Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Licenta
Subiecte Licenta
-1-
CUPRINS
Disciplina Pagina
1 MECANICĂ (MEC) 3
2 REZISTENȚA MATERIALELOR (RM) 11
3 DINAMICA NAVEI ÎN MARE REALĂ (DN) 20
4 TEHNOLOGIA MONTĂRII ŞI REPARĂRII INSTALAŢIILOR NAVALE (TMRIN) 27
5 DINAMICA SISTEMELOR DE PROPULSIE (DSP) 34
6 INSTALAȚII DE BORD ȘI PUNTE (IBP) 42
7 TEHNOLOGIA FABRICĂRII CORPULUI NAVEI (TFCN) 49
8 CONSTRUCȚIA NAVEI (CN) 61
9 TEORIA NAVEI (TN) I + II 74
10 REZISTENȚA LA ÎNAINTARE A NAVEI (RIN) 82
-2-
MECANICĂ (MEC)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU cunoștințe generale
Tematică
1. Notiuni de calcul vectorial
2. Reducerea sistemelor de forte
3. Centre de greutate
4. Statica rigidului
5. Statica sistemelor materiale. Statica firelor. Aplicatii tehnice ale staticii.
6. Cinematica rigidului. Miscarea generala. Miscari particulare.
7. Miscarea relativa.
8. Dinamica punctului material
9. Dinamica sistemelor materiale si a rigidului
10. Ciocniri
11. Elemente de mecanica analitica.
Bibliografie selectivă
[1] IOAN STRAT, MECANICA TEHNICA cu aplicatii, Editura FUNDATIEI UNIVERSITARE
„Dunarea de Jos”, GALATI, 2007;
[2] DANIEL PITULICE – note de curs, vol. 1 si vol. 2 Galaţi 2012;
SUBIECTE
MEC.1 Ce este mecanica?
a) Mecanica este o stiinta care studiaza miscarea mecanica.
b) Mecanica este o ramura a fizicii care care studiaza miscarea si echilibrul corpurilor sub
actiunea fortelor exercitate asupra lor.
c) Mecanica este stiinta care studiaza conditiile miscarii si ale repausului corpurilor,
considerand masele lor si fortele ce actioneaza asupra lor.
MEC.2 Cand spunem ca un corp este in repaus?
a) Spunem ca un corp este in repaus atunci cand nu isi modifica pozitia fata de un sistem de
referinta
b) Spunem ca un corp este in repaus atunci cand nu isi modifica pozitia fata de un sistem de
referinta fix
c) Spunem ca un corp este in repaus atunci cand nu isi modifica pozitia fata de un sistem de
referinta mobil
MEC.3 Care sunt notiunile fundamentale ale mecanicii clasice ?
a) Notiunile fundamentale ale mecanicii clasice sunt: spatiul, timpul si masa
b) Notiunile fundamentale ale mecanicii clasice sunt: viteza, acceleratia si timpul
c) Notiunile fundamentale ale mecanicii clasice sunt: forta, spatiul si masa
MEC.4 Ce este inertia?
a) Inertia este proprietarea materiei de a-si conserva starea de miscare mecanica pe care o are la un
moment dat, daca asupra ei actioneaza un sistem de forte
b) Inertia este proprietarea oricarui corp, cu masa, de a-si pastra starea de repaus sau de miscare
rectilinie uniforma pe care o are la un moment dat, atunci cand asupra ei actioneaza un sistem
de forte din exterior
-3-
c) Inertia este proprietarea corpurilor, de a-si pastra starea de repaus sau de miscare rectilinie
uniforma, atata timp cat asupra lor nu actioneaza nici o forta din exterior
MEC.5 Mecanica teoretica se imparte in trei mari capitole. Care sunt acestea ?
a). Mecanica corpurilor rigide, Mecanica corpurilor deformabile
b). Statica, Cinematica, Dinamica
c) Mecanica corpurilor lichide, Mecanica corpurilor gazoase, Mecanica corpurilor rigide
MEC.6 Ce studiaza statica?
a) Statica studiaza echilibrul corpurilor tinand cont de miscarea acestora sub actiunea fortelor
exterioare, stabilind echilibrul sistemelor de forte si reducerea acestor sisteme de forte
b) Statica studiaza miscarea corpurilor sub actiunea fortelor exterioare, tinand cont de masa
corpurilor, stabilind echilibrul sistemelor de forte si reducerea acestor sisteme de forte
c) Statica studiaza echilibrul corpurilor, tinand cont de masa corpurilor si de actiunea fortelor
exterioare, stabilind echilibrul sistemelor de forte si reducerea acestor sisteme de forte
MEC.7 Ce studiaza cinematica?
a) Cinematica studiaza miscarea corpurilor , realizand doar un studiu geometric al miscarii
b) Cinematica studiaza miscarea corpurilor tinand cont de masa corpurilor, fara a tine seama si de
fortele care actioneaza asupra lor
c) Cinematica studiaza miscarea corpurilor luand in considerare fortele care actioneaza ; fara a tine
seama de masa corpurilor
MEC.8 Ce studiaza dinamica?
a) Dinamica studiaza miscarea corpurilor tinand seama de fortele care actioneaza asupra lor, fara a
lua in considerare masa corpurilor
b) Dinamica studiaza miscarea corpurilor tinand cont de masa corpurilor, fara a tine seama si de
fortele care actioneaza asupra lor
c) Dinamica studiaza miscarea corpurilor tinand seama de masa corpurilor si de fortele care
actioneaza asupra lor.
MEC.9 Definiti Principiul Inertiei
a). Un corp isi pastreaza starea de repaus si de miscare rectilinie indiferent de fortele care tind sa
ii modifice aceasta stare
b). Un corp isi pastreaza starea de repaus si de miscare rectilinie accelerata atata timp cat nu
intervin alte forte care sa ii modifice aceasta stare
c).Un corp isi pastreaza starea de repaus si de miscare rectilinie uniforma atata timp cat nu
intervin alte forte care sa ii modifice aceasta stare
MEC.10 Enuntati Principiul Actiunii si al Reactiunii.
a). Actiunile reciproce a doua puncte materiale sunt intotdeauna egale
b). Actiunile reciproce a doua puncte materiale sunt intotdeauna de sens contrar
c). La orice actiune corespunde intotdeauna o reactiune egala si contrara
MEC.11 Enuntati principiul paralelogramului fortelor
a). Daca asupra unui punct material actioneaza doua forte avand directii diferite, efectul este
acelasi ca si cand asupra punctului ar actiona o forta unica numita rezultanta, care are ca marime,
directie si sens diagonala mica a paralelogramului avand drept laturi fortele considerate
b) Daca asupra unui punct material actioneaza doua forte avand acelasi punct de aplicatie dar
directii diferite, efectul este acelasi ca si cand asupra punctului ar actiona o forta unica numita
rezultanta, care are acelasi punct de aplicatie, iar marimea, directia si sensul dat de diagonala
paralelogramului avand drept laturi fortele considerate
-4-
c) Daca asupra unui punct material actioneaza doua forte avand acelasi punct de aplicatie dar
directii diferite, efectul este acelasi ca si cand asupra punctului ar actiona o forta unica numita
rezultanta, care are ca marime, directie si sens diagonala mare a paralelogramului avand drept
laturi fortele considerate
MEC.12 Care sunt unitatile de masura fundamentale utilizate in mecanica (in sistemul international) ?
a). metrul, secunda, Newton
b). metrul, kilogramul, Newton
c). metrul, kilogramul, secunda
MEC.13 Ce sunt vectorii sau marimile vectoriale?
a). O marime complet determinate prin direcție, sens și punct de aplicație
b). Orice mărime fizică căreia i se poate atribui valoare, direcție, sens și punct de aplicație
c). Orice mărime fizică căreia i se atribuie valoare numerica, direcție și sens
MEC.14 Condiția de ortogonalitate a doi vectori este:
a. produsul scalar este nul
b. produsul vectorial egal cu unitatea
c. produsul scalar este egal cu 900
MEC.15 Produsul vectorial a doi vectori este:
a. un vector
b. un scalar
c. un vector situat in planul celor doi vectori
MEC.16 Modulul produsului vectorial a doi vectori V1 și V2 este dat de relația:
1
a. V (V1 V2 )
2 2 2
b. V V1V2 cos
c. V V1V2 sin
MEC.17 Doi vectori sunt coliniari dacă ?
a. produsul vectorial este nul
b. produsul scalar este nul
c. au acelasi sens
MEC.18 Care este expresia de calcul a modulului vectorului = + , unde vectorii si fac
unghiul intre ei ?
a. c ab sin
b. c a 2 b 2 2ab sin
c. c a 2 b2 2ab cos
MEC.19 Daca vectorul este produsul vectorial a doi vectori si care dintre afirmatii sunt corecte
?
a. Directia lui este o dreapta perpendiculara pe vectorul
b. Sensul este dat de regula mainii depte
c. Modulul este egal cu aria paralelogramului avand ca laturi cei doi vectori
MEC.20 Momentul unei forte F (avand punctul de aplicatie in A in raport cu un punct O este :
a. Un scalar egal cu M O F F x r perpendicular pe planul format de si
b. Un vector egal cu M O F AO x F
c. Un vector egal cu M O F OAx F
MEC.21 Care dintre afirmatiile sunt adevarate ?
-5-
a. Momentul unei forte in raport cu un punct este nul cand suportul fortei trece prin acel punct
b. Momentul unei forte in raport cu un punct se modifica daca forta se deplaseaza pe propriul
suport
c. Momentul unei forte in raport cu un punct nu se modifica la schimbarea punctului fata de care
calculam momentul fortei
MEC.22 Cum calculam momentului fortei (avand punctul de aplicatie in A in raport cu o dreapta Δ,
de versor u , daca se da un punct O ce apartine dreptei Δ?
a. M F M O F u
b. Proiectia vectorului M O F OAx F pe dreapta Δ
c. M F OA, F , u
MEC.23 Ce reprezinta un cuplu de forte ?
a. Un sistem de doua forte de sens contrar care actioneaza, pe doua suporturi paralele, asupra
aceluiasi corp
b. Un sistem de doua forte egale si de sens contrar care actioneaza, pe acelasi suport, asupra
aceluiasi corp
c. Un sistem de doua forte egale ce actioneaza asupra aceluiasi corp avand suporturi paralele si
sensuri contrarii
MEC.24 Care dintre afirmatiile sunt corecte ?
a. Momentul unui cuplu de forte este un vector perpendicular pe una din fortele care formeaza
cuplul de forte
b. Sensul momentul unui cuplu de forte este dat de regula mainii drepte
c. Modulul momentul unui cuplu de forte este dat de produsul dintre forta si bratul cuplului
MEC.25 Conform Teoremei lui Varignon pentru un sistem de forte care se reduc la o rezultanta unica,
momentul rezultantei in raport cu un punct este egal cu …
a. Suma momentelor fortelor componente
b.Suma vectoriala a momentelor fortelor componente calculate in raport cu acelasi punct
c. Suma algebrica a momentelor fortelor componente calculate in raport cu acelasi punct
MEC.26 Cand spunem despre un corp, aflat sub actiunea unui sistem de forte, ca este in echilibru ?
a. Rezultanta acestui sistem de forțe este nulă R 0 si M 0
b. R 0 si M 0 Torsorul sistemului de forte este nul in orice punct
c. Rezultanta este coliniară cu una din forțele componente
MEC.27 La reducerea unui sistem de forțe acționând asupra unui sistem rigid invarianții sunt:
a. rezultanta
b. rezultanta, proiecția momentului rezultant pe direcția rezultantei
c. rezultanta și produsul scalar al sistemului de forțe
MEC.28 Axioma legăturilor exprimă faptul că:
a. In studiul echilibrului rigidului supus la legaturi orice legătură poate fi inlocuita
b. In oricare moment, o legătură a unui corp cu un altul poate fi eliminata
c. Orice legătură poate fi suprimată și înlocuită cu efectul mecanic al acesteia
MEC.29 Teorema solidificării postulează că:
a. Daca un sistem material, liber sau supus la legaturi, este in echilibru sub actiunea unui sistem de
forte exterioare, atunci fiecare parte a sistemului considerat este in echilibru sub actiunea fortelor
direct aplicate si a celor din legaturile interioare si exterioare.
b. Daca un rigid deformabil, liber sau supus la legaturi, este in echilibru sub actiunea unui sistem
de forte exterioare, atunci sistemul considerat ca rigid nedeformabil este in echilibru sub actiunea
fortelor direct aplicate si a celor din legaturile exterioare.
