Proiect de investigație

,,Studiul privind cantitatea adecvată ca variabilă de bază a

achizițiilor“

Chişinău, 2020
1
 CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………......3
Capitolul I: Aspectele teoretice și procedurile achiziției
1.1 Etapele procesului de achiziție……………………………………………………………….4
1.2 Tipurile procedurilor de achiziție…………………………………………………………….6
Capitolul II: Variabila cantității pentru comanda optimă
2.1 Determinarea cantității pentru comanda optimă……………………………………………...8
2.2 Factorii care influențează comanda optimă………………………………………………….10
Concluzii și recomandări…………………………………………………………………….......11
Bibliografie……………………………………………………………………………………....12
Anexă…………………………………………………………………………………………….13

2
 Introducere

Importanța și actualitatea temei. Achiziția publică semnifică procurare de bunuri, executare de

lucrări sau prestare de servicii pentru necesităţile uneia sau mai multor autorităţi contractante. Cît
privește procesul de achiziție publică, acesta reprezintă o succesiune de etape și operațiuni prin
care se dobîndește definitiv sau temporar un produs, un serviciu sau o lucrare în urma atribuirii
unui contract de achiziții publice, în scopul îndeplinirii unui interes public.
Procesul achizițiilor și-a păstrat actualitatea și importanța în timp, devenind astfel o activitatea de
orientare majoră pe piața bunurilor și serviciilor inundată de multitudinea de oferte și operatori
economici.
Unul din varibilele de bază care determină succesul procesului de achiziții este stabilirea
cantității exacte în cadrul comandei optime. Aceast element asigură menținerea echilibrată a
costurilor de capital, stocare, ambalare și transport, și determină viteza de rotație a stocurilor.
Aceste caracteristici evidențiază rolul și valoarea determinării cantității adecvate necesare.

Obiective urmărite:

 Stabilirea etapelor procesului de achiziție

 Evidențierea tipul procedurilor de achiziție
 Determinarea avantajelor comenzii optime
 Enumerarea factorilor ce influențează comanda optimă

Metodologia de cercetare. S-a analizat informații cu caracater calitativ și cantitativ preluate din
literatura de specilitate prin observație, analiză logică, sinteză, comparație aceasta fiind parțial
expusă în formulă grafică.

Cuvinte cheie: achiziție, cantitate, etapele achiziției, procedurile achiziției, calcul, comandă
optimă, factori de influență, preț, contract.

3
 Capitolul I: Aspectele teoretice și procedurile achiziției
1.1 Etapele procesului de achiziție publică
Procurarea este procesul general de achiziționare a bunurilor, lucrărilor și serviciilor publice,
care se desfășoară în cadrul următoarelor etape:

Nr. Denumirea Descrierea

1. Identificare Aceasta este etapa inițială în procesul de procurare, în care se
necesităților și identifică necesitățile de servicii sau bunuri. Aceasta se face în
determinarea strânsă legătură cu beneficiarii proiectelor, care sunt destinatarii
metodei de finali ai procurărilor (în marea majoritate a cazurilor, în
procurare și a conformitate cu mandatul său, ONU organizează procesele de
criteriilor de procurare la solicitarea și pentru partenerii naționali) și se
evaluare aprobă de Comitetele directoare ale proiectelor.
2. Anunțarea Competițiile publice și deschise sunt publicate pe paginile web
concursului locale ale entităților ONU și, în funcție de valoarea procurării,
pe site-urile internaționale ale organizației.
3. Derularea Pe parcursul perioadei de solicitare a ofertelor, potențialii
concursului ofertanți au posibilitate să analizeze documentele și să solicite
clarificări adiționale, în cazul în care este nevoie. De reținut că,
comunicarea cu reprezentanții care organizează tenderul
(concursul) se face doar în formă scrisă.
4. Colectarea  ofertele pot fi depuse fie pe suport de hârtie (într-un plic
ofertelor sigilat), fie în format electronic;
 fiecare ofertă primită se înregistrează într-un registru
electronic, i se acordă un număr de intrare și se indică
ora și data depunerii;
 pentru competițiile de procurare a serviciilor, de obicei,
se solicită depunerea ofertei tehnice separată de cea
financiară. În cazul ofertelor electronice, ultima trebuie
sa fie într-un email separat și fișierul cu oferta
financiară trebuie să fie protejat de o parolă;
 ofertele primite prin fax sunt respinse;
 ofertele incomplete nu se examinează;
 ofertele depuse cu întârziere sunt respinse – se întorc
înapoi sigilate;
 până la termenul limită, ofertele primite se păstrează
într-un safeu, sigilate.
4
 5. Deschiderea Pentru procesele de procurări de servicii/bunuri, a căror valoare
ofertelor estimată depășește un anumit plafon, se organizează o
deschidere publică a ofertelor, cu participarea
aplicanților/ofertanților, care sunt invitați la eveniment. La
deschiderea publică se anunță doar numele ofertantului, suma și
valuta ofertei financiare.
Ofertele se deschid de o comisie internă specializată.
La această etapă se resping doar ofertele care au fost depuse
după termenul limită stabilit în documentația de tender (ofertele
sunt respinse chiar dacă au întârziat cu un minut !!!).
6. Evaluarea Ofertele sunt deschise după expirarea termenului de aplicare și
ofertelor sunt transmise spre evaluare unei echipe competente, constituite
pentru fiecare concurs aparte.
7. Aprobarea Dacă valoarea contractului care urmează a fi atribuit depășește
deciziei de un anumit plafon (variază în funcție de agenție), după
selectare de finalizarea procesului de evaluare și determinarea
Comitetele câștigătorului, procesul de achiziție și decizia de selectare
specializate urmează a fi examinate și aprobate de către un comitet
specializat
8. Semnarea Din moment ce au fost anunțate rezultatele concursului,
contractului compania câștigătoare (în continuare companie) este contactată
și invitată pentru a semna contractul.
9. Publicarea După ce comisia de selectare a luat decizia privind compania
rezultatelor câștigătoare și contractul este aprobat și semnat de ambele părți,
rezultatul este comunicat ofertanților. 

10. Contestarea În cazul în care ofertantul consideră că nu a fost tratat echitabil

în cadrul unui proces de procurare, acesta are dreptul de a
contesta decizia.

1.2 Tipurile procedurilor de achiziție

Potrivit Art. 33 din Legea achizițiilor publice, contractul de achiziții publice poate fi atribuit prin
următoarele proceduri:
a) licitație deschisă (publică);
b) licitație limitată;
c) acord-cadru;

5
d) dialog competitiv;
e) proceduri negociate;
f) achiziție dintr-o singură sursă;
g) cerere a ofertelor de prețuri.

Procedura de bază de atribuire a contractului de achiziții publice este licitația deschisă. Alte
proceduri de achiziție pot fi folosite numai în condițiile expres stabilite de lege.

Licitația deschisă reprezintă procedura competitivă de atribuire a contractului de achiziție

publică. Se desfășoară, de regulă, într-o singură etapă. Orice operator economic cu statut de
întreprinzător, rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică, are dreptul de a participa la
procedura de atribuire a contractului de achiziții publice, cu excepția cazurilor când autoritatea
contractantă achiziționează obligatoriu servicii indigene conform listei aprobate anual de către
Guvern.
Autoritatea contractantă are dreptul de a desfășura licitația limitată în cazul în care bunurile,
lucrările și serviciile au un caracter complex sau de ele dispune un număr mare de operatori
economici pe piață. Licitația limitată se desfășoară potrivit acelorași reguli prevăzute pentru
licitația deschisă, cu condiția aplicării unei proceduri de preselecție, precedate de publicarea unei
invitații de participare la preselecție.
Acordul-cadru reprezintă un acord încheiat între una sau mai multe autorități contractante și
unul sau mai mulți operatori economici, având ca obiect stabilirea condițiilor pentru contractele
ce urmează a fi atribuite în decursul unei perioade determinate de cel mult 3 ani. Părțile la
acordul-cadru sunt selectate prin procedura de licitație deschisă cu aplicarea ofertei celei mai
avantajoase economic. Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu
prevederile Regulamentului cu privire la acordul-cadru ca modalitate specială de atribuire a
contractului de achiziție publică.
Dialogul competitiv este o procedură de licitație deschisă, desfășurată în două etape, aplicabilă
în cazul contractelor de achiziții deosebit de complexe, la care poate solicita să participe orice
operator economic și în cadrul căreia autoritatea contractantă întreține un dialog cu ofertanții
admiși la această licitație în vederea dezvoltării uneia sau mai multor soluții alternative care să
răspundă cerințelor pe baza cărora ofertanții selectați urmează a fi invitați să își depună ofertele.
Autoritățile contractante pot atribui contracte de achiziții publice printr-o procedură negociată,
după publicarea unui anunț de participare:

6
 • în cazul prezentării unor oferte incorecte sau inacceptabile în cadrul unei proceduri
deschise sau limitate ori în cadrul unui dialog competitiv, dacă nu sunt modificate în mod
substanțial condițiile inițiale ale contractului;
• în cazuri excepționale, dacă este vorba de bunuri, de lucrări sau de servicii a căror natură
sau ale căror riscuri nu permit stabilirea prealabilă și definitivă a prețurilor;
• în domeniul serviciilor, inclusiv al celor intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări;
• în cazul contractelor de achiziții publice de lucrări efectuate sau de servicii prestate
exclusiv în vederea cercetării-dezvoltării sau experimentării și nu pentru a asigura un
profit sau pentru a acoperi costurile de cercetare-dezvoltare.

Achiziția dintr-o singură sursă este o procedură, desfășurată de către autoritatea contractantă, în
scopul satisfacerii unor necesități de bunuri, lucrări și servicii de către un operator economic
contractat, exceptând necesitatea efectuării unei proceduri deschise de achiziție publică în
vederea stabilirii ofertantului câștigător. În cadrul realizării achiziției dintr-o singură sursă,
autoritatea contractantă este obligată să respecte principiul imparțialității, obiectivității şi
eficienței utilizării mijloacelor financiare alocate în acest sens.
Modalitatea realizării achiziției prin cererea ofertelor de prețuri este stabilită în
Regulamentului cu privire la achiziția bunurilor și serviciilor prin cererea ofertelor de prețuri.
Acest Regulament stabilește temeiurile juridice de organizare și desfășurare a procedurii cererii
ofertelor de prețuri, în scopul asigurării economisirii și eficientizării achizițiilor de bunuri și
servicii, satisfacerii necesităților autorităților contractante de bunuri și servicii, participării largi a
operatorilor economici în cadrul procedurilor de achiziție publică și dezvoltării concurenței între
aceștia. Contractul de achiziție se încheie în conformitate cu planurile anuale/ trimestriale de
achiziție, întocmite și aprobate de către autoritatea contractantă. Autoritatea contractantă nu are
dreptul să divizeze achiziția prin încheierea de contracte separate, în scopul aplicării unei alte
proceduri de achiziție decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu Legea privind
achizițiile publice.

Capitolul II: Variabila cantității pentru comanda optimă

2.1 Determinarea cantității pentru comanda optimă
În producția industrială, cantitatea de bunuri produse pentru anul în curs este cunoscută anterior
prin planul de producție pentru fiecare articol în parte. În mod corespunzător, achizițiile trebuie

7
să planifice comenzile pentru materii prime, materiale, componente, etc., în așa fel încât procesul
de producție să funcționeze fără probleme, iar volumele prevăzute să poată fi fabricate conform
planului. Rolul achizițiilor este să asigure o aprovizionare optimă a producției având în vedere că
supra-aprovizionarea va provoca creșterea costurilor cu stocurile, iar sub-aprovizionarea va
periclita procesul de producție. Dimensionarea comenzilor este o sarcina cheie pe care
departamentul de achiziții trebuie să o rezolve în mod eficient.
Achizițiilor le revine responsabilitatea de a securiza plus valoarea realizată în procesul de
producție prin optimizarea costurilor de stocare, care altfel ar reduce profitul realizat în
producție. Analiză și planificarea comenzilor este absolut necesară și influențează atât costurile
de comandă cât și cele de stocare. Calculul comenzii optime este un instrument important în
managementul achizițiilor.
Comandă optimă reprezintă cantitatea care poate fi comandată și pentru care costurile de
comandă și stocare sunt cele mai mici. Calculul acestei mărimi include costurile de comandă,
costurile de stocare, discount-urile și cantitatea totală. Comandă optimă este puternic influențată
de procesul de producție (sau de vânzare) și poate varia în mod continuu sau periodic.
Calculul comenzii optime este un model teoretic care nu se regăsește că atare în realitatea
economică. Factorii care influențează cantitatea de comandat sunt mai numeroși decât cei luați în
calcul la determinarea acestei mărimi prin formule consacrate, iar mulți dintre acești factori sunt
greu de cuantificat. Calculul comenzii optime pentru un anumit bun pornește de la o serie de
ipoteze precum:
• Necesar constant pe o anumită perioada de timp;
• Durata de stocare este constantă și ieșirile din depozit sunt continue;
• Nu există fenomenul de stock-out pentru perioade mari de timp;
• Deficiențele de calitate nu sunt luate în calcul;
• Costurile de stocare sunt cunoscute și considerate constant;
• Prețul bunurilor se presupune a fi constant;
• Comenzile ar provoca numai costuri fixe;
• Lichiditate disponibilă nelimitat pentru achiziția bunului respective.
Cu toate acestea, calculul comenzii optime oferă informații prețioase pentru analiză permanentă
a dimensionării comenzilor și a intervalului de comandă. Determinarea comenzii optime este cel
mai bun punct de pornire pentru gestionarea celorlalți  factori de influență.
 Metoda de calcul
Sunt 2 formule de calcul pentru comanda optimă. Formulă Andler este cea mai cunoscută, dar nu
ia în calcul un eventual discount pentru o anumită cantitate comandată.
200 × M ×a
Comanda optimă = Xopt = √
p ×q
8
Formulă lui Kosiol include și discountul pentru o cantitate comandată fiind astfel mult mai
precisă.
200 × M × a
√
Comanda optimă = Xopt = 1−d
p ×(l+ Z × )
100
Pentru dimensionarea comenzii optime, relevanță este și frecvența optimă de comandă.
M × p ×( s+ z)
Frecvența optimă de comandă = √
200 × a
Unde:
M = consum annual; p = preț de achiziție pe unitate; a = costuri fixe pe comandă; q = rată
cumulată a costurilor cu dobânda și stocarea = (s+z); s = rată costului de stocare; z = rată
dobânzii;
d = discount cantitativ.
Exemplu de calcul prin formula Andler:
Variabile
Preț de achiziție: 30 Euro/bucată p
Consumul anual: 90,000 bucăți M
Costul unei comenzi: 50 Euro a
Rata cumulate, dobîndă și stocare: 14% q

Comanda optimă: 1,464 bucăți

Frecvența de comandă optimă: 61 comenzi/an
Ritmul de comandă: 5,9 =6 zile
*pornind de la 365 de zile
Formula de control:
Xopt * nopt = 1,464*61 = 89,121 bucăți
90,000 bucăți – 89,121 bucăți = 879 bucăți ¿ Xopt(1,464 bucăți

Este important să se respecte cantitatea optima în comandă, deoarece, cu cât cantitatea

comandată este mai mare, cu atât:
- cresc costurile de stocare; - cresc costurile de capital;
- scade viteză de rotație a stocurilor; - scade ritmul de comandă;
- scad costurile de ambalare și transport; - cresc discount-urile;
- scade lichiditatea.
2.2 Factorii care influențează comanda optimă

Factorii care influențează comandă optimă:

Costurile pe comandă

9
Fiecare comandă generează costuri de personal , interne și externe, precum și costuri de
ambalare și transport. Cu cât costurile pe comandă sunt mai mari, cu atât comandă optimă va fi
mai mare.
Finanțarea stocului
Plata comenzilor se face din mijloace financiare proprii sau externe. În cazul mijloacelor fixe
externe (credite bancare), compania plătește dobânda, iar dacă plata se face cu capital propriu,
atunci compania pierde alte ocazii de valorificare (ex. depozite pe termen scurt, alte plasamente
financiare sau investiții). Cu cât costurile de finanțare sunt mai mari, cu atât comandă optimă va
fi mai mică.
Stocarea bunurilor
Stocurile costă bani. Compania are nevoie de depozite, rafturi, echipamente, personal, utilaje de
ambalare și transport, etc. Cu cât costurile de stocare pe unitate sunt mai mari, cu atât comandă
optimă va fi mai mică.
Cifra de afaceri anuală
Cu cât o companie produce sau vinde mai mult, cu atât trebuie să comande mai mult. Asta
înseamnă că durata de stocare pentru un bun bine vândut sau des consumat va fi mică. Numai că
volumul vânzărilor nu este garantat și pot interveni diferite variații (ex. sezoniere).În general, cu
cât volumul anual al unui produs este mai mare, cu atât comandă optimă va fi mai mare.
Termenul de livrare
Termenul de livrare este determinant pentru plasarea comenzii, în special pentru bunurile
complexe sau individualizate precum și pentru livrări din alte țări. Cu cât termenul de livrare este
mai mare, cu atât comandă se va emite mai devreme.
Prețul de achiziție și discounturi
Compania beneficiază de discounturi pentru anumite bunuri în funcție de cantitatea comandată.
Prețul altor bunuri oscilează în funcție de cotațiile bursiere (ex. petrol, zinc, etc.). Cu cât prețul
de achiziție este mai mic, cu atât comandă optimă va fi mai mare.
În altă ordine de idei, trebuie stabilită și o corelație între comandă optimă în procesul de achiziție
și mărimea lotului optim în producție. Pe lângă acești factori trebuiesc luate în calcul și aspectele
de calitate și de sustenabilitate care pot influență masiv comandă optimă. Imaginați-va că la una
dintre comenzi se înregistrează un stock-out masiv datorită deficiențelor de calitate constatate la
recepție sau gândiți-va la deșeurile rezultate dintr-un exces la comandă și expirarea termenului
de garanție sau schimbarea modei.

Concluzii și recomandări
1. Conform analizei studiului am stabilit zece etape de desățurare a procesului de achiziție:

10
  Identificarea necesităților;
 Anunțarea concursului;
 Derularea concursului;
 Colectarea ofertelor;
 Deschiderea ofertelor;
 Evaluarea ofertelor;
 Aprobarea deciziei;
 Semnarea contractului;
 Publicarea rezultatelor;
 Contestarea.
2. Potrivit Art. 33 din Legea achizițiilor publice, contractul de achiziții publice poate fi atribuit
prin următoarele proceduri:
a) licitație deschisă (publică); b) licitație limitată; c) acord-cadru; d) dialog competitiv;
e) proceduri negociate; f) achiziție dintr-o singură sursă; g) cerere a ofertelor de prețuri.
3. Stabilire unei comenzi optime are avantaje în ceea ce privește:
- costurile de stocare; - costurile de capital;
- viteză de rotație a stocurilor; - ritmul de comandă;
- costurile de ambalare și transport; - discount-urile;
- lichiditățile.
4. În urma analizei carcateristicilor unei comenzi optime am determinat factorii ce inluențează
asupra acesteea, și anume:
 Costurile pe comandă;
 Finanțarea stocului;
 Stocarea bunurilor;
 Cifra de afaceri anuală;
 Termenul de livrare;
 Prețul de achiziție și discounturi.

În baza analizei concluzionale se propun următoare recomandări:

 Informarea corespunzătoare privind volumul stocurile inainte comandă;
 Analiza cantității și caracteristicile ofertelor propuse cu cele din anunț;
 Utilizarea metodelor de calcul pentru stabilirea volumului optim al comenzii;
 Evaluarea tuturor posibilităților de influență asupra comenzii.
Bibliografie

11
Carte cu doi sau mai mulți autori:
1. Maria Orlov, Eugenia Bușmachiu - Ghidul Autorităților publice locale „Achiziții
publice”(2015);
2. Adrian Dupu - Ghid pentru sectorul privat „Achiziții publice în Republica Moldova”
(2014) ;
3. Aurelia Botica, Diana Enachi, Viorel Pîrvan, Nadejda Tanasov, Carolina Ungureanu –
„Ghidul achizițiilor publice”(2017)
Legislație:
1. Legea nr.131 privind achizițiile publice (din 03.07.2015).
Surse internet:
1. [Link]
2. [Link]

Anexă

12
1. Reprezentarea grafică a comenzii optime

13