PROIECT DE LECȚIE

Data: 31.03.2017
Profesor itinerant şi de sprijin Rora Rodica Daniela
Școala Gimnazială Nr.12, Tulcea
Elev: V.M.
Clasa a VII - a B
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Noţiuni de versificaţie
Tipul lecției: Fixare și sistematizare
Competențe generale:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.

Competențe specifice:
3.2. Recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric.

Competențe derivate :
Elevul:
C.D.1 Enumerǎ elementele de versificaţie – cu sprijin;
C.D.2 Precizeazǎ numǎrul de strofe şi de versuri ale unor opere literare – independent;
C.D.3 Stabileşte/identificǎ tipuri de rimǎ ȋn opere literare – independent;
C.D.4 Stabileşte mǎsura unor versuri - independent;
RESURSE:
 Resurse procedurale : metoda cadranelor, conversație, explicație, problematizare, exercițiu
 Resurse materiale: portrete/imagini ale unor poeţi, cǎrţi poezii, litere magnetice, tabla whiteboard, manual, fişa lucru – anexa 1,
fişa suport – anexa 2, fişǎ lucru (metoda cadranelor) – anexa 3, fişe exemple (planşe cartonate colorate cu strofe din poezii) –
anexa 4, lipici, stimulent
 Resurse organizatorice: individual;
BIBLIOGRAFIE:

1. Programa adaptată pentru disciplina “Limba și literatura română”, conformă programei școlare pentru disciplina ”Limba și literatura
română”, clasa a VII-a, aprobată prin Ordin MECI nr.5097/09.09.2009;
2. http://ro.wikipedia.org
3. http://www.ebacalaureat.ro
4. https://www.google.com
5. Limba Română, Manual pentru clasa a VII-a – Anca Șerban, Sergiu Șerban, Ed. ALL, 2005, București
6. ”Metode de învățământ” – Ioan Cerghit, Ed. Polirom, 2006, București;
7. ”Instruirea interactivă: repere axiologice și metodologice” – Mușat - Dacia Bocoș, Ed. Polirom, Iași, 2013
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI: Timp alocat: 50 min.

MOMENTELE CONȚINUTURI
LECȚIEI/ ȘI COMPETENȚE ACTIVITATEA ACTIVITATEA RESURSE EVALUARE
DERIVATE PROFESORULUI ELEVULUI PROCEDURALE MATERIALE ORGANIZA-
DURATA TORICE
Moment Primește elevul în cabinet Se pregătește pentru Conversația Individual Atitudinea
organizatoric și inițiază discuții cu acesta, în începerea activității. elevului față
vederea creării condițiilor Menţine dialogul cu de activitate;
optime necesare desfășurării cadrul didactic.
1 min. activităților.
Captarea Elemente de Ȋndreaptǎ atenţia elevului Cerceteazǎ Conversație, Portrete poeţi, Individual Interesul
atenției versificaţie asupra materialelor („indicii”) materialele Problematizare cǎrţi cu poezii, manifestat față
prezente ȋn zona de lucru prezentate, citeşte, fişe cu strofe de activitate;
3 min. (portrete, cǎrţi, cuvinte formate realizeazǎ conexiuni din diferite
din litere magnetice, fişe cu cu ȋntre informaţiile poezii, litere
fragmente din opere literare ȋn primite şi emite magnetice,
versuri) şi ȋl ajutǎ, prin ȋntrebǎri ipoteze cu privire la tabla
structurate, sǎ intuiascǎ tema de tema lecţiei. whiteboard
lucru.
Precizarea Elemente de Precizează tema și Urmărește Conversație Individual Interesul
conținuturilor versificaţie competențele pe care și-a precizările făcute de manifestat față
și a propus să le dezvolte elevului, profesor. de activitate;
competențelor prin intermediul activităților;
vizate;
1 min.
Reactualizarea C.D.1 Enumerǎ Solicită elevului să răspundă Formuleazǎ Conversaţie, Individual – Orală -
cunoștințelor elementele de la ȋntrebǎri legate de elementele rǎspunsuri la problematizare cu sprijin răspunsurile
însușite versificaţie de structurǎ (prozodie) ale unei ȋntrebarile doamnei oferite de elev
anterior; poezii (strofe, versuri, rimǎ, profesoare.
mǎsurǎ), subliniind faptul cǎ ȋn
15 min. realizarea unei poezii este
obligatoriu sǎ respectǎm
anumite reguli, iar rima şi
mǎsura au rolul de a oferi
muzicalitate operei literare.
C.D.3 Prezintǎ elevului fişa de Urmǎreşte Conversaţie, Fișa de lucru – Individual – Produsele
Stabileşte/identificǎ lucru, explicǎ noţiunile teoretice precizǎrile doamnei problematizare, Anexa 1 cu sprijin şi activității
tipuri de rimǎ ȋn legate de rimǎ şi mǎsurǎ apoi ȋl profesoare, exerciţiu independent elevului
opere literare – sprijinǎ ȋn identificarea menţine dialogul,
independent; grupurilor de litere identice, ȋn solicitǎ explicaţii
C.D.4 Stabileşte gǎsirea unor rime pentru dacǎ este cazul,
 mǎsura unor cuvintele date şi ȋn stabilirea analizeazǎ
versuri - mǎsurii versurilor. perechile de
independent; cuvinte date şi
identificǎ grupurile
de litere identice,
gǎseşte rime
potrivite pentru
cuvintele date,
stabileşte mǎsura
versurilor.