-6-
c. Daca un sistem deformabil, liber sau supus la legaturi, este in echilibru sub actiunea unui sistem
de forte exterioare, atunci sistemul considerat ca rigid nedeformabil este in echilibru sub actiunea
fortelor direct aplicate si a celor din legaturile exterioare
MEC.30 Teorema echilibrului părților postulează că:
a. Dacă un sistem material deformabil, liber sau supus la legaturi, este in echilibru sub actiunea
unui sistem de forțe exterioare , atunci o parte oarecare din sistem considerata ca rigid
nedeformabil este in echilibru sub acțiunea forțelor corespunzătoare si a fortelor interioare
reprezentand actiunea restului sistemului asupra partii considerate.
b. Dacă un sistem material este in echilibru sub actiunea unui sistem de forțe exterioare , atunci o
parte oarecare din sistem este in echilibru sub acțiunea forțelor exterioare corespunzătoare.
c. Dacă un sistem material deformabil, liber sau supus la legaturi, este in echilibru sub actiunea
unui sistem de forțe exterioare , atunci o parte oarecare din sistem considerata ca rigid
nedeformabil este in echilibru sub acțiunea sistemului de forțe exterioare.
MEC.31 În cazul unor sisteme de puncte materiale aflate în plan și spațiu câte ecuații de echilibru se
pot scrie:
a. 1, 3
b. 3, 6
c. 3, 4
MEC.32 Momentul static al unui sistem de puncte materiale in raport cu un plan este egal cu
a. produsul dintre aria sistemului de puncte materiale si distanta de la centrul de greutate al acelei
arii la axele sistemului de coordonate
b. produsul dintre masa sistemului si distanta de la centru maselor la acel plan
c. suma algebrica a momentelor statice al fiecarui punct material in raport cu o dreapta din plan
MEC.33 Daca un corp rigid admite 3 plane ortogonale de simetrie atunci centrul de greutate se afla :
a. In toate cele trei plane de simetrie
b. Pe dreptele de intersectie a doua cate doua plane
c. Pe dreapta de intersectie celor trei plane
MEC.34 Ce tipuri de legaturi ale rigidului cunoasteti
a. Reazem, articulatie, incastrare, grinda cu zabrele
b. Reazem, articulatie cilindrica, articulatie sferica, incastrare,
c. Reazem, articulatie, incastrare, prinderea cu fir
MEC.35 Reazemul simplu este
a. Legatura prin care un punct al rigidului este obligat sa ramana pe o suprafata data
b. Legatura prin care rigidului i se fixeaza un punct
c. Legatura prin care rigidului i se fixeaza o axa
MEC.36 Incastrarea este legatura prin care
a. Un corp este fixat in alt corp astfel incat nu ii este permisa nici o deplasare
b. Un corp este fixat in alt corp astfel incat sunt suprimate toate gradele de libertate
c. Rigidului i se fixeaza o axa
MEC.37 Metoda izolarii elementelor
a. Un sistem de puncte materiale este in echilibru daca fiecare punct din sistem este in echilibru
b. Torsorul fortelor exterioare in orice punct al sistemului este nul
c. Daca un sistem de puncte materiale supus actiunii unui sistem de forte exterioare este in
echilibru, atunci o parte oarecare a acestui sistem este in echilibru sub actiunea fortelor
exterioare corespunzatoare.
MEC.38 Care este numarul total al ecuatiilor de echilibru independente pentru un sistem format din
« n » corpuri solicitat de un sistem spatial de forte
a. 6
-7-
b. 3n
c. 3
MEC.39 Scripetele mobil permite
a. Schimbarea directiei ramurilor firului prin care se transmit fortele
b. Demultiplicarea fortei rezistente care trebuie invinsa de forta motoare
c. Ca o forta motoare mica sa poata ridica o forta rezistenta mai mare
MEC.40 Viteza punctului material este
a. O marime vectoriala atasata punctului care precizeaza directia si sensul in care se
efectueaza miscarea
b. Locul geometric al pozitiilor successive ocupate de punct in miscare
c. O marime vectoriala atasata punctului in miscare si arata modul de variatie al vitezei acelui
punct in decursul miscarii
MEC.41 Pentru aflarea vitezei unui punct aflat in miscare generala este necesar sa fie cunoscuti
urmatorii vectori.
a. v0 , a0 , r
b. v 0 , a 0 , , , r
c. v 0 , , r
MEC.42 Formula generala a acceleratiei unui punct aflat in miscare generala este :
a. a a o x r x x r
b.
a ao xr x xr
c. a ro x r x x r
MEC.43 Miscarea de rotatie a rigidului este caracterizata de urmatorii vectori
a. v 0 0 , 0 , , coliniar cu o axa fixa
b. v 0 0 , 0 , paralel cu
c. v 0 0 , 0 , paralel cu , coliniar cu o axa fixa
MEC.44 Miscarile unui rigid in care punctele sale descriu traiectorii continute in plane paralele cu un
plan fix din spatiu sunt:
a. Miscare de translatie, miscarea plan-paralela
b. Miscare generala, miscarea plan-paralela
c. Miscare de rotatie, miscarea plan-paralela
MEC.45 Miscarea unui rigid in care doua puncte ale sale raman situate in tot timpul miscarii pe o
dreapta fixa din spatiu se numeste:
a. Miscare elicoidala
b. Miscare de rotatie
c. Miscare plan-paralela
MEC.46 Miscarea unui rigid in care doua puncte ale sale raman fixe in spatiu in tot timpul miscarii se
numeste
a. Miscare de rotatie
b. Miscare elicoidala
c. Miscare de translatie
MEC.47 Miscarea unui punct fata de sistemul de referinta mobil poarta numele de:
a. Miscare de transport
b. Miscare Coriolis
c. Miscare relativa
-8-
MEC.48 Cand acceleratia Coriolis este nula?
a. Cand miscarea de transport este rotatie cu viteza unghiulara constanta
b. Cand miscarea de transport este de translatie
c. Cand miscarea relativa este de translatie
MEC.49 Care este expresia lucrului mecanic elementar al unui sistem de forte care solicita un rigid
daca se cunosc: rezultanta R a sistemului de forte, momentul rezultant al sistemului de forte M 0 in
raport cu originea sistemului mobil de referinta, viteza v 0 si acceleratia a 0 a originii sistemului mobil de
referinta, viteza unghiulara si acceleratia unghiulara ale miscarii de rotatie instantanee ale
rigidului
a. dL R v0 dt M 0 dt 0
b. L R a0 dt M 0 dt 0
c. L R v0 dt M 0 dt 0
MEC.50 Care este expresia energiei cinetice a unui rigid aflat in miscare plan-paralela
1 2 1
a. E M vc J z 2
2 2
1 1
b. E M vo J z 2
2
2 2
1
c. E J z 2
2
MEC.51 Care este expresia energiei cinetice a unui rigid aflat in miscare generala
a. E
1
2
2
M v o M v o x rc Erot
b. 1
2
2
E M v o M v o x x rc Erot
c. 1
2
2
E M v o M v c x rc Erot
MEC.52 Relatia lui Steiner pentru calculul momentului de inertie mecanic al unui rigid, de masa “M”,
in raport cu dreapta ΔC care trece prin centrul de greutate al rigidului, atunci cand cunoastem
momentul de inertie mecanic al rigidului in raport cu o axa Δ paralela cu ΔC situate la distant “d” fata
de aceasta este:
a. J J Md 2
C
b. J C J Md 2
1
c. J C J Md 2
2
MEC.53 Momentul de inertie mecanic al unui rigid in raport cu planul YOZ este
a. J YOZ x 2 dm
m
b. J YOZ x dA
2
A
c. J YOZ y z 2 dm
2
m
-9-
MEC.55 Momentul de inertie mecanic al unei bare omogene de lungime “l” si masa “m” in raport cu
mijlocul ei este
ml 2
a. JC
16
ml 2
b. JC
3
ml 2
c. JC
12
MEC.56 Care este momentul de inertie mecanic al unui disc circular omogen de masa “m” si diametru
“d” in raport cu o axa din planul sau care trece prin centrul sau de greutate
md 2
a. J xC
16
md 2
b. J xC
12
md 2
c. J xC
32
MEC.57 Care sunt ecuatiile de echilibru fictiv care deriva din principiul lui D’Alembert in cazul unui
rigid
a. F F leg Fi 0 ; M M leg M i 0
b. F int F leg Fi 0 ; M int M leg M i 0
c. F int F ext Fi 0 ; M int M ext M i 0
MEC.58 Expresia analitica a principiului lucrului mecanic virtual in cazul unui sistem de rigide este:
n m
a. L Fk rk M j j 0
k 1 j 1
n
b. F r
k 1
k k 0
M
j 1
j j 0
n
c. L Fk rk 0
k 1
MEC.59 Ecuatiile lui Lagrange reprezinta ecuatiile generale de miscare din mecanica analitica ale unui
sistem material supus la legaturi in expresia carora:
a. Componentele vitezei si acceleratiei apar in mod explicit
b. Timpul apare in mod explicit
c. Componentele vitezei si acceleratiei nu apar in mod explicit
MEC.60 Principiul lucrului mecanic virtual se aplica la calculul reactiunilor astfel:
a. Se suprima legatura, se introduce reactiunea cautata, si se da sistemului o deplasare virtual
compatibila cu legaturile ramase
b. Se suprima legatura, se introduce reactiunea cautata, si se da sistemului o deplasare virtual
compatibila cu legatura suprimata
c. Se suprima legatura, se introduce reactiunea cautata, si se da sistemului o deplasare
virtuala normal pe legatura suprimata
-10-
REZISTENȚA MATERIALELOR (RM)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Arhitectură Navală + Sisteme și Echipamente Navale
Tematica
1. Eforturi secționale în bare drepte. Relații diferențiale între eforturile secționale.
2. Diagrame de eforturi la bare drepte.
3. Aria secțiunii, momente statice, centre de greutate.
4. Momente de inerție geometrice. Modul de rezistență.
5. Componentele tensorului tensiune. Cazuri particulare ale stării de tensiuni.
6. Legătura dintre deformațiile specifice și derivatele parțiale ale componentelor deplasării.
7. Legea generalizată a lui Hooke la un material liniar elastic.
8. Solicitarea de întindere-compresiune.
9. Solicitarea de forfecare.
10. Solicitarea de încovoiere plană, cu și fără forfecare, a barei drepte.
11. Solicitarea de răsucire a barelor drepte cu secțiune circulară.
12. Solicitarea la întindere-compresiune cu încovoiere.
Bibliografie selectivă RM
[3] Buzdugan Gh., Rezistenţa materialelor, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1986;
[4] Mocanu C.I., Rezistenţa materialelor, ediţia a II-a revizuită şi completată, Editura Fundaţiei
Universitare “Dunărea de Jos” din Galaţi 2005;
[5] Modiga M., Rezistenţa materialelor, Universitatea din Galaţi, 1983;
[6] Posea N., Rezistenţa materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979;
[7] Stoicescu L., Rezistenţa materialelor, Editura Evrika, Brăila, 2 vol., 2004.
SUBIECTE
RM.1 În cazul barelor drepte cu solicitări în plan vertical, momentul încovoietor se consideră
convenţional în rezistența materialelor pozitiv când:
a) fibra extremă superioară a barei este supusă la întindere;
b) fibra extremă superioară a barei este supusă la compresiune;
c) fibra extremă inferioară a barei este supusă la compresiune.
RM.2 În cazul barei drepte solicitată cu sarcini într-un singur plan (xOz), relațiile diferențiale între
eforturile secționale sunt:
dTy dM y dM t
a) py ; Tz m y ; m x ;
dx dx dx
dN dTz dM y
b) px ; pz ; Tz m y ;
dx dx dx
dN dT y dM z
c) px ; py ; Ty mz .
dx dx dx
RM.3 Momentul încovoietor la o bară dreaptă, cu sarcină într-un singur plan, este extrem în secţiunea
în care:
a) forţa tăietoare este maximă;
b) forţa tăietoare este minimă;
c) forţa tăietoare se anulează.
RM.4 Pentru o grindă simplu rezemată la extremități și încărcată cu o forță verticală unitară
concentrată la mijlocul deschiderii, momentul încovoietor este:
a) maxim la mijlocul grinzii;
b) constant pe lungimea grinzii;
-11-
c) maxim în secțiunile de rezemare.
RM.5 Pentru o grindă încastrată la extremitatea din stânga și încărcată cu un moment unitar concentrat
la extremitatea din dreapta, care dintre următoarele afirmații sunt valabile:
a) momentul încovoietor și forța tăietoare sunt maxime la mijlocul grinzii;
b) momentul încovoietor și forța tăietoare sunt maxime în încastrate;
c) momentul încovoietor este constant pe deschiderea grinzii și forța tăietoare este nulă.
RM.6. Pentru o grindă simplu rezemată la extremități, încărcată cu o sarcină verticală uniform
distribuită, care dintre următoarele afirmații sunt valabile:
a) forța tăietoare și momentul încovoietor sunt constante pe deschiderea grinzii;
b) momentul încovoietor este maxim la mijlocul grinzii;
c) forța tăietoare are o variație în trepte pe deschiderea grinzii.
RM.7 Pentru sistemul static determinat din figura de mai jos, pe baza diagramelor de eforturi, care
dintre următoarele afirmații este valabilă:
a) momentul încovoietor este constant și forța tăietoare are o variație liniară pe deschiderea grinzii;
b) forța tăietoare are o variație în trepte și momentul este maxim în încastrare;
c) momentul încovoietor și forța tăietoare sunt constante pe grindă.
