Curs Master CPTSB - Fiabilitate si

Mentenanta

Analiza arborescentă a fiabilității sistemelor tehnice

Este o analiză a dinamicii sistemelor aplicabilă în special pentru analiza securității
sistemelor, dar eficientă și în determinarea unor indicatori de fiabilitate și performabilitate
pentru sistemele complexe. Ea permite conducerea analizei numai pe anumite direcții, prin
renunțarea la unele secvențe de evenimente care nu interesează sau au o probabilitate
mică.
Arborele de evenimente
Este o schemă logică arborescentă care reprezintă secvențele (succesiunile) de evenimente
care pot urma unui eveniment de inițiere ce reprezintă tulpina arborelui, ramificațiile sunt
evenimentele care pot urma, iar vârful ramurilor reprezintă stări finale ale sistemului, stări
care pot fi de succes sau de refuz, respectiv de diferite nivele de performanță. Reducerea
volumului calculelor se obține în special datorită faptului că, odată ajuns în stare de defect,
analiza nu mai continuă (p – probabilitate de succes; q – probabilitate de refuz).
Arborii de evenimente pentru sisteme formate din trei elemente

din cursul 3

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 1
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Tabelul de adevăr
Poate reprezenta structura sistemelor binare sau multivalente formate din elemente
binare sau multivalente. Tabelul are un număr de coloane egal cu numărul de
elemente ale sistemului (nes), plus o coloană pentru sistem și un număr de linii egal cu
numărul de stări (nss) ale sistemului.
Numărul de stări ale sistemului va fi:
nss = 2nes - pentru sistemul format din elemente binare independente;
- pentru sistemul format din elemente multivalente.
nss - numărul de stări ale sistemului; nse.i - numărul de stări ale elementului i;
nes - numărul de elemente ale sistemului; mes - mulțimea elementelor sistemului.

Principalele porți logice Exemplu de reprezentare simbolică și cu tabelul de

adevăr pentru o funcție logică

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 2
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Tabelul de adevăr
Tabelul conține simboluri sau numere care definesc starea (funcțional sau defect),
respectiv nivelul de performanță al elementului, respectiv sistemului, corespunzător
liniei și coloanei date. Performanțele sistemului în funcție de cele ale elementelor în
fiecare stare rezultă din analiza funcțională a sistemului.
Mulţimea stărilor cu i elemente defecte: Ci = Cni
Numărul total de stări în care se poate afla sistemul este dat de relația:
Pentru sistemul binar format din elemente binare un simbol pentru starea de succes
poate fi f = funcționare, s = succes sau 1, iar pentru cea de refuz d = defect, r = refuz
sau 0. Pentru sistemul multivalent format din elemente binare, tabelul va conține
valori ale performanțelor elementelor, respectiv sistemului.

Diagrama Karnaugh pentru un sistem

cu 3 elemente (termenii minimali)

Diagrama Venn pentru

un sistem cu 3
elemente

Calculul probabilităților sistemului

Cunoscând probabilitățile de funcționare pi și de refuz qi pentru oricare element i, i ∈
(1, 2, …, nes) se poate calcula probabilitatea oricărei stări a sistemului folosind
teorema produsului de probabilități:
• probabilitatea stării cu toate elementele în funcţiune
• probabilitatea stării cu elementul i defect
• probabilitatea stării cu două elemente, i şi k, defecte
• probabilitatea stării cu toate elementele defecte
Calculul performanţei sistemului în fiecare stare se face în funcție de performanțele
(valorile parametrilor funcționali) elementelor sistemului și ale sistemului.
Operația poate fi făcută numai de către cei care cunosc funcționarea tehnică a
sistemului, principiile de bază ale acestuia, restricțiile privind funcționarea, precum și
relațiile dintre elemente și sistem, efectul funcționării și nefuncționării fiecărui
element asupra sistemului.
1. la sistemele serie:
unde Πs = performanța sistemului, Πi = performanța elementului i,
iar mess = mulțimea (numărul) elementelor sistemului serie.
2. la sistemele parallel:
unde nesp este numărul de elemente a sistemului paralel.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 3
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Graful stărilor
Nodurile grafului corespund fiecare unei stări a sistemului. În cazul independenței
elementelor acestea vor fi în număr de 2n.
Laturile grafului corespund tranzițiilor între stări sau sunt dublu orientate. Fiecărui
sens al laturii „i” i se asociată intensitatea de tranziție corespunzătoare (λ sau μ).
Sistem format dintr-un singur element binar
I. Date de intrare: S – stare de succes
• intensitatea de defectare, λ; R – stare de refuz
• intensitatea de reparare, μ.
II. Graful stărilor: există 21 stări: starea de funcționare, 1; starea de defect, 0,
Matricea Sistemul de ecuații sau
pt. sistem ergodic
Sistemul de ecuații nu poate fi rezolvat, datorită egalității celor două ecuații (+/-).
Prin artificii, se ajunge la: Q(t) = F(t)
Durata totală medie de funcționare într-un interval dat T este:
Durata totală medie de defectare pe același interval:
• Media timpului de funcționare neîntreruptă este:
• Numărul mediu de defectări într-un interval de referință este:

Sistem binar format din două elemente binare diferite independente

I. Date de intrare: λ1 şi μ1 pentru primul element, respectiv λ2 şi μ2 pentru al doilea
element, al sistemului.
II. Graful stărilor:

III. Matricea 𝑞𝑖𝑗 este de rang 22 = 4.

IV. În ipoteza ergodicităţii, în ambele cazuri
a şi b, din sistemul de ecuații rezultă:
Pentru sistemul serie:

Probabilitățile grupelor de stări:

Indicatorii de fiabilitate

 - se ia din relația de mai sus

Pagina 40 – Arborele de …

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 4
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Sistem binar format din două elemente binare Sistem binar format din trei elemente binare

λ - intensitatea de defectare
 - rata de restabilire

Sistem binar format din trei elemente binare Numărul de stări ale unui sistem format din
elemente multivalente independente este:

unde nsei este numărul de stări ale

elementului i.
Probabilitatea stării sistemului cu toate
elementele în funcțiune Ps0 va fi:

unde nes - numărul de elemente ale

sistemului.
Pentru stările cu unul sau mai multe
elemente defecte se înlocuiesc în produs
valorile corespunzătoare ale lui pi cu qi.
Numărul de stări ale sistemului în acest caz
va fi nss = nes + 1.
La celelalte sisteme (care nu sunt serie)
ipoteza dependenței serie duce la:

Pentru funcția de structură f se utilizează:

unde: msss - mulțimea stărilor de succes ale

sistemului; nes - numărul de elemente al
sistemului; zi = xi, dacă în starea j elementul i
funcționează; zi = ẍi, dacă în starea j
elementul i este defect

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 5
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Se consideră un sistem format dintr-un

element de bază (B) rezervat individual
de către un element de rezervă (R) care
este pus în funcțiune la defectarea lui B
de către un element de comutare (K)
automat.

Arborele de evenimente corespunzător

defectării elementului de bază B, fără
considerarea succesiunii evenimentelor
este prezentat alăturat.
Pentru evidențierea succesiunii
defectării fiecărei derivații a arborelui, i
se asociază un vector ai cărui termeni
indică pe care ramură a arborelui s-a
defectat elementul. Valoarea zero
presupune că elementul este în
funcțiune.

Studiul fiabilității sistemelor prin metoda arborilor de defectare (AD)

Metoda arborilor de defectare pentru studiul fiabilității previzionale a sistemelor
complexe, pornește de la ideea că procesul de defectare poate fi cuantificat la nivel
structural, astfel încât orice defecțiune a sistemului este rezultatul unei secvențe
cuantificate de stări ale procesului de defectare. Nivelul de cuantificare este ales de
analist, conform scopului urmărit și preciziei dorite, putându-se merge până la nivelul
componentelor, rezultatele obținute fiind cu atât mai apropiate de realitate cu cât
nivelul de cuantificare va fi mai detaliat. Arborele de defectare este o schemă de
calcul care se construiește în raport cu o stare de insucces dată.
Starea de insucces avută în vedere la construcția arborelui de defectare, unică și bine
definită, este denumită și “eveniment de vârf”.
De regulă, arborele de defectare se construiește pe baza rezultatelor Analizei
Modurilor de Defectare și a Efectelor defectărilor (AMDE), utilizată în aprecierea
calitativă a fiabilității și care are ca scop identificarea unor eventuale posibilități de
defectare și evaluarea consecințelor acestora asupra funcționării entității
(dispozitivului, instalației).
Arborele de defectare este constituit din niveluri succesive, astfel încât fiecare
eveniment (cu excepția celor de bază sau presupuse de bază) să fie generat plecând
de la evenimentele de nivel inferior prin intermediul unor operatori denumiți porți
logice.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 6
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Din punct de vedere structural, arborele de defectare utilizează următoarele