C.D.3 Prezintǎ fişa suport şi Urmǎreşte Problematizare, Fişa suport - Individual – Gradul de
Stabileşte/identificǎ explicǎ noţiunile teoretice legate precizǎrile cadrului explicaţie, anexa 2; cu sprijin implicare ȋn
tipuri de rimǎ ȋn de tipurile de rimǎ şi modul de didactic. exerciţiu sarcinǎ;
opere literare – identificare a acesteia. produsele
independent; activitǎţii;

Consolidare C.D.3 Prezintǎ fişa de lucru Urmǎreşte Explicaţie, Fişa de lucru Individual – Gradul de
Stabileşte/identificǎ (metoda cadranelor) şi fişele precizǎrile cadrului problematizare, metoda independent; implicare ȋn
25 min. tipuri de rimǎ ȋn expuse, cu exemple/strofe din didactic. Alege exerciţiu, metoda cadranelor – sarcinǎ;
opere literare – opere literare. Explicǎ sarcinile fişele expuse şi cadranelor anexa 3; produsele
independent; şi regulile, ȋndrumǎ, precizeazǎ tipul de Fişe exemple activitǎţii;
ȋncurajeazǎ, sprijinǎ elevul ȋn rimǎ. – anexa 4;
rezolvarea sarcinilor. Ȋn Lipici;
momentul ȋn care elevul
identificǎ tipul de rimǎ, noteazǎ,
ȋn cadranul corespunzǎtor,
numǎrul corespunzǎtor strofei
(1 - 12). Pentru fiecare trei
exemple/strofe care au acelaşi
tip de rimǎ, ȋi dǎ elevului piesa
de puzzle potrivitǎ cadranului.
Dacǎ este nevoie, oferǎ indicia
pentru a ajuta elevul sǎ
identifice personajul din
portretul rezultat (Mihai
Eminescu).

