26. 2. 26.2. să stârnești Să atragi 26.5. 26.5.viforniță Viscol 34.5. 34.5.că-i dau în dar acest Că-i dau acest tablou tablou 40.1 40.1 vad Plasare 40.4 Satiric Ironic 58.1 Li se păstrează așijderea locul Li se păstrează locul de de muncă… muncă.. 61.1 65.1 Agreabil Plăcut 96.1. mi s-a aruncat a priviri Mi s-a aruncat toată lumea 106.1. muncilor Muncii 115.1 întreprinderilor întreprinderii 115.4 la alții altora 127 al arhitecturii arhitectual 133.2 a procesului de instruire, al procesului de instruire, ale învățătorilor învățătorilor 136.1 victorie victoria 136.2 a Uniunii al Uniunii 145 justă justelor 146 amatoare 156.2 le permit 156.3 au constituit-o au constituit 157.2 Exerciţiul 26. În propoziţiile de mai jos găsiţi cuvintele folosite impropriu sub aspect semantic sau stilistic şi înlocuiţi-le prin sinonimele respective. 2. S-a convins că e uşor să stârneşti interesul oamenilor. 5. Fie ploaie, fie omăt, fie viforniţă poştaşul fără întârziere împrăştie corespondenţa şi ziarele pe la oamenii muncii. Exerciţiul 34. Corectaţi următoarele propoziţii, evitând utilizarea omonimelor (omofone, omografe). 5. Aş mai sta pe gânduri, dar i-am promis, că-i dau în dar acest tablou. Exerciţiul 40. Corectaţi următoarele propoziţii, substituind cuvântul utilizat impropriu printr- un paronim respectiv. 1. Situată la un vechi vad al Nistrului, cetatea Soroca beneficiază de un plasament de o excepţională importanţă strategică. 4. Originalitatea operei stă în bogăţia mijloacelor satirice. Exerciţiul 58. Stabiliţi în care din propoziţiile de mai jos utilizarea arhaismelor e nemotivată. Interveniţi cu rectificările respective. 1. Supuşilor militari şi recruţilor trimişi de comisariatele militare la examenul medical, pentru timpul cât se află în instituţia medicală, li se păstrează aşijderea locul de lucru, de învăţătură, primind şi ei salariu mediu (bursă). Exerciţiul 61. În crâmpeiele de mai jos găsiţi cuvintele create nereuşit sau denaturate ca formă şi substituiţi-le prin unităţi lexicale din limba literară. 1. Tuturor li s-a întipărit sinceritatea ei, capabilitatea de a veni în ajutor la momentul oportun. Exerciţiul 65. În următoarele propoziţii găsiţi cuvintele livreşti întrebuinţate impropriu. Substituiţi-le, acolo unde e posibil, prin sinonimele respective sau prin elementele lexicale cele mai potrivite. 1. E foarte agreabil să anunţăm numele şcolarilor ce au învăţat cu succes. Exerciţiul 96. Luând în consideraţie utilizarea greşită a expresiilor frazeologice, interveniţi în propoziţiile de mai jos cu rectificările respective, păstrând aspectul frazeologic. 1. Când am plecat la Cernăuţi, la şcoala feroviară (era după război) mi s-a aruncat la priviri toată lumea. 4. În toamna anului următor fericitul tată pleacă să-şi petreacă studiile la un institut din Odesa. Exerciţiul 106. Găsiţi în crâmpeiele de mai jos substantivele cu formă greşită de număr. Interveniţi cu rectificările necesare. 1. Mecanizarea muncilor va da gospodăriei mari economii. Exerciţiul 115. Rectificaţi propoziţiile de mai jos, ţinând seama întrebuinţarea greşită a formei de caz a substantivului. 1. Aceste neajunsuri se referă în primul rând întreprinderilor sus-numite. 4. Unor oameni le dă sfaturi ce articole să citească: din ziare, la alţii le povesteşte ce a citit singur. Exerciţiul 127. Determinaţi în ce constă greşeala privi întrebuinţarea articolului hotărât pe lângă substantivele respective di propoziţiile de mai jos. Interveniţi cu rectificările corespunzătoare. 