RM.8 Pentru sistemul static determinat din figura de mai jos, pe baza diagramelor de eforturi, care
dintre următoarele afirmații este valabilă:
-12-
a) momentul încovoietor este constant pe deschiderea grinzii;
b) forţa tăietoare este constantă pe deschiderea grinzii;
c) momentul încovoietor este maxim în încastrare.
RM.13 Pentru sistemul static determinat din figura de mai jos, pe baza diagramelor de eforturi, care
dintre următoarele afirmații este valabilă:
-13-
RM.18 Pentru sistemul static determinat din figura de mai jos, pe baza diagramelor de eforturi, care
dintre următoarele afirmații este valabilă:
n
n
n n
b) yG Ai yi Ai ; zG Ai zi Ai ;
i 1 i 1 i 1 i 1
1 1
c) yG zdA ; zG ydA
AA AA
RM.23 Pentru un profil cu secțiune circulară, dublarea diametrului conduce la:
a) deplasarea poziției centrului de greutate;
b) rotirea poziției centrului de greutate;
c) poziția centrului de greutate rămâne nemodificată.
RM.24 Dacă înălţimea unui profil platbandă FB creşte de două ori, atunci momentul de inerţie în
raport cu axa centrală orizontală creşte:
a) de 2 ori;
b) de 4 ori;
c) de 8 ori.
RM.25 Momentul de inerţie al unui profil T cu fâşie adiţională:
a) are valoare minimă pentru referinţa la axa neutră a profilului;
-14-
b) este invariant la selecția sistemului de coordonate de referință;
c) variază proporţional cu pătratul grosimii inimii profilului
RM.26 Dacă la un profil dreptunghiular se dublează înălțimea h1 2 h0 și lățimea b1 2 b0 care
dintre următoarele afirmații sunt valabile:
a) I y1 2 2 I y 0 ;
b) I y1 23 I y 0 ;
c) I y1 2 4 I y 0 .
RM.27 Care dintre relaţiile de mai jos corespunde momentului de inerţie în raport cu axa centrală
orizontală a unui profil dreptunghiular h x b:
a) I y bh 3 12 ;
b) I y b 3 h 12 ;
c) I y b 2 h 2 12 .
RM.28 La un profil circular, triplarea diametrului conduce la mărirea momentului de inerție polar:
a) I p1 32 I p 0 ;
b) I p1 33 I p 0 ;
c) I p1 34 I p 0 .
RM. 29 Modulul de rezistenţă la un profil cu secţiune dreptunghiulară h x b în raport cu axa centrală
orizontală are expresia:
a) Wy bh 2 6 ;
b) Wy b 2 h 6 ;
c) Wy bh 6 .
RM.30 Dacă la un profil dreptunghiular se dublează înălțimea și lățimea care dintre următoarele
afirmații sunt valabile:
a) Wy1 2 2 Wy 0 ;
b) Wy1 23 Wy 0 ;
c) Wy1 2 4 Wy 0 .
RM.31 În cazul unei membrane solicitată prin forţe în planul ei (xOy) tensorul tensiunilor are
următoarele componentele:
a) x , y , z , xy , yz , zx ;
b) x , y , xy , yx ;
c) x , y , xz .
RM.32 În cazul unei grinzi solicitată la încovoiere pură în planul (xOz) tensorul tensiunilor are
următoarele componentele:
a) x ;
b) x , z , xz ;
c) x , xz , zx .
RM.33 Pentru o bară solicitată la întindere - compresiune (Ox) tensorul tensiunilor are următoarele
componente:
a) x , y ;
b) x ;
c) x , xz .
RM.34 Pentru o membrană (xOy) care dintre afirmaţii sunt valabile:
-15-
a) x u x , y v y , xy yx u y v x ;
b) x u x , z w z , xz zx u z w x ;
c) y v y , z w z , yz yz v z w y .
RM.35 Pentru o grindă supusă la întindere-compresiune (Ox) care dintre afirmaţii sunt valabile:
a) y v y ;
b) x u x ;
c) z w z .
RM.36 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forfecare în planul xOz care dintre următoarele
afirmații sunt valabile:
a) z z , xz xz ;
E G
b) x x , xz xz ;
E G
y
c) y , yz
yz
.
E G
RM.37 Pentru o grindă supusă la încovoiere pură, material izotrop, legea lui Hooke are următoarea
expresie:
a) x x ; xz xz ;
E G
x
b) x ;
E
c) x x y ; y y x ; xz xz .
1 1
E E G
RM.38 Pentru o membrană (xOy), material izotrop, legea lui Hooke are următoarea expresie:
a) x x y ; z z x ; xz xz ;
1 1
E E G
b) z z y ; y y z ; zy
1 1 zy
;
E E G
xy
c) x x y ; y y x ; xy
1 1
.
E E G
RM.39 Pentru o grindă supusă la întindere-compresiune (Ox), legea lui Hooke are următoarea
expresie:
a) x x ;
E
b) x x , xz xz ;
E G
c) x x y .
1
E
RM.40 Pentru o bară supusă la întindere-compresiune care dintre următoarele afirmații sunt valabile:
N
a) x ;
A
My
b) x z;
Iy
My
c) x .
Wy
-16-
RM.41 Pentru o bară supusă la întindere-compresiune alungirea totală are expresia:
NA
a)
E
N
b) ;
EA
N E
c) .
A
RM.42 Dacă diametrul unui profil rotund scade de două ori, la solicitarea cu forță axială tensiunea
normală maximă:
a) creşte de 4 ori;
b) nu se modifică.
c) scade de 4 ori;
-17-
N
b) x ;
A
N My
c) x z.
A Iy
RM.49 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forfecare care dintre următoarele afirmații sunt
valabile:
a) tensiunile normale și tangențiale sunt maxime în fibra extremă;
b) tensiunile tangențiale sunt maxime în axa neutră;
c) tensiunile normale sunt maxime în axa neutră.
RM.50 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forfecare sunt valabile următoarele afirmaţii:
a) tensiunile tangenţiale sunt constante pe înălţimea profilului;
b) tensiunile tangenţiale au o variaţie liniară pe înălţimea profilului;
c) tensiunile tangenţiale depind invers proporţional de momentul de inerţie al secţiunii
transversale.
RM.51 Pentru o grindă supusă la încovoiere pură tensiunile normale satisfac următoarele condiţii:
a) sunt maxime în axa neutră;
b) sunt proporţionale cu momentul încovoietor;
c) sunt constante pe înălţimea profilului.
RM.52 Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate reprezintă:
a) relaţia dintre tensiuni şi deformaţii specifice;
b) relaţia dintre derivata de ordinul doi a pantei săgeţii şi momentul încovoietor;
c) relaţia de dimensionare a grinzilor supuse la încovoiere pură.
RM.53 Pentru un profil tip platbandă FB supus la încovoiere pură, la verificare trebuie:
a) să se stabilească tipul de material;
b) tensiunile normale maxime să fie mai mici decât tensiunea admisibilă;
c) să se determine înălţimea profilului.
RM.54 Tensiunile tangenţiale la încovoierea cu forfecare (xOz) satisfac:
a) relaţia lui Navier;
b) ecuaţia fibrei medii deformate;
c) relaţia lui Juravski.
RM.55 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forfecare (xOz) sunt valabile următoarele afirmaţii:
a) EI z vM M z ;
M
b) x z y ;
Iz
Tz S y
c) xz .
by I y
RM.56 Lăţimea unui profil dreptunghiular b, la care se cunoaşte înălţimea h, supus la încovoiere pură
se dimensionează cu relaţia:
h 2 M max
a) b
6 adm
6 M
b) b 2 max ;
h adm
6
c) b 2 adm .
h M max
RM.57 Pentru o bară cu secţiune circulară, încastrată la un capăt şi solicitată cu moment de răsucire la
capătul liber, unghiul de răsucire total are expresia:
-18-
Mt I p
a) ;
G
M
b) t ;
GIp
M G
c) t .
I p
RM.58 Diametrul unui profil circular cu solicitare din moment de răsucire se dimensionează cu relaţia:
13
M
a) d t max ;
16 adm
1/ 3
16
b) d adm
;
M t max
13
16 M
c) d t max .
adm
RM.59 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forţă axială (xOz) sunt valabile următoarele afirmaţii:
N
a) x ;
A
N My
b) x z;
A Iy
T S y
c) xz .
by I y
RM.60 Pentru o grindă supusă la încovoiere cu forţă axială (xOz) tensiunile normale îndeplinesc
următoarea condiţie:
a) sunt maxime în axa neutră;
b) sunt minime în axa neutră;
c) sunt nule în axa neutră.
-19-
DINAMICA NAVEI ÎN MARE REALĂ (DN)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Arhitectură Navală
Tematică
1. Pulsaţia de întâlnire navă-val.
2. Efectul Smith. Valul echivalent.
3. Mase de apă adiţionale. Amortizare hidrodinamică.
4. Oscilaţiile decuplate liniare ale corpului navei (vertical, tangaj, ruliu).
5. Oscilaţiile liniare cuplate ale corpului navei (verticale, orizontale şi ruliu).
6. Caracteristica de intrare-ieşire pentru procese aleatoare.
7. Reprezentarea mării aleatoare. Spectre de val standard.
8. Răspunsului dinamic pe termen scurt. Statistici pe termen scurt.
9. Răspunsul dinamic pe termen lung. Statistici pe termen lung.
Bibliografie selectivă
[1] Bidoae I., Ionaş O., Complemente de arhitectură navală. Dinamica navei, Editura Porto-Franco,
Galaţi, 1998;
[2] Domnişoru L., Dinamica navei. Oscilaţii şi vibraţii ale corpului navei, Editura Tehnică Bucureşti,
2001;
[3] Domnişoru L., Dinamica navei în mare reală. Îndrumar de proiect, Editura Universităţii “Dunărea
de Jos” Galaţi, 2004;
[4] Maier V., Mecanica şi construcţia navei. Dinamica navei, Editura Tehnică, Bucureşti, 1987;
[5] Obreja D., Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a performanţelor de navigaţie, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005.
SUBIECTE
DN.1 Pulsaţia de întâlnire navă-val depinde de:
a) pulsaţia valului, viteza navei, unghiul navă-val;
b) pulsaţia valului, deplasamentul navei, unghiul navă-val;
c) pulsaţia valului, lungimea navei, unghiul navă-val;
DN.2 Pentru o navă cu viteză impusă şi o componentă de val cunoscută, pulsaţia de întâlnire navă-val
devine maximă atunci când:
a) valul este de urmărire;
b) valul este de întâlnire;
c) valul este travers.
DN.3 Pulsaţia de întâlnire navă-val nu depinde de viteza navei atunci când:
a) valul este de întâlnire;
b) valul este oblic;
c) valul este travers.
DN.4 Care este diferenţa dintre valul real şi valul echivalent corectat Smith.
a) au pulsaţii diferite;
b) au legea presiunii dinamice diferite;
c) au lungimea valului diferită.
DN.5 Pentru o navă mono-corp alungit, la oscilaţii, masa adiţională hidrodinamică are componente
pentru următoarele grade de libertate:
a) m22 , m33 , m44 , m55 , m66 ;
b) m11, m22 , m66 , m33 , m55 ;
c) m66 , m44 , m11, m33, m55 .
DN.6 La oscilaţii masele adiţionale şi amortizarea hidrodinamică pe unitatea de lungime depind de:
-20-
a) înălţimea de construcţie a navei;
b) pulsaţia mişcării corpului navei;
c) lungimea navei.
DN.7 Amortizarea hidrodinamică (oscilație pe verticală) la creşterea frecvenţei va:
a) creşte;
b) nu se modifică;
c) scade.
DN.8 Masa hidrodinamică (oscilație pe verticală) la frecvențe foarte mari depinde de:
a) frecvență și parametrii geometrici;
b) frecvență;
c) parametrii geometrici.
DN.9 La o navă existentă amortizarea hidrodinamică la ruliu poate fi majorată prin:
a) extinderea chilelor de ruliu;
b) deplasarea maselor la bordul navei;
c) nu se poate modifica.
DN.10 Masa hidrodinamică M 35 corespunde:
a) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile de ruliu şi tangaj;
b) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile pe verticală şi tangaj;
c) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţii pe verticală şi ruliu.
DN.11 Amortizarea hidrodinamică B24 corespunde:
a) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile de derivă laterală şi ruliu;
b) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile de tangaj şi giraţie;
c) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţii de ruliu şi tangaj.
DN.12 Masa şi amortizarea hidrodinamică M 26 , B26 corespund:
a) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile longitudinale şi ruliu;
b) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile verticale şi tangaj;
c) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţii laterale şi giraţie.
DN.13 Masa şi amortizarea hidrodinamică M 46 , B46 corespund:
a) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile verticale şi ruliu;
b) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţiile de ruliu şi giraţie;
c) cuplajului hidrodinamic dintre oscilaţii laterale şi tangaj.
