DESIGNUL ÎNTREBĂRILOR DE CHESTIONAR

OPTIMIZIN G VS. SATISFICIN G

• Optimizing

TEHNICA SONDAJELOR DE OPINIE • Respondentul trece prin cele 4 etape ale procesului de a răspunde la întrebarea
de chestionar (înțelegere, rememorare, interpretare, raportare)

CURS #03 Dacă respondentul e motivat să realizeze fiecare din etape corect și complet —>
•
optimizing

• Nu toți respondenții vor răspunde optim la toate întrebările din chestionar —>

CHESTIONARUL (II)
weak satisficing / strong satisficing

• Factori care influențează unde se plasează răspunsul pe scala “satisficing —

optimizing”: dificultatea întrebării, abilitățile respondentului și motivația
respondentului

• Recomandări: minimizarea gradului de dificultate și maximizarea motivării

respondentului

1 2

ERORI DE MĂSURARE VALIDITATE ȘI FIDELITATE

SURSE

• Una sau mai multe din etapele răspunsului la întrebare sunt • Validitate —> capacitatea unui instrument de a măsura ceea ce
procesate ineficient/ incorect trebuie să măsoare

• Erori datorate respondenților/ intervievatorilor/ instrumentului

(chestionarul - întrebare, variante de răspuns, ordinea
întrebărilor)/ modului de colectare a datelor/ post-codificării
• Erori de măsurare: orice diferențe între răspunsul real (true value)
și răspunsul observat (observed value)
• Fidelitate (reliability) —> capacitatea unui instrument, aplicat în
momente de timp diferite pe același obiect, pe aceleași persoane,
de a duce la aceleași rezultate

3 4
 TIP DE INFORMAŢIE

• Stări de fapt, variabile factuale

• Activități
FORMULAREA
Opinii, credințe, atitudini, valori
RĂSPUNSURILOR DE
•

• Motivații

• Comportamente din trecut CHESTIONAR

• Comportamente probabile în viitor

5 6

ÎNTREBĂRI DESCHISE VS. ÎNCHISE NUMĂRUL DE CATEGORII

• Codificarea răspunsurilor la întrebările deschise —> scheme de codificare,
echipa de recodificare
• “… There appears to be no standard for the number of points on
• Costuri, grad de dificultate crescut, durată a interviului crescută => rating scales, and common practice varies widely.” (Krosnick and
folosire mai răspândită a întrebărilor închise în chestionare Presser, 2010)
• Pentru măsurarea cantităților (ex: nr. de vizite la doctor, nr. de ore pentru
• Recomandare bazată pe studii ale fidelității și validității măsurării:
treburile casnice, nr. copii în gospodărie, …) —> de obicei sunt preferate
întrebările deschise (nu variante prestabilite de categorii/ intervale).
fidelitatea e mai mică pentru scalele numerice cu 2-3 categorii și
Excepție: măsurarea veniturilor. mai mare pentru cele cu mai multe categorii (în jur de 7 categorii);
validitatea e mai mare pentru scale numerice cu număr moderat
• Includerea categoriei “altele” în variantele unei întrebări închise —> de categorii
necesitatea recodificării variantelor de răspuns. De obicei nu e eficientă
pentru că respondenții tind să aleagă unul din răspunsurile închise oferite • Categorii exhaustive și cu excludere reciprocă (pentru scale
categoriale)
• Întrebările deschise sunt măsuri cu valididate și fidelitate mai mare, dar sunt
afectate de non-răspuns mai mult și mai costisitoare

7 8
 ALTE CONSIDERAŢII
• Etichetarea variantelor de răspuns

• Evitarea dihotomiilor: de acord/ împotrivă, adevărat/ fals, da/nu

pentru reducerea efectului de acord (aquiescence)

• Ordinea variantelor de răspuns (primacy vs. recency effects)

TIPURI DE SCALĂ
(NIVELURI DE MĂSURARE)
• Schimbarea prezentării ordinii variantelor de răspuns (scalare
directă și indirectă; variante diferite prezentate unor sub-
eșantioane alese aleator)

• Prezența non-răspunsului

9 10

PRE-TESTAREA CHESTIONARULUI
• Metoda clasică:

• Simularea completării chestionarului cu un grup de respondenți

(mărimea grupului pentru pre-testare este de obicei 5-15, dar sunt
sunt recomandate grupuri mai mari, în jur de 30 (Perneger et al.,
2014)

• Bethlehem recomandă pre-testare în 2 valuri

• Metode alternative:

• Interviuri cognitive (cognitive interviews) - respondenții sunt rugați să

“gândească cu voce tare” atunci când dau răspunsurile

• Behavior coding - interviul e observat și înregistrat, se notează

evenimente, comportamente care deviază de la scenariul așteptat
Earl Babbie,
“The Basics of
Social Research”

11 12
 STRUCTURA CHESTIONARULUI TEMĂ DE DISCUŢIE: FAMILIARIZARE CU EVS
• Titlu 1. Care sunt secțiunile chestionarului?

• Introducere/ preambul 2. Ce tipuri de întrebări sunt puse la început?

3. Ce tipuri de întrebări sunt puse la sfârșit?

• Întrebări
• Secțiuni, legături între secțiuni, filtre
• [Ordinea secțiunilor de la general la specific; ordinea
întrebărilor de la ușor la dificil]
• [Există întrebări care pot influența răspunsurile la alte
întrebări? - efecte de ordonare]
• [Instrucțiuni pentru intervievator]
• Mulțumiri/ secțiune de sfârșit
4. Întrebările sunt majoritar nominale, ordinale, scale de interval sau de raport?
5. Scalarea e mai degrabă directă sau indirectă?
6. Ce funcție au întrebările-filtru în chestionar? Dați exemplu de o întrebare de
acest tip.
7. Scalele de acord pentru anumite întrebări au 4 categorii (găsiți un exemplu) sau 5
categorii (găsiți un exemplu). De ce este preferabilă o scală cu 4 trepte într-un caz și
o scală cu 5 trepte în alt caz?
8. Dați exemplu de o întrebare retrospectivă (care îi cere respondentului să-și aducă
aminte o informație din trecut).

13 14

DE CITIT:
• Lecturi pentru 2 noiembrie (la prânz)

• Krosnick and Presser (2010). Question and Questionnaire

Design. In: Handbook of Survey Research (2nd Edition), Edited
by P. Marsden and J. Wright. Bingley: Emerald Group
Publishing, pp 264-300

15