Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a) Cilindreea unitară Vs
D 2 Vs = 0.445218971 dm3
Vs S *106
4
b) Cilindreea totală Vt
c) Volumul cilindrului Va
Va = Vs + Vc Va = 0.497597674 dm3
Vs
Vc Vc = 0.052378702 dm3
1
e) Viteza medie a pistonului wp
S *n
wp * 10 3
30 wp = 16,416 m/s
Pe baza acestor valori pot fi stabilite următoarele categorii de motoare:
Motoare lente, cu valori ale lui wp situate în intervalul 4…6 m/s
Motoare de turație medie, pentru valori ale wp de 6…9 m/s
Motoare rapide, la care wp este între 9 și 13 m/s
ψ=S/D ψ = 1.066666667
1
Ψ<1, motoare subpătrate(S<D)
Ψ=1, motoare pătrate(S=D)
Ψ>1, motoare suprapătrate(S>D)
g) Raza manivelei arborelui cotit r
r = S/2
r =43.2 mm
k) Timpul motor (τ) reprezintă partea din ciclul motor care se efectuează într-o
cursă simplă a pistonului.
τ=4 timpi
Calculul procesului de admisie a motoarelor în 4 timpi
o pr = (1,20......1,25)p0 la MAS;
o pr = (1,05......1,15)p0 la MAC rapide.
2
Presiunea gazelor reziduale variază în funcție de turația motorului; pentru un
calcul mai riguros, variația sa se poate aprecia prin relația:
în care:
C ( pr / p0 1.035) *108 / n 2
C = 0.507848569
Tr= 1060 K
3
4400 0.113331948
4600 0.114246076
4800 0.115200831
5000 0.116196214
5200 0.117232225
5400 0.118308864
5600 0.119426131
5700 0.12
γr = vr / vfp
MAC nesupraalimentat……………...0,02-0,05
MAC supraalimentat…………………0,00-0,03
γr = 0,04
Creșterea de temperatură a fluidului praspăt, ΔT. Fluidul proaspăt se
încălzește în contact cu pereții sistemului de admisie și ai cilindrului precum și
datorită gazelor reziduale. Creșterea de temperatură depinde în principal de viteza
fluidului proaspăt, de durata admisiei, de temperatura pereților și a fluidului proaspăt.
În funcție de tipul motorului, ΔT poate avea valorile următoare:
4
MAS cu carburator………0-20 °C
MAC nesupraalimentat…0-20 °C
110 0.0125 * n
T( n ) TN *
110 0.0125 * n
p
în care ΔT este creșterea de temperatură corespunzătoare valorii n a turației
nominale, în relația prezentată n fiind argumentul funcției.
5
ΔT (n)
800
700
600
500
400
300 (delta)T functie de n
200
100
0
0 2000 4000 6000
în care Δpa [bar] este căderea de presiune și se poate deduce din relația lui
Bernoulli:
w2
pa ( 2 a ) * a * 0 *106 MPa
2
în care:
ϕ este coeficientul de reducere a vitezei în secțiunea minimă a sistemului de
admisie (diametrul minim al secțiunii de trecere al supapei de admisie –dc)
ξa este coeficientul de rezistență gazodinamică a sistemului de admisie
raportat la secțiunea minimă a sistemului de admisie;
wa [m/s] reprezintă viteza fluidului proaspăt prin secțiunea minimă a sistemului
de admisie, stabilită pentru viteza maximă a pistonului;
ρ0 kg / m3 - densitatea fluidului proaspăt(ρ0 pentru presiune p0).
( 2 a ) 2.5.....4 =3
ρ0=1,164 kg / m3
6
unde δ = Cpr / Cpfp, iar Cpr și Cpfp sunt căldurile specifice la presiune constantă a
gazelor reziduale, respectiv a fluidului proaspăt; ζ=1 la motoarele cu formarea
exterioară a amestecului, valoare care se poate utiliza, cu aproximație, și la celelalte
motoare.
Ta = 341.7307692 K
în care ϕpu = Δvfp / vfp reprezintă gradul de postumplere sau raportul dintre numărul
de kmoli de fluid proaspăt care pătrunde în cilindru după PME( după terminarea
cursei de admisie) și numărul total de kmoli de fluid proaspăt reținut în cilindru.
Pentru motoarele în patru timpi, la sarcini ridicate ϕpu = 0.08……0.25, valorile fiind
dependente de turație și de perfecțiunea umplerii.
ϕpu = 0,18
εv = 0.938685778
pc pa mc MPa
Ta pc
Tc Ta mc 1 K
pa
În funcție de tipul motorului aceste valori se pot situa între următoarele limite:
7
Exponentul mc reprezintă de fapt o valoare medie pe durata procesului de
comprimare. Valorile exponentului politropic mediu depind de schimbul de căldură
dintre fluidul motor și pereții cilindrului. Dintre toți factorii de influență, ponderea
principală o are turația; la creșterea turației, mc are o creștere importantă. Motoarele
răcite cu lichid au regim termic mai redus decât cele răcite cu aer și, ca urmare, au
valori pentru mc mai mici.
