Etapele/secvenţele

Tipul lecţiei Exemplificare

lecţiei
momentul (re)stabilirea ordinii, prezenţa, asigurarea/pregătirea celor necesare pentru desfăşurarea
organizatoric activităţii (cărţi, caiete, fişe de lucru, jetoane, planşe, obiecte, instrumente de scris etc.
verificarea temei pe care au avut-o elevii de realizat acasă, discutarea anumitor elemente
ale acesteia, precum şi a conţinuturilor asimilate anterior de către elevi; de exemplu, la
clasa a IV-a, se pot discuta câteva dintre compunerile gramaticale (conţinând verbe care
exprimă acţiunea, starea, existenţa) pe care le-au realizat elevii (cu titlul De-a v-aţi
ascunselea cu verbul) – elemente pozitive/negative în propriile creaţii şi în cele ale
colegilor; ulterior, se actualizează, prin conversaţie sau printr-un joc didactic (Acvariul,
(re)actualizarea
Elevul-profesor etc. – în care elevii sunt cei care formulează întrebările privitoare la un
cunoştinţelor asimilate
anumit subiect), cunoştinţele elevilor despre verb: definiţie, exemple de verbe, tipuri de
anterior
verbe în funcţie de ceea ce exprimă, exemple de contexte în care sunt folosite diferite
tipuri de verbe, numărul şi persoana verbului, exemple care să ilustreze aceste categorii
gramaticale; se pot realiza, de asemenea, exerciţii de identificare a verbelor în contexte
date de către cadrul didactic sau pe fişe de lucru realizate de către elevi (la solicitarea
cadrului didactic, în ziua anterioară), de completare a unor enunţuri lacunare cu verbele
corespunzătoare;
valorificarea unui element (imagine, ghicitoare, povestire, înregistrare audio/video, joc,
obiect etc.) care să atragă atenţia elevilor (urmând ca, pe parcursul lecţiei, cadrul didactic
să folosească alte metode care să menţină atenţia elevilor) şi să faciliteze trecerea către
transmiterea noilor conţinuturi; de exemplu, se pot alege trei secvenţe din compunerile
citite de către elevi, în care să fie folosite verbe la diferite timpuri: trecut, prezent, viitor; li
captarea atenţiei
se cere elevilor să identifice diferenţele; în cazul în care compunerile citite nu permit
elevilor
valorificarea unor astfel de fragmente, se poate apela la povestirea unor episoade dintr-un
basm, dintr-o fabulă, dintr-un film de desene animate, dintr-o reclamă etc., în vederea
sublinierii/evidenţierii gradării unor evenimente (eventual, prin raportare la un personaj
îndrăgit de către elevi) şi a sublinierii diferenţelor dintre trecut, prezent şi viitor, diferenţe
marcate şi prin forma verbelor;
li se va spune elevilor, de exemplu, că în lecţia respectivă îşi vor îmbogăţi cunoştinţele
despre verb, astfel încât să folosească în mod corect, atunci când vorbesc/scriu, forme
anunţarea subiectului diferite pentru a exprima o acţiune care s-a petrecut în trecut, una care are loc acum, în
lecţiei şi a obiectivelor momentul în care se vorbeşte sau peste câtva timp, în viitor; pe parcursul lecţiei, ei vor
operaţionale trebui să descopere acele forme în texte, să completeze diferite enunţuri cu verbele
lecţia de potrivite, să povestească întâmplări din trecut, prezent, viitor, să modifice momentul
predare-învăţare realizării unei acţiuni (şi, deci, şi formele verbale corespunzătoare acestora) etc.
(de asimilare de noi îndrumarea elevilor în procesul de descoperire/asimilare a noilor conţinuturi; în predarea-
cunoştinţe) învăţarea timpurilor verbale, de exemplu, punctul de plecare îl poate constitui un text în
care sunt folosite forme verbale pentru timpurile trecut, prezent şi viitor; prin conversaţie,
se va realiza distincţia între cele trei tipuri de forme, care pot fi reprezentate grafic sub
forma unei axe a timpului – prin raportarea formelor verbale identificate la momentul
vorbirii: trecut = înainte de momentul vorbirii, prezent = în momentul vorbirii, viitor =
dirijarea învăţării după momentul vorbirii; pentru a facilita distincţia, formele verbale pot fi asociate unor
adverbe de timp (ieri, azi, mâine), zilelor săptămânii (ziua respectivă şi zile
anterioare/ulterioare acesteia), unor date concrete (data din ziua respectivă, date
anterioare/ulterioare acesteia), ani (anul în curs; un an anterior – eventual, cu trimitere la
un anumit eveniment istoric, pe care elevii îl cunosc de la ora de istorie; un an ulterior –
de exemplu, ca proiecţie a unei acţiuni a ,,maşinii timpului”) etc.; se realizează, la tablă şi
pe caiete, o schemă cu timpurile verbale (şi cu exemple);
valorificarea cunoştinţelor asimilate în contexte diferite; de exemplu, exerciţii de
identificare a verbelor la timpul trecut/ prezent/viitor dintr-un text dat, de modificare a
perspectivei temporale (de trecere a verbelor dintr-un text de la timpul trecut la prezent),
fixarea cunoştinţelor
de completare a unor enunţuri lacunare cu verbele potrivite, de asociere a unor forme
asimilate în etapa
verbale temporale cu diferite adverbe sau sintagme având conţinut temporal, scurte
anterioară
secvenţe de povestire a unor întâmplări reale sau imaginare petrecute în
trecut/prezent/viitor, jocuri didactice de tipul Ieri, azi, mâine; Am văzut, văd, voi vedea;
Am citit, citesc, voi citi etc.
