Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GrileProbleme ESN V7
GrileProbleme ESN V7
1
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
9. Conform dinamicii corpului solid orice punct de pe suprafata Pamantului are aceeasi
viteza unghiulara de rotatie ωt dispusa pe o axa:
a) paralela;
b) perpendiculara;
c) secanta;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
2
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
d) 24 ore;
21. Care din metodele de mai jos nu este o metoda de transformare a giroscopului in
girocompas:
a) metoda pendulara;
b) metoda electromagnetica;
c) metoda vaselor comunicante;
d) metoda oscilatiilor neamortizate?
22. Realizarea unei precesii axei principale, cu o viteza egala cu ω vz , va determina axa
giroscopului sa ramana in planul:
a) orizontului;
b) meridianului;
c) orizontului adevarat;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
24. Viteza liniara a polului giroscopului, in cazul metodei pendulare, are sensul spre:
a) spre vest cand axa principala este inclinata deasupra planului orizontului;
b) spre est cand axa principala este inclinata sub planului orizontului;
c) spre est cand axa principala este inclinata deasupra planului orizontului;
3
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
d) spre vest cand axa principala este inclinata sub planului orizontului.
26. Viteza V3, (in cazul metodei vaselor comunicante) ce apare ca urmare a vitezei
unghiulare de precesie ωp dupa axa OZ, are sensul spre:
a) est sau vest;
b) numai spre est;
c) numai spre vest;
d) spre nord.
27. In cazul oscilatiilor neamortizate ale giroscoapelor, analiza grafica a acestora este:
a) un cerc in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
b) o elipsa in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
c) o spirala in care V1, V2, si V3 au sensurile corespunzatoare;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
4
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
32. Amortizarea oscilatiilor girocompaselor are la baza crearea unei precesii suplimentare
cu un astfel de sens incat se:
a) accelereaza intrarea in meridian a axului principal si franeaza pe timpul iesirii;
b) accelereaza iesirea din meridian a axului principal si franeaza pe timpul intrarii;
c) accelereaza intrarea in planul primului vertical a axului principal si accelereaza si
pe timpul iesirii;
d) accelereaza intrarea in meridian a axului principal si accelereaza si pe timpul
iesirii.
5
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
6
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
50. Corectia corespunzatoare eliminarii erorii de viteza prin folosirea corectorului automat
al erorii de viteza presupune fixarea distantei dintre cele doua discuri care este:
a) proportionala cu viteza navei;
b) proportionala cu tangenta longitudinii;
c) invers proportionala cu cosinusul latitudinii;
d) toate variantele a), b) si c).
51. Discul O1 (parte a corectorului automat al erorii de viteza) cuplat solidar cu axul zz al
girocompasului este:
7
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
a) elementul sensibil;
b) elementul complex;
c) elementul traductor;
d) elementul invers.
56. Conditia trecerii aperiodice a axului girocompasului in noul meridian este urmatoarea:
a) perioada oscilatiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
egala cu perioada pendulului gravitational
b) perioada oscilatiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
mai mare ca perioada pendulului gravitational
c) perioada oscilatiilor amortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
mai mica ca perioada pendulului gravitational
d) perioada oscilatiilor neamortizate ale girocompasului la latitudinea de calcul sa fie
egala cu perioada pendulului gravitational
8
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
9
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
b) vitezei navei;
c) longitudinii;
d) oscilatiilor campului magnetic al navei.
10
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
78. Centrarea girosferei cu doua bobine si perna de mercur are avantajul ca:
a) permite utilizarea girocompaselor in zone de navigatie grele;
b) permite o gama larga a temperaturii lichidului de sustinere;
c) nu necesita realimentare;
d) nu exista o astfel de centrare.
11
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
b) electrodul ecuatorial;
c) electrodul polar inferior;
d) condensator.
83. In cazul sistemului de urmarire cu traductor rezistiv puntea Wheatstone este echilibrata
cand:
a) sfera de urmarire este in urma girosferei;
b) sfera de urmarire este sincronizata cu girosfera;
c) sfera de urmarire este inaintea girosferei;
d) nava este la drum.