1. În centrul atenţiei noastre se află acum restructurarea oraşului di punct de vedere al arhitecturii şi al influenţei acestui factor asupra îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale populaţiei. Exerciţiul 133. În crâmpeiele de mai jos puteţi observa că în unele cazuri vorbitorii fac abuz de articol posesiv, iar în altele, în ciuda aşteptării, el lipseşte. Interveniţi cu schimbările necesare. 2. Experienţa arată că sporirea gradului de cunoştinţe se obţine pe calea perfecţionării a procesului de instruire, a îmbunătăţirii lucrului metodic, a ridicării nivelului profesional şi teoretic al învăţătorilor, a activităţii lucrului de sine stătător şi a atitudinii creatoare a elevilor faţă de învăţătură. Exerciţiul 136. Corectaţi propoziţiile de mai jos ţinând cont întrebuinţarea greşită a diferitelor forme şi tipuri de articol pe lângă cuvântul respectiv. 1. Măiestria interpretativă a actriţei sporeşte vizibil intermediile cântece şi dansuri, în momente ale acelor lovituri de gong ce semnifică triumful dragostei, victorie asupra acelora care vor s-o profaneze. 2. Muncitorii uzinei s-au adresat către comitetul de conducere a Uniunii artiştilor plastici ai Republicii cu rugămintea să organizeze 1 întreprinderea lor expoziţie a lucrărilor lui G. Jancov. Exerciţiul 145. Găsiţi în propoziţiile de mai jos adjectivele folosite greşit sub aspect semantico-stilistic şi interveniţi cu rectificările cuvenite. 1. Întreţinerea şi hrănirea justă a animalelor constituie o însemnătate hotărâtoare. Exerciţiul 146. În propoziţiile de mai jos observaţi în ce constă utilizarea aberantă a adjectivului şi a categoriilor lui gramaticale. Efectuaţi rectificările respective. 1. De vreo câţiva ani eu particip la activitatea artistică amatoare. Exerciţiul 156. În propoziţiile de mai jos găsiţi greşelile privind întrebuinţarea pronumelor personale. Interveniţi cu rectificările respective. 2. Fără a căpăta ajutor din partea cuiva, fiecare membru al gospodăriei rezolvă aceste probleme aşa cum îi taie capul şi cum le permit posibilităţile, recurgând uneori la metode nepermise. 3. Unul din punctele cele mai atractive ale activităţii taberei atât pentru şcolari, cât şi pentru părinţi au constituit-o focurile de tabără. Exerciţiul 157. În propoziţiile de mai jos lipseşte repriza pronumelui personal. Stabiliţi ce formă a pronumelui respectiv ar trebui să figureze pentru a relua persoana sau obiectul pe care îl reprezintă şi plasaţi-o la locul cuvenit. 2. Un factor important la sporirea producţiei de came e creşterea păsărilor, dar în multe gospodării chestiunii acesteia se dă puţină atenţie. Exerciţiul 158. Corectaţi greşelile privind întrebuinţarea pronumele de accentuare. 1. Însăşi lucrătorii trebuie să se gândească la ce pot aduce faptei nechibzuitele beţia. Exerciţiul 159. Explicaţi în ce constă greşeala privind întrebuinţarea pronumelui posesiv în propoziţiile de mai jos. Efectuaţi schimbării respective. 1. Trecând prin pădure, călătorul va da cu totul altă interpretare şoaptelor sale. Exerciţiul 161. Observaţi şi explicaţi în ce constă întrebuinţarea greşită a pronumelor relative şi nehotărâte. Interveniţi cu rectificările respective. 4. La întreprinderile din republică vor fi introduse noi materiale, tehnologia de producere a căror e elaborată de institut.