Predarea hibrid.

Avantaje și
limite.
https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-pentru-dezvoltarea-unui-management-
institutional-antreprenorial-de-calitate-in-scoli-defavorizate/predarea-hibrid-avantaje-si-limite

La data la care scriu aceste rânduri, Ministerul Educației este în faza prefigurării unor
scenarii pentru reluarea școlii în toamnă. Alternativele sunt – exclusiv on line, hibrdi sau față în
față.
Deoarece mulți dintre dvs. nu sunt familiarizați cu ceea ce presupune acest tip de predare,
materailul de față vine să clarifice niște chestiuni, să arate care sunt avantajele acestui tip de
predare (în afara celor evidente, care țin de siguranță), dar și să vă prevină cu privire la limitele
sale și la eventualele greșeli care se pot face.
Clarificări conceptuale
Învăţarea hibrid combină predarea faţă în faţă cu cea on-line într-o experienţă cu sens.
Aproximativ jumătate din orele de clasă sunt în şcoală, în timp ce cealaltă jumătate permite
elevilor să lucreze on-line. Deşi poată părea o formulă clară, este nevoie de o pregătire specială
pentru a ne asigura că această predare hibrid funcţionează bine, astfel încât cele două formate să
se susţină şi întărească unul pe celălalt. Profesorii trebuie să fie obişnuiţi nu numai cu
avantajele predării on-line şi ale celei faţă în faţă, dar şi cum să le unească, îmbine pe termen
lung.
1.                 Avantajele predării hibrid
Există numeroase studii de caz realizate de cercetători din domeniul educaţiei din Europa
de Vest si S.U.A. care au urmărit să identifice eficienţa predării (învăţării) hibrid.
Unul din rezultatele importante este că s-a remarcat că elevii preferă acest format. Mai
mult, rezultatele învăţării şi achiziţia academică sunt mai substanţiale în cadrul unui curs hibrid
decât predarea faţă în faţă sau cea on-line. Cum putem explica acest lucru? Un prim motiv ar fi
acela al flexibilităţii: elevii se implică în materialul studiat şi în demonstraţia a ceea ce învaţă;
modul cum interacţionează unul cu altul şi cu profesorul. Învăţarea hibrid oferă tot ceea ce este
mai bun din cele două tipuri de învăţare unificate. Pe de altă parte, predarea faţă în faţă permite
un mod de implicare imediat, în timp real care poate fi dificil de replicat on-line. Dialogul,
lucrul în grup, prezentările, şi studiul amănunţit al conceptelor pot fi mai robuste în acest
setting, unde aspectele vizuale (cum ar fi feţele confuze) şi interacţiunea imediată poate oferi
oportunităţi de învăţare încărcate de sens. Relaţiile colegiale profunde pot fi cultivate între elevi
şi profesor, conducând la crearea unei atmosfere de comunitate, aspect mai dificil de atins în
on-line.
 Pe de altă parte, învăţarea on-line poate excela la capitolele explorare individuală,
colaborare inovatoare, abilităţi de operare cu informaţia şi tehnologia şi o stăpânire bună a
conţinutului. Elevii pot urmări materiale video şi pot citi articole în mod repetat pentru a întări
conceptele învăţate; îşi fac temele într-un timp şi într-un spaţiu care vin cel mai bine în
întâmpinarea nevoilor lor individuale şi au mai mult timp să poarte dialoguri scrise cu colegii
lor. Discuţiile on-line pe forumuri oferă oportunităţi de dezvoltare a unei explorări mai
susţinute şi productive decât în interacţiunea mai rapidă din cursul faţă în faţă. Mai mult, elevii
care nu se simt confortabil să vorbească într-o cameră plină de oameni de obicei „înfloresc” şi
aduc contribuţii importante on-line. Ambele formate oferă avantaje unice, fapt care face dificilă
dacă nu imposibilă reproducerea lor unul în altul. De aceea combinarea celor două într-o
experienţă unică poate crea oportunităţi de învăţare puternice. Avantajele merg chiar mai
departe: studiile ne arată că învăţarea hibrid conduce la rate mai scăzute de uzură şi o utilizare
mai eficientă a resurselor şcolii (în special a clasei şi a parcării). Nu este de mirare că învăţarea
hibridă este citată ca cel mai eficient format.