85. In cazul sistemului de urmarire cu traductor rezistiv, la giratia navei in sens invers,
diferenta de potential se inverseaza, iar motorasul de urmarire:
a) se roteste in sens invers;
b) se roteste in acelasi sens;
c) motorasul nu actioneaza in nici un fel;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
87. Datorita faptului ca nu toti coeficientii ecuatiei caracteristice sunt pozitivi (in cazul
sistemului de transmisie sincrona cu selsine in regim de indicator):
a) functionarea selsinului este instabila;
b) functionarea selsinului este stabila;
c) functionarea selsinului este reglabila;
12
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
88. Selsinele in regim de indicator dezvolta cupluri de sincronizare mai mari la unghiuri de
dezacord mici cu cat:
a) cuplul sincronizant specific este mai mic;
b) cuplul sincronizant specific este mai mare;
c) cuplul sincronizant specific nu are nici o influenta;
d) cuplul sincronizant specific ramane constant o perioada mai lunga de timp.
92. Elementele ce difera, ca constructie, intre inregistratorul cu cama si cel cu tambur sunt:
a) bratul penitei de drum;
b) ghidaje;
c) cama;
d) carucior;
e) biela;
f) tambur colector;
g) resort;
h) motoras de timp.
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+d)+e)+f)+g)+h);
13
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
b) a)+b)+c)+e)+g);
c) a)+c)+e)+f)+g);
d) a)+b)+c)+e)+h).
14
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
d) trapez.
15
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
a) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g);
b) a)+b)+c)+e)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+g);
d) b)+c)+d)+e)+f)+g).
105. Repetitoarele de relevare ale girocompasului KURS-IV difera de cele de drum prin:
a) sistemul de fixare;
b) cerc azimutal pentru citirea relevmentelor prova;
c) geamul de protectie;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
16
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
117. In cazul regimurilor „AUTOMAT” si „URMARIRE” (al unui pilot automat PID)
instalatia automata de guvernare:
a) este un sistem automat cu circuit deschis;
b) dispune de reactie inversa;
c) marimea de intrare este aplicata unui comparator diferential la care se aplica si
marimea de intrare;
d) este un sistem automat cu circuit inchis.
17
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
120. Regimul „URMARIRE” (al unui pilot automat PID) se deosebeste de regimul
„AUTOMAT” (al unui pilot automat PID) prin faptul ca:
a) marimea de intrare este introdusa de timonier;
b) marimea de iesire este introdusa de timonier;
c) marimea de comparatie este introdusa de timonier;
d) nici una din variantele a), b) sau c).
121. In regimul „MANUAL” al unui pilot automat PID instalatia de guvernare este:
a) un sistem automat cu circuit inchis;
b) un sistem automat cu circuit deschis;
c) un sistem semiautomat cu circuit inchis;
d) un sistem semiautomat cu circuit deschis.
124. In compunerea unei scheme corespunzatoare unui pilot automat PID intra urmatoarele
componente:
a) repetitorul giro;
b) traductorul proportional;
c) elementul de integrare;
d) elementul de adaptare;
e) elementul de sumare;
f) comparatorul diferential;
g) amplificatorul.
raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+e)+g);
b) a)+b)+d)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) nici una din variantele a), b) sau c).
18
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
19
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
136. Blocul de alarma „B” al pilotului automat „ANSCHUTZ” are rolul de a genera:
a) semnale de alarma acustice si luminoase cand eroarea de drum depaseste valoarea
aleasa din butonul interior „calibrare alarma”;
b) semnale de alarma acustice si luminoase cand apar defectiuni care modifica
valorile tensiunilor de alimentare;
c) trei semnale auxiliare care au rolul de a anula componenta integrativa;
d) nici una dintre variante.
137. Semnalul sonor de alarma in cazul blocului de alarma „B” al pilotului automat
„ANSCHUTZ” se poate opri prin apasarea butonului:
a) „no alarm” ;
b) „reset alarm”;
c) „alarm off”;
20
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
d) „end alarm”.
