Raport Practica Colegiu

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
Al Republicii Moldova
Colegiul Național de Comerț al ASEM
Catedra ”Contabilitate”
Raport
Privind efectuarea
Practicii ce precede probele de absolvire
La unitatea economic ”Salamer-com” SRL
Efectuat:
Elevul: Osipov Diana
Grupa: Con 141
Verificat:
Conducătorul de practică:
Iovu-Carauș Marina
Chișinău 2018
CUPRINS
Capitolul I: Contabilitatea financiară
1.1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprindereii și a contabilității…3

1.2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale ……………...……….…………………......4
1.3. Contabilitatea imobilizărilor corporale………………………………………………….6
1.4. Contabilitatea Activelor circulante………………………………………………………9
a) Evidența Materialelor…………………………………………………………….…10
b) Evidența Obiectelor de mică valoare și de scurtă durată……………………………11
c) Evidența Produselor…………………………………………………………………12
d) Evidența Mărfurilor…………………………………………………………………14
e) Evidența Creanțelor comerciale…………………………………………………….15
f) Evidența Creanțelor privind decontările cu bugetul……………………………….16
g) Evidența Creanțelor personalului…………………………………………………..17
h) Evidența mijloacelor bănești a casieriei……………………………………….......18
i) Evidența Mijoacelor bănești în conturile curente în valută națională și în alte conturi
bancare………………………………………………………………………………19
j) Evindența mijloacelor bănești în conturile valutare și în alte conturi bancare……..20
1.5. Contabilitatea capitalului propriu………………………………………………………21
1.6. Contabilitatea datoriilor…………………………………………………………………24
1.7. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor……………………………………………….26
1.8. Contabilitatea costurilor………………………………………………………………..30
1.9. Întocmirea situațiilor financiare………………………………………………………...32
Capitolul II: Analiza activității economico-financiare
2.1 Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora………………………...36
2.2 Analiza profitului (pierderii) și rentabilității……………………………………………38
2.3 Analiza situației patrimoniale și financiare……………………………………………..45
3.1 Conchidere Raportului privind rezultale practicii………………………….48
2
1.1 Caracteristica Generală a structurii organizatorice a întreprinderii și a contabilității
Bazele companiei “Salamer-com” SRL datează cu începutul anului 1999,inițial ca o afacere de

familie. Istoria companiei Salamer este mai mult de cincisprezece ani de experiență în producția și
vânzarea de salamuri,mezeluri și produse semi-fabricate de cea mai înaltă calitate, preparate conform
rețetelor tradiționale. În prezent sunt peste 70 de sortimente de mezeluri, cu gust autentic sau distinct,
Este înregistrată la Camera Înregistrarii de stat cu Numărul de identificare de stat- codul fiscal
1003600109105.(Anexa 1) Este plătitor de TVA codul 3000571( Anexa 2)
Prin cererea depusă la 29.02,2008, asociatul Întreprinderii Individuale Istrati Victor a solicitat
înregistrarea și înscrierea în Registrul de Stat al întreprinderilor și organizațiilor a întreprinnderiii noi
Societatea cu Răspundere Limitată SRL SALAMER –COM , create în rezultatul reorganizării prin
transformare (Anexa 3).
Fondată în 1999 și renovată în 2013, în prezent devenind una dintre cele mai moderne fabrici de
mezeluri din Moldova, de model European, care se conformează normelor sanitare și standardelor de
calitate europene
Obiectul de activitate al entității SRL Salamer-com îl reprezintă specializarea în producerea și

comercializarea produselor din carne (cărnuri proaspete, semifabricate, mezeluri, etc.), care pe parcursul
anilor de activitate s-a lărgit semnificativ gama de produse. De asemenea,entitatea, pe lângă activitate de
bază de fabricare a prodeslor din carne,se ocupă și cu comerțul produselor alimentare în magazinele
proprii, acestea fiind achiziționate de la diverși furnizori.
Scopul activității entității îl constituie în primul rînd satisfacerea cerințelor consumatorilor. La