formă de verificare a măsurii în care au reuşit elevii să asimileze noile conţinuturi; se
poate concretiza, de exemplu, în rezolvarea de către elevi, într-un interval de timp dat, a
obţinerea performanţei unor sarcini de pe fişa de lucru (identificarea de verbe din enunţuri date, analiza
morfologică a acestora, formularea de enunţuri cu verbe la anumite categorii gramaticale
etc.) şi în discutarea răspunsurilor
reflectată printr-o discuţie despre ceea ce s-a învăţat în lecţie şi prin formularea temei
pentru acasă; de exemplu, într-o abordare integrată a conţinuturilor ariei curriculare Limbă
şi comunicare, se poate sugera, ca sarcină de lucru şi, ulterior, ca temă, citirea unei
asigurarea retenţiei şi anumite opere literare (basm, fabulă etc.) şi selectarea a şase fragmente (de trei-patru
a transferului rânduri) în care să fie folosite timpuri verbale diferite; fragmentele respective vor fi scrise
de elevi pe fişe care vor fi valorificate în etapa de (re)actualizare a cunoştinţelor în ora
următoare;
 momentul
organizatoric
implică discutarea diferitelor aspecte ale sarcinii de lucru pe care elevii au avut-o de
verificarea temei
realizat acasă;
poate fi concretizată într-un moment de valorificare a metodei problematizării; de
exemplu, în cazul unei lecţii de (re)sistematizare, consolidare, fixare a cunoştinţelor
despre categoria gramaticală a persoanei la pronume, li se poate cere elevilor să identifice
captarea atenţiei
pronumele personal din propoziţia Copilului i s-a dat un premiu. şi să alcătuiască enunţuri
elevilor
în care acelaşi pronume să fie scris cu cratimă înainte şi/sau după (I-au dat un premiu,
spunându-i că-l merită. Spusu-i-a adevărul.); în funcţie de nivelul clasei, li se poate cere
elevilor să identifice formele pronominale respective în contexte date;
li se spune elevilor ce se va (re)sistematiza, fixa, consolida în lecţia respectivă şi ce
obiective sunt vizate; de exemplu, elevii sunt anunţaţi că vor repeta ceea ce au învăţat la
anunţarea subiectului
pronume despre persoană, urmând ca pe parcursul lecţiei să scrie corect diferitele forme
lecţiei şi a obiectivelor
ale pronumelor personale, să completeze enunţuri lacunare cu anumite forme
operaţionale
pronominale, să alcătuiască enunţuri cu pronume personale aflate la diferite persoane
(eventual, şi cu distincţie de număr şi gen – pentru persoana a treia) etc.