concepte:
- elementele primare - reprezintă componentele sau blocurile care stau la nivelul de
bază al cuantificării avariei sistemului;
- defecțiunile primare - reprezintă defectele elementelor primare;
- evenimentul critic - reprezintă starea de defect a sistemului;
- modul de defectare - reprezintă setul de elemente defecte simultan care scot din
funcțiune sistemul;
- modul minim de defectare - reprezintă setul cel mai mic de elemente primare care
fiind defecte simultan, conduc la defectarea sistemului;
- nivelul ierarhic - reprezintă totalitatea elementelor care sunt echivalente structural
și care ocupă poziții echivalente în structura arborelui de defectare.
Evenimentele reprezintă în (Arborele de Defectare) AD schimbări de stare a
elementelor, treceri din starea normală în stare cu disfuncțiuni care pot fi:
• defecțiuni, când elementul nu reușește să-și îndeplinească funcțiunea
• erori, când elementul îndeplinește o funcțiune în mod necorespunzător
Defecțiunile pot fi primare, datorate unor caracteristici interne
necorespunzătoare ale elementului, secundare, datorate unor solicitări, operaționale
sau de mediu, excesive sau de comandă, datorate unor erori venite din exteriorul
elementului, fie de la alte elemente fie de la operatori umani.
În primele cazuri, înlăturarea defecțiunii presupune mentenanța corectivă
asupra elementului în cauză, iar în ultimul, revenirea se face de la sine dacă se
înlătură eroarea.

• Metoda are la bază logica binară, prin care în mod formal o funcție a sistemului
este asimilată unei funcții binare, ale cărei variabile sunt defecțiunile primare și
care este sintetizată cu elemente ŞI, SAU, NU.
• Pe baza analizei prin metoda arborelui de defectare, se poate obține fie
probabilitatea de defectare, fie rata de defectare:
a. Evaluarea probabilității de defectare folosește
proprietățile porților logice: ŞI, SAU, INVERSOR
Astfel, la ieșirile celor trei porți logice,
probabilitatea de a avea defect este:
- la ieșirea porții ŞI

- la ieșirea porții SAU

- la ieșirea porții INVERSOR (NU)

Probabilitatea ca un sistem cu o poartă logică SAU să se defecteze în intervalul (0, t)
se calculează cu relația:
Fs(t) = P(AUB) = P(A) + P(B) - P(A)∙ P(B) = FA (t) + FB(t) - FA(t)  FB(t)
Probabilitatea de bună funcționare în intervalul (0,t) a sistemului considerat, RS(t),
este:
RS(t) =1 - FS(t) = 1 - FA(t) - FB (t) + FA(t)  FB(t) = [1 - FA(t)]  [1 - FB(t)] = RA(t)  RB(t).

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 7
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

b) Evaluarea intensității de defectare (λs) se face pe baza ipotezei că defectările

elementelor componente sunt evenimente independente și legea de defectare este de tip
exponențial (z(t) = λ = ct.). Pentru a stabili valoarea ratei de defectare a sistemului, se pornește
de la următoarele considerente:
- probabilitatea (A să se defecteze în intervalul 0,t) = P(A) = FA(t)
- - probabilitatea (B să se defecteze în intervalul 0,t) = P(B) = FB(t)
Astfel, la ieșirea porții SAU, se obține:
P(A∪B) să se defecteze în intervalul 0, t) = P(A) + P(B) + P(A)P(B) = FA(t) + FB(t) - FA(t) FB(t) = F(t)

se obţine pentru fiabilitatea sistemului:

de unde rezultă că la ieșirea porții logice SAU se obține:

Pentru a determina rata de defectare la ieșirea porții logice ŞI, se consideră N elemente și se
reia corespunzător raționamentul de mai sus:

unde

Un caz particular îl constituie cel al elementelor

identice legate în paralel, alcătuind scheme
redundante:

Procedura generală de construire a arborelui de defectare este următoarea:

a) Pe baza funcțiunii (funcțiunilor) specificată pentru dispozitivul (instalația) analizat
se stabilește starea de insucces a schemei tehnologice (stare în raport cu care se
întocmește arborele de defectare) și punctele din schema tehnologică în care se
urmărește realizarea acestei stări.
b) Se identifică și se numerotează toate evenimentele care pot concura la realizarea
stării de insucces avute în vedere (defectări ale elementelor componente ale schemei
tehnologice, acțiuni și influențe exterioare etc.) și care nu mai comportă detalieri
(subdivizări) suplimentare. Acestea vor constitui evenimente de bază (sau presupuse
de bază) pentru arborele de defectare (pozițiile a și b din tabel).

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 8
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

c) Se definesc drept ramuri principale ale arborelui de defectare acele evenimente

care conduc direct la realizarea stării de insucces, stabilindu-se ce tip de poartă logică
trebuie utilizată în legarea acestora de starea de insucces. Aceste evenimente (ramuri
principale) pot fi suficient de generale pentru a putea constitui, la rândul lor,
evenimente de vârf ale unor sub-arbori de defectare.
d) Pentru fiecare dintre ramurile principale se aplică procedura de la pasul anterior.
e) Acest proces deductiv se continuă până la nivelul evenimentelor de bază (sau
presupuse de bază), sau până când poate fi utilizată o poartă de transfer (poziția i)
spre un alt sub-arbore deja construit.

După construirea arborelui de defectare se atribuie valori parametrilor de fiabilitate

aferenți evenimentelor de bază (sau presupuse de bază) și se calculează valorile
indicatorilor de fiabilitate urmăriți.
Transpunerea unei scheme tehnologice într-o schemă de calcul (diagramă bloc sau
arbore de defectare) nu trebuie să vicieze sau să deformeze logica funcționării
entității (dispozitivului, instalației) analizate, în raport cu punctul și starea de succes
(de insucces) avute în vedere.
Se vor respecta următoarele principii:
• din schema tehnologică se vor elimina toate elementele sau subansamblurile de
elemente care nu influențează starea de succes (de insucces) considerată în
punctul respectiv
• se va evita însă eroarea de a elimina anumite porțiuni din schema tehnologică care
numai aparent nu influențează starea (de succes sau de insucces) avută în vedere

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 9
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Analiza Modurilor de Defectare a componentelor şi a Efectelor defectărilor asupra

sistemului (AMDE)

Notă:
1.Identificarea componentei : se indică toate informațiile care permit identificarea și
localizarea componentei studiate în cadrul sistemului.
2.Funcţii, stări : se specifică toate funcțiile componentei incluzând atât funcțiile proprii
cât și legăturile cu alte componente și cu sistemul la interfața acestora.
3.Moduri de defectare : se specifică pentru fiecare componentă toate modurile de
defectare în diferitele stări de funcționare ale componentei şi ale sistemului.
4.Cauzele defectărilor : se definesc cauzele posibile ale fiecărui mod de defectare din
coloana precedentă. Este preferabil gruparea cauzelor interne şi a cauzelor externe. În
general, această analiză nu poate fi în primă instanță exhaustivă.
5.Modul de operare : se specifică modul de operare în momentul producerii defectării
(de exemplu, în timpul unei stări de alarmă).

6,7,8. Efectele defectării : se face un inventar al efectelor fiecărui mod de defectare

asupra componentei, sistemului și sistemelor externe, aflate în interacțiune cu sistemul
studiat.
9. Moduri de detectare : se specifică toate mijloacele (sisteme, proceduri etc.),
permițând punerea în evidență a modului de defectare respectiv (testări periodice,
inspecții, alarme, display etc.).
10. Frecvenţa inspecţiilor sau încercărilor : se specifică frecvența inspecțiilor sau
încercărilor asupra componentei studiate.
11. Măsuri compensatorii : se specifică măsurile din proiectare sau exploatare care
limitează efectele defectărilor.
12. Observaţii : coloana este rezervată remarcilor și observațiilor explicitând alte
coloane ale tabelului sau se menționează informații suplimentare, efecte particulare,
eventuale analize de defecte duble sau defecte de cauză comună. În general, analistul
poate specifica aici toate observațiile considerate necesare pentru înțelegerea
analizei.
Pentru fiecare eveniment care apare în arborele de defectare se recomandă să se
realizeze o listă cu numele sau descrierea evenimentului, să se codifice evenimente și
să se calculeze probabilitatea de apariție.
Dacă un eveniment reprezintă un eveniment repetat sau din cauză comună, el este
prezentat în arborele de defect în mod repetat, dar cu un steguleț de atenționare.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 10
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Analiza cantitativă a arborilor de defectare reprezintă ultima etapă din metodologia