C.D.2 Precizeazǎ Deschide manualul şi explicǎ Precizeazǎ numǎrul Problematizare, Manual, Individual – Rǎspunsurile
numǎrul de strofe sarcina de lucru. Ȋndrumǎ elevul de strofe şi numǎrul exerciţiu pag.202 independent; oferite de elev;
şi de versuri ale ȋn rezolvarea sarcinilor. de versuri.
unor opere literare Identificǎ tipul de
 – independent; rimǎ şi stabileşte
C.D.3 mǎsura versurilor 5
Stabileşte/identificǎ – 8.
tipuri de rimǎ ȋn
opere literare –
independent;
C.D.4 Stabileşte
mǎsura unor
versuri -
independent;

Verificarea C.D.1 Enumerǎ Solicitǎ elevului sǎ enumere Formuleazǎ Conversaţie, Individual – Oralǎ –
cunoștințelor șielementele de elementele de versificaţie, sǎ rǎspunsuri la problematizare independent rǎspunsurile
aprecierea versificaţie precizeze tipurile de rimǎ şi ȋntrebǎrile cadrului elevului.
activității C.D.3 Precizeazǎ şi modul ȋn care se stabileşte didactc.
elevului; identificǎ tipuri de mǎsura unui vers. Interesul
rimǎ ȋn opere manifestat față
5 min. literare – Face aprecieri asupra întregii Urmărește Conversație Produsele Individual de activitate;
independent; activități a elevului și îi oferă precizările și activității
C.D.4 Stabileşte acestuia un stimulent. aprecierile elevului Feed-back-ul
mǎsura unor profesorului; oferă oferit de elev.
versuri - feed-back.
independent;

*Dacǎ mai este timp, se mai aleg şi alte opere literare din manual, şi se stabileşte numǎrul de strofe, numǎrul de versuri, tipul de rimǎ
şi mǎsura versurilor.
ANEXA 1

FIȘĂ DE LUCRU

I. RIMA = potrivire de cuvinte care au aceeași terminație.

Ex. carte - parte dusă - pusă
Floare - mare păpușă - mătușă - jucăușă
Broască - pască dosar - chenar - tipar - bondar

Gǎseşte şi tu rime, pentru cuvintele date.

ziar - păpădie –
adus - carte –
dop - cană –
întâmplare - crezi –
lăsat – cântec –

II. Mǎsura = numǎrul de silabe din care este alcǎtuit versul

” Măicuță dragă, cartea mea ”Amurg de toamnă violet...

Găsească-mi-te-n pace!” Doi plopi, în fund, apar în siluete (...)”

Stabileşte şi tu, mǎsura fiecǎrui vers:

„Pe lânga plopii fara sot
Adesea am trecut;
Ma cunosteau vecinii totii
Tu nu m-ai cunoscut.”
ANEXA 2

TIPURI DE RIMĂ – FIȘĂ SUPORT

RIMĂ ÎMPERECHEATĂ RIMĂ ÎNCRUCIȘATĂ

Rima împerecheată - versurile rimează două câte Rima încrucișată - apare atunci când primul vers
două; primul cu al doilea, al treilea cu al patrulea rimează cu al treilea, iar al doilea rimeaza cu al
ș.a.m.d. (1-2, 3-4, 5-6) patrulea. (1-3, 2-4)

 a  a
 a  b
 b  a
 b  b

Exemplu: Exemplu:
”Seceta a ucis orice boare de vânt. ”În vaduri ape repezi curg
Soarele s-a topit și a curs pe pământ. Și vuiet dau în cale,
A rămas cerul fierbinte și gol. Iar plopi în umedul amurg
Ciuturile scot din fântână nomol.” Doinesc eterna jale.”
(”Mama” – George Coșbuc)
(”Moarte căprioarei” – Nicolae Labiș)
 RIMĂ ÎMBRĂȚIȘATĂ RIMĂ MONORIMĂ
Rimă îmbrățișată - rimează primul vers cu al Monorimă - constă într-o rimă ce apare succesiv la
patrulea și al doilea cu al treilea. Este un tip de rimă mai multe versuri și este specifică poeziei populare.
mai rar folosit de poeți. (1-4, 2-3). (1-2-3-4)
 a  a
 b  a
 b  a
 a  a
Exemple:
Exemple:
”Verde crud, verde crud...
”Știu eu, mama și-a zis că mă nasc într-o zodie bună!
Mugur alb, și roz, și pur,
Vis de-albastru și azur, Plinului pântec așa îi cânta într-o noapte cu lună.
Te mai văd, te mai aud!” Trăsnete reci de furtună vedea cum în zare detună.”
(”Note de primăvară” – G. Bacovia) (”Biografie” – Nicolae Labiș)
ANEXA 3
FIȘĂ DE LUCRU – METODA CADRANELOR