momentul actual, entitate dispune de o rețea de distribuție a produselor în jur de 48 magazine de
specialitate proprii, colaborînd și cu un număr mai mic de clienți fideli, astfel, totuși activitatea entității
fiind mai bine orientată spre satisfacerea nevoilor clienților cu amănuntul.
Genurile principale de activitate sunt (Anexa 4):
1.Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominant de produse alimentare,

băuturi și produse din tutun.
2. Producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne.
3.Alte transporturi terestre de călători
4.Comerțul cu amănuntul a cărnii și produselor din carne.
5.Comerțul cu ridicata al cărnii și produselor din carne.
6.Comerțul cu amănuntul al peștelui,crustaceelor și moluștelor
7.Comerțul cu ridicata al peștelui și produselor din pește
8. Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor
9. Prepararea sucurilor din fructe și legume.
Capitalul Social al Societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a
activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să îl dețină societatea.SRL SALAMER-COM, la momentul
actual deține un capital Social în mărime de 5400 lei, fiind format din aporturile unui singur asociat
Istrati Victor, exprimat în lei și reflectat:
Debit contul 242 cont de decontare, subcontul 242.1 numerar la conturi nelegat- 5400 lei
Credit contul 311 Capital Social- 5400 (Anexa 4)
3
Evidența contabilă la SRL Salamer- com este efectuată de către departamentul contabilitate din
cadrul entității, care asigură controlul și înregistrarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor
economice efectuate; oferă informații operative și asigură alcătuirea rapoartelor financiare; poartă
răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizarea a evidenței contabile. Politica de
contabilitate este o parte importantă a organizării întreprinderii, de aceea la fondarea întreprinderii,
indiferent de tipul de proprietate, forma juridică, se întocmește politica de contabilitate. Ea este
revizuită, și se aprobă în fiecare an. Contabilitatea are relații cu toate secțiile din întreprindere, analizând
și înregistrând datele obținute la întreprindere.
La SRL Salamer-com evidența contabilă este ținută semiautomat, având în vedere faptul că
informația este înregistrată atât sub formă computerizată cât și manual, operațiile fiind înscrise în
registre cumulative numite “Jurnale-order” în baza documentelor primare.
1.2 Contabilitatea Imobilizărilor necorporale

Imobilizările necorporale reprezintă acele bunuri care nu îmbracă o formă materială şi care au o
perioadă de utilizare mai mare de un an, reprezentate prin documente juridice sau comerciale.
În componenţa Imobilizărilor necorporale la întreprinderea "SRL Salamer-com", se includ

următoarele active 112.5„Programe informatice” .
„Programe informatice” – reprezintă un set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi

complexul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei;
Imobilizările necorporale sunt recunoscute la întreprindere numai în cazul în care satisfac două
condiţii că:
1."SRL Salamer- com"dispune de o certitudine fermă că în urma utilizării acestor imobilizări va

obţine profit. Acesta fiind stabilită înaintea procurării imobilizărilor necorporale.
2.Valoarea articolelor poate fi stabilită în cazul procurării în baza facturii fiscale.
Momentul recunoaşterii pentru imobilizărilor necorporale cumpărate îl constituie data procurării.
Conform Politicii de Contabilitate amortizarea activelor imobilizărilor necorporale se calculează

prin metoda liniară ţinând cont de duratele de utilizare a acestora.
Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order cu totalul cumulativ pe conturi,