DN.14 Perioada proprie la oscilaţia pe direcţie verticală a corpului navei depinde de:
a) deplasamentul navei şi aria plutirii de echilibru în apă calmă;
b) cota centrului de greutate al navei;
c) viteza navei.
DN.15 Pulsaţia proprie la oscilaţia verticală neamortizată a navei se determină cu relaţia:
0.5
M 33
a) z ;
gAW
0.5
gAw
b) z ;
M 33
1.5
gAw
c) z .
M 33
DN.16 Forţa hidrodinamică pe direcţie verticală, în formularea teoriei fâşiilor la oscilații, are
următoarele componente:
a) inerție şi amortizare hidrodinamică;
b) amortizare structurală şi redresare hidrostatică;
c) inerţie şi amortizare structurală.
DN.17 La creşterea amortizării hidrodinamice perioada proprie la oscilaţia verticală a navei:
-21-
a) scade:
b) creşte;
c) nu se modifică.
DN.18 Răspunsul dinamic al corpului navei are ca referinţă poziţia de echilibru a navei:
a) la andocare;
b) la aşezarea statică pe val;
c) în apă calmă.
DN.19 Răspunsul dinamic al navei la oscilații pe verticală liniare nu depinde de viteza navei în
următoarea situaţie:
a) val de întâlnire;
b) val travers;
c) val de urmărire.
DN.20 La creşterea amortizării hidrodinamice răspunsul dinamic la oscilaţiile navei:
a) scade:
b) creşte;
c) nu se modifică.
DN.21 Mişcarea de tangaj este mişcarea de rotaţie unghiulară a navei în jurul:
a) axei longitudinale Ox;
b) axei laterale Oy;
c) axei verticale Oz.
DN.22 Pulsaţia proprie la oscilaţia de tangaj neamortizată a navei se determină cu relaţia:
J y M 55
0.5
a) ;
H
0.25
gH
b) ;
J M
y 55
0.5
gH
c) .
J M
y 55
DN.23 Perioada proprie la oscilaţia de tangaj a corpului navei depinde de:
a) aria plutirii de echilibru în apă calmă;
b) momentul de inerție masic la rotația în jurul axei Oy;
c) înălțimea metacentrică transversală inițială.
DN.24 Răspunsul dinamic la oscilaţia de tangaj liniară decuplată este maxim în cazul:
a) val oblic;
b) val de întâlnire;
c) val travers.
DN.25 Pătratul pulsaţiei proprii de oscilaţie la ruliu liniar este:
a) direct proporţional cu înălţimea metacentrică transversală iniţială a corpului navei;
b) invers proporţional cu deplasamentul navei;
c) nu depinde de interacţiunea corp - fluid;
DN.26 Perioada proprie la oscilaţia de ruliu liniară neamortizată se determină cu relaţia:
0.5
1 J x M 44
a) T ;
2 gh0
0.5
gh0
b) T 2 ;
J x M 44
0.5
J M 44
c) T 2 x .
gh0
-22-
DN.27 Mişcarea de ruliu liniar este mişcarea de rotaţie unghiulară a navei în jurul:
a) axei longitudinale Ox;
b) axei laterale Oy;
c) axei verticale Oz.
DN.28 Răspunsul dinamic la oscilaţia de ruliu liniară decuplată este maximum în cazul când unghiul
navă-val are valorile:
a) µ=90o;
b) µ=180o;
c) µ=135o.
DN.29 Momentul hidrodinamic la ruliu, în formularea teoriei fâşiilor, are următoarele componente:
a) inerţie hidrodinamică şi amortizare structurală;
b) inerție hidrodinamică şi redresare hidrostatică;
c) amortizare structurală și redresare hidrostatică.
DN.30 Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, privind răspunsul dinamic la oscilaţiile
corpului navei:
a) funcţia de multiplicare dinamică este direct proporţională cu pulsaţia valului;
b) funcţia de multiplicare dinamică depinde de pulsaţia de întâlnire navă-val;
c) funcţia de multiplicare dinamică nu depinde de amortizarea hidrodinamică.
DN.31 În cazul oscilaţiilor liniare cuplate în plan vertical al navei sunt valabile următoarele afirmaţii:
a) corpul navei execută mişcări pe direcţie verticală, ruliu şi tangaj;
b) masele adiţionale hidrodinamice depind de pulsaţia de întâlnire navă-val;
c) funcţiile de transfer caracterizează răspunsul dinamic al corpului navei în domeniul timp.
DN.32 În cazul oscilaţiilor cuplate în plan vertical al navei se obţine răspunsul dinamic pe următoarele
componente:
a) oscilaţii de ruliu şi tangaj;
b) oscilaţii laterale şi ruliu;
c) oscilaţii verticale şi tangaj.
DN.33 În cazul oscilaţiilor cuplate în plan orizontal şi cu răsucire ale corpului navei se obţine
răspunsul dinamic pe următoarele componente:
a) oscilaţii verticale, tangaj şi ruliu;
b) oscilaţii laterale, giraţie şi ruliu;
c) oscilaţii ruliu, tangaj şi giraţie.
DN.34 Ecuaţiile de mişcare la oscilaţiile liniare cuplate ale corpului navei se rezolvă astfel:
a) integrare directă iterativă neliniară a ecuaţiilor de mişcare în domeniul timp;
b) printr-o procedură tip Gauss a ecuaţiilor de mişcare transpuse în domeniul frecvenţă;
c) procedură analitică a ecuaţiilor de mişcare în domeniul timp sau în domeniul frecvenţă.
DN.35 Prin rezolvarea ecuaţiilor de mişcare la oscilaţiile cuplate ale corpului navei se obţin:
a) parametrii de echilibrare navă-val în apă calmă;
b) parametrii de echilibrare navă-val echivalent cvasi-static;
c) parametrii cinematici de mişcare.
DN.36 La oscilaţiile liniare ale corpului navei, val regular model Airy cu amplitudinea a w , funcţia de
transfer pentru răspunsul dinamic Y se determină cu relaţia:
a) H Y e Ya e aw ;
b) H Y e Ya e aw ;
c) H y e aw YY e .
DN.37 Între funcţiile densitate spectrală a valorii medie pătratice pentru mărimea de intrare Q şi cea de
ieşire q este valabilă următoarea relaţie:
a) S qq H SQQ ;
2
-23-
c) S qq H 0 SQQ .
2
-24-
c) 2 y .
DN.49 Din analiza funcţiilor de transfer la oscilaţiile unei navei (figura de mai jos), ţinând cont de
lăţimea de bandă în zona oscilaţiilor proprii, care este ordinea corectă a selecției funcţiilor de transfer
pentru cele trei componente de oscilaţie (verticale - tangaj - ruliu):
0.400 3.500 0.050
0.045
0.350
3.000
0.040
0.300
2.500 0.035
0.250
0.030
2.000
0.200 0.025
1.500
0.020
0.150
1.000 0.015
0.100
0.010
0.500
0.050
0.005
[rad/s] [rad/s] [rad/s]
0.000 0.000 0.000
0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 0.00 0.25 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
a b c
a) a-b-c;
b) c-b-a;
c) b-c-a.
DN.50 Între perioadele proprii la oscilaţiile verticale, tangaj și ruliu este valabilă următoarea relaţie:
a) Tz T T ;
b) Tz T T ;
c) T T Tz .
DN.51 Pentru o navă maritimă la viteză zero, din analiza diagramelor polare la oscilaţiile navei
(verticale, tangaj, ruliu), pentru ce unghi navă-val rezultă restricţiile maxime de navigaţie:
Heave h1/3max[m] us=0 Pitch h1/3max[m] us=0 Roll h1/3max[m] us=0
0 0 0
345 12.0 15 345 12.0 15 345 12.0 15
330 30 330 30 330 30
10.0 10.0 10.0
315 45 315 45 315 45
8.0 8.0 8.0
b) 1350 ;
c) 900 .
DN.52 Pentru calculul perioadelor proprii la oscilaţiile liniare ale corpului navei se folosesc proceduri
iterative deoarece:
a) masele hidrodinamice depinde de pulsaţia mişcării;
b) deplasamentul şi momentele de inerţie masice depind de perioada mişcării;
c) termenul de redresare din ecuaţia de mişcare depinde de frecvenţa mişcării.
DN.53 Pentru o navă portcontainer, din analiza comparativă a diagramelor polare cumulative (pentru
oscilaţiile verticale, tangaj şi ruliu), care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:
STP h1/3max[m] us=0 knots FO STP h1/3max[m] us=18 knots FO
0
0 5 10 15
350355
350355 5 10 15 340345 12.00 20
340345 12.00 20 335 25
335 25 330 30
330 30 325 10.00 35
325 10.00 35 320 40
320 40 315 45
315 45 8.00
310 8.00 50 310 50
305 55 305 55
300 60 300 6.00 60
6.00
295 65 295 65
290 70 290 4.00 70
4.00
285 75 285 75
280 80 280 2.00 80
2.00
275 85 275 85
270 0.00 90 270 0.00 90
265 95 265 95
260 100 260 100
255 105 255 105
250 110 250 110
245 115 245 115
240 120 240 120
235 125 235 125
230 130 230 130
225 135 225 135
220 140 220 140
215 145 215 145
210 150 210 150
205 155 205 155
200195 160 200195 160
190185 175170165 190185 175170165
180 180
v 0 Nd v 18 Nd
-25-
a) creşterea vitezei navei introduce restricţii suplimentare în cazul valului de urmărire;
b) creşterea vitezei navei introduce restricţii suplimentare în cazul valului de întâlnire;
c) creşterea vitezei navei reduce restricțiile de navigație în cazul valului travers.
DN.54 Momentul spectral de ordinul zero se calculează cu relaţia:
max
a) m y S d ;
2
y
0
max
b) m y S d ;
0
y
max
c) m y S d .
4
y
0
DN.55 Între momentul spectral de ordinul zero şi înălţimea medie, semnificativă şi cea mai probabilă a
valului există următoarele relaţii:
a) h1 3 2 m0 , hmp 2.5 m0 , h1 4 m0 ;
b) h1 2 m0 , h1 3 2.5 m0 , hmp 4 m0 ;
c) hmp 2 m0 , h1 2.5 m0 , h1 3 4 m0 .
DN.56 Dacă pescajul unui ponton mono-corp cu borduri verticale creşte cu 44%, considerând masa
adiţională hidrodinamică aproximativ egală cu deplasamentul navei, cum se modifică perioada proprie
la oscilaţia verticală:
a) creşte cu 25%;
b) creşte cu 20%;
c) scade cu 23%.
DN.57 La un ponton deplasamentul creşte cu 20% şi aria plutirii cu 20%, considerând masa adiţională
hidrodinamică aproximativ egală cu deplasamentul navei, cum se modifică perioada proprie la
oscilaţia verticală:
a) crește cu 10%;
b) scade cu 10%;
c) nu se modifică.
DN.58 Pentru o navă tanc înălțimea metacentrică transversală inițială creşte cu 21%. Cum se modifică
perioada proprie la oscilaţia de ruliu:
a) scade cu 8,89 %;
b) creşte cu 9,53 %;
c) scade cu 9,09 %.
DN.59 La o navă maritimă momentul de inerție masic la ruliu J x M 44 crește cu 15% și înălțimea
metacentrică transversală inițială scade cu 10%. Cum se modifică perioada proprie la oscilația de ruliu:
a) scade cu 10,11 %
b) crește cu 13,04 %;
c) crește cu 15,25 % .
DN.60 Pentru o navă vrachier momentul de inerție masic la tangaj J y M 55 crește cu 10%. Cum se
modifică perioada proprie la oscilația de tangaj:
a) crește cu 4,88 % ;
b) scade cu 3,56 %;
c) crește cu 5,27 %.
-26-
TEHNOLOGIA MONTĂRII ŞI REPARĂRII INSTALAŢIILOR
NAVALE (TMRIN)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Sisteme și Echipamente Navale
Tematica
1. Tehnologia de montare a mecanismelor şi agregatelor navale pe postament
- variante de montaj
- etape tehnologice de montaj
- lanţuri de dimensiuni la montaj
- prelucrarea postamentului
- laine, tipuri de laine
- prinderea de postament
- verificarea calităţii montajului
2. Execuţia si montajul instalaţiilor navale cu tubulaturi
- operaţii specifice: debitarea, curbarea, sudarea
- variante tehnologice de montaj
3. Tehnologia de montare a instalaţiei de propulsie.
- condiţii pentru montarea instalaţiei de propulsie, etape de montaj
- vizarea liniei de arbori, condiţii, metode de vizare
- montarea elicelor
- centrarea liniei de arbori : metode de centrare, parametrii centrării, condiţii pentru executarea
operaţiilor de centrare, metoda de centrare prin măsurarea descentrărilor la flanşe, centrajul
dinamometric
- montarea si centrarea motoarelor principal şi a reductoarelor, variante de montaj, etape
tehnologice de montaj, controlul calităţii montajului.