Influența turației poate fi introdusă printr-o relație experimentală de tipul:
A
mc 1.41
n
unde constanta A = 200....250, valorile mari corespunzând motoarelor cu turații
maxime mai reduse.
Alți autori recomandă determinarea exponentului mediu mc pe baza
exponentului adiabatic de comprimare nc. Valorile lui nc se determină, din
nomogramă. Exponentul mc se apreciază pe baza aproximațiilor următoare:
MAS...........................................mc = (nc-0,00).....(nc-0,04);
MAC nesupraalimentate............mc = (nc+0,02)....(nc-0,04).
A = 215
nc = 1,372
mc = 1.372280702
pc = 1.850298124 MPa
Tc = 790.0811749 K
Calculul arderii
Ipoteze de calcul:
8
Variația energiei interne a fluidului motor și efectuarea lucrului mecanic exterior
în timpul arderii sunt efectul căldurii utile măsurate prin coeficientul de utilizare a
căldurii ξz, care ține seama de căldura degajată prin ardere până în punctul z și de
pierderile de căldură aferente.
9
arderea incompletă a combustibililor lichizi cu λ<1:
c 1
vCO2 2 0.21 * Lmin
12 1
1
vCO 2 * 0.21* Lmin
1
h 1
vH 2O 2 * 0.21* Lmin
2 1
1
vH 2 2 0.21* Lmin
1
vN 2 0.79 * * Lmin
[ kmol/kg comb ]
c h
v pa vCO2 vCO vH 2O vH 2 vN 2 0.79Lmin kmol/kg comb
12 2
λ=0.98(din diagrama)
vc = 0.008695652
vCO2 = 0.068287162
vCO = 0.002879505
kmol / kgcomb
vH2O = 0.069617838
vH2 = 0.001382162
vN2 = 0.392783611
vpa = 0.534950278
ζ = 0.48
10
Lmin = 0.507341 kmol aer/ kg comb
c = 0.854
h = 0.142
o = 0.004
în care indicele ‘pa’ reprezintă produsele de ardere, iar indicele ‘i’ – substanțele
inițiale.
0.21(3,76 1) Lmin h / 4 o / 32
pentru λ<1, c
Lmin vc
Valorile lui diferă foarte puțin față de μc și se situează între următoarele limite, după
tipul motorului:
MAS………………………………………………….1,02…..1,12
MAC………………………………………………….1,01…..1,06
μc = 1.05705054
μt = 1.054856289
11
Căldura specifică a fluidului motor. Fluidul motor este constituit dintr-un
amestec de j componente cu participația molară rj, compoziția sa și numărul de kmoli
se consideră cunoscute înainte și după ardere. Expresia căldurii molare specifice la
volum constant este, în general:
Căldurile specifice ale fluidului motor se pot nota C’VMfm după ardere și C’’VMfm,
după ardere.
u = 0,0004
s=0
Hi = 43627.3612 kJ/kg
12
Calculul temperaturii maxime de ardere. Temperatura Tz la sfârșitul arderii
se determină cu ajutorul ecuațiilor de ardere care reprezintă de fapt bilanțul
energetic al procesului respectiv.Temperatura Tz, va fi soluția pozitivă a următoarei
ecuații de gradul doi:
a2 *Tz2 a1 *Tz a0 0
v pa 4959 *103 * z
a0 * (19.67 2.51*103 * Tc ) * (Tc T0 ) (1.99 10.98 * ) * T0
t (57.83 * 1) * (1 r)
MAS.................................................................................................0,85 – 0,95
13
Raportul λz este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de creștere a presiunii
în procesul arderii și se definește ca λz = pz / pc în care pz reprezintă presiunea la
sfârșitul arderii, iar pc este presiunea la sfârșitul comprimării.