evidenţa analitică se ţine pe fiecare tip de imobilizarii necorporale şi se prezintă sub formă de tabel
numită „Borderou de evidenţă a rulajelor” la contul 112“Imobilizărilor necorporale”.
Imobilizările necorporale care sunt la întreprindere sunt toate achiziţionate. Astfel un exemplu este
procurarea unei programe informatice ,,Access 2016 Sngl OLP NL’’, cu durata de funcţionare utilă a
4
căruia este 3 ani. Această programa a fost procurată în baza facturii fiscale JV8810739 încheiată la
04.10.2016 (Anexa 5). Programa respectivă a fost înregistrată la intrări prin formula:
Debit contul 111 ”Imobilizări necorporale în curs de execuţie”- – 3569.40 lei(Anexa 5) Calculul
TVA la procurare:
Debit contul 534 “Datorii faţă de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 713.88 lei (Anexa 5)
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în ţară” –
4283.28 lei (Anexa 5).
Apoi se reflectă valoarea de intrare a programei prin următoarea formulă:
Debit contul 112 “Imobilizări necorporale”, subcontul 112.5 “Programe informatice”- 3569.40
lei
Credit contul 111 ”Imobilizări necorporale în curs de execuţie”- 3569.40lei (Anexa 5)
Datoria faţă de furnizor a fost achitată din contul curent şi s-a întocmit prin formula contabilă:
Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în ţară” –
4283.28lei (Anexa 5).
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 24283.28
lei (Anexa 5).
La "Salamer-com"SRL amortizarea imobilizărilor necorporale se ţine la contul 113„Amortizarea

imobilizărilor necorporale” precum şi la imobilizările necorporale evidenţa se duce pe conturi sintetice
analitice. Metoda de calcul a uzurii este metoda liniară (Anexa 6).
Amortizarea anuală = valoarea de intrare / durata de funcţionare utilă
Pentru calcularea amortizării putem folosi exemplul anterior, adică procurarea programei
informatice ,,Access 2016 Sngl OLP NL’’. Valoarea iniţială a imobilizării este de 3569.40 lei, termenul
de utilizare este de 3 ani (36 luni), astfel lunar la întreprindere se casează 99,15 lei din imobilizarea
necorporală.
Amortizarea anuală a activului nematerial = 3569.40/ 3 =1189.8 lei
Amortizarea lunară = 1189.8 / 12 = 99.15 lei
Norma de amortizare = 100 % / 3 ani = 33,33 %

5
Amortizarea anuală =valoarea de intrare * norma de amortizare= 3569.40*33,33 = 1189.8lei.
Formula contabilă este:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.2 „Cheltuieli privind amortizarea,
întreţinere şi reparaţia activelor imobilizate cu destinaţie administrativă”–710.01 lei
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 113.5 „Amortizarea

programei informatice” –582,91 lei
La "Salamer-com" SRL imobilizările necorporale ies din funcţiune numai prin casare şi la ieşirea
acestora valoarea contabilă se constată ca cheltuială.
Imobilizările necorporale sunt scoase din evidenţa contabilă numai după ce le expiră termenul de
utilizare prin actul de casare a imobilizărilor necorporale. La ieşirea lor din gestiune se întocmeşte Actul
de casare a imobilizărilor necorporale.
Imobilizările necorporale a căror amortizare a fost acumulată iar imobilizarea continuă să fie utilă
pentru entitate, se utilizează în perioadele de gestiune următoare avînd sold inițial și sold final.
Borderoul de calcul al amortizării activelor imobilizate se întocmeşte pe fiecare activ imobilizat

separat. În el se înscrie: denumirea activului, data punerii în exloatare, valoarea de bilanţ, uzura la
începutul lunii, formula contabilă, uzura calculată pe lună, valoarea probabilă rămasă, semnătura
contabilului.
În Registrul contabil (Anexa 6) se reflectă suma amortizării calculate, se întocmeşte

pe fiecare instrucţiune separat şi conţine: soldul la începutul perioadei, soldul la sfîrşitul perioadei,
rulajul debitor, rulajul creditor şi semnătura contabilului şef.
1.3Contabilitatea imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală, pot fi utilizate de
întreprindere pe o perioadă mai mare de un an. În urma utilizării acestora întreprinderea aşteptă avantaje
economice.
La "Salamer-com" SRL imobilizările corporale sunt grupate astfel:
121 Imobilizări corporale în curs de exercuție