4. Tehnologia de montare a instalaţiei de guvernare
- etape de montaj, tehnologia de montarea a cârmelor suspendate, tehnologia de montarea a
cârmelor semisuspendate, montarea maşinilor de cârmă
Bibliografie selective
[1] Amorăriţei Mihaela, „Tehnologia montării si reparării instalaţiilor navale” – note de curs
[2] *** "Marine Engineering", Editor Roy Harrington, Newport News Shipbuilding 1992
[3] Instrucţiuni Tehnologice – Şantiere navale Galaţi, Tulcea, Braila
SUBIECTE
TMRIN.1 Varianta montajului pe bucăţi (pe subansamble) se utilizează în general:
a) în cazul motoarelor lente de mare gabarit
b) în cazul motoarelor rapide şi semirapide
c) pentru a creşte productivitatea muncii
TMRIN.2 Varianta montajului tip agregat se utilizează în general:
a) în cazul motoarelor lente de mare gabarit
b) în cazul motoarelor rapide şi semirapide
c) pentru a evita deformarea motorului în timpul transportului
TMRIN.3 Varianta montajului tip agregat:
a) se aplică pentru a evita deformarea agregatului în timpul transportului
b) are o productivitate mai mică decât varianta de montaj pe bucăţi (subansamble)
-27-
c) are o productivitate mai mare decât varianta de montaj pe bucăţi (subansamble)
TMRIN.4 Varianta montajului pe bucăţi (subansable):
a) se aplică în cazul motoarelor semirapide de mici dimensiuni
b) are o productivitate mai mică decât varianta montajului tip agregat
c) are o productivitate mai mare decât varianta de montaj pe bucăţi
TMRIN.5 Veriga finală a unui lanţ de dimensiuni se mai numeşte şi:
a) laină
b) verigă de compensaţie
c) abatere tehnologică de montaj
TMRIN.6 Veriga de compensaţie a unui lanţ de dimensiuni:
a) este cota (veriga) aleasă în prealabil prin variaţia mărimii căreia se atinge precizia necesară
abaterii tehnologice de montaj
b) este cota (veriga) aleasă în prealabil prin variaţia mărimii căreia se atinge precizia necesară
lainelor
c) se mai numeşte şi abatere tehnologică de montaj
TMRIN.7 Precizia verigii finale într-un lanţ de dimensiuni se poate obţine:
a) prin metoda ajustării verigii de compensaţie
b) prin metoda reglării verigii finale
c) prin metoda ajustării verigii de finale
TMRIN.8 Precizia verigii finale în cazul unui lanţ de dimensiuni se poate obţine:
a) prin metoda reglării verigii finale
b) prin metoda ajustării verigii de finale
c) prin metoda reglării verigii de compensaţie
TMRIN.9 Lainele epoxidice sunt:
a) laine metalice ajustabile
b) laine reglabile (în pană)
c) laine din mase plastice (raşini) cu proprietăţi bune de amortizare
TMRIN.10 Lainele epoxidice:
a) se toarnă în atelier în forme speciale, fără a ţine cont de temperatură
b) se toarnă între talpa agregatului şi postament, fără a ţine cont de temperatură
c) se toarnă între talpa agregatului şi postament, în anumite condiţii de temperatură
TMRIN.11 Verificarea la pata de vopsea este:
a) o metodă de verificare a calităţii montajului motoarelor principale
b) o metodă de verificare a planeităţii suprafeţelor de aşezare a lainelor pe postament
c) o metodă de verificare a parametrilor centrării motorului principal
TMRIN.12 Verificarea la pata de vopsea este:
a) o metodă de verificare a calităţii suprafeţelor de contact dintre axul cârmei şi bucşa din pana
cârmei
b) o metodă de verificare a calităţii montajului motoarelor principale
c) o metodă de verificare a parametrilor centrării motorului principal
TMRIN.13 Verificarea la pata de vopsea este:
a) o metodă de verificare a calităţii montajului motoarelor principale
b) o metodă de verificare a parametrilor centrării motorului principal
c) o metoda de verificare a calităţii suprafeţelor de contact dintre porţiunea conică a axul
portelice şi elice
TMRIN.14 Verificarea la pata de vopsea este:
a) o metodă de verificare a calităţii angrenării reductoarelor
b) o metodă de verificare a calităţii montajului motoarelor principale
c) o metodă de verificare a parametrilor centrării motorului principal pe postament
TMRIN.15. Reacţiunile din lagăre sunt parametrii măsuraţi în cazul:
a) centrării liniei de arbori prin măsurarea descentrărilor la flanşe
-28-
b) centrajului dinamometric al liniei de arbori
c) centrajului optic al liniei de arbori
TMRIN.16 Dezaxările şi frângerile sunt parametrii măsuraţi în cazul:
a) centrării liniei de arbori prin măsurarea descentrărilor la flanşe
b) centrajului dinamometric al liniei de arbori
c) centrajului optic al liniei de arbori
TMRIN.17 Metoda de centrare prin măsurarea descentrărilor la flanşe presupune:
a) determinarea dezaxărilor şi frângerilor măsurate la flanşele arborilor asamblaţi consecutiv, iar
valorile acestora trebuie să fie mai mari decât limitele admisibile
b) determinarea dezaxărilor şi frângerilor măsurate la flanşele arborilor asamblaţi consecutiv,
valorile acestora nu trebuie să depăşească limitele admisibile
c) măsurarea reacţiunilor din lagăre, iar valorile acestora nu trebuie să depăşească limitele
admisibile
TMRIN.18 Centrajul dinamometric al liniei de arbori presupune:
a) măsurarea reacţiunilor din lagăre, iar valorile acestora trebuie să fie mai mari decât valorile
determinate prin calcul
b) determinarea dezaxărilor şi frângerilor măsurate la flanşele arborilor asamblaţi consecutiv, iar
valorile acestora nu trebuie să depăşească limitele admisibile
c) măsurarea reacţiunilor din lagăre, iar valorile acestora nu trebuie să depăşească limitele
admisibile
TMRIN.19 La curbarea la rece a ţevilor, pentru a evita ovalizarea ţevii, se utilizează:
a) nisip
b) un dorn
c) mase plastice speciale
TMRIN.20 La curbarea la cald a ţevilor, pentru a evita ovalizarea ţevii, se utilizează:
a) nisip
b) un dorn
c) mase plastice speciale
TMRIN.21 Curbarea la cald a ţevilor:
a) se face în cazul în care sunt necesare raze de curbură mari la diametre mici ale ţevilor
b) se face în cazul în care sunt necesare raze de curbură mici la diametre mari ale ţevilor
c) se face atunci când nu apar restricţii cu privire la razele de curbură
TMRIN.22 Îmbinarea ţevilor cu manşon simplu:
a) se aplică în cazul ţevilor negre
b) se aplică în cazul ţevilor zincate
c) este o îmbinare demontabilă a ţevilor
TMRIN.23 Îmbinarea ţevilor cu manşon dublu:
a) este o îmbinare demontabilă a ţevilor
b) se aplică în cazul ţevilor negre
c) se aplică în cazul ţevilor zincate
TMRIN.24 Debitarea mecanică a ţevilor:
a) are productivitate mare
b) în urma debitării rezultă suprafeţe netede realizându-se şi prelucrarea suprafeţelor pentru
sudare
c) are avantajul că se pot realiza tăieturi înclinate şi decupări.
TMRIN.25 Debitarea termică a ţevilor:
a) nu are productivitate mare
b) în urma debitării rezultă suprafeţe netede realizându-se şi prelucrarea suprafeţelor pentru
sudare
c) are avantajul că se pot realiza tăieturi înclinate şi decupări sub orice formă.
TMRIN.26 Montajul cu strângere controlată:
a) se poate aplica în cazul montării echipamentelor navale pe postament.
-29-
b) se poate aplica în cazul montării elicelor navale
c) nu se poate aplica în cazul montării elicelor navale
TMRIN.27 Montajul cu strângere controlată:
a) se poate aplica în cazul montării echipamentelor navale pe postament.
b) se poate aplica în cazul montării axului cârmei în bucşa din pana cârmei
c) nu se poate aplica în cazul montării axului cârmei în bucşa din pana cârmei
TMRIN.28 Ordinea firească a următoarelor etape de montare a instalaţiei de propulsie este:
a) vizarea liniei de arbori, montarea arborelui port elice, montarea elicei
b) vizarea liniei de arbori, montarea elicei, montarea arborelui port elice
c) montarea arborelui port elice, montarea elicei, vizarea liniei de arbori
TMRIN.29 Condiţiile necesare pentru începerea operaţiilor de montaj a instalaţiei de propulsie sunt:
a) montarea instalaţiei de propulsie se poate realiza concomitent cu verificarea etanşeităţii
tancurilor structurale
b) montarea instalaţiei de propulsie se poate face doar după lansarea navei la apă, pentru a ţine
cont de eventualele deformaţii ale corpului navei care pot apărea după lansare
c) aşezarea navei pe cală să fie astfel realizată încât să nu apară deformaţii ale corpului navei.
TMRIN.30. Vizarea linie de arbori se realizează:
a) în condiţiile unor variaţii minime de temperatură
b) concomitent cu verificarea etanşeităţii tancurilor structurale
c) concomitent cu efectuarea unor operaţii de sudură a corpului navei în zona pupa
TMRIN.31. Teodolitul se utilizează la:
a) vizarea liniei de arbori
b) centrarea liniei de arbori
c) cuplarea arborilor intermediari
TMRIN.32. Vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare se face simultan cu:
a) centrarea liniei de arbori
b) vizarea liniei de arbori
c) cuplarea arborilor intermediari
TMRIN.33. Vizarea linie de arbori nu se realizează:
a) pe timp răcoros, în condiţiile unor variaţii minime de temperatură
b) în timpul manevrării unor greutăţi mari pe navă
c) simultan cu vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare
TMRIN.34 Îmbinarea ţevilor cu manşon simplu:
a) nu se aplică în cazul ţevilor negre
b) nu se aplică în cazul ţevilor zincate
c) este o îmbinare demontabilă a ţevilor
TMRIN.35. Montarea cu strângere controlată a penei cârmei se bazează pe:
a) deformarea plastică a capătului conic al axului cârmei
b) deformarea plastică a bucşei din pana cârmei
c) deformarea elastică a bucşei din pana cârmei
TMRIN.36 Montarea cu strângere controlată a elicelor navale se bazează pe:
a) deformarea plastică a butucului elicei
b) deformarea elastică a butucului elicei
c) deformarea plastică a arborelui portelice
TMRIN.37 Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a) la navă, înainte de montarea arborelui portelice şi a elicei, se realizează tuşarea elicei
b) în atelier, înainte de montarea arborelui portelice şi a elicei, se realizează tuşarea elicei
c) la navă, după montarea arborelui portelice, se realizează tuşarea elicei
TMRIN.38 Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a) vizarea liniei de arbori se poate realiza cu dispozitive optice
b) vizarea liniei de arbori se poate realiza prin măsurarea descentrărilor la flanşe
-30-
c) vizarea liniei de arbori se poate realiza prin măsurarea reacţiunilor din lagăre
TMRIN.39. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă:
a) Vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare se face simultan cu vizarea liniei de arbori
b) Vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare se face după montarea cârmei
c) Vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare se face pentru a verifica calitatea montajului
instalaţiei de guvernare
TMRIN.40 Verificarea calităţii montării motorului principal presupune:
a) Verificarea paralelismului manivelelor arborelui cotit
b) Verificarea calităţii angrenării prin metoda petelor de vopsea
c) Verificarea paralelismului pistoanelor
TMRIN.41. Vizarea liniei de arbori se face simultan cu:
a) vizarea axei teoretice a instalaţiei de guvernare
b) cuplarea arborilor intermediari
c) centrarea liniei de arbori
TMRIN.42. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) montajul tip agregat are o productivitate cu 30-50% mai mare decât varianta de montaj pe
bucăţi (pe subansamble)
b) montajul pe bucăţi (pe subansamble) are o productivitate cu 30-50% mai mare decât varianta
de montaj tip agregat
c) montajul tip agregat are o productivitate cu 30-50% mai mică decât varianta de montaj pe
bucăţi (pe subansamble)
TMRIN.43. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) la montajul tip agregat volumul de lucru depinde de descompunerea utilajului în blocuri
transportabile şi subansamble
b) montajul tip agregat întâmpină o serie de dificultăţi legate de gabarite şi dimensiuni mari şi de
posibilitatea apariţiei unor deformaţii în timpul transportului
c) montajul tip agregat presupune introducerea la navă a utilajului sub forma unor elemente
componente (subansamble) care se asamblează direct pe postament
TMRIN.44. Următoarele utilaje se montează cu toleranţe stricte, ele având o legătură riguroasă cu
coordonatele corpului navei :
a) maşina de cârmă, pompa de stins incendiu, motorul principal, linia de arbori,
b) maşina de cârmă, pompa de balast, motorul principal,
c) maşina de cârmă, linia de arbori, motorul principal
