Chestionar la cursul

Lingvistica generală
Anatol Ionaş, dr., conf. univ
Teoria limbii:

1.Natura socială a limbii (Definirea limbii,funcţiile ei).

2.Limbi şi alte fenomene sociale (rolul factorilor economici, politici, etnici, culturali,
militari în dezvoltarea sau declinul limbii).
3.Limba şi alte mijloace de comunicare (Dactilologia şi sistemele de semnalizare:
alfabetul manual, Braille, Morse etc. )
4.Corelaţia dintre limbi şi gândire (cuvînt şi noţiune, judecată şi propoziţie).
5.Material şi ideal în limbă (substanţă şi formă, planul expresiei şi planul conţinutului,
asimetria dintre ele).
6.Nivelele limbii, unităţile lor. (Omogenitatea şi eterogenitatea unităţilor limbii, gradul
de complesitate şi modalitatea de îmbinare a lor).
7.Trăsăturile de bază ale sistemului limbii (caracter material, caracter semiotic,
organizare/structurare internă, discontinuitate, caracter, integritate, tendinţa spre
stabilitate, mobilitate).
8.Tipuri de relaţii între unităţile limbii ( paradigmatice,sintagmatice,ierarhice)
9.Noţiunea de semn, privire /descriere generală (Deosebirile dintre semne şi nesemne).
10.Noţiune de sistem şi structură (microsisteme / subsisteme şi microstructuri în cadrul
sistemului limbii).
11. Noţiune de substrat, superstrat, adstrat (stratificarea istorico – etimologică a
vocabularului).
12.Tipologia lingvistică (Clasificarea tipologică/morfologică a limbilor).
13.Formele de existenţă a limbii (Legătura limbajului uman cu diversele comunităţi
istorice de oameni/grupul etnic, poporaţie, naţie/ şi pe altă parte - diferenţierea
teritorială şi socială din sînul aceleiaşi categorii etnice)
14. Divergenţa şi convergenţa limbilor (schimbarea coraportului dintre aceste două
procese în istoria socială şi ligvistică a omenirii în funcţie de factori externi/
economici, geografici, politici, culturali, militari etc.).
15.Dezvoltarea şi funţionarea limbii (Factorii interni şi externi de dezvoltare a limbii;
conceptul de lege al limbii).
16.Dihotomia limbă – vorbire în lingvistica pre – şi postsaussuriană (principiul binar
/ternar în concepţia lui L. Hjelmslev, N. Chomsky, E. Coşieru, L. Şcerba).
17. Semnul lingvistic (Trăsăturile semnului lingvistic; tipuri de semne în sistemul
limbii). Semne motivate și nemotivate/pierderea motivării.
18. Situaţie semiotică, sistem semiotic (clasificarea semnelor; deosebirile dintre semne
şi simboluri).
19. Metode tradiţionale şi moderne (descriere generală).
20. Metoda descriptivă, metoda istorică (scopul şi procedeele folosite în procesul de
studiere/analiză a limbii).
21. Metoda comparativ- istorică.
22.Metoda geografiei lingvistice.
23.Metoda analizei transformaţionale.
24. Metoda analizei distribuţionale.
25. Metoda contrastiv -tipolgică.
26. Metoda analizei în constituenţi imediaţi.

Istoria lingvisticii:

27.Lingvistica în antichitatea chineză.

28.Tradiţia lingvistică în India veche.
29.Tradiţia lingvistică greco-romană, perioada filozofică (Teoria nominării; Originea
limbajului uman, raportul dintre categoriile logice şi cele gramaticale).
30.Tradiţia lingvistică greco-romană, perioada alexandrină (apariţia filologiei / ca
ştiiinţă ce se ocupă de analiza monumentelor scrise/ lexicografiei. Disputa
(controvers..) cu privire la raportul dintre analogie anomalie în limbă).
31. Lingvistica europeană în Evul Mediu.
32.Tradiţia lingvistică arabă în Evul Mediu (sec. VIII-XIV).
33.Lingvistica europeană în epoca Renaşterii (interesul în creştere pentru consolidarea
şi dezvoltarea limbilor naţionale în Europa, italianul Dante Aligheri cu lucrarea „De
vulgari eloquentia”).
34. Lingvistica în perioada postrenascentistă (încercări de a explica originea limbii,
clasificarea limbilor; raţionalismul dezvoltat de francezii C. Lancelot şi A. Arnauld
în „Grammaire generale et raisonnee” de la Port - Royal).
35. Elaborarea lingvisticii (metodei) comparativ-istorice ) (F. Bopp, R. Rask, I Grimm,
Al. Vostocov, Fr. Diez ş. a.).
36.Elaborarea lingvisticii generale. Concepţia lingvistică a lui W. Von Humboldt
(Teoria despre identitatea limbii şi a „spiritului poporului”, limba ca activitate, teoria
despre forma internă a limbii, antinomiile limbii, tipologia limbilor).
37.Şcoala naturalistă (A. Shleicher despre locul lingvistici în sistemul ştiinţelor, limba
ca organism, concepţia evoluţionistă) .
38. Şcoala psihologistă germană, concepţia lui N. Steinthal (limba ca sumă a a artelor
de vorbire; forma internă şi evoliţia ei; dezvoltarea limbii, perioadele de dezvoltare).
39. Şcoala psihologistă rusă. Concepţia lingvistică a lui Al. Potebnea (corelaţia dintre
limbă şi gîndire, teoria cuvîntului, teoria formei gramaticale, teoria propoziţiei).
40. Şcoala neogramaticilor (bazele metodologice ale concepţiei neogramaticilor;
probleme de lingvistică în „Principii de istorie a limbii” de H. Paul, meritele şi
deficienţele concepţiei neogramaticilor).
41. Şcoala lingvistică pragheză (V. Mathensius, V. Scalicka, B. Havranek, N.
Trubetzkoy, R. Iakobson etc.), tezele principale şi aprecieri critice.
42.Şcoala lingvistică de la Copenhaga (L. Hjelmslev, V. Brondal, H. Uldall), analiza
critică a principiilor glosemnaticii care vedea esenţa limbiii în descrierea doar a
relaţiilor pure (forma din planul expresiei şi planul conţinutului), iar lingvistica „un
fel de algebră a limbii”.
43. Şcoala descriptivă americană (L. Bloomfield, Z. Harris, F. Trager), principiile ei
metodologice, tezele programatice; aportul descriptiviştilor în dezvoltarea
lingvisticii structurale.
44. Şcoala lingvistică americană. Teoria relativităţii lingvistice (ipoteza Sapir-Whorf).

Personalia:

45.Activitatea lingvistică a profesorului Anatol Ciobanu.

46.Activitatea lingvistică a profesoruluiNicolae corlăteanu.
47. Activitatea lingvistică a profesorului Eugen Coşeriu.