Recepţia calitativă şi cantitativă a cerealelor

Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR, autocamioane

special amenajate şi prin preluare directă din silozul furnizorului în silozul morii.
Aprovizionarea pe cale maritimă este mai rară, însă la noi în ţară, chiar dacă
cerealele au fost transportate pe apă, se preiau din port cu vagoane CFR sau autocamioane
pentru transportul la beneficiar.
Recepţia cantitativă constă în măsurarea gravimetrică (cântar pod-basculă) sau
volumetrică (nerecomandată din cauza erorilor pe care le introduce) a lotului de cereale sosit
la furnizor.
În cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cântăresc atât la furnizor în
prezenţa unui delegat al beneficiarului cât şi la beneficiar în vederea înlăturării oricăror erori
şi a conferirii unei siguranţe mai mari gestionarilor că produsul introdus în siloz corespunde
cantitativ cu documentele care l-au însoţit.
Pentru evitarea cheltuielilor de transport, în ultimul timp, s-au construit mori
moderne în aceeaşi incintă cu silozurile mari de cereale ale furnizorului. Preluarea cerealelor
de la silozul furnizorului se face printr-o legătură directă cu ajutorul unor instalaţii de
transport intern formate din elevatoare, şnecuri, redlere, benzi şi conducte.
Cerealele se cântăresc automat atât în silozul furnizorului, cât şi în silozul morii. În
situaţii limită (când unul din cântare lipseşte), se acceptă cântărirea numai la un singur cântar
prin convenţie scrisă.
Recepţia calitativă a cerealelor cuprinde două faze:
o faza de recoltare şi pregătire a probelor – în care este necesar să se folosească
o tehnică specială care să includă în proba respectivă toate componentele masei şi în
proporţia cantitativă şi calitativă existentă în lot. Se efectuează de regulă cu ajutorul
unor instrumente speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc în
cutii metalice închise. În laborator, aceste probe brute se omogenizează (probe
omogenizate) şi, după prelevarea probei de umiditate, această probă omogenizată se
împarte în 2 sau mai multe probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda
divizorului. Pentru analizele care necesită cantităţi mici se constituie proba de
analiză prin metoda şah, recoltând mici cantităţi de produse din fiecare pătrat;
o faza de efectuare a analizelor şi calculul indicilor de calitate – în care se
determină calităţile senzoriale (aspect, culoare, miros, gust) şi fizico-chimice
(conţinut de impurităţi, greutate hectolitrică, conţinut de umiditate, sticlozitate,
conţinut de gluten în şrot total, gradul de infestare).