TMRIN.45. Care din următoarele afirmaţii este adevărată :
a) prin lanţ de dimensiuni la montaj este înţelege o grupă de cote reprezentând un contur deschis,
care fac legătura dintre poziţiile axelor mecanismelor şi planele de bază ale navei
b) prin lanţ de dimensiuni la montaj este înţelege o grupă de cote reprezentând un contur închis,
care fac legătura dintre poziţiile axelor mecanismelor şi planele de bază ale navei
c) prin lanţ de dimensiuni la montaj este înţelege o grupă de cote care formează un contur
deschis, care nu au legătură cu planele de bază ale navei
TMRIN.46 Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Veriga de compensaţie a unui lanţ de dimensiuni este cota (veriga) aleasă în prealabil prin
variaţia mărimii căreia se atinge precizia necesară abaterii tehnologice de montaj
b) Veriga de compensaţie a unui lanţ de dimensiuni este cota (veriga) aleasă în prealabil prin
variaţia mărimii căreia se atinge precizia necesară verigii de compensaţie
c) Veriga de compensaţie se mai numeşte şi abatere tehnologică de montaj
TMRIN.47 Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) Veriga finală a unui lanţ de dimensiuni este cota (veriga) aleasă în prealabil prin variaţia
mărimii căreia se atinge precizia necesară abaterii tehnologice de montaj
b) Veriga finală a unui lanţ de dimensiuni este cota (veriga) aleasă în prealabil prin variaţia
mărimii căreia se atinge precizia necesară verigii de compensaţie
-31-
c) Veriga de finală este acea cotă care închide lanţul de dimensiuni şi se mai numeşte abatere
tehnologică de montaj
TMRIN.48 Care din următoarele afirmaţii este adevărată
a) Îmbinarea ţevilor cu manşon simplu se aplică în cazul ţevilor negre
b) Îmbinarea ţevilor cu manşon simplu se aplică în cazul ţevilor zincate
c) Îmbinarea ţevilor cu manşon simplu nu se aplică în cazul ţevilor negre
TMRIN.49 Care din următoarele afirmaţii este adevărată
a) Îmbinarea ţevilor cu manşon dublu se aplică în cazul ţevilor negre
b) Îmbinarea ţevilor cu manşon dublu se aplică în cazul ţevilor zincate
c) Îmbinarea ţevilor cu manşon dublu nu se aplică în cazul ţevilor zincate
TMRIN.50 Care din următoarele afirmaţii este adevărată
a) Debitarea termică a ţevilor are productivitate mică comparativ cu debitarea mecanică
b) În cazul debitării termice, suprafeţele rezultate după tăiere necesită prelucrare în vederea
sudării
c) În cazul debitării termice, suprafeţele rezultate după tăiere nu necesită prelucrare în vederea
sudării
TMRIN.51 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) MMA – sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) MMA – sudare în mediu de gaz activ
c) MMA – sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.52 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) MAG– sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) MAG – sudare în mediu de gaz activ
c) MAG – sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.53 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) WIG – sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) WIG – sudare în mediu de gaz activ
c) WIG – sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.54 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) MMA – sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) WIG – sudare în mediu de gaz activ
c) MAG– sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.55 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) WIG– sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) MAG – sudare în mediu de gaz activ
c) MMA – sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.56 Sudarea tronsoanelor de tubulatură se poate executa prin unele din următoarele procedee:
a) WIG – sudare electrică manuală cu electrozi înveliţi
b) MMA– sudare în mediu de gaz activ
c) WIG – sudare în gaz inert cu electrod de wolfram
TMRIN.57 Care din următoarele afirmaţii este adevărată
a) Centrajul dinamometric al liniei de arbori presupune determinarea reacţiunilor din lagăre şi
verificarea încadrării lor în limitele admisibile
b) Centrajul dinamometric al liniei de arbori presupune determinarea dezaxărilor lagărelor şi
verificarea încadrării lor în limitele admisibile
c) Centrajul dinamometric al liniei de arbori presupune determinarea dezaxărilor şi frângerilor şi
verificarea încadrării lor în limitele admisibile
TMRIN.58. În cazul centrării liniei de arbori prim măsurarea descentrărilor la flanşe:
a) descentrările în sens radial se numesc frângeri
b) descentrările în sens radial se numesc dezaxări
c) descentrările unghiulare se numesc dezaxări
TMRIN.59. În cazul centrării liniei de arbori prim măsurarea descentrărilor la flanşe:
-32-
a) descentrările unghiulare se numesc frângeri
b) descentrările în sens radial se numesc frângeri
c) descentrările unghiulare se numesc dezaxări
TMRIN.60. În cazul centrajului dinamometric al liniei de arbori se folosesc:
a) seturi de comparatoare
b) cric hidraulic, comparator
c) teodolit
-33-
DINAMICA SISTEMELOR DE PROPULSIE (DSP)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Sisteme și Echipamente Navale
Tematica
1. Analiza subsistemelor navei
2. Modelarea componentelor care definesc nava ca sistem complex
3. Determinarea experimentală a caracteristicilor hidrodinamice ale elicelor
4. Tipuri de transmisii şi variante de modelare
- Determinarea caracteristicelor inerţiale ale transmisiilor sistemului de propulsie
5. Modelarea statică a motoarelor cu aprindere prin compresie
- Caracteristicile statice ale instalaţiilor cuplate cu motorul
6. Modelarea dinamică a maşinii de propulsie
7. Regulatoare de turatie
8. Dinamica sistemelor de propulsie la joasă frecvenţă
9. Dinamica sistemului de propulsie la frecvenţe înalte
10. Vibraţiile elementelor sistemului de propulsie
11. Metode de calcul a vibraţiilor sistemului de propulsie
12. Vibraţiile maşinilor montate pe nave
Bibliografie selectivă
[1] Valeriu Ceangă, Costel Iulian Mocanu, Cristian Teodorescu, Dinamica sistemelor de propulsie,
Editura Didactică și Pedagogică, 2003.
SUBIECTE
DSP.1 În câte subsisteme se poate împărți nava considerată ca sistem complex?
a) 4
b) 3
c) 1
DSP.2 Subsistemele (SS) în care se împarte nava considerată ca sistem complex sunt:
a) SS corpul navei, SS de navigatie, SS de propulsie
b) SS corpul navei, SS de navigatie, SS de propulsie, SS de conversie a energiei
c) SS de navigatie, SS de propulsie, SS de conversie a energiei
DSP.3 Modelul matematic al mișcării corpului navei este dat de relația: mx T R unde:
a) T este rezistența la înaintare a corpului navei
b) T este forța tăietoare la cuplul maestru
c) T este împingerea elicei
DSP.12 Cuplajele care intră în componența transmisiilor instalației de propulsie pot fi:
a) Rigide, elastice, hidraulice sau electrice
b) Rigide sau elastice
c) Hidraulice și electrice
-35-
DSP.16 Regulatoarele de turație folosesc pentru:
a) uniformizarea mișcării de rotație a linie de arbori
b) uniformizarea mișcării de rotație a motorului
c) unifmormizarea mișcării de girație a navei
-36-
c) a. + b.
DSP.25 În general un motor de propulsie introduce:
a) 3 forțe și 3 momente
b) 2 forțe și 3 momente
c) 3 forțe și 1 moment (de răsucire al liniei de arbori)
DSP.26 Componenta cea mai importantă a excitațiilor introduse de motorul de propulsie este:
a) momentul transmis liniei de arbori sub formă de moment de răsucire
b) forța de împingere a elicei
c) forța axială transmisă liniei de arbori
-37-
DSP.34 Centrajul dinamometric al liniei de arbori implică:
a) măsurarea reacţiunilor din lagăre
b) determinarea dezaxărilor şi frângerilor măsurate la flanşele arborilor asamblaţi consecutiv
c) măsurarea reacţiunilor din lagăre
DSP.37 Apendicii montați în pupa introduc excitații de natură hidrodinamică care apoi se transmit
corpului?
a) nu
b) da
c) nu știu
DSP.39 Sursele de excitație pentru vibrațiile tosionale ale liniei de arbori provin de la:
a) valurile care se produc în jurul navei
b) mașina de propulsie, linia de arbori, elice
c) funcționarea cârmei în pupa navei
-38-
DSP.43 Vibrațiile transversale (de încovoiere) ale liniei de arbori au drept cauză:
a) motorul, elicea
b) bolta pupa
c) cârma
DSP.44 Metode Elementelor Finite, în cazul liniilor de arobori navale, este folosită pentru:
a) calculul turației și al pulsațiilor proprii
b) calculul tensiunilor care apar în elementele componente, reacțiunilor în lagăre și al pulsațiilor
proprii
c) calculul reacțiunilor în lagăre și al pulsațiilor proprii
DSP.49 Amplitudinile pulsațiilor proprii ale vibrațiilor corpului navei se referă la:
a) deplasările maxime ale liniei elastice față de poziția de echilibru
b) reducerea vibrațiilor
c) creșterea vitezei navei
-39-
DSP.52 Propulsia nucleară poate fi o opțiune pentru:
a) propulsia navei
b) producerea energiei electrice la bordul navelor
c) rotirea cârmei
DSP.53 Transmisia mecanică prin care se realizează antrenarea elicei se compune din:
a) motorul principal de propulsie, arborele port-elice
b) arborele port-elice, arborii intermediari, porțiunea de cuplare cu motorul (reductorul)
c) porțiunea de cuplare cu motorul, arborii intermediari
DSP.54 Transmisia mecanică prin care se realizează antrenarea elicei se compune din:
a) motorul principal de propulsie, arborele port-elice
b) arborele port-elice, arborii intermediari, porțiunea de cuplare cu motorul (reductorul)
c) porțiunea de cuplare cu motorul, arborii intermediari
DSP.59 Reductoarele introduse între linia de arbori și motorul principal de propulsie foloses la:
a) reducerea vibrațiilor motorului principal de propulsie
b) reducerea turației motorului principal de propulsie
c) reducerea vibrațiilor vibrațiilor liniei de arbori
-40-
c) determinarea turației motorului principal de propulsie
-41-
INSTALAȚII DE BORD ȘI PUNTE (IBP)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Sisteme și Echipamente Navale
Tematica :
1.Notiuni propietati fluide ideale , viscoase.
2.Instalatii de bord:
- Tipuri de pompe , cetrifuge, volumice, axiale ,cuplaje hidraulice
- Sisteme de tubulaturi , serie , paralel
- Pompe in sisteme de tubulaturi .
- Instalatia de santina ,balast, reciclare balast
- Instalatii de stins incendiu
- Instalatii sanitare
- Instalatii frigorifice
- Instalatii de microclimat, HVAC
3.Instalatii de punte :
- Instalatia de ancorare ,elemente, dinamica
- Instalatia de guvernare , elemente, dinamica
- Instalatia de manevra –legare
- Instalatia de incarcare marfa
- Instalatia de capace mecanice, dispozitive de acces si inchidere.
- Instalatia de salvare , echpamente .
- Instalatia de remorcaj si traulare
Bibliografie selectivă
1. Note curs : Instalatii de bord si punte .- S. L. Dr.ing. Dan Dragan
2. Curs Instalatii de bord si punte . -prof , dr. ing. Valeriu Ceanga
3. Curs Mecanica Fluidelor - facultatea Arhitectura Navala an II
4. Rules Loyd’s Register
5. Rules Det Norske Veritas
SUBIECTE
IBP.9.Actuatorii :
a) inchid si deschid un circuit
b) separa un circuit
c) alimenteaza un circuit
-45-
IBP.35 Aerisirile se plaseaza in:
a) prova tancului
b) pupa tancului
c) PD
-48-
TEHNOLOGIA FABRICĂRII CORPULUI NAVEI (TFCN)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Arhitectură Navală
Tematica
1. Scule şi utilaje tehnologice folosite la asamblarea navei.
2. Asamblarea şi sudarea elementelor prefabricate.
3. Tehnologia de asamblare şi sudare a elementelor prefabricate.
4. Tehnologii de asamblare şi sudare a blocsecţiilor şi a corpului navei.
5. Prelucrarea elementelor de structură şi a tablelor învelişului navei.
Bibliografie selectivă
[1] Şerban D., Găvan E. – „Tehnologii de asamblare şi sudare a corpului navei”, Editura Evrika, 2001.
[2] Şerban D., Tautu P., Găvan E. – „Tehnologia fabricării navei”, Editura Universitatea „Dunărea de
Jos” Galaţi, 1991.
SUBIECTE
TFCN.1 Sculele speciale se utilizează la lucrările de asamblare a corpului navei în vederea:
a) Dezaxării tablelor pentru sudarea manuală
b) Demontarii elementelor de osatură de pe înveliș
c) Dispunerii elementelor care se asamblează în poziţie reciprocă corectă
TFCN.7 Dispozitivul din Fig. 1 are următoarele avantaje față de dispozitivul din Fig. 2:
a) Este mai ușor și ergonomic.
b) Elimină operațiuni tehnologice
suplimentare.
c) Este fiabil.