valorificând fişe de lucru conţinând contexte de limbă română vorbită sau fragmente din
texte literare, în cuprinsul cărora sunt folosite formele accentuate şi cele neaccentuate ale
pronumelor personale propriu-zise, se realizează fixarea categoriei gramaticale a
persoanei la pronume (eventual, în corelaţie cu formele verbale corespunzătoare);
(re)sistematizarea cunoştinţelor poate fi realizată dintr-o perspectivă diferită de cea
valorificată în cadrul lecţiei de predare-învăţare, de exemplu, prin asocierea formelor de
(re)sistematizarea, persoana întâi cu ipostaza celui care vorbeşte/a emiţătorului (reprezentat grafic printr-un
lecţia de consolidarea, fixarea personaj care transmite un mesaj sau într-o formă mai stilizată, printr-un simbol gen
(re)sistematizare, cunoştinţelor asimilate microfon, portavoce etc.), a formelor de persoana a doua cu ipostaza persoanei cu care se
consolidare, fixare a anterior vorbeşte/a receptorului (reprezentat grafic printr-un personaj sau printr-un simbol gen
cunoştinţelor ureche, receptor de telefon etc.) şi a pronumelor de persoana a treia cu ipostaza
persoanei/lucrurilor despre care se vorbeşte (reprezentate grafic printr-o mulţime
distinctă); formele pronominale pot fi ilustrate în cadrul a trei diagrame (pentru cele trei
persoane), între care pot fi trasate săgeţi în funcţie de perspectiva comunicării; de
asemenea, pot fi folosite diferite tipuri de exerciţii prin care să se fixeze ortografia
formelor pronominale, cu precădere a celor neaccentuate;
obţinerea performanţei
asigurarea retenţiei şi
a transferului
momentul
organizatoric
(re)actualizarea
conţinuturilor asimilate
anterior
pot fi valorificate materiale didactice (imagini, obiecte etc.) care să semene, în plan
captarea atenţiei
formal, cu litera care va fi scrisă sau versuri care să conţină, într-o formă atractivă,
elevilor
descrierea literei respective sau, în general, ideea corespondenţei sunet – literă;
li se spune elevilor că vor învăţa să scrie litera..., corespunzând sunetului..., urmând a scrie
anunţarea subiectului
ulterior (dacă este cazul) cuvinte care conţin litera respectivă în poziţie iniţială, mediană,
lecţiei şi a obiectivelor
finală, acordând o atenţie deosebită atât scrierii literei noi, cât şi legării acesteia de
lecţia de dobândire operaţionale
celelalte litere învăţate;
a priceperilor şi
implică, în general, o fază explicativ-demonstrativă, urmată de cea executorie, de formare
deprinderilor
propriu-zisă a deprinderilor de către elevi; în cazul unei litere, se explică scrierea literei
respective, sunt descrise elementele sale componente, comparate cu elemente cunoscute
dirijarea învăţării de către elevi, se demonstrează scrierea literei respective de către cadrul didactic, se
exersează scrierea literei în aer, pe palmă, pe bancă etc., apoi se trece la scrierea propriu-
zisă, pe caietele-tip, sub îndrumarea învăţătorului (pentru a ameliora pe parcursul
activităţii eventualele disfuncţii ale procesului de scriere a literei avute în vedere);
litera respectivă este scrisă în asociere cu alte litere, în cadrul unor cuvinte în care se află
fixarea deprinderilor
în poziţie iniţială, mediană, finală;
obţinerea performanţei se pot realiza scurte copieri, transcrieri, dictări;
asigurarea retenţiei şi li se poate cere elevilor reconstituirea unui text din cuvinte (care conţin litera respectivă în
a transferului diferite poziţii) date pe o fişă, completarea unui text lacunar cu literele care lipsesc etc.
momentul
organizatoric
în cazul unei lecţii de recapitulare a conţinuturilor relaţionate cu vocabularul limbii
lecţia de captarea atenţiei
române, pot fi folosite diferite jocuri de cuvinte, recitative-numărători etc., care să le
recapitulare a elevilor
atragă elevilor atenţia asupra cuvântului folosit într-un anumit context;
cunoştinţelor
anunţarea subiectului
lecţiei şi a obiectivelor
operaţionale
 valorificând diferite metode şi mijloace de învăţământ, se realizează, împreună cu elevii, o
schemă recapitulativă care vizează toate aspectele vocabularului limbii române (sau poate
recapitularea fi folosită o planşă pe care sunt trecute toate aceste elemente); această etapă poate fi
conţinuturilor proiectată şi sub forma unei poveşti, elevii fiind personajele care trebuie să depăşească o
serie de probe – sarcini de lucru scrise pe fişe aflate în ,,săculeţul fermecat”, cuprinsul
acestor fişe trimiţând către diferitele unităţi de conţinut vizate prin activitatea respectivă;
obţinerea performanţei
asigurarea retenţiei şi
a transferului
momentul
organizatoric
etapă ce poate trezi spiritul competitiv al elevilor şi se poate constitui într-o manieră de
captarea atenţiei
stabilire a ordinii distribuirii probelor de evaluare (de exemplu, printr-o ghicitoare, cărora
elevilor
lecţia de evaluare a elevii trebuie să-i găsească soluţia cât mai repede);
cunoştinţelor/ anunţarea subiectului
elevilor li se spune ce tip de evaluare se va realiza pe parcursul lecţiei şi se vor da
deprinderilor lecţiei şi a obiectivelor
explicaţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii;
elevilor operaţionale
evaluarea
cunoştinţelor/
deprinderilor elevilor
asigurarea transferului