138. Schema blocului de alarma „B” al pilotului automat „ANSCHUTZ” mai semnalizeaza
si:
a) lipsa tensiuni principale de alimentare;
b) disparitia tensiunii de +15V stabilizata;
c) disparitia tensiunii de +5V stabilizata;
d) disparitia tensiunii releelor;
e) disparitia tensiunii lampii;
f) disparitia tensiunii de -15V stabilizata;
g) disparitia tensiunii de -5V stabilizata;
Raspunsul corect este:
a) a)+b)+c)+d)+e);
b) a)+b)+c)+f)+g);
c) a)+b)+c)+d)+e)+f);
d) a)+b)+c)+d)+e)+f)+g).
21
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
a) „sleep alarm”;
b) „alarm cal”;
c) „silance alarm”;
d) nu exista un astfel de potentiometru.
22
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
23
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
24
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
c) b)+c)+d)+f)+g)+h);
d) b)+d)+e)+f)+g)+h).
164. Alegeti varianta corecta privind factorii ce influenteaza propagarea ultrasunetelor in
apa de mare.
a) temperatura, salinitatea , adancimea;
b) temperatura, starea marii, salinitatea;
c) salinitatea , starea marii, adancimea;
d) temperatura, adancimea, starea marii.
165. Operatiile ce se executa in vederea punerii in functiune a sondelor ultrason sunt:
a) alegerea domeniului de masura;
b) remagnetizarea vibratorului de receptie(Nel 7);
c) alimentarea sondei;
d) punerea comutatoarelor de alimentare pe pozitia zero;
e) verificarea vizuala a blocurilor sondei;
f) citirea adancimii;
g) punerea potentiometrului pentru reglarea amplificarii in pozitie medie;
h) executam notarea operativa;
25
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
170. Latimea ecogramei Lmax= 300mm.Care este viteza corecta a penitei de inregistrare ,
pe gama de adancime 0-150m, cunoscand viteza de propagare c= 1500m/s
a) v = 1,5m/s;
b) v = 2,5m/s;
c) v = 0,5 m/s;
d) v = 1m/s.
171. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei penita de inregistrare a
inregistratorului de adancime cu inscriere liniara s-a deplasat pe ecograma pe o distanta de
100mm.
Stabiliti care este adancimea inregistrata avand in vedere ca viteza penitei V= 1,5m/s, iar
viteza de propagare a ultrasunetelor este c= 1500 m/s .
a) H = 40 m;
b) H = 60 m;
c) H = 50 m;
d) H = 70 m;
172. Alegeti varianta corecta pentru numarul de rotatii al scalei de antrenare a curelei
penitei de inregistrare, stiind ca raza rolei este R= 47,77 mm, gama de adancime este 0-
150m , latimea ecogramei este L max = 300mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c= 1500m/s.
a) N = 300rot/ min;
b) N = 250 rot/ min;
c) N = 350 rot/ min;
d) N = 200 rot/ min.
173. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei, discul indicatorului de adancime
analogic s-a rotit cu un unghi a= 1500, turatia discului pe gama de adancime
corespunzatoare este de 300rot/min.Ce adancime se citeste pe scala stiind ca viteza de
propagare este c= 1500m/s
a) 62,5m;
b) 125m;
c) 50m;
d) 100m.
174. Latimea ecogramei L= 300mm.Ce viteza trebuie sa aiba penita de inregistrare pentru
a inscrie o adancime maxima de 150m , avand in vedere ca viteza de propagare este
c=1500m/s
a) V=1,0m/s;
b) V=1,5m/s;
c) V=2m/s;
d) V=2,5m/s
175. Din momentul emisiei pana in momentul receptiei penita de inregistrare a
inregistratorului de adancime s-a deplasat pe ecograma pe o distanta de 100mm .Ce
adancime se citeste avand in vedere ca viteza penitei V= 1,5 m/s iar viteza de propagare a
ultrasunetelor este c= 1500m/s
a) 100m;
b) 75m;
c) 50m;
d) 25m.
