Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” Catedra

fiziologia omului şi biofizică

Biofizica
Medicala
Lucrare practica
Tema: 2.DETERMINAREA VÂSCOZITĂŢII
LICHIDELOR

Elev: Crihan Adrian

Profesor: Chetruș Petru

Scopul lucrării :
• Prezentarea aspectelor teoretice privind vâscozitatea fluidelor;
• Studiul metodei relative de determinare a vâscozităţii;
ÎNTREBĂRI LA LUCRARE:

1.Dați noțiunea de fluide reale și fluide ideale.

Un lichid ideal ar fi acela care nu se comprimă şi în care deplasarea moleculelor are loc fără frecare.
În lichide şi gaze reale forţele de atracţie intermoleculare se opun deplasării relative a
moleculelor vecine, determinând apariţia unei frecări interne.

2. Dați noțiunea de vâscozitate, coeficient de vâscozitate și sensul lui fizic.

Vâscozitate – o proprietate caracteristică fluidelor în timpul curgerii.

Expresia forţei de frecare este dată de formula lui Newton:

F= η S ∆V/∆X unde η este coeficientul de vâscozitate.

Coeficientul de vâscozitate absolută este numeric egal cu forţa de frecare pe care o exercită un strat
mono-molecular din interiorul unui fluid asupra altui strat mono-molecular (ambele egale ca suprafaţă cu
unitatea şi paralele cu direcţia de curgere).

3.Dați noțiunea de coeficient de vâscozitate cinematică și coeficient de vâscozitate relativ.

În practica de laborator se mai folosesc termenii:
– coeficientul de vâscozitate cinematică, numeric egal cu raportul dintre coeficientul de vâscozitate
dinamică a fluidului şi densitatea lui:
ηc = ρ/η
– coeficientul de vâscozitate relativă, determinat prin raportul dintre vâscozitatea substanţei studiate
a substanţei etalon: ηr = ηo/η
În calitate de lichid etalon se foloseşte apa distilată la 20°C.

4.Dați noțiunea de curgere laminară și curgerea turbulentă.

Curgerea unui fluid se numeşte laminară dacă liniile de curent sunt paralele între ele. După cum ne sugerează
şi denumirea, curgerea laminară este una în care fluidul curge în straturi paralele între ele, astfel încât
particulele de fluid aflate într-un strat nu trec în alte straturi.
În cazul unei curgeri laminare un filament de curent apare ca o singură linie, iar dacă filamentul este colorat
cu ajutorul unui fluid trasor cu altă culoare decât restul fluidului, nu se va observa niciun fel de dispersare
a fluidului trasor în fluidul de bază (cu excepţia unei uşoare dispersii datorate mişcării moleculare).
Pe de altă parte, dacă filamentul de fluid trasor se va dispersa rapid în fluidul de bază, spărgându-se în
turbioane cu dimensiuni aleatoare curgerea se numeşte turbulentă.

5.Explică formula lui Newton pentru vâscozitate.

Expresia forţei de frecare este dată de formula lui Newton:

F= η S ∆V/∆X unde η este coeficientul de vâscozitate.

Forţa de frecare (F) dintre straturile fluidului în curgere sub formă de lame paralele este proporţională
cu suprafaţa de contact (S) dintre straturi şi gradientul de viteză ∆V/∆X , unde Δ este diferența dintre
vitezele de curgere a straturilor (1 – 2);Δ – distanța dintre straturi.

6.Unitățile de măsură pentru coeficientul de vâscozitate în SI și în practica medicală, corelația dintre ele.
Unitățile de măsură ale vâscozității:
[η]Sl, (Pascal·secundă)
[η]CGS = P,(Poise)
1Pa·s = 10P

7.Legea lui Poiseuille. Deducerea formulei pentru coeficientul de vâscozitate prin metoda relativă.
Studiind curgerea laminară prin tuburi capilare, Poiseuille a stabilit că volumul de lichid V scurs într-un interval de
timp t este dat de relaţia:
V= π r4 ∆P/ 8 η l
în care ΔP prezintă diferenţa de presiune hidrostatică la capetele tubului prin care curge lichidul,
r – raza tubului, l – lungimea lui, η – coeficientul de vâscozitate.

8.Dispozitivele utilizate pentru determinarea vâscozității.

Determinarea vâscozităţii unui lichid prin metoda relativă se efectuează cu ajutorul vâscozimetrului lui Ostwald.
Dispozitivul reprezintă un tub de sticlă în formă de U, care poartă în ambele ramuri câte un rezervor
la nivele diferite .O porţiune a tubului B mai jos de rezervor este capilară.

9.Aplicațiile vâscozimetriei în practica medicală.

Vascozitatea – un parametru sanguin util, dar neglijat deseori în practica medicala.
Cercetarea vascozitatii sangelui si, in special, a plasmei ofera date utile in afectiuni cardiologice,
neurologice, hematologice si de nutritie – diabet, hipercolerolemie. Sangele din punct de vedere
reologic apartine fluidelor nenewtoniene, a caror curgere este o conditie mecanica.
Vascozitatea sa variaza cu viteza de curgere si, deci, cu gradientul de forfecare, fiind rezultatul
frictiunii intre straturile de lichid.
Vascozitatea plasmei este determinata de cantitatea si calitatea proteinelor din compozitia sa.
Cresterea vascozitatii sanguine sau a unor factori care au rol in determinarea vascozitatii pot
constitui un risc de atac ischemic cerebral. Tulburarile in microcirculatia centrala pot duce la
alterarea peretelui vascular si la ruperea lui cu hemoragie consecutiva.

Modul de lucru

Cu lichidul cercetat se umple până la marginea de sus a rezervorului inferior din ramura A.
Acesta, folosind o pară de cauciuc, se duce în rezervorul superior din ramura B, până deasupra
reperului a. Ulterior se determină cu un cronometru timpul de curgere al lichidului între două
repere a şi b, situate deasupra şi dedesubtul rezervorului superior. Se repetă aceeaşi operaţie cu
apă distilată, după ce vâscozimetrul a fost bine spălat şi uscat. Fie t timpul de curgere al
lichidului cercetat şi t 0 – de curgere al apei distilate. Deoarece lungimea şi raza capilarului
precum şi volumele scurse V şi V0 sunt egale, va avea loc relaţia:

∆P t/ η = ∆P to/ ηo
Curgerea lichidului se face sub presiunea exercitată de greutatea proprie a coloanei de lichid.
Din relaţia de definiţie a presiunii hidrostatice avem:

ΔP = ρgh
ΔP0 = ρ0 gh
unde h este înălţimea coloanei de lichid. Înlocuind , obţinem:

ρght/ η = ρog hto / ηo , de unde η/ηo=ρt/ ρoto

Valorile lui ρ0   , ρ şi η0 le obţinem din tabelele A11, A12 şi A15 (din anexa), iar valorile t şi t 0 le
determinăm pe parcursul lucrării. Valoarea lui η poate fi uşor calculată după formula:

η=ηo ρt/ ρoto

Nr.experiente ηo cP ρo ρ g/cm3 to ,s t ,s η ,Cp
i
g/cm3
1. 0,8937 0,99707 0,78522 8,71 15,64 1,263
2. 0,8937 0,99707 0,78522 8,86 15,11 1,200
3. 0,8937 0,99707 0,78522 9,11 15,32 1,183
4. 0,8937 0,99707 0,78522 8,76 15,50 1,245
5. 0,8937 0,99707 0,78522 8,91 15,64 1,235

ρo - Densitatea apei ηo – coef.de vascozitate a apei

ρ – densitatea alcoolui η-coef.de vascozitate a alcoolului

ηo- 0,8937 cP ρo - 0,99707 g/cm3

ρ- 785,22 kg/m-3= 0,78522 g/cm3
1) η = 0,8937 x (0,78522 x 15,64 / 0,99707 x 8,71)=1,263 cP
2) η = 0,8937 x (0,78522 x 15,11 / 0,99707 x 8,86)=1,200 cP
3) η = 0,8937 x (0,78522 x 15,32 / 0,99707 x 9,11)=1,183 cP
4) η = 0,8937 x (0,78522 x 15,50 / 0,99707 x 8,76)=1,245 cP
 5) η = 0,8937 x (0,78522 x 15,64 / 0,99707 x 8,91)=1,235 cP

Er = Δ η/ ηmed x 100%

ηmed = η1 + η2 + η3+ η4 + η5 /5
ηmed = 1,225 cP

Δ η = [ηmed - η1 ]
Δ η1 = 0,038 cP
Δ η2 = 0,025 cP
Δ η3= 0,041 cP
Δ η4= 0,019 cP
Δ η 5= 0,01 Cp

Δ ηmed = Δ η1 +Δ η2 +Δ η3 +Δ η4 +Δ η5 /5=0,026 Cp
Er = 0,026 / 1,125 x 100%=0,021 x 100%= 2,1%

Concluzie:
Cercetarea vascozitatii serice este utila in orice situatie in care se
banuieste ca ar putea fi marita si implicata in patogenia afectiunii. De
asemenea, ar putea fi urmarita pentru evaluarea efectului tratamentului sau
al cursului evolutiv al bolii.
Cercetarea vascozitatii sangelui si, in special, a plasmei ofera date utile in
afectiuni cardiologice, neurologice, hematologice si de nutritie – diabet,
hipercolerolemie.
De asemenea determinarea vascozitatii este beneficata pentru numeroase
domenii: combustibili, industrii (petroliera, chimica, alimentara,
farmaceutica, fabricare de hartie), educatie, cosmetica, suspensii,
detergenti, vopseluri.