Fig. 1 Fig. 2
TFCN.16 Pentru patul din imaginea alăturată, generarea negativului formelor navei se face:
-51-
a) Pe secţiuni echidistante, fixe şi independente de
distanţa intercostală
b) Pe secţiuni echidistante, fixe şi dependente de
distanţa intercostală.
c) Pe secţiuni echidistante, reglabile şi independente de
distanţa intercostală.
TFCN.20 În figura alăturată sunt prezentați piepteni care sunt folosiți preponderant la:
a) Sudarea tablelor cap la cap pe platou.
b) Sudarea tablelor cu dublă curbură a secţiilor de bordaj
la care metoda predeformării nu mai poate fi aplicată.
c) Sudarea tablelor învelișului la două blocsecții alăturate
in sistemul de montaj piramidal.
TFCN.21 În cazul tablelor de grosime mare, cusăturilor scurte (300÷400 mm) se efectuează:
a) De la un capăt spre celălalt.
b) De la mijloc spre capete.
c) Cu doi sudori.
TFCN.22 În cazul tablelor de grosime mare, cusăturile cuprinse între 400 și 1200 mm se efectuează:
a) De la un capăt spre celălalt.
b) Cu doi sudori.
c) De la mijloc spre capete, recomandabil cu doi sudori.
-52-
TFCN.23 În cazul tablelor de grosime mare, cordoanelor de lungime mare se recomandă a fi realizate:
a) În trepte inverse (sau pas de pelerin), fragmentând cordonul în porţiuni de 200÷350 mm.
b) De la mijloc spre capete, recomandabil cu doi sudori.
c) De la un capăt spre celălalt.
TFCN.24
a) În cascadă, în cocoaşă sau în blocuri.
b) În trepte inverse.
c) De la un capăt spre celălalt.
TFCN.26 La asamblarea secţiilor plane sau a secţiilor cu curburi mici, în etapa a doua, se asamblează
şi se sudează:
a) Tablele ce compun învelişul secţiei.
b) Osatura de platou de asamblare.
c) Osatura simplă.
TFCN.27 La asamblarea secţiilor plane sau a secţiilor cu curburi mici, în etapa a treia se asamblează
şi se sudează:
a) Osatura întărită.
b) Osatura simplă.
c) Tablele învelișului.
TFCN.29 La schema de sudare cu două posturi de lucru din imaginea alăturată, pentru cordoanele
bilaterale se recomandă ca sudarea să se realizeze:
-53-
a) În același sens.
b) În pas de pelerin.
c) În sensuri contrare.
-54-
a) Asamblarea osaturii întărite.
b) Schema de sudare a osaturii simple și asamblarea
osaturii întărite.
c) Asamblarea și sudarea osaturii întărite.
TFCN.35 Principalele etape de asamblare și sudare a unei secții de dublu fund în poziție răsturnată
sunt:
a) Asamblarea și sudarea:
I – Învelișului dublului fundului.
II - Osaturii simple.
III - Longitudinalelor de fund şi a învelişului fundului.
b) Asamblarea și sudarea:
I - Învelișului dublului fundului.
II - Osaturii simple.
III - Varangelor și a suporților secției de fund.
c) Asamblarea și sudarea:
I - Învelișului dublului fundului.
II – Longitudinalelor dublului fund.
III - Varangelor și a suporților secției de fund.
IV - Longitudinalelor de fund şi a învelişului secţiei
-56-
TFCN.41 În imaginea alăturată este prezentată:
a) Ordinea de sudare a blocsecțiilor corpului
navei de tip vrachier-secțiune transversală
b) Ordinea de sudare a osaturii navei de tip
vrachier-secțiune transversală
c) Împărţirea corpului navei în secţii pentru
un vrachier-secțiune transversală
-57-
TFCN.45 În imaginea alăturată este prezentată:
a) Asamblarea şi sudarea unei guri de
magazie.
b) Asamblarea şi sudarea secţiei de punte.
c) Asamblarea şi sudarea secţiei de dublu
fund.
-59-
TFCN.56 Mașina de fasonat cu cilindri orizontali dun imaginea alăturată este de:
a) Tip deschis.
b) Tip închis.
c) Tip reglabil.
TFCN.58 În imaginea alăturată, setul matriță-poanson din Fig. 1 se folosesțe pentru fasonarea unei
table …
a) cilindrice.
b) în formă de șa.
c) în formă de velă.
TFCN.59 Șipca 2 din imaginea alăturată, montată pe șablonul coastei C54 (poz. 1), are rolul de a …
a) ajuta la verificarea răsucirii tablei
fasonate.
b) ajuta la verificarea curburii transversale a
tablei fasonate.
c) ajuta la verificarea curburii longitudinale
a tablei fasonate.
-60-
CONSTRUCȚIA NAVEI (CN)
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Arhitectură Navală
Tematica
1. Noţiuni fundamentale, sisteme de osatură şi nomenclatura navală.
2. Particularităţile constructive şi de exploatare ale navelor comerciale.
3. Solicitările generale ale corpului navei.
4. Distribuţia tensiunilor normale şi tangenţiale în grinda navă.
5. Linia elastică a corpului navei.
Bibliografie selectivă
[1] Găvan, E., „Construcţia navei”, Note de curs, 2015.
[2] Popovici, O., Domnişoru, L., „Metode moderne de calcul în construcţia navei”, Ed. Evrica, 2001.
[3] Popovici, O., Ioan, A., Domnişoru, L., „Construcţia, amenajarea şi exploatarea navei”, Univ.
“Dunărea de Jos”, Galaţi, 1991.
[4] IACS, „Common Structural Rules for Bulk Carriers”, 2015.
[5] IACS, „Common Structural Rules for Double Hull Oil Tankers”, 2015.
SUBIECTE
CN.1 Planul diametral este un plan ...
a) Longitudinal-orizontal
b) Longitudinal-vertical
c) Transversal-vertical
CN.2 Planul cuplului maestru este un plan
a) Transversal-vertical
b) Longitudinal-vertical
c) Longitudinal-orizontal
CN.3 Linia punţii la cuplul maestru este linia rezultată din intersecția
a) Planului diametral cu fața interioară a învelișului punții
b) Planului cuplului maestru cu fața interioară a învelișului punții
c) Planului cuplului maestru cu fața exterioară a învelișului punții
CN.4 Perpendiculara prova este perpendiculara pe linia de plină încărcare de vară în punctul de
intersecţie al acesteia cu
a) Linia etamboului
b) Axul carmei
c) Linia etravei
-61-
CN.6 Lăţimea de calcul a navei se măsoară
a) La interiorul învelişului
b) La interiorul osaturii
c) La exteriorul învelişului
CN.7 Trecerea unei nave dintr-o zonă de navigaţie în alta, însoţită de schimbarea greutăţii specifice a
apei, duce la modificarea
a) Deadweight-ului navei
b) Pescajului navei
c) Înălţimii de construcţie a navei
-62-
CN.13 Cum se numeşte sistemul de osatură în care este construită structura din figura alăturată
a) Sistem longitudinal de osatură
b) Sistem transversal de osatură
c) Sistem combinat de osatură
CN.16 Cum se numeşte sistemul de osatură în care este construită structura din figura alăturată
a) Sistem longitudinal de osatură
b) Sistem transversal de osatură
c) Sistem combinat de osatură
CN.18
În figura alăturată, grinda 12 este
a) Grindă de direcție principală
b) Grindă de încrucișare
c) Grinda echivalentă
-63-
CN.20 În ce sistem de osatură este construită structura din figura alăturată
a) Sistem longitudinal de osatură
b) Sistem transversal de osatură
c) Sistem combinat de osatură
-64-
CN.25 În figura alăturată, copastia este
a) Poziția 6
b) Poziția 23
c) Poziția 31
-65-
CN.30 În ce sistem de osatură este construită structura din figura alăturată
a) Sistem longitudinal de osatură
b) Sistem mixt de osatură
c) Sistem combinat de osatură
-66-
CN.33 Compartimentajul petrolierului din imaginea alăturată ne indică faptul că are … tancuri de
marfă pe lățimea navei
a) 4
b) 2
c) 5
-67-
CN.36 În figura alăturată, longitudinalele de dublu-fund din tunelul cental au profilul
a) HP 400 x 14
b) HP 200 x 12
c) HP 200 x 11
-68-
CN.39 Distanța regulamentară în dublu-fund este de
a) 730 mm
b) 720 mm
c) 10700 mm
-69-
b) o grindă echivalentă liberă, situată pe patul elastic al apei în care pluteşte, fără nici un reazem
independent rigid sau elastic
c) o grindă echivalentă liberă, situată pe patul elastic al apei în care pluteşte, având reazeme
independente rigide sau elastice
CN.44 Nava care pluteşte în apă calmă îndeplineşte următoarele condiţii de echilibru:
a) ∆ = ρ⋅∇; xG = xB
b) ∆ = ρ⋅∇; xG ≠ xB
c) ∆ < ρ⋅∇; xG ≠ xB
CN.45 Forţele tăietoare şi momentele încovoietoare ce apar în secţiunile transversale ale corpului
navei în apă calmă sunt provocate de:
a) Variația pe lungimea navei a maselor şi ariilor secţiunilor transversale rezistente.
b) Patul elastic al apei în care pluteşte nava, fără nici un reazem independent rigid sau elastic.
c) Diferenţa dintre distribuţia de greutăţi şi de împingeri pe lungimea navei.
CN.48 În cazul navelor fără porțiune cilindrică, greutatea corpului gol până la puntea superioară
continuă la care cunoaştem poziţia centrului de greutate, se poate repartiza utilizând:
a) o diagramă în trepte.
b) o diagramă trapezoidală.
c) o diagramă parabolică.
CN.49 Pentru determinarea distribuţiei împingerilor în apă calmă avem nevoie de:
a) curbele de carene drepte, diagrama Bonjean și distribuția greutăților.
-70-
b) curbele de carene drepte, diagrama Bonjean și deplasamentul navei corespunzător situaţiei de
încărcare.
c) curbele de carene drepte, diagrama Bonjean și deadweight-ul navei corespunzător situaţiei de
încărcare.
CN.50 Pentru determinarea distribuţiei împingerilor în apă calmă, pescajul prova în prima aproximaţie
se calculează cu relația:
L x xB
a) d 'pv d m x F G
2 R
V V' L x xB
'
b) d 'pv
'
d 'pv x F G
A WL 2 R
L x xB
c) d 'pp d m x F G
2 R
CN.52 Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească curba de încărcare în apă calmă p cx sunt:
a) • suma ariilor pozitive trebuie să fie egală cu suma ariilor negative;
• momentul ariilor închise de curba pcx faţă de orice punct de pe lungimea navei trebuie să fie egal
cu zero.
b) • suma volumelor pozitive trebuie să fie egală cu suma volumelor negative;
• momentul ariilor închise de curba pcx faţă de orice punct de pe lungimea navei trebuie să fie egal
cu zero.
c) • suma maselor pozitive trebuie să fie egală cu suma maselor negative;
• momentul ariilor închise de curba pcx faţă de orice punct de pe lungimea navei trebuie să fie egal
cu zero.
CN.53 Pentru nava din figura alăturată, cazul cel mai defavorabil este când:
a) Momentul de încovoiere în apă
calmă rezultă pozitiv (puntea navei
supusă la întindere)
b) Momentul de încovoiere în apă
calmă rezultă negativ (puntea navei
supusă la compresiune)
c) Indiferent de semnul momentului de
încovoiere în apă calmă.
-71-
CN.54 Prin echilibrarea asietei navei pe val se înţelege determinarea poziţiei axei valului în raport cu
linia de plutire în apă calmă, astfel încât ...
a) volumul carenei şi deplasamentul navei rămân neschimbate faţă de situaţia rezultată pentru cazul
respectiv de încărcare în apă calmă.
b) abscisa centrului de greutate şi abscisa centrului de carenă rămân neschimbate faţă de situaţia
rezultată pentru cazul respectiv de încărcare în apă calmă.
c) volumul carenei şi abscisa centrului de carenă rămân neschimbate faţă de situaţia rezultată pentru
cazul respectiv de încărcare în apă calmă.
CN.57 Momentul de inerţie în raport cu axa neutră a secţiunii transversale a corpului navei este:
a) I = 2 (Σ Fi ∙ di2 + Σ Ii – e2 ∙ Σ Fi)
b) I = 2 (Σ Fi ∙ di2 – Σ Ii + e2 ∙ Σ Fi)
c) I = 2 (Σ Fi ∙ di + Σ Ii – e ∙ Σ Fi)
CN.58 Tensiunea tangențială maximă ce apare la încovoierea longitudinală totală a corpului navei
provocată de forțele tăietoare este în corespondența:
a) Punții.
b) Fundului navei.
c) Axei neutre.