analizei fiabilității sistemelor utilizând metoda AD. Astfel, plecând de la probabilitățile
de apariție ale evenimentelor (defectărilor) primare și ținând seama de modul de
propagare a acestora prin intermediul porților logice ale arborelui, se determină în
final probabilitatea de apariție a evenimentului critic analizat.
În general, aceasta presupune ca, pornind de la arborele de defectare al sistemului
analizat, se scrie funcția logică de structură a arborelui, de forma:

unde: Ecr reprezintă evenimentul critic al sistemului, exprimat în funcție de

evenimentele primare Ei (i=1, 2,…,n), considerate independente.
Pornind de la funcția logică de mai sus se poate trece la cea algebrică:

Se ține cont de transformările indicate în

tabelul de mai jos, corespunzătoare porților
logice de bază ale arborilor de defectare.
Metoda de analiză descrisă anterior, deși sistematică, este laborioasă prin faptul că necesită
scrierea si prelucrarea funcției de structură corespunzătoare arborelui de defectare al sistemului
analizat. În practică, pentru facilitarea evaluărilor cantitative ale arborelui de defectare, este
posibil să se evite scrierea funcției de structură. În acest caz, calculele se vor desfășura din
aproape în aproape, mergând de jos în sus, de la nivelele de bază corespunzătoare
evenimentelor primare, spre evenimentul critic.

Modul de construire a arborelui de defectare se exemplifică pentru o transmisie formată

din curele trapezoidale și roți dințate.
Se consideră drept eveniment critic (defectarea transmisiei) transmiterea unor sarcini
dinamice și vibrații perturbatoare cuplei de frecare epruvetă (Ml). Probabilitatea
evenimentului critic poate fi determinată cunoscând probabilitățile evenimentelor primare
E1, E2,…, E15.

Se ilustrează AD pentru transmisia mecanică, defecțiunile primare fiind: E1 – siguranța

electrică a unei faze de alimentare a motorului electric este întreruptă; E2 – motor electric
defect; E3, E4 – rulmenții L5 și L6 sunt defecți; E5, E6 – angrenajele Z3-Z4 și Z1-Z2 – uzate prin
adeziune sau abraziune, ca urmare a particulelor din ulei; E7 – întinderea inițială a uneia
sau a mai multor curele trapezoidale C este necorespunzătoare; E8 – sarcină mare la
epruveta de încercat Ml; E9 – lipsă ulei în reductor; E10, E11, E12, E13 – rulmenții L11, L12, L21,
L22 sunt defecți; E14; E15 - angrenajele Z1-Z2 și Z3-Z4 sunt deteriorate fie ca urmare a ruperii
unor dinți, fie ca urmare a deteriorării flancurilor prin ciupituri.

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 11
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

Dacă se notează cu R1, R2, …, R15 funcţiile

de fiabilitate ale acestor elemente
primare, atunci funcţia de fiabilitate după
un timp de funcţionare a transmisiei va fi
R=R1R2…R15

Teoremele Algebrei Booleene

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 12
Curs Master CPTSB - Fiabilitate si
Mentenanta

A . 0 = 0 unde A poate fi 0 sau 1.

A . 1 = A unde A poate fi 0 sau 1.
A . A = A unde A poate fi 0 sau 1.
A . Ā = 0 unde A poate fi 0 sau 1.
A + 0 = A unde A poate fi 0 sau 1.
A + 1 = 1 unde A poate fi 0 sau 1.
A+Ā=1
A+A=A
A + B = B + A unde A și B pot fi 0 sau 1.
A . B = B. A unde A și B pot fi 0 sau 1.

Relațiile lui De Morgan

Prof.dr.ing.Gheorghe Voicu 13