2. Utilizarea eficientă a timpului
Având de a face cu mai puţine ore de curs în care elevii trebuie să stea în bancă comparativ
cu învăţarea faţă în faţă, abordarea hibridă face ca timpul să fie un lucru mai preţios pentru
elevi şi profesori. De aceea, este vitală concentrarea atenţiei pe modul în care este folosit
timpul. În clasa tradiţională, o anumită cantitate (uneori semnificativă) de timp era destinată
statului în bancă şi desfăşurării unor activităţi precum: urmărirea unor materiale video, citirea
de texte, luarea de notiţe în timpul predării. Într-un curs hibrid, elevii sunt adesea mai implicaţi
în aceste tipuri de activităţi în timpul părţii de predare on-line şi petrec timp faţă în faţă mai
degrabă pentru a explora mai profund materialele vizionate, analizării lor şi colaborării pentru a
genera noi idei. Această abordare a predării seamănă cu ceea ce se numeşte modelul „claselor
oglindite” („flipped classrooms”), în care elevii revăd lecturile video şi alte resurse on-line
singuri, apoi vin în clasă pregătiţi pentru a merge mai departe cu ceea ce au învăţat (descoperit).
Cu toate acestea, învăţarea hibridă este diferită de acest model deoarece în cadrul ei nu se
urmăreşte doar recapitularea unui material, fiind mult mai activă.
Aşteptarea într-un curs hibrid, atât pentru elevi, cât şi pentru profesor, este aceea că timpul
în care elevul stă în bancă este mai activ şi nu pasiv.
O primă întrebare care se pune în planificarea cursului este: „Pot elevii să facă acest lucru
singuri sau în grup?” Acest pas este unul adevărat dacă elevii vin în clasă doar pentru a realiza
o temă de citire-recapitulare şi de obicei sunt iritaţi de folosirea inadecvată a timpului, o
oportunitate irosită. O dată cu apariţia rapidă a instrumentelor Web 2.0, care se focusează pe
colaborarea dintre utilizatori, împărtăşirea conţinutului generat de useri şi networking-ul social,
timpul pe care elevii îl petrece on-line poate merge mult dincolo  de citirea şi privirea pasivă.
Elevii se pot angaja activ cu materialul şi unii cu alţii- chiar pot crea întregi proiecte împreună-
toate on-line. Desigur că indiferent de format, trebuie acordat un timp necesar atât introducerii
noului material, cât şi oportunităţilor de implicare mai profundă în el.
 Posiblităţile şi flexibilitatea oferite de predarea hibrid nu se potrivesc perfect cu cursurile
strict on-line sau faţă în faţă. Cheia pentru a atinge potenţialul complet al acestui tip de predare
se află în planificare.
Greşeli frecvente în predarea hibrid
        Sindromul „Un-curs-şi-jumătate”. Această greşeală este făcută mai ales de
profesorii novici în predarea hibrid. Ei doar transferă materialele pe care le au din
predarea faţă în faţă la formatul hibrid ceea ce îi aduce pe elevi într-o situaţie de
suprasolicitare: prea mult material de parcurs şi prea multe teme. Astfel, cursul
devine ineficient.
        Universuri paralele. Este riscantă simpla preluare de materiale din predarea faţă în
faţă. Se ajunge la o lipsă a integrării dintre cele două formate. Temele şi
evenimentele nu se leagă unele de altele şi devin elemente disparate ale unui întreg
vag în loc de părţi succesive ce alcătuiesc o călătorie cu sens.
        Interacţiune limitată. Este cumva normal să te gândeşti la cursurile hibrid în mod
dihotomic (parte faţă în faţă, parte on-line), mai întâi la munca independentă şi mai
apoi la colaborare şi interacţiune de grup. Dar nu e nevoie să fie aşa. Poţi avea parte
de multă interacţiune elev-elev şi elev-profesor on-line pe forumurile de discuţie,
întâlnirile de chat/video sincrone şi utilizarea de instrumente de cooperare on-line.