RIMĂ ÎMPERECHEATĂ RIMĂ ÎNCRUCIȘATĂ

RIMĂ ÎMBRĂȚIȘATĂ RIMĂ MONORIMĂ

ANEXA 4
FIȘĂ EXTRASE DIN OPERE LITERARE

1 ” Măicuță dragă, cartea mea

Găsească-mi-te-n pace!
Pe-aici e vânt și vreme grea,
Și - Anton al Anei zace
De patru luni, și-i slab și tras,
Să-l vezi, că-ți vine pânsul,
Că numai oasele-au rămas
Și sufletul dintr-însul.”

2 ”Pe-această limbă de pământ și ger 3 ”Amurg de toamnă violet ....

spre care valul ca un șarpe vine Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
citesc pe boltă litere divine, Străbunii trec în pâlcuri violete,
dar îndurare nimănui nu cer.” Orașul tot e violet.”

4 ”Rănit în războaie, soldatul căzuse, 5 ”În vaduri ape repezi curg

Și-n puține zile chinuit muri, Și vuiet dau în cale,
Departe d-o mumă care îl crescuse, Iar plopi în umedul amurg
Și care-l iubi!” Doinesc eterna jale.”

6 ”Am căutat și caut. Căutând 7 ”Răsare, crește-n zări venind,

M-am pomenit greșind. Din când în când Și zările de-abia-l cuprind,
M-am pomenit din vina mea flămând ...” Și-n urmă-i corbii croncănind...”

8 ”El duce regelui răspuns 9 ”Soare crud în liliac

Din tabără. Și ține-ascuns Zbor subțire de gândac
Sub straiul picurând de ploi Glasuri mici
Pe cel mai bun dintre eroi, (...)” De rândunici (...)”
 ” Mai târziu, o coțofană
Fără ocupație
A adus o veste-n goană
Și-a făcut senzație.”

”Zvonul prin livezi coboară.

Colo jos, pe mlaștină,
S-a-ntâlnit un pui de cioară
Cu-n bâtlan de mlaștină.”

”După atâta frig și ceață

Iar s-arată soarele.
De-acum nu ne mai îngheață
Nasul și picioarele!”

10 ”A-nceput de ieri să cadă

Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.”

”Sunt copii. Cu multe sănii

De pe coastă vin țipând,
Și se-mping și sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând-nevrând.”

”Într-o clipă, alarmate,

Ies prin șanțuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
 Legănându-și săbiile.”

” Neagră, ca o muscă-n lapte,

Și fantastică-n contur
Ca un miez adânc de noapte
Cu lumină împrejur”

” Cu tine două fete stau

Și torc în rând cu tine;
Sunt încă mici și tată n-au
Și George nu mai vine.”

”De-aș fi rămas cu tine, în Ardeal,

Statornic stâlp al datinei străbune,
Într-o căsuță albă, sub un deal,
Ferită de primejdii și furtune;”

11 „Și abia plecǎ bǎtrȃnul ... Ce mai freamǎt, ce mai zbucium!

Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasǎ;
Cǎlǎreţii ȋmplu cȃmpul şi roiesc dupǎ un semn
Și ȋn caii lor sǎlbatici bat cu scǎrile de lemn,
Pe copite iau ȋn fugǎ faţa negrului pǎmȃnt,
Lǎnci scȃnteie lungi ȋn soare, arcuri se ȋntind ȋn vȃnt, (...)”

12. „Mihai ȋl zǎreşte şi-alege vro doi,

Se-ntoarce şi pleacǎ spre gloatǎ,
Ca volbura toamnei se-nvȃrte el roatǎ (...)”
GEORGE COȘBUC
TUDOR ARGHEZI
VASILE ALECSANDRI