122 Terenuri
123 Mijloace fixe
6
Constatarea activului drept element a imobilizărilor corporale are loc în cazul când poate funcţiona
la întreprindere mai mult de un an şi se află în posesia întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sa,
ulterior obţinând un avantaj economic.
Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order cu totalul cumulativ pe conturi,

evidenţa analitică se ţine pe fiecare grupă de mijloace fixe separate, prezentată sub formă de tabele
numit ,,Borderoul de evidenţă a rulajelor”.
Evaluarea iniţială a activelor imobilizate corporale are loc în momentul recunoaşterii elementelor
respective drept active la valoarea de intrare. Calea de intrare a activelor imobilizate corporale la
întreprindere este doar procurarea contra mijloacelor băneşti. Astfel un exemplu este procurarea unui
mijloc fix cu factură fiscalăla data de 02.03.2018 „Ageregat TAGT 2525 ZBR_TZ BTE” (Anexa 7).
Mijlocul fix respective a fost înregistrat la intrări prin formula:
Debit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.3 “Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” –
30270.83 lei (Anexa 7)
adăugată”- 6054.17 lei (Anexa 7)
36325.00 lei (Anexa 7).
La momentul dării în exploatare se întocmeşte procesul verbal de primire-predare a mijlocului fix

(Anexa 8), care se anexează la factura fiscală şi se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.3 “Maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie” –
610 935.82 lei (Anexa 8)
Credit contul 121 “Imobilizări corporale în curs de exerciţiu”, subcontul 121.3 “Imobilizări
corporale pînă la punerea în funcţiune” 610 935.85 lei (Anexa 8).
Pentru evidenţa internă a mijlocului fix se întocmite Fişa de Evidinţă a Mijloacelor Fixe în care se
indică nr. de iventariere şi alte date referitoare la mijlocul fix procurat ulterior acesta fiind reflectat sub
formă automatizată şi prezentată în ,,Borderoul de evidenţă a rulajelor” la contul 123 “Mijloace
Fixe”.
Amortizarea mijloacelor fixe la "Salamer-com" SRL se calculează prin metoda liniară, luându-se
ca bază durata de funcţionare utilă a acestora şi ţinând cont de valoarea probabilă rămasă, care este
stabilită de întreprindere conform prevederilor din Politica de contabilitate.
7
Evidenţa analitică a amortizării mijloacelor fixe se ţine pe feluri de obiecte, iar pentru evidenţa
sintetică este destinat contul de pasiv 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”. Evidenţa sintetică a
amortizării se efectuează de către contabil automatizat unde este reflectată suma amortizării calculată
lunar şi repartizarea ei la cheltuieli în funcţie de destinaţia acestora. La întreprindere se utilizează
„Borderoul de calcul a amortizării”, amortizarea se calculează automat conform programei, pentru fiecare
obiect în parte.
Pentru calcularea amortizării formula contabilă este:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.2 „Cheltuieli privind amortizarea,
întreţinere şi reparaţia activelor imobilizate cu destinaţie administrativă”
Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 124.3 „Amortizarea Maşini, utilaje
şi instalaţii de transmisie” .
Ieşirea mijloacelor fixe în cazul amortizării definitive se perfectează cu actul de lichidare ( Act de
casare; (Anexa 9) care este şi semnat de comisia numită de conducător. În exempul dat se casează
mijlocul fix „Aparat p-a a tăia oase 1830MN 230 V1” , pentru aceasta la întreprindere pe lingă actul de
casare este necesar mai întâi de întocmit Proces-Verbal de casare a mijloacelor de transport auto (Anexa
9), care la fel este semat şi întocmit de comisie.
Pentru lichidarea MF în urma casării se întocmesc următoarele formule contabile:
1) Reflectarea casării depline a amortizării
Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 124.4 „Amortizarea mijloacelor de
transpor” – 18 352,18 lei (Anexa 9).
Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.4 “Mijloace de transport” – 18 352,18 lei
(Anexa 9)
2) Reflectăm cheltuiala legată de casarea mijlocului de transport auto
Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”, subcontul 721.2 „Valoarea contabilă şi
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale ieşite”
Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.4 “Mijloace de transport”
La vînzarea mijloacelor fixe se întocmeşte o factură fiscală în care este indicat mijlocul fix ce se
vinde,cumparătorul și alte informații necesare (Anexa 10), apoi se întocmește “Procesul-verbal de
primire-predare a mijloacelor fixe”(Anexa 11). În baza acestui document se întocmesc formulele
contabile:
8
1. Casarea uzurii acumulate a mijlocului fix
Debit contul 124 Amortizarea mijloacelor fixe”, subcontul 124.3 „Amortizarea mașinilor,utilajelor
și instalațiilor de transmisie”(Anexa 11)
Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.3 “Mașini, utilaje și instalații de transmisie” (Anexa
11)
2.Reflectarea venitului obţinut din vînzarea mijlocului fix (suma fără TVA):
Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale în țară”
Credit contul 621 ”Venituri din operațiuni cu active imobilizante”, subcontul 621.2 ” venituri din
ieșirea imobilizărilor corporale” (Anexa 11)
2. Reflectarea TVA aferent mijlocului fix vîndut:
Debit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale în țară”
Credit contul 534 ” Datorii față de buget”, subcontul 534.4 ”Datori privind taxa pe valoarea
adăugată”(Anexa 11)
3. Încasarea creanţei cumpărătorului:
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”, subcontul 242.1”Numerar la conturi
nelegat”
Credit contul 221 “Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale în țară” (Anexa
11)
1.4.Contabilitatea Activelor circulante
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categorii de bunuri economice aflate la dispoziţia