176. Ce viteza de rotatie [in rot/min] trebuie sa aiba rola de antrenare a curelei penitei de
inregistrare care are raza R= 47,77 mm, pentru a masura o adancime maxima de 150m ,
stiind ca latimea ecogramei este de 300 mm, iar viteza de propagare a ultrasunetelor
c=1500 m/s
a) N0=300rot/min;
b) N0=350rot/min;
26
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
c) N0=375rot/min;
d) N0=275rot/min.
177. Stabiliti care procedura de exploatare a sondei ultrason UNITRA este corect?:
a) Procedura 1
- se deschid blocurile sondei;
- se controleaza existenta hartiei de inregistrare;
- se controleaza becurile de iluminare, semnalizare si sigurantele de protectie;
- se pune intrerupatorul de alimentare pe pozitia intrerupt sau deschis;
- se pune potentiometrul de reglare a amplificarii pe pozitie medie;
- se sincronizeaza repetitorul;
- se verifica pozitia de inregistrare;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor din harta;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se fixeaza la indicatorul digital adancimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimenteaza indicatorul digital;
- se citeste adancimea pe scala corespunzatoare gamei alese;
- daca nu este nevoie se opreste inregistrarea;
b) Procedura 2
- se verifica pozitia intrerupatorului de alimentare sa fie pe pozitia „oprit” (intrerupt);
- se deschid blocurile sondei si se verifica integritatea legaturilor si contactelor
electrice;
- se controleaza existenta becurilor de iluminare, semnalizare si a sigurantelor de
protectie;
- se verifica existenta hartiei de inregistrare si a penitei;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor din harta;
- se pune potentiometrul „amplificare” pe pozitia medie;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se regleaza linia zero;
- se traseaza linia „notare operativa”;
- se inscrie data, ora, punctul navei;
- se fixeaza adancimea pentru semnalizare la indicatorul digital;
- se alimenteaza indicatorul digital;
- daca nu este necesara inregistrarea se opreste inregistrarea;
- se citeste adancimea la indicatorul inregistrator;
c) Procedura 3
- se deschid blocurile sondei;
- se controleaza existenta hartiei de inregistrare;
- se controleaza becurile de iluminare, semnalizare si sigurantele de protectie;
- se pune intrerupatorul de alimentare pe pozitia intrerupt sau deschis;
- se pune potentiometrul de reglare a amplificarii pe pozitie medie;
- se sincronizeaza repetitorul;
- se verifica pozitia de inregistrare;
- se alege gama de adancimi corespunzatoare adancimilor indicate de loch;
- se alimenteaza blocul de inregistrare;
- se fixeaza la indicatorul digital adancimea la care sonda sa semnalizeze;
- se alimenteaza girocompasul;
- se citeste adancimea la inregistratorul girocompasului;
- daca nu este nevoie se opreste inregistrarea;
d) Procedura 4
27
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
28
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
al lochului hidrodinamic reduce erorile de viteza prin micsorarea diferentei dintre viteza
reala a navei si cea indicata la loch pentru incadrarea acesteia in limitele stabilite.
185. Regulatorul de turatie al lochului are scopul de a mentine constanta viteza de rotatie a
motorasului de timp bazat pe principiul egalizarii:
a) vitezelor tangentiale ale;
b) vitezelor unghiulare ale;
c) vitezelor;
d) vitezelor variabile;
motorului de timp si a mecanismelor de orologerie.
186. Stabiliti care propozitie este adevarata:
a) lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei fata de apa;
b) lochul magnetohidrodinamic indica viteza navei deasupra fundului;
c) lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe fluvii
si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe mare;
d) lochul magnetohidrodinamic indica viteza fata de apa cand nava se deplaseaza pe mare
si viteza deasupra fundului cand nava se deplaseaza pe ape interioare.
