Sunteți pe pagina 1din 3

Poliartrita reumatoida este o boală inflamatorie cronică recurentă, caracterizată

de o inflamaţie cronică infiltrativ proliferativă a sinovialei articulare şi de


manifestări articulare şi musculare, precum şi de noduli subcutanaţi. Poliartrita
reumatoida afecteaza cel mai des afectate articulatiile mici ale mainii si ale
piciorului (interfalangiene), insa aceasta boala poate afecta orice tip de
articulatie diartrodiala. Obiectivele kinetoterapiei in poliartrita reumatoida
sunt: • combaterea durerii si a inflamatiei • prevenirea si corectarea
deformatiilor si anchilozelor • mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare •
mentinerea sau cresterea fortei si rezistentei musculare Metode folosite in
tratamentul kinetic al poliartritei reumatoide: Posturarea segmentelor afectate pe
atele sau orteze in poliartrita reumatoida • Pumnul în uşoară extensie (10º-25º),
metacarpofalangienele în uşoară flexie şi înclinare radială, interfalangienele
proximale în uşoară flexie iar cele distale libere, policele în uşoară opoziţie; •
Cotul în flexie de 80º, cu uşoară supinaţie; • Umărul în uşoară abducţie asociată
cu o uşoară flexie (pernă sub axilă); • Şoldul în uşoară extensie (pernă sub
fesieri); • Genunchiul în extensie; • Glezna cu piciorul în flexie dorsală de 90º.
Exerciţii pentru ameliorarea deviaţiei cubitale in poliartrita reumatoida Din
aşezat • Antebraţul sprijinit pe o masă în pronaţie; pacientul execută mişcarea de
înclinare radială, întâi singur, apoi împotriva rezistenţei opuse de
kinetoterapeut. • Antebraţul sprijinit pe o masă cu partea cubitală pe masă;
pacientul execută mişcarea de înclinare radială, întâi singur, apoi împotriva
rezistenţei opuse de kinetoterapeut. • Antebraţul şi mâna cu vârful degetelor
sprijinite pe o masă; pacientul execută percuţii repetate pe planul mesei, degetele
se menţin în semiflexie. • Exerciţii pentru degetul „în gât de lebădă” in
poliartrita reumatoida Din aşezat • Antebraţul sprijinit pe o masă în supinaţie;
pacientul execută activ/activ cu rezistenţă flexia falangei II (întâi cu fiecare
deget în parte, apoi cu toate odată). • Antebraţul sprijinit pe o masă în pronaţie;
pacientul execută deplasarea mâinii prin mişcări de flexie – extensie ale
degetelor. • Antebraţul sprijinit pe o masă în pronaţie; pacientul execută extensia
fiecărui deget în parte, apoi toate degetele simultan. • Antebraţul sprijinit pe o
masă; pacientul împinge o bilă prin extensia articulaţiei interfalangene distale.
Exerciţii pentru deformaţia „în butonieră” a degetelor in poliartrita reumatoida
Din aşezat • Kinetoterapeutul imobilizează articulaţiile interfalangiene proximale;
pacientul execută flexii – extensii active ale interfalangienelor distale.
• Palmele sprijinite pe o masă cu ultima falangă în afara mesei, kinetoterapeutul
imobilizează articulaţiile interfalangiene proximale; pacientul execută flexia din
interfalangienele distale activ, apoi învinge rezistenţa opusă de kinetoterapeut. •
Antebraţul sprijinit pe o masă; pacientul sortează obiecte mici (mărgele) de
diferite mărimi. Exerciţii pentru deformaţia policelui în „Z” in poliartrita
reumatoida Din aşezat • Antebraţul sprijinit pe o masă, degetele în semiflexie,
policele în opoziţie faţă de index cu un burete între ele; pacientul execută
presiuni asupra buretelui. • Antebraţul sprijinit pe o masă, degetele în semiflexie
cu sprijin pe vârfuri; pacientul execută mişcări de abducţii – adducţii cu policele
în rectitudine. • Antebraţul sprijinit pe o masă; pacientul apucă şi mută obiecte
foarte mici (bile) cu policele şi celelalte degete pe rând folosind vârful
degetelor. Exerciţii ale articulaţiei piciorului in poliartrita reumatoida Din
aşezat • Tălpile pe sol uşor depărtate; pacientul execută rularea tălpilor pe sol
(vârfcălcâi). • Tălpile pe sol; pacientul execută extensia din articulaţiile
metatarsofalangiene, gamba rămânând nemişcată. • Tălpile pe sol; pacientul execută
extensia din articulaţiile metatarsofalangiană a halucelui, celelalte degete rămân
fixate pe sol. • Gambele atârnă la marginea patului; pacientul execută extensia
genunchiului, apoi circumducţii din articulaţia piciorului (stânga-dreapta). Din
ortostatism • Cu faţa la spalier, mâinile prind şipca de la nivelul umerilor;
pacientul execută ridicări pe vârfuri. • Cu faţa la spalier, mâinile prind şipca de
la nivelul umerilor; pacientul plasează un picior pe prima şipcă şi se ridică pe
vârfuri, apoi schimbă piciorul. • Mers prin sală (vârf – călcâi; în zig-zag etc.).

S-ar putea să vă placă și