        Teme sub-utilizate. Chiar şi profesorii care au un grad mare de flexibilitate cu
predarea hibrid pot rămâne cantonaţi la un plan de teme de genul „două examene, o
lucrare intermediară, o lucrare finală”. Această metodă eşuează în a capta atenţia
elevului pentru a învăţa şi a se dezvolta, precum şi în folosirea la maximum a
oportunităţilor oferite de predarea hibrid. Vechiul model poate fi înlocuit cu teme
mai concrete, simple şi mai frecvente, cu verificări rapide ale învăţării, discuţii on-
line, proiecte în care elevii cooperează, portofolii electronice sumative. Acestea vor
permite elevilor să demonstreze mai bine ceea ce au învăţat.
Bibliografie
1. Gorzycki, M. (n/d). Hybrid course design and instruction. The Center for Teaching and
Faculty Development, San Francisco State University. Retrieved on May 21, 2015, de pe
http://ctfd.sfsu.edu/content/hybrid-course-design-and-instruction
2. Lieberman, M. (2019, Feb. 27). Students are using mobile even if you aren’t. Inside
HigherEd. Retrieved on June 6, 2020, de pe https://www.insidehighered.com/digital-
learning/article/2019/02/27/mobile-devices-transform-classroom-experiences-and
3. Linder, K. (2016). The blended course design workbook: A practical guide. Sterling,
VA: Stylus Publishing
4. „Streaming”, https://ro.wikipedia.org/wiki/Streaming
 5. Texas State University. (n/d). Hybrid Course Development. Retrieved on May 21, 2015,
de pe http://www.its.txstate.edu/departments/instructional_design/hybrid-course-
development.html
6. University of Wisconsin Learning Technology Center. (2015). Hybrid courses: Faculty
resources: Ten questions for course redesign. Retrieved on May 18, 2015 de pe
http://www4.uwm.edu/ltc/hybrid/faculty_resources/questions.cfm
Link-uri către resurse bibliografice utile:
https://scoalapenet.ro/cum-ne-adaptam-la-predarea-on-line/
https://www.edupedu.ro/breaking-ghidul-de-predare-online-pentru-profesori-aprobat-de-
ministerul-educatiei-vor-recupera-materia-doar-elevii-care-nu-au-participat-la-invatarea-online/
https://www.suntparinte.ro/predarea-online
http://ismb.edu.ro/index.php/lex/diverse/1579-resurse-utile-pentru-invatare-predare-on-line
https://adfaber.org/7-sfaturi-pentru-predarea-online/
https://www.elearning.ro/predare-si-invatare-cu-suportul-resurselor-web
https://www.educatieprivata.ro/strategii-de-predare-online/
https://newsweek.ro/educatie/masuri-propuse-de-elevi-achizitia-de-tablete-metode-hibrid-de-
predare-mai-putini-elevi-in-clasa
https://www.ispringsolutions.com/blog/5-e-learning-tips-to-keep-younger-students-motivated
https://www.theladders.com/career-advice/tips-for-parents-online-learning-with-children
https://www.medicoverhospitals.in/15-e-learning-tips-for-kids-during-covid-19/
https://www.idtech.com/blog/parent-tips-finding-online-learning-for-kids
https://www.unicef.org/coronavirus/5-tips-help-keep-children-learning-during-covid-19-
pandemic
https://elearningindustry.com/subjects/elearning-articles/elearning-for-kids
https://www.talktotucker.com/talk/family-life/e-learning-tips-how-to-keep-your-child-focused-
during-online-classes/
https://ethinkeducation.com/blog/what-is-hybrid-learning-how-to-implement-a-hybrid-learning-
strategy/
https://sites.psu.edu/hybridlearning/what-is-hybrid/
https://www.owllabs.com/blog/hybrid-learning
https://www.methodschools.org/blog/blended-learning-for-your-child
https://elearningindustry.com/5-things-parents-need-know-blended-learning
https://www.vnaya.com/hybrid-school-the-new-future-of-education/
https://www.panoramaed.com/blog/hybrid-learning-return-to-school
https://www.edweek.org/ew/articles/2020/06/25/hybrid-school-schedules-more-flexibility-big-
logistical.html