187. Lochul hidrodinamic LG-4(6) are in componenta urmatoarele:
a) sistem hidraulic;
b) aparatul central;
c) tabloul de pornire si control;
d) tabloul de distributie;
e) repetitorul de viteza;
f) repetitorul de viteza si de distanta parcursa;
g) convertizorul.
a) Procedura 1
- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
29
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
b) Procedura 2
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- dupa iesirea navei in mare se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei
apoi dupa coborarea spadei se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;
c) Procedura 3
- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la spalator pentru a verifica daca exista apa de mare;
- se aeriseste instalatia apoi se inchid robinetii de aerisire;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor;
d) Procedura 4
30
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
- se lasa spada lochului la apa prin deschiderea valvulei apoi dupa coborarea spadei
se inchide valvula;
- se deschid robinetii de la dispozitivul cu robineti;
- se aeriseste instalatia de apa calda, apoi se inchid robinetii de racire de la
girocompas;
- se aeriseste traductorul hidraulic;
- se verifica valorile corectorilor “a” si “b” sa fie pe pozitia determinata la ultima
compensare;
- se controleaza blocurile instalatiei verificand: existenta becurilor de iluminare si
semnalizare; existenta sigurantelor de protectie; sa nu existe cabluri deteriorate, contacte
imperfecte etc.;
- se pun comutatoarele pe pozitia intrerupt sau oprit;
- se cupleaza comutatoarele de alimentare a lochului;
- se controleaza pozitia zero a indicatorului de viteza, daca nu este se regleaza din
corectorul “c” prin reglarea tijei traductorului;
- se verifica turatia motorului de timp;
- se sincronizeaza repetitoarele de distanta parcursa;
- se inchide treptat robinetul de egalizare a presiunilor.
190. Printre regulile de exploatare ale lochurilor putem aminti:
a) verificarea la viteza minima si maxima in mare libera;
b) masurarea rezistentei de izolatie;
c) curatarea traductoarelor cu hartie abraziva sau diferiti solventi ;
d) ridicarea spadei lochului in porturi.
191. O nava se deplaseaza cu viteza de 18 Nd. Stabiliti care este forta dinamica cu care
actioneaza tija traductorului , stiind ca suprafata membranei este S = 40,35 cm2 , densitatea
apei de mare P= 1,0618g/cm3 iar coeficientul k= 0,75 la v= 18Nd.
a) Fd = 200,5 N;
b) Fd = 266,28 N;
c) Fd = 100,5 N;
d) Fd = 130 N.
192. Stabiliti forta dinamica cu care actioneaza tija traductorului lochului asupra parghiei
principale cunoscand : coeficientul K = 0,691; densitatea apei de mare la t = 150 C , P=
1,0285 g/ cm3 si suprafata membranei S = 65, 92 cm2 , viteza navei este V = 16 Nd
a) Fd = 250 N;
b) Fd = 150 N;
c) Fd = 100 N;
d) Fd = 200N.
193. Stabiliti ce viteza indica lochul hidrodinamic, cunoscand forta dinamica cu care
actioneaza tija traductorului Fd = 300N, densitatea apei de mare P= 1,02512 g/cm3 la
temperatura de 150C, salinitate 3% , suprafata membranei este S= 62,8cm2 iar k = 0,78 la
viteza navei.
a) v= 16 Nd;
b) v= 18Nd;
c) v = 21 Nd;
d) v= 25 Nd.
194. O nava cu loch Doppler acustic la bord se deplaseaza cu viteza v = 18 Nd , frecventa
oscilatiilor emise fe=30KHz, viteza de propagare c = 1500m/s. Stabiliti frecventa Doppler
corecta , stiind ca suprafata de reflexie este in prova.
a) fD= 0,36 kHz;
b) fD = 1,2 kHz;
c) fD = 3kHz;
d) fD= 5kHz .
31
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
195. Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Care frecventa Janus
receptionata este corecta stiind ca: viteza navei v = 20Nd; viteza de propagare c = 1500 m/s
; fe = 400 KHz, unghiul sub care se emite a = 600
a) ∆fD = 10,33 KHz;
b) ∆fD = 5,49 KHz;
c) ∆fD = 7,67 KHz;
d) ∆fD = 0,547KHz.