λ<1
ξz = 0.9
a2 = 0.001239
a1 = 12.367573
a0 = -45871.818
Tz1 = 2878.792303 K
Tz2 = -12860.69142 K
λz = 3.843544514
pz = 7.111703203 MPa
Calculul destinderii
14
Relațiile de calcul pentru presiunea și temperatura de la sfârșitul cursei de
destindere, pd, respectiv, Td sunt pentru:
Tz
Td K
m d 1
130
md 1.22
n
Td
Tradm K
3
pd
pr
md = 1.242807018
pd = 0.433363037 Mpa
Td = 1666.526332 K
Tr adm = 1086.230451 K
Eroarea = 2.414814597 %
15
Trasarea diagramei indicate
mc
Ss k1
pcx pa * bar
xs x s mc
unde:
comprimare
destindere
λ` = 0,25.....0,3
ardere
s = S / (ε-1)
Legea de variatie a
ϕ [°RAC] Proces de lucru
presiunii
0-180 Admisia p=pa
180-360 Comprimarea p=pcx
Arderea si
360-540 p=pdx
destinderea
540-720 Evacuarea p=pr
ϕ Cos ϕ x p
0 1 0 0.08424235
30 0.866025404 7.299702557 0.08424235
60 0.5 26.136 0.08424235
90 6.12574E-17 49.248 0.08424235
120 -0.5 69.336 0.08424235
150 -0.866025404 82.12429744 0.08424235
180 -1 86.4 0.08424235
195 -0.965925826 85.33313487 0.085536514
210 -0.866025404 82.12429744 0.08964398
225 -0.707106781 76.77101295 0.097304776
240 -0.5 69.336 0.110005921
255 -0.258819045 60.02384357 0.130515749
270 -1.83772E-16 49.248 0.164058265
285 0.258819045 37.66187807 0.2209432
17
300 0.5 26.136 0.322564926
315 0.707106781 15.67698705 0.514230332
330 0.866025404 7.299702557 0.880389173
345 0.965925826 1.877143483 1.466371735
360 1 3.63119E-31 1.850298124
375 0.965925826 1.877143483 5.761095158
390 0.866025404 7.299702557 3.629447935
405 0.707106781 15.67698705 2.23026119
420 0.5 26.136 1.461923789
435 0.258819045 37.66187807 1.037751235
450 3.06287E-16 49.248 0.792516744
465 -0.258819045 60.02384357 0.644236692
480 -0.5 69.336 0.551828001
495 -0.707106781 76.77101295 0.493797556
510 -0.866025404 82.12429744 0.458454219
525 -0.965925826 85.33313487 0.439388057
540 -1 86.4 0.12
570 -0.866025404 82.12429744 0.12
600 -0.5 69.336 0.12
630 -4.28802E-16 49.248 0.12
660 0.5 26.136 0.12
690 0.866025404 7.299702557 0.12
720 1 1.45248E-30 0.12
18
𝑋1 –dupa P.M.E., pentru sfarşitul admisiei
λ` = 0,28
s = 10.16470588
k1 = 44.59215802
k2 = 126.9398934
pmax = 0,9 * pz
5
Presiunea p
Series1
3
0.2209432
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
α [°RAC]
19
Diagrama indicata
7
3 Diagrama indicata
0
0 20 40 60 80 100
pc * 1 1 d 1
m 1
1
p
'
* * 1 1 * 1 * 1 mc 1
I
1 md 1 mc 1
Pentru M.A.C:
LI’=LZZ’+LZ’B-LCA
pc * 1 1 d 1
m 1
1
p
'
* * 1 1 * 1 * 1 mc 1
1 md 1 mc 1
I
pI r pI 'pI (bari)
pI 0 ( pa pr )
0 0.75...1.00
M.A.S.................................φr=0.94÷0.97
21
M.A.C.................................φr=0.92÷0.95
M.A.S.................................6÷14 bari
M.A.C.................................7÷11 bari
LI = 0.471412912 J
pI = 1.058833839 MPa
ΔpI = -0.026818238
ξ0 = 0,75
Φr = 0,97
β = 3.843544514
pI - [MPa]
3
Vs -[ d m ]
n- [rot/min]
NI = 22.39211334 kW
103 * pi * Lmin *
i
H i * 0 * v
22
Hi este puterea calorică a combustibilului;
Benzina ....................... Hi = 43500 [kJ/kg]
Motorina ...................... Hi = 42667 [kJ/Kg]
ρ0 = 1.189 kg/m^3
HI = 43500 kJ/kg
εI = 0.2602400
0 *v
ci 3.6 *103 [g/kWh]
pi * * Lmin
Valorile medii ale consumului specific indicat trebuie să fie cuprinse între
limitele:
M.A.S. .............................................. 178 ÷ 236 (g/CPh)
M.A.C. .............................................. 125 ÷ 170 (g/CPh)
ci = 318.0088979 g/kWh
23
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului
Pe = ηm * pi (bar)
M.A.S............................... pe = 6 ÷ 11 bari
M.A.C............................... pe = 5,5 ÷ 8,5 bari
εm = 0,95
pe = 1.005892147 MPa = 10.05892147 bar
Pe = 85.0900307 kW
Valorile medii ale consumului specific efectiv trebuie să fie cuprinse între
limitele:
24
M.A.C.................................................... Ce = 154 ÷ 166 (g/CPh)
ce = 356.6115693 g/kWh
Pe * ce
Ch [kg/h]
1000
Ch = 30.34408938 kg/h
5. Puterea litrică, PL
Pe
PL [kW/l]
VS * i
PL = 47.779877 kW/l
25