CN.60 Influenţa forţelor tăietoare asupra liniei elastice a corpului navei este semnificativă la navele
maritime cu rapoarte L/D:
a) 10 ≤ (L/D) ≤ 14
b) (L/D) < 10
c) (L/D) > 14
-73-
TEORIA NAVEI (TN) I + II
DISCIPLINĂ DE DOMENIU Arhitectură Navală
Bibliografie selectivă TN I
1. Bidoae, R., Ionaş, O., “Arhitectura navei”, Editura Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2005
2. Biran, A., B., Ship Hydrostatics and Stability, Elsevier, 2003;
3. Crudu, L., Teoria Navei – Note de curs (în format electronic), 2016;
4. Obreja, D., “Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a performanţelor de navigaţie”,
EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005;
5. Obreja, C.D., Manolache L., Popescu G., Bazele proiectării preliminare a navei, Editura Academica,
Galaţi, ISBN 973-8316-66-9, 242 pag., 2003;
6. *** International Towing Tank Conference, “Dictionary of Ship Hydrodynamics”, 2005
SUBIECTE
Teoria Navei I
TN.2. Rapoartele între dimensiunile principale ale navei sunt utile pentru:
a) Realizarea statisticilor în construcţia de nave;
b) Evaluarea accesului în acvatoriile portuare;
c) Evaluarea preliminară a performanţelor de navigaţie.
TN.5. Coeficientul de fineţe al ariei transversale defineşte zona cilindrică a navei când:
a) Are o valoare constantă pe toată lungimea navei;
b) Valoarea este constantă în zona cuplului maestru;
c) Valoarea sa este mai mare de 0,9.
-74-
c) Depinde de coeficientul de fineţe al suprafeţei transversale imerse la cuplul maestru.
TN.10. În evaluarea flotabilităţii navei pe carenă dreaptă în plutire liberă sunt luate în consideraţie:
a) Forţele hidrostatice şi forţele masice;
b) Forţele hidrodinamice şi forţele de inerţie;
c) Forţele datorate factorilor de mediu.
TN.12. Punctul intersecţiei curbelor absciselor centrelor de plutire şi absciselor centrelor de carenă este
punct de extrem pentru:
a) Curba absciselor centrelor de plutire;
b) Curba absciselor centrelor de carenă;
c) Curba ariilor plutirilor.
-75-
TN.18. Tonajul brut (TRB - tone registru brut) se referă la:
a) Masa brută a mărfurilor ambarcate la bordul navei;
b) Masa netă a mărfurilor ambarcate la bordul navei;
c) Volumul înglobat în corpul navei şi în suprastructură.
TN.23. Coeficientul de fineţe al suprafaţei mărginite de curba suprafeţelor transversale imerse şi axa
Ox reprezintă:
a) Coeficientul prismatic longitudinal;
b) Coeficientul prismativ vertical;
c) Coeficientul de fineţe bloc.
TN.27. Una din coniţiile ca nava să fie în echilibru stabil pe carenă dreaptă este:
a) Abscisele xF şi xB să aibă aceeaşi valoare faţă de un reper dat pe axa Ox;
b) Abscisele xF şi xG să aibă aceeaşi valoare faţă de un reper dat pe axa Ox;
c) Abscisele xG şi xB să aibă aceeaşi valoare faţă de un reper dat pe axa Ox.
-76-
TN.28. Cota centrului de carenă se află în intervalul:
a) T > zB > 3T/2
b) zB < T/2
c) T/2 < zB < 3T/2
TN.34. În general, stabilitatea transversală a navei, pentru un pescaj dat, depinde de:
a) Poziţia relativă, pe verticală, dintre centrul de carenă şi centrul suprafeţei de plutire;
b) Poziţia relativă, pe lungime, dintre centrul de plutire şi centrul de greutate;
c) Poziţia relativă pe verticală dintre centrul de carenă şi centrul de greutate.
TN.37. Conform consecinţei teoremei lui Euler, pentru unghiuri mici de înclinare:
a) Orice nouă suprafaţă de plutire trece prin centroidul suprafeţei plutirii anterioare, Fi;
b) Orice nouă suprafaţă de plutire, i+1, nu are nicio legătură cu plutirea anterioară;
c) Nicio plutire nu trece prin centroidul suprafeţei de plutire anterioare chiar dacă unghiul este mic.
-77-
TN.38. Evaluarea stabilităţii iniţiale a navei se face în baza ipotezelor:
a) Nu sunt necesare ipoteze care sa simplifice evaluarea, fiind doar o estimare prelimnară;
b) Unghiurilor mici de înclinare, verticalităţii bordurilor şi a plutirilor izocarene;
c) Se utilizează ipoteza rapoartelor mici L/B şi a coeficienţilor de fineţe mici.
TN.39. Mecanismul redresării navei sub acţiunea unui moment exterior constă în:
a) Crearea momentului cuplului de forţe de greutate şi respectiv de împingere;
b) Apariţia forţelor de reacţiune ale fluidului perturbat de înclinarea navei;
c) Generarea unei forţe de împingere datorită modificării volumului carenei.
Teoria navei II
TN.62. În cazul unghiurilor mici de înclinare, pentru a nu schimba asieta navei, ambarcarea sau
debarcarea maselor la bordul navei trebuie făcută:
a) Pe verticala centrului de greutate al navei;
b) Pe verticala centrului de carenă;
c) Pe verticala centrului de plutire.
TN.63. În cazul analizei stabilităţii transversale a navei la unghiuri mari de înclinare, metacentrul:
a) Se deplasează pe o curbă descriind un arc de cerc;
b) Descrie o traiectorie cunoscută sub denumirea de evolută;
c) Este practic un punct fix, variaţia poziţiei acestuia nefiind semnificativă.
-80-
TN.68. Diagrama de stabilitate statică a unei nave reprezintă:
a) Curba de variaţie a braţului de redresare sau a momentului de redresare funcţie de unghiul de
înclinare transversală a navei;
b) Curba reprezentând variaţia înălţimii metacentrice în funcţie de unghiul de înclinare transversală a
navei;
c) Curba reprezentând variaţia razei metacentrice în funcţie de unghiul de înclinare transversală a
navei.
-81-
REZISTENȚA LA ÎNAINTARE A NAVEI (RIN)
Bibliografie selectivă
1. Bhattacharyya, R., “Dynamics of Marine Vehicles”, John Wiley & Sons Publishing House, New
York, 1982
2. Betram, V., “Practical Ship Hydrodynamics”, Butterworth Heinemann, Oxford, 2000
3. Crudu, L., “Rezistenţa la Înaintare a Navei” – Note de curs (în format electronic), 2017
4. Kuiper, G., ”Resistance and Propulsion of Ships”, Technical University Delft, 1991
5. Obreja, D., “Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a performanţelor de navigaţie”,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005
6. Obreja, D., Marcu, O., “Proiectarea Preliminarăa Navei – Îndrumar de Lucrări Asistate de
Calculator”, Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos” din Galaţi
6. *** International Towing Tank Conference, “Dictionary of Ship Hydrodynamics”, 2005
7. *** “Principles of Naval Architecture”, J. Randolph Paulling Editor, SNAME, 2009
SUBIECTE
RIN.4. În studiul rezistenţei la înaintare analiza dimensională a pus în evidenţă dependenţa acesteia de:
a) Invarianţii de similitudine Froude şi respectiv Reynolds;
b) Viteza de deplasare a navei şi de coeficientul prismatic longitudinal;
c) Suprafaţa udată a corpului fără considerarea sistemului de valuri proprii.
RIN.5. Froude a emis ipoteza împărţirii rezistenţei hidrodinamice totale la înaintare în:
a) Rezistenţa de val şi rezistenţa de frecare;
b) Rezistenţa reziduă şi rezistenţa vâscoasă;
c) Rezistenţa reziduă şi rezistenţa de frecare.
RIN.6. Principala problemă în evaluarea rezistenţei la înaintare după metoda Froude constă în:
-82-
a) Corectitudinea suprapunerii a două forţe de naturi fizice diferite: potenţială şi respectiv vâscoasă;
b) Evaluarea suprafeţei udate a corpului la numere Froude mari;
c) Calculul rezistenţei de val la valori mari ale numărului Reynolds.
RIN.13. Formularea adimensională a deficitului de viteză din siajul axial al navei reprezintă:
a) Siajul nominal global;
b) Siajul mediu efectiv global;
c) Siajul mediu circumferenţial.
RIN.19. Siajul efectiv se poate deduce experimental prin realizarea testelor de:
a) Elice liberă şi autopropulsie;
b) Rezistenţă la înaintare şi autopropulsie;
c) Măsurare a siajului nominal şi autopropulsie.
-84-
RIN.26. Utilizarea stimulatorului de turbulenţă amplasat în prova modelului navei este necesară
pentru:
a) Instalarea turbulenţei pe modelul corpului navei în aceeaşi zonă ca la prototip;
b) Stimularea apariţiei valului propriu similar cu situaţia de la prototip;
c) Realizarea la model a unor valori ale numărului Reynolds similare cu cele de la prototip.
RIN.29. Sistemul de valuri creat la deplasarea navei la suprafaţa liberă a apei constă în:
a) Valuri ample în zona pupa a căror înălţime depinde de viteza navei;
b) Valuri divergente de prova şi valuri transversale de pupa;
c) Valuri mari în zona prova care pot fi atenuate prin utilizarea bulbului.
RIN.30. “Umerii hidrodinamici” care pot crea creşterea rezistenţei de val reprezintă:
a) Discontinuităţi pe carena navei datorate formei imperfecte sau apărute în construcţie;
b) Prezenţa unor apendici ai navei care nu au o formă profilată hidrodinamic;
c) Existenţa depunerilor pe corpul navei datorate mediului acvatic.
RIN.34. Pentru navele cu forme pline efectul rezistenţei de val se manifestă prin:
a) Creşterea exponenţială a rezistenţei la înaintare odată cu creşterea vitezei;
b) Apariţia unor maxime locale în diagrama rezistenţei la înaintare;
c) Apariţia unui val pupa de mare amplitudine care conduce la apariţia unui câmp puternic perturbat.
RIN.35. Utilizarea bulbului prova este legată de:
a) Micşorarea rezistenţei de val prin modificarea sistemului de valuri proprii;
b) Micşorarea rezistenţei vâscoase prin ataşarea curgerii fluidului la corpul navei;
c) Ameliorarea rezistenţei la înaintare în valuri.
RIN.36. În afara rezistenţei de val o altă componentă rezistenţei hidrodinamice datorată presiunii este:
a) Rezistenţa datorată componentelor tangenţiale la suprafaţa carenei navei;
-85-
b) Rezistenţa de formă cauzată practic de vâscozitatea fluidului;
c) Componenta datorată presiunilor induse pe bolta pupa de funcţionarea propulsorului.
RIN.41. O evaluare realistă a rezistenţei la înaintare pentru nava dotată cu apendici se realizează prin:
a) Utilizarea diagramelor sistematice bazate pe calcule ţinând cont de vâscozitate.
b) Utilizând metode empirice bazate pe experienţa anterioară în proiectare;
c) Efectuarea de probe de bazin, în etape, prin modelarea la scară a apendicilor.
RIN.43. La navigaţia în mare reală rezistenţa adiţională în valuri depinde în principal de:
a) Direcţia şi intensitatea cu care acţionează vântul şi curenţii marini;
b) Starea mării, direcţia de deplasare în raport cu valurile şi viteza navei;
c) Amplitudinile oscilaţiilor de ruliu şi de rotire în plan orizontal (yaw).
RIN.44. Unul din efectele navigaţiei în apă cu adâncime mică se manifestă asupra:
a) Rezistenţei de val datorită modificării traiectoriilor particulelor de fluid;
b) Rezistenţei de frecare datorită accelerării vitezelor particulei de fluid;
c) Rezistenţei aerodinamice datorită modificării suprafeţei prin mărirea pescajului.
RIN.45. În cazul unor rapoarte mici între adâncimea apei şi pescajul navei la viteza critică apare:
a) Un fenomen de sucţiune care conduce la modificarea asietei navei;
b) Un fenomen de accelerare care conduce la apariţia unui sistem periculos de valuri proprii;
c) Un fenomen de ridicare a navei cu implicaţii în stabilitatea transversală a navei.
RIN.48. În metoda de extrapolare bazată pe ipoteza Hughes, pe baza factorului de formă, se transferă
la natură:
a) Numai partea corespunzătoare rezistenţei de val;
b) Numai componenta legată de presiunea vâscoasă;
c) Numai componenta dependentă de numărul Reynolds.
RIN.50. Dintre coeficienţii de fineţe cel care afectează cel mai mult rezistenţa la înaintare este:
a) Coeficientul de fineţe transversal, cM;
b) Coeficientul de fineţe prismatic vertical, cV;
c) Coeficientul de fineţe prismatic longitudinal, cP.
RIN.52. Pentru navele cu forme complexe se utilizează metode hibride carecterizate prin:
a) Evaluare prin teste pe model corelate cu rezultatele seriilor de carene pentru nave cu forme similare;
b) Utilizarea rezultatelor experimentale corectate cu rezultatele date de metoda Holtrop – Mennen;
c) Utilizarea interactivă a rezultatelor experimentale şi a simulărilor numerice.
-87-