196. Lochul Doppler masoara asa numita frecventa Janus. Stabiliti care este viteza navei
daca frecventa Janus receptionata este ∆fD = 3,704 KHz stiind ca se emit oscilatii ultrason
cu frecventa fe = 300 KHz, viteza de propagare c = 1500 m/s, unghiul de inclinare a
emitatorilor fiind 600.
a) v = 18 Nd;
b) v = 3 cab/min;
c) v = 9,26 m/s;
d) v = 15 Nd.
197. Traductorul unui loch Doppler ultrason emite pe frecventa de 30KHz, nava se
deplaseaza cu viteza V=18Nd, viteza de propagare a ultrasunetelor c = 1500m/s. Calculati
frecventa Doppler. Directia de emisie este spre prova navei.
fD = fr - fe
a) fD=0,52KHz;
b) fD=0,37KHz;
c) fD=0,98KHz;
d) fD=0,17KHz.
32
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
204. Indiferent daca nava se afla in asieta dreapta sau nu, axele:
a) longitudinale;
b) verticale;
c) transversale;
d) toate variantele a), b) si c).
sunt cuprinse in planul orizontului, pentru sistemul rectangular legat de roza compasului
magnetic.
33
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
210. In cazul actiunii campului magnetic temporar asupra compasului magnetic instalat la
bord putem spune ca:
a) marimea fortelor variaza functie de locul instalarii compasului la bord;
b) marimea fortelor se modifica odata cu schimbarea pozitiei geografice a navei ;
c) la schimbari de drum cele trei componente date de componenta verticala a
magnetismului terestru raman constante;
d) toate variantele a), b) si c).
211. Actiunea campului magnetic permanent al navei asupra compasului este materializata
prin intensitatea acestuia,:
a) perpendiculara;
b) tangenta;
c) paralela;
d) secanta;
la linia de camp magnetic ce trace prin centrul rozei.
213. Stabiliti care sistem de ecuatii, din cele scrise mai jos, reprezinta ecuatiile lui
Poisson-Smith:
a)X`=X +aX +bX + cX + P
Y` = Y + dY + eY + fY + Q
Z` = Z + gZ + hZ + kZ + R
34
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
214. Stabiliti care sistem de ecuatii din cele scrise mai jos , reprezinta ecuatiile lui Poisson-
Smith:
35
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
36
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
37
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
d) suportul regletelor.
240. Procedeul de compensare a deviatiilor compasurilor magnetice prin metoda observarii
deviatiilor este cunoscut sub numele de procedeul lui:
a) Airy;
b) Boulen;
c) Mercator;
d) Gauss.
241. Dupa orientarea navei pe drumul magnetic in cazul procedeului de luare a drumurilor
magnetice cu aliniamente pentru compensarea deviatiilor compasului magnetic se asteapta
5-10 minute pentru:
a) stabilizarea magnetismului temporar al navei;
b) eliminarea erorii de histerezis;
c) eliminarea erorii de antrenare a rozei in lichid;
d) toate variantele a), b) si c).
242. In cazul compensarii deviatiilor compasului magnetic prin procedeul de luare a
drumurilor magnetice dupa indicatiile girocompasului:
a) schimbarile de drum ale navei se fac cu viteza minima;
b) schimbarile de drum ale navei se fac cu unghi mic la carma;
c) se introduc la elementele la corectorul automat al erorii de viteza, daca girocompasul are
asa ceva;
d) toate variantele a), b) si c).
243. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica CλH:
a) efectul derivator al fortei CλH este anulat in orice situatie prin efectul bobinei de
inductie;
b) reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea sau
departarea magnetului transversal;
c) reducerea la jumatate a deviatiei magnetice in drum opus se face prin apropierea
electromagnetului transversal;
d) toate variantele a), b) si c).
244. Compensarea deviatiei produsa de forta magnetica BλH cu magneti permanenti:
a) este anulata in orice situatie de efectul bobinei de inductie;
b) reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270° se face prin apropierea sau departarea
magnetului longitudinal;
c) reducerea la jumatate a deviatiei pentru Dm=270° se face prin apropierea sau departarea
electromagnetului longitudinal;
d) nici una din variantele a). b) sau c).
