UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE MEDICINĂ, SIBIU

REFERAT
“ANATOMIA ESOFAGULUI”

TEZĂ DE DOCTORAT:

„STENTAREA ESOFAGIANĂ ÎN STENOZELE ESOFAGIENE

BENIGNE”

Doctorand:

HASSAN, NOOR

Conducator Științific:

Prof. Univ. Dr. Dan Sabău

 ANATOMIA ESOFAGULUI

Esofagul (lat.: Oesophagus, grec.: οισοφάγος) este un conduct musculo-membranos, care

are rolul de a transporta bolul alimentar din orofaringe în stomac; este singurul viscer întins pe
trei segmente ale corpului. Dimensiunile esofagului la adult; ele sunt în medie de 25 cm lungime
şi 15-25 mm diametru, cu variaţii în funcţie de: tipul constituţional, gen, factori anatomici,
vârsta.

Imagine nr. 1

Limita superioară care îl separă de hipofaringe, corespunde unui plan orizontal ce trece
anterior prin cartilajul cricoid iar posterior prin vertebra C5, iar limita inferioară, situată la
nivelul cardiei, se proiectează la nivelul vertebrei toracice X sau XI. [1,2]
Topografic, în funcţie de regiunea străbătută şi de raporturile pe care le realizează cu
organele din jur, esofagului i se descriu patru porţiuni distincte [1,2]:
 porţiunea cervicală (6-8 cm) are ca limite planul orizontal care trece prin
vertebrele C6 şi T2;
 porţiunea toracică are ca limite planul orizontal ce trece prin vertebrele T2 şi T10.
Crosa aortei şi vena azygos împart la rândullor esofagul toracic în douā segmente:
supraazygo-aortic şi infraazygo-aortic;
 porţiunea diafragmatică –transhiatală (1 cm), corespunde pasajului esofagian
transhiatal;
  porţiunea abdominală (2-3 cm) reprezintă segmentul intraabdominal al esofagului,
pană la deschiderea sa în stomac.

Imagine nr. 2

Esofagul este caracterizat prin patru constricții care, de la partea superioară sunt
următoarele: constricția cricoidă, constricția aortică, constricția bronșică și constricția
diafragmatică. La îngustare, constricția cricoidă este locul de unire al faringelui cu esofagul;
constricția aortică și constricția bronșică se află în locul în care arcul aortic și bronhia stângă se
încrucișează; și constricția diafragmatică în locul în care orificiul diafragmei este localizat.
Esofagul este înconjurat în partea de sus și partea de jos de două inele musculare: sfincterul
esofagian superior și sfincterul esofagian inferior.
Fiind o structură lungă, esofagul este prezent în relația cu diferite structuri din corpul
uman. Porțiunea cervicală a esofagului este conectată parțial de trahee cu ajutorul grupărilor de
țesuturi conjunctive și prin mușchiul traheoesofagian, și acoperă parțial lobul stâng al tiroidei.
RAPORTURILE ESOFAGULUI

Portiunea cervicala (pars cervicalis)

Anterior traheea.
Posterior muschii prevertebrali si coloana vertebrala.
Lateral lobii tiroidei, nervii laringieni recurenti.
Portiunea toracica (pars thoracica)
- Segmentul supraazygoartic
Anterior traheea (astfel denumit si segment retrotraheal) si originea bronhiei stangi.
Posterior coloana vertebrala
Lateral stanga artera carotida comuna stanga, artera subclavie stanga (portiunea ascendenta).
Lateral dreapta trunchiul brahiocefalic.
- Segmentul subazygoaortic
Anterior pericardul (astfel denumit si segment retrocardic) si noduli limfatici traheobronhici
inferiori.
Posterior separat de coloana vertebrala prin aorta toracica cu arterele intercostale, vena azigos si
hemiazigos, ductul toracic.
Lateral stanga pleura mediastinala cu recesul interaorticoesofagian.
Lateral dreapta pleura mediastinala cu recesul interazygoesofagian.
Portiunea abdominala (pars abdominalis)
Anterior lobul stang al ficatului (scobitura esofagiana).
Posterior diafragma si aorta.
Lateral stanga versantul drept al fornixului gastric.
Lateral dreapta lobul caudat al ficatului.

PERETELE ESOFAGULUI

4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventicea.

Mucoasa:

formeaza pliuri longitudinale ce permit distensia mucoasei esofagiene la trecerea bolului

alimentar
-formata din 3 componente: epiteliu de acoperire, corion si musculara mucoasei

Epiteliu de acoperire - epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat, gros, dispus pe

aproximativ 25 randuri

-turnover rapid: 3-4 zile

Corionul - tesut conjunctiv lax infiltrat cu limfocite

-contine vase sanguine mici, vase limfatice si nervi

-contine glande mucoase in portiunea inferioara(glande esofagiene superficiale), acestea secreta

mucus neutru cu rol de lubrifiere pt trecerea bolului alimentar

Musculara mucoasei - strat subtire de muschi neted interpus intre mucoasa si submucoasa

-contine fibre muscular netede dispuse in 2 planuri: intern-circular, extern – longitudinal.

