UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Aprob___________
Şef departament Ștefaniuc Olga
dr., conf. univ.

TEST
VARIANTA 17
Pentru testarea Nr. 1 la disciplina Fiscalitate Anul III, Ciclu I
Studentul : JumirVasile gr BA181
Facultatea Ştiinţe Economice
1. Definiți noțiunea de acciz. 3p.
2. Descrieți principiul echității fiscale. 3p.
3. Determinați baza de calcul în cazul taxei privind amenajarea teritoriului. 5p.
4. Caracterizați funcțiile impozitelor. 5p.
5. Argumentați rolul impozitelor pe plan financiar. 7p.
6. Propuneți direcții de perfecționare a politicii fiscale în RM. 7p

Baremul de evaluare
Puncte Nota
6–8 5
9 – 11 6
12 – 18 7
19 – 25 8
26 – 28 9
29 – 30 10

Responsabil de disciplină: Dragomir Lilia

dr., conf. univ. ______________

Data _03.10.2020
 Rezolvare

1. Definiți noțiunea de acciz.

Accizi – impozit de stat care se percepe, direct sau indirect, asupra următoarelor mărfuri de
consum:
a) alcool etilic şi băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) petrolul şi derivatele lui;
d) caviar şi înlocuitori de caviar;
e) parfumuri şi apă de toaletă;
f) îmbrăcăminte din blană;
g) mijloace de transport de la poziţia tarifară 8703;
h) alte mărfuri specificate în anexa nr.1 la titlu IY al CF al RM.

2. Descrieți principiul echității fiscale.

Principii de echitate fiscală. Echitatea fiscală înseamnă dreptate şi justeţe în materie de

impozite. Ea presupune impozitarea diferenţiată a veniturilor şi a averii în funcţie de puterea
contributivă a subiectului impozitului şi scutirea de plata impozitului a persoanelor cu venituri
mici. Echitatea fiscală indică îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii.
Stabilirea minimului neimpozabil, adică legiferarea scutirii de impozit a unui anumit venit,
care ar permite satisfacerea nevoilor de trai strict necesare.
Remarcăm că minimul neimpozabil poate fi stabilit numai în cazul impozitelor directe, cu
precădere la impozitele pe venit, neavând aplicabilitate în impozitarea indirectă.
Fixarea sarcinii fiscale în funcţie de puterea contributivă a fiecărui plătitor, adică luarea în
consideraţie a mărimii venitului sau a averii care este obiectul impunerii, precum şi a situaţiei
personale a contribuabilului, cum ar fi situaţia familială (celibatar sau căsătorit, numărul
persoanelor aflate în întreţinere etc).
Instalarea parităţii fiscale, cea ce înseamnă că la o anumită putere contributivă, sarcina
fiscală a unei categorii sociale să fie stabilită egală cu sarcina fiscală a altei categorii sociale,
sarcina fiscală a unei persoane să fie stabilită egală cu sarcina fiscală a altei persoane din aceeaşi
categorie socială.
Instituirea impunerii generale, adică să cuprindă toate categoriile sociale, respectiv toate
persoanele care realizează venituri sau care posedă un anumit gen de avere, cu excepţia
persoanelor ale căror venituri se situează sub un anumit nivel (minimul neimpozabil).
Condiţiile expuse mai sus îşi găsesc reflectare în modul de dimensionare a impozitului
considerat şi de determinare a cuantumului impozitului. Practica fiscală, în acest sens, cunoaşte
impunerea în sume fixe şi impunerea în cote procentuale.
Impunerea în sume fixe este de origine mai veche, are un grad mai mare de subiectivism.
Un asemenea impozit, cunoscut sub denumirea de capitaţie, era răspândit pe larg în Evul Mediu.
Cuantumul impozitului era stabilit abuziv, fiind determinat nu de mărimea venitului sau a averii
şi nici de situaţia personală a plătitorului, dar de necesarul de mijloace pentru a fi colectate.
Evident, acest procedeu de impunere nu se potriveşte cu echitatea fiscală.
O dată cu liberalizarea economică, impunerea în sume fixe a cedat treptat locul impunerii
în cote procentuale. Practica fiscală a generat diversificarea caracterului cotelor, aşa că poate fi
întâlnită impunerea în cote proporţionale, în cote progresive şi în cote regresive.
3. Determinați baza de calcul în cazul taxei privind amenajarea teritoriului.

la taxa pentru amenajarea teritoriului – numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi,
suplimentar:
– în cazul întreprinderilor individuale şi gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) – fondatorul
întreprinderii individuale, fondatorul şi membrii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier);
– în cazul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei – numărul
de persoane abilitate prin lege pentru desfăşurarea activităţii profesionale în sectorul justiţiei;

-taxa pentru amenajarea teritoriului – persoanele juridice sau fizice înregistrate în calitate de
întreprinzător şi persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei, care dispun
de bază impozabilă

Totodată, în conformitate cu pct.12.2. din „Precizările metodologice statistice privind  efectivul

şi cîştigurile salariale ale personalului angajat” aprobate prin Ordinul Departamentului de
Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova nr.87 din 29.07.2004” nu se includ în efectivul de
salariaţi - persoanele care prestează muncă prin cumul (cumularzii externi) înscrise în liste
distincte.