întreprinderii şi destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare. În componenţa SMM la "Salamer-
com" SRL se include:
211 “Materiale”
213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”
215 “Produse în curs de execuție“
216 “ Produse“
217 “Mărfuri”
a) Contabilitatea materialelor
Evidenţa sintetică a materialelor se ţine în formă automatizată în Jurnal-order, evidenţa analitică se
ţine pe fiecare grupă de materiale separate, prezentată sub formă de tabel numit ,,Borderoul de evidenţă a
rulajelor” .
9
La "Salamer-com" SRL achiziţionarea materialelor se face atât pe bază de contracte încheiate cu
furnizorii, cât şi fără contract. Evidenţa materialelor la depozit este dusă automatizat prin intermediul
„Registrului soldurilor” şi “Registrului de evidenţă a bunurilor materiale, serviciilor procurate”, care se
întocmeşte pentru fiecare tip de material în parte. În registru are loc înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de
acest tip de material la data când au avut loc. Evidenţa acestor registre şi responsabil de corectitudinea lor
este gestionarul depozitului care poartă răspundere materială pentru toată mişcarea materialelor.
Intrările de materiale se contabilizează în baza documentelor primare care însoţesc materialele

procurate. În calitate de documente primare este:
„Factura fiscală” (Anexa 12) atunci când plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA. "Salamer-
com" SRL a procurat materiale de la “ZIGLAVA” SRL în baza facturii fiscale seria AAD62299858 în
sumă de 13 104,00 inclusiv TVA,(Anexa 12). Se întocmeste formulele contabile:
Debit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.9 „Alte materiale” – 10 920 lei (Anexa 12)
adăugată”- 2184 lei (Anexa 12)
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în ţară” – 13
104 lei (Anexa 12)
Achitarea pentru materialele procurate este efectuată prin transfer şi se face formula:
Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 “Datorii comerciale în ţară” –
13 104,00 lei (Anexa 12)
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”-13 104,00
lei (Anexa 12)
Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne ale întreprinderii se efectuează în

baza dispoziţiei de livrare a materialelor, fişa limită de consum, iar în afara întreprinderii în baza facturii
fiscale.
Ieşire materialelor de la întreprinderea "Salamer-com" SRL se face prin casarea definitivă a valorii
materialului. La ieşirea acestora din uz se întocmeşte “Act de casare” (Anexa 13), în contabilitate fiind
reflectate prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”, subcontul 121.1 „Construcții în curs
de execuție”–933,33 lei (Anexa 13)
10
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.9 „Alte materiale”–933,33 lei (Anexa 13)
Inventarierea stocurilor de materiale se efectuează conform Regulamentului cu privire la