245. Compensarea componentei cZ a fortei magnetice BλH:
a) se realizeaza cu ajutorul unor bare de fier moale;
b) se realizeaza cu ajutorul „compensatorilor de latitudine”;
c) se realizeaza cu ajutorul barelor Flinders;
d) oricare din variantele a), b) sau c).
246. Procedeele de instalare al barelor Flinders la bordul navelor sunt:
a) prin masurarea parametrului c;
b) la traversarea ecuatorului magnetic;
c) prin procedeul Thomson;
d) toate variantele a), b) si c).
247. Procedeul de instalare al barelor Flinders, pentru compensarea componentei cZ a
fortei magnetice, la traversarea ecuatorului magnetic:
a) este foarte precis;
b) asigura compensarea definitiva a fortei magnetice;
c) trebuie refacut dupa reparatiile capitale ale navei;
d) toate variantele a ), b) ?i c).
38
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
39
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
b) numai cu magneti permanenti pentru navele care executa deplasari pe distante mari;
c) cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care
naviga intr-o zona de navigatie restransa;
d) cu magneti permanenti si compensatori de latitudine (bare Flinders) pentru navele care
executa deplasari pe distante mari.
257. Intocmirea tablei de deviatii prin compararea drumurilor:
a) se aplica daca la nava exista girocompas;
b) se aplica daca la nava exista compas magnetic la care deviatiile magnetice sunt
cunoscute;
c) procedeul se executa prin orientarea navei succesiv din 10° in 10°;
d) toate variantele a), b) si c).
258. Giratiile, cu unghi mic la carma, executate de nava in cazul intocmirii tablei de
deviatii prin compararea drumurilor au rolul:
a) de a nu permite aparitia erorilor de viteza;
b) de a nu permite aparitia erorilor balistice;
c) de a nu permite aparitia erorilor de histerezis magnetic;
d) toate variantele a), b) si c).
259. In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
a) sunt necesari trei observatori;
b) in cazul in care un observator nu a reusit sa faca o citire procedeul se reincepe;
c) se executa cu treceri succesive din 10° in 10°;
d) inscrierea deviatiilor in tabel se face cu semnul rezultat din grafic.
260. In cazul intocmirii tablei de deviatii prin compararea drumurilor cu girocompasul:
a) in cadrul practic al procedeului, se executa giratii ale navei cu carma bandata;
b) graficul curbelor deviatiilor pentru giratiile din tribord si babord au forma unei spirale;
c) in tabla de deviatii se trec valorile deviatiilor din 20° in 20°;
d) nici una din variantele a), b) si c).
261. Procedeele de intocmire a tablei de deviatii prin compararea drumurilor sunt:
a) prin compararea drumurilor cu girocompasul;
b) prin folosirea unui compas magnetic la care trebuie aflate deviatiile;
c) prin folosirea giroscopului;
d) toate variantele a), b) si c).
262. Intocmirea tablei deviatiilor prin compararea relevmentelor:
a) se aplica la navele ce nu au girocompas;
b) se aplica la navele ce nu au compas magnetic la care sa se cunoasca deviatiile;
c) foloseste ca reper un astru;
d) foloseste un reper de navigatie;
263. In formularul foii de observatii folosita in procedeul de comparare a relevmentelor
compas cu cele magnetice la un reper de navigatie apar:
a) Dc (drumul compas);
b) Rp (relevmentul prova);
c) Rm (relevmentul magnetic);
d) Dm (drumul magnetic).
264. Procedeul de intocmire a tablei de deviatii prin compararea relevmentelor la Soare:
a) este mai putin precis datorita erorii de paralaxa;
b) necesita trei observatori;
c) trebuie sa inceapa imediat dupa rasaritul Soarelui;
d) toate variantele a), b) si c).
265. Intocmirea tablei de deviatii prin calcul pe baza coeficientilor A, B, C, D si E:
a) se aplica cand se poate orienta nava pe directii cardinale;
b) se aplica cand se poate orienta nava pe directii intercardinale;
c) necesita cunoasterea coeficientului deviatiei de banda;
40
TESTE GRILĂ ESIN – EXAMENUL DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE 2004
41