Imagine nr. 3

Submucoasa:
- contine tesut conjunctiv dens bogat in fibre elastic

- se gasesc vase sanguine si vase limfatice

-contine pe toata lungimea mucoasei glande mucoase(glande esofagiene propriu zise).Acestea

secreta mucus(lubrefiaza suprafata epiteliului si favorizeaza alunecarea bolului alimentar) si
lizozimi (enzima cu rol bactericid)

-contine plexul nervos Meissner format din microganglioni, fibre amielinice simpatice si
parasimpatice cu rol in reglarea secretiilor glandular

Tunica musculara:

-formata din fibre muscular striate in portiunea proximala si netede in portiunea distal. Fibrele
musculare sunt dispuse in 2 straturi: intern-circular si extern-longitudinal. Intre cele 2 straturi :
plexul mienteric Auerbach(contine microganglioni vegetative si fibre amielinice simpatico si
parasimpatice cu rol in reglarea peristaltismului.

Tunica externa – adventice:

Cu exceptia esofagului abdominal care este invelit de seroasa. Adventicea- strat de tesut
conjunctiv lax care se continua fara delimitare neta cu tesut conjunctiv din jur. Seroasa-strat de
tesut conjunctiv lax acoperit la exterior de mezoteliul peritoneal.

VASCULARIZAȚIA ESOFAGULUI

Arterele provin din surse diferite in functie de regiunea traversata de esofag. Esofagul
cervical este vascularizat de ramuri din artera tiroidiana inferioara. La esofagul toracic,
sangele ajunge prin ramuri din arterele bronhice si intercostale, la care se adauga superior
ramuri descendente din artele gatului si inferior ramuri ascendente din arterele diafragmatice.
Esofagul abdominal este irigat de arterele diafragmatice inferioare si artera gastrica stanga.
 Imagine nr. 4

Majoritatea venelor formeaza plexul venos periesofagian drenat de vena tiroidiana

inferioara in regiunea cervicala, vena azygos, hemiazygos, venele bronhice si diafragmatice
in regiunea toracica si sistmul venos gastric, in special de vena gastrica stanga in regiunea
abdominala.
Vasele limfatice sunt drenate de sus in jos in ganglionii limfatici jugulari, traheo-
bronhici, mediastinali posteriori, gastrici si celiaci.

INERVAȚIA ESOFAGULUI:

Inervatia extrinseca este realizata de plexul periesofagian, alcatuit din fibre simpatice
din ganglionii simpatii toracali si plexul periaortic si parasimpatice din nervul vag si
ramurile laringiene recurente.
Inervatia intrinseca este realizata de plexul nervos mienteric Auerbach si plexul nervos
submucos Meissner.
 BIBLIOGRAFIESELECTIVĂ

1. Papilian: Anatomia omului. Splahnologia. Ediţia a Xa.

2. Cezar Th. Niculescu: Anatomia funcţională a toracelui -Editura Univ. ”Carol Davila”
Bucureşti 2001;
3. Ion Albu, Radu Georgia: Anatomie topografică -Editura All. Bucureşti 1998;
4. Siegel RL, Miller KD, Jemal A. Cancer statistics, 2016. CA Cancer J Clin 2016;66:7-30.
10.3322/caac.21332 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

5. NCCN Clinical Practice Guidelines in Oncology: Esophageal and Esophagogastric Junction

Cancers. 2013. Available online: http://www.isesnet.org/wp-content/uploads/2013/02/NCCN-
esophagus-2012.pdf

6. Sjoquist KM, Burmeister BH, Smithers BM, et al. Survival after neoadjuvant chemotherapy or
chemoradiotherapy for resectable oesophageal carcinoma: an updated meta-analysis. Lancet
Oncol 2011;12:681-92. 10.1016/S1470-2045(11)70142-5 [PubMed] [CrossRef] [Google
Scholar]

7. van Hagen P, Hulshof MC, van Lanschot JJ, et al. Preoperative chemoradiotherapy for
esophageal or junctional cancer. N Engl J Med 2012;366:2074-84. 10.1056/NEJMoa1112088
[PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

8. Atkins BZ, Shah A, Hutcheson K, et al. Reducing hospital morbidity and mortality following
esophagectomy. Ann Thorac Surg 2004;78:1170-6. 10.1016/j.athoracsur.2004.02.034 [PubMed]
[CrossRef] [Google Scholar]

9. Bedenne L, Michel P, Bouche O, et al. Chemoradiation followed by surgery compared with

chemoradiation alone in squamous cancer of the esophagus: FFCD 9102. J Clin Oncol
2007;25:1160-8. 10.1200/JCO.2005.04.7118 [PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]

10. Chang AC, Ji H, Birkmeyer NJ, et al. Outcomes after transhiatal and transthoracic
esophagectomy for cancer. Ann Thorac Surg 2008;85:424-9. 10.1016/j.athoracsur.2007.10.007
[PubMed] [CrossRef] [Google Scholar]
11. https://www.researchgate.net/figure/Illustrates-the-three-parts-of-esophagus-on-basis-of-
anatomy-cervical-thoracic-and_fig1_301702784; Image nr. 1, 15.10.2020, 09:00
12. https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-28776-8_25, Image nr. 2, 15.10.2020
09:10
12. https://www.mypathologyreport.ca/esophagus-adenocarcinoma, Image nr. 3, 15.10.2020,
09:15
13. https://newsmed.ro/esofagul-notiuni-de-anatomie-si-fiziologie, Imagine nr. 4, 15.10.2020,
09:20