inventariere şi anume odată pe an. Rezultatul inventarierii se înregistrează în Lista de inventariere a
rezultatealor , actul de inventariere. Diferenţele constatate la inventariere se contabilizează astfel:
-Plusuri de materiale
Debit contul 211 „Materiale”
Credit contul 612.7 „Alte venituri din activitatea operaţională”
-Lipsuri de materiale în limita normelor de perisabilitate
Debit contul 714.7 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 211 „Materiale”.
b) Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată cuprinde activele, valoare unitară a cărora este mai
mică decît plafonul stabilit de legislaţie (3 000 lei) indiferent de durata de exploatare, sau activele a
căror durată de utilizare nu depăşeşte un an, indiferent de valoarea unitară
Pentru evidenţa sintetică a OMVSD sunt destinate conturile 213 „Obiecte de mică valoare şi
scurtă durată” şi contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”, evidenţa analitică se
ţine pe fiecare grupă de omvsd separate, prezentată sub formă de tabel numit ,,Borderoul de evidenţă a
rulajelor”. Modul de intrare a OMVSD coincide şi se reflectă în contabilitate ca şi luarea la evidenţă a
materialelor.
Întreprinderea "Salamer-com" SRL la data de 11.02.2018 a procurat OMVSD în valoare de 1415

lei, TVA – 20 %, de la “Birovits” SRL (Anexa 14).
1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu OMVSD (Anexa 14):
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.1 “OMVSD în stoc”
– 2541,88 lei (Anexa 14)
adăugată”- 508,40 lei (Anexa 14)
11
1179.16 lei (Anexa 14)
2. Refelectăm darea în exploatare a OMVSD:
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 „OMVSD în
exploatare” (Anexa 15)
Credit contul 213„Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.1 „OMVSD în stoc”
(Anexa 15)
3. Reflectăm uzura OMVSD date în exploatare :
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.8 „Alte cheltuieli administrative”
(Anexa 15)
Credit contul 214 „Uzura Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 214.1 „Uzura
OMVSD” (Anexa 15).
La ieşirea OMVSD din întreprinderea "Salamer-com" SRL se perfectează actul de casare a

OMVSD din data de 31 august 2017 (Anexa 16). Conform Politicii de contabilitate a "Salamer-com"
SRL evaluarea OMVSD se face la valoarea de bilanţ a OMVSD
Casarea OMVSD se face prin formula :
Debit contul 214 „Uzura Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 214.1 „Uzura
OMVSD” –11,11 lei (Anexa 16)
Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 213.2 „OMVSD în
exploatare” –11,11 lei (Anexa 16).
c) Contabilitatea Produselor
Produsele sunt acele bunuri materiale care au parcurs în intregime fazele procesului de fabricație
și nu mai necesită prelucrări ulterioare, în cadrul unității patrimoniale , fiind considerate
corespunzătoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot
fi expediate direct clienților. Pentru evidenţa produselor finite este destinat contul de activ 216.
În procesul de producție sunt utilizate materiale ce servesc ca materie primă pentru producerea
produselor. Acestea find procurate de la furnizori în baza facturii fiscale. Pentru utilizarea acestora în
procesul de fabricație se întocmește un act prin care se arată trecerea acestora în procesul
tehnologic(Anexa 17). Pentru producere se utilizează următoarele materiale: carne, condimente, ambalaj
etc.
12
1.Trecerea cărnii în procesul de producție
Debit contul 811 “ Activități de bază “ 1 526,56 lei Credit contul 211 “Materiale “ subcontul
211,1 “Materii prime și materiale de bază “ 1 526,56 lei (Anexa 17)
2. Trecera condimentelor în procesul de producție
Debit contul 811 “ Activități de bază “ 3,43 lei Credit contul 211 “Materiale “ subcontul 211,2
“Materiale auxiliare“ 3,43 lei (Anexa 17)
3. Trecerea ambalajului în procesul de producție
Debit contul 811 “ Activități de bază “ 6,95 ei Credit contul 211 “Materiale “ subcontul 211,5
“Ambalaje“ 6,95 lei (Anexa 17)
4. Reflectarea produselor finite

