romano-suedeze, in
perioada2005 – 2009, se prezinta astfel:
-milioane euro-
2005 2006 2007 2008 2009
Total 421,8 561,3 720,37 634,46 496,35
Export 108 142,3 188,98 201,9 246,08
Import 313,18 419 531,39 434,56 250,28
Sold -205,8 -276,7 -342,4 - -4,2
Balanta - - - 232,66 -
comerciala

La data de 31 decembrie 2009 volumul total al schimburilor

comerciale r o m a n o - s u e d e z e a f o s t d e 4 9 6 , 3 5 m i l . E u r o ,
d i n c a r e e x p o r t d i n R o m a n i a 246,08 mil. Euro, in  crestere
cu 21,88% fata de perioada similara a anului p r e c e d e n t s i
import din Suedia 250,28 mil. Euro, in scadere cu
4 2 , 4 1 % , comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008. Soldul
b a l a n t e i c o m e r c i a l e , deficitar partii romane, a fost de  -4,2 mil.
Euro.Ponderea schimburilor cu Suedia in totalul schimburilor
comerciale ale Romaniei:Suedia se afla pe locul 23 in topul tarilor
beneficiare de marfuri romanesti c u o p o n d e r e d e 0 , 8 5 % s i p e
l o c u l 2 6 i n t o p u l t a r i l o r d e p r o v e n i e n t a a marfurilor, cu
o pondere de 0,64%.
Principalele categorii de produse care fac obictul schimburilor bilaterale:

Export:
vehicule si echipamente de transport – 20,1%, mobila, jucarii si articole
diverse – 10,1%, metale comune si articole din acestea - 7,6%, masini si
aparate, echipamente electrice si parti ale acestora 4,8%, materiale textile
si articole din acestea – 4,3%. A c e s t e c a t e g o r i i d e p r o d u s e
r e p r e z i n t a 4 6 , 9 % d i n e x p o r t u l r o m â n e s c c a t r e Suedia.

Import:
· masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 41,5%,·
metale comune si articole din acestea – 16,0%,· vehicule si echipamente de
transport – 11,2%,· produse ale industriei chimice si conexe - 6,2%,· pasta din
lemn, deseuri de hartie sau carton - 5,6%.Aceste categorii de produse
asigura 80,5% din exporturile suedeze catre
România.

2. Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 2005-2009:

-miliarde coroane suedeze-

2005 2006 2007 2008 2009
Total 971 1085 1140 1194 998
export
Total 832 935 1020 1097 911
import
Sold 141 150 120 97 87
Balanta
comerciala
Curs mediu
USD/SEK 7,4775 7,376 6,7607 6,850 7,6457
EURO/SEK 9,2849 6 9,2481 8 10,6213
Sursa:Riksbank(Banca Nationala a Suediei)

Principalii parteneri comerciali ai Suediei in 2009 (comparat cu 2008)

Export
Locul Tara % in 2009/
2008 2009 Total 2008
export
2 1 Norvegia 10,6% -7%
1 2 Germania 10,2% -18%
4 3 Mare-Britanie 7,4% -15%
3 4 Danemarca 7,3% -17%
6 5 Finlanda 6,4% -15%
5 6 SUA 6,4% -19%
8 7 Franta 5.1% -13%
7 8 Olanda 4.7% -24%
9 9 Belgia 3.7% -30%
14 10 China 3.1% 21%
Sursa: SCB (Biroul Central de Statistica al Suediei)

Concluzie:
∆ Negociatorii suedezi sunt persoane
reci,caracterizate prin
modestie,punctualitate,eficienta si
seriozitate;
∆Au o solida pregatire profesionala si
sunt politicosi;
∆Au predilectia pentru evitarea
riscurilor,inducand negocierilor un mare
grad de siguranta;
 Parlamentul

Catedrala Stockholm

Orasul vechi Stockholm

Cuprins:
Casa tipica pentru Suedia
(zona rurala)
∆ Descrierea generala a Suediei;
∆ Relatii comerciale externe;
∆ Regimul investitiilor in Suedia:-Investitii,
-Tipuri de companii;
∆ Fiscalitate:-regim fiscal aplicat companiilor;
-regim fiscal aplicat angajatilor;
-taxe si impozite indirecte.
∆ Structura pietei suedeze;
∆ Canale de distributie;
∆ Comertul cu amanuntul;
∆ Preturi;
∆ Infrastructura(transporturi si expeditii internationale);
∆ Organizatiile Suedeze de Comert;
∆ Camerele de Comert;
∆ Asociatia Suedeza a Agentilor;
∆ Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert;
∆ Oportunitati de afaceri in cadrul industriei auto suedeze;
∆ Relatii comerciale bilaterale:-export,
-import;
∆ Concluzie.

Bibliografie:
Uniunea Europeana-o abordare institutionala
(Marcela Monica Stoica)

http://stockholm.mae.ro– Diplomacy.ro

http://www.dce.gov.ro– Suedia

UNIVERSITATEA CRESTINA ‘’DIMITRIE

CANTEMIR’’
FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE
INTERNATIONALE
COMERTUL INTERNATIONAL AL
SUEDIEI

Eleve:Bicea Stefania-Alexandra
Alecu Alexandra

An II
Grupa 6