În conformitate cu cele relatate mai sus, menţionăm ca pentru persoanele care sunt angajate prin
cumul, nu trebuie de calculat taxa pentru amenajarea teritoriului.

4. Caracterizați funcțiile impozitelor.

Prin politica fiscală practicată, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile realizate
de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate în folosul
solicitanţilor. Impozitele la care sunt obligate subiectele plătitoare îndeplinesc, în principiu, trei
funcţii:
a) Contribuţia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societăţii (fiscală) este o
obligaţie a tuturor persoanelor fizice sau juridice care obţin venituri impozabile sau
taxabile. Aceste fonduri sunt utilizate de stat pentru finanţarea de obiective şi acţiuni cu
caracter general, folosind întregii colectivităţi ca: finanţarea instituţiilor publice,
constituirea rezervelor de stat, alte acţiuni şi obiective cu caracter economic şi social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (socială) este operaţiunea de preluare
a unor resurse în vederea repartizării lor pentru satisfacerea unor trebuinţe acceptate în
folosul altora decât posesorii iniţiali ai resurselor.
Redistribuirea aplică principiul depersonalizării resurselor, înfâptuindu-se pe mai multe
planuri pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor generale ale societăţii. Datorită faptului că
redistribuirea exagerată şi nerealistă are consecinţe grave asupra cointeresării şi responsabilităţii,
practicarea acestuia prin metode administrative şi gratuite justificată va fi înlocuită cu
redistribuirea prin metode economice sau restituibile. În cazurile când redistribuirea se realizează
pe baza principiului mutualităţii, aceasta este nu numai inerentă dar şi echitabilă.
Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economică) acţionează în mod diferit în cazul
unităţilor economice sau a persoanelor fizice. La unităţile economice, prin impozite şi taxe se
influenţează preţurile mărfurilor şi tarifelor executărilor de lucrări şi servicii publice,
rentabilitatea, eficienţa economico-financiară, etc. La persoanele fizice, prin impozite şi taxe se
stimulează utilizarea cât mai productivă a terenurilor agricole şi ale altor bunuri, pe care le au în
patrimoniul personal, se limitează realizarea de venituri exagerate
 5.Argumentați rolul impozitelor pe plan financiar.

-Rolul impozitelor da stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social. Rolul cel mai
important al impozitelor este cel financiar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de
procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. În ultimul timp
s-a accentuat rolul impozitelor pe plan economic, caracterizat prin încercările statului de a folosi
impozitele ca un mijloc de intervenţie în activitatea economică. Pe plan social rolul impozitelor
se concretizează în faptul că, prin intermediul lor statul procedează la redistribuirea unei părţi
importante din PIB între clase şi pături sociale.
În literatura de specialitate se vorbeşte de existenţa unor limite ale impozitelor,
caracterizată ca pondere a acestora în PIB. Limita impozitelor dintr-o anumită ţară este
influenţată atât de factori externi sistemului de impozite, cât şi de factori interni (proprii) ai
acestuia.
Din categoria factorilor externi ce influenţează limita impozitelor se pot menţiona: nivelul
PIB pe locuitor, nivelul mediu al impozitelor pe plan internaţional, condiţii de natură politică,
economică, socială etc.
În cadrul factorilor proprii sistemului de impunere, care influenţează limita impozitelor,
locul cel mai important îl ocupă progresivitatea coteor de impunere. Astfel în ţările în care
impozitele au o pondere mai ridicată în PIB, cote de impunere au o progresivitate mai înaltă.

6.Propuneți direcții de perfecționare a politicii fiscale în RM

Sistemul fiscal reprezintă o componentă a sistemului financiar al Republicii Moldova şi

include următoarele elemente:
- legislaţia fiscală;
- sistemul de impozite şi taxe;
- administrarea fiscală şi organele fiscale.
Toate aceste verigi sînt strîns legate între ele, deoarece, în baza legislaţiei fiscale, organele
fiscale administrează procedurile fiscale, avînd ca scop colectarea impozitelor şi taxelor, acestea
din urmă constituind surse de venit ale statului. Eficienţa sistemului fiscal depinde de eficienţa
fiecărui element constitutiv.
Conform Codului Fiscal, sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea:
impozitelor şi taxelor, principiilor, formelor, metodelor de stabilire, modificare şi anulare a
acestora, prevăzute de Codul Fiscal, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.