Debit contul 216 “Produse“, subcontul 216,1 “Produse finite“ 3 092,03 lei Credit contul 811
“Activități de bază“ 3 092,03 lei (Anexa 17)
Deasemenea în procesul de producție entitatea suportă și cheltuieli indirecte de producere

.Cheltuielile indirecte de producţie sînt consumurile aferente deservirii şi conducerii secţiilor de
producţie ce nu pot fi incluse direct în costul produselor fabricate, din motiv că, pe parcursul perioadei
de gestiune nu se cunoaşte ce parte din aceste consumuri revine fiecărui tip de producţie fabricat,
serviciu prestat.
Aceste cheltuieli se repartizează la sfîrşitul perioadei de gestiune în costul producţiei fabricate, în
funcţie de o anumită bază de repartizare aleasă de întreprindere, care se indică în politica de contabilitate
a acesteia.
Toate cheltuielile indirecte de producere suportate într-o perioadă de gestiune se casează (Anexa
18).
1.Debit 821 “Costuri indirecte de producție “ Credit contul 211 “Materiale “ subcontul 211,9
“Alte materiale“
2. La sfîrșit de perioadă se închide contul de cheltuieli indirecte
Debit contul 216 “Produse“, subcontul 216.1 “Produse finite“ Credit contul 821 “Costuri
indirecte de producție“
După calcularea tuturor cheltuielilor și stabilirea prețului din vînzare, produsele se livrează la
magazinele proprii sau la clienți (Anexa19)
1, Casarea costului
Debit contul 711“Costul vînzărilor“, subcontul 711,1 “Valoarea contabilă a produselor vîndute“
Credit contul 216 “Produse“, subcontul 216,1 “Produse finite“
2. Transmiterea produselor la magazine
Debit contul 216“Produse“, subcontul 216,4 “ Produse transmise temporar terților“ 1 588,03 lei
Credit contul 216 “Produse“, subcontul 216,1 “Produse finite“ 1 588,03 lei
3,Reflectarea creanței comerciale
13
Debit contul 221 “Creanțe comerciale“, subontul 221,1“ Creanțe comercile în țară“ 1588,03 lei
Credit contul 611 “ Venituri din vînzări“, subcontul 611,1 “ Venituri din vînzarea produselor“ 1588,03
lei
4,Reflectare TVA la vînzare
Debit contul 221 “Creanțe comerciale“, subontul 221,1“ Creanțe comercile în țară“ 317,62 lei
Credit contul 534 “ Datorii față de buget“, subcontul 534,4 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată“
317,62 lei
d) Evidența Mărfurilor
Mărfurile reprezintă bunurile achiziţionate în vederea revînzării în aceeaşi stare. Pentru evidenţa
mărfurilor este destinat contul de activ 217 ,,Mărfuri”.
În componenţa mărfurilor la "Salamer-com" SRL cuprinde diverse tipuri de produse cumpărate de

la alți agenți economici în scopul revînzării acestora în magazinele proprii precum apă, produse de
panificație, conserve, condimete etc. Evidenţa aprivizionării cu mărfuri la "Salamer-com" SRL se face în
”Registru de evidenţă a bunurilor materiale, serviciilor procurate”, iar vânzarea acestora se duce în “Registru
de evidenţă a bunurilor materiale, serviciilor livrate“. În registre are loc înregistrarea intrărilor şi ieşirilor de
mărfuri la data când au avut loc. Evidenţa acestor registre şi responsabil de corectitudinea lor o duce
gestionarul depozitului care poartă răspundere materială pentru toată mişcarea bunurilor materiale.
Aprovizionarea cu mărfuri la întreprinderea "Salamer-com" SRL se efectuează în baza

“Contractelor de vînzare-cumpărare” încheiate anterior prin următoarele forme:
1. pe răspunderea furnizorului - furnizorul poartă răspunderea pe toata perioada transportării

mărfurilor până la locul de destinaţie;
2. prin delegatul propriu al unităţii comerciale - unui lucrator al întreprinderii i se eliberează o

delegaţie în scopul aprovizionării cu mărfuri de la furnizor. Răspunderea o poartă persoana dată;
Principalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt de 2 tipuri:
1 Documente de transport şi marfă: factura fiscală (Anexa 20), factura de expediţie, certificate de
calitate, certificat de provenienţă, specificaţie de conţinut;
2 Documente de plată : ordin de plată, nota de plată, bon de plată, dispoziţie de plată.
Mărfurile primite de la furnizori sunt supuse recepţiei cantitative şi calitative, recepţia mărfurilor se
efectuează conform Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii
aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM. În cazul stabilirii unor divergenţe între datele documentelor primite
14
şi marfa recepţionată efectiv se întocmeşte Act /Proces - verbal de recepţie în care se indică cantitatea efectiv
primită, preţul şi valoarea.
În baza facturii fiscale seria AAD8326163 (Anexa 20), SRL Salamer-com la data de 02.05.18 a
procurat mărfuri de la C.CAquaTrade SRL
Debit contul 217 “Mărfuri“, subcontul 217.1 “Bunuri procurate în vederea revînzării“-741,33 lei
Credit contul 521“Datorii comerciale curente“, subcontul 521,1 “Datorii comerciale în țară“-741,33 lei
Debit contul 534 “ Datorii față de buget“, subcontul 534,4 “Datorii privind tax ape valoarea
adăugată“ 148,22lei Credit contul 521“Datorii comerciale curente“, subcontul 521,1 “Datorii comerciale
în țară“ – 148,22 lei
În baza facturii fiscale (Anexa 21), la data de 03.05.18 "Salamer-com" SRL a livrat mărfuri
magazinului său “GheretaPrestapac Chetros” în valoare de 1175 lei inclusiv TVA.
Debit contul 217 ” Mărfuri”, subcontul 217,2 ”Produse transmise spre vînzare magazinelor
proprii” – 741,33 lei Credit contul 217 ”Mărfuri”, subcontul 217,1 ”Bunuri procurate în vederea
revînzării” 741,33 lei
proprii”- 237,84 lei Credit contul 831 ”Adaos comercial” – 237,84 lei
proprii”- 195,83 lei Credit contul 832 ”Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” – 195,83 lei
e) Evidența creanțelor comerciale
Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane
fizice şi juridice la scadenţă stabilite prin condiţiile contractului sau alte acte normative. Creanţele apar
atunci când nu coincide momentul livrării mărfurilor cu momentul încasăriii numerarului.
Cu orice client al întreprinderii se încheie contracte de vînzare cumpărare în care se indică obiectul
contractului, suma contractului, termenul de scadenţă, adresele juridice ale părţilor participante la
încheierea contractului şi alte condiţii suplimentare.
15
Creanţe comerciale reprezintă a cea parte a creanţelor care apar în cazul cînd momentul transmiterii
mărfurilor către cumpărători, nu coincide cu momentul achitării acestora. Plata se poate face fie în
numerar la livrare, sau cu plata în avans prin ordin de plata sau depunere în numerar în contul firmei.
Livrarea produselor de către întreprinderea "Salamer-com" SRL, în urma cărora apar creanţe
aferente facturilor comerciale se înfăptuieşte în baza următoarelor documente primare: factura fiscală, bon
de încasare, dispoziţie de plată, iar în urma transferului bancar se intocmeşte ordin de plată.
În baza acestor date se fac înregistrări în Registrul Livrărilor. Registrul menţionat cuprinde
informaţie referitoare la denumirea şi codul fiscal al cumparatorului, numărul şi seria documentelor în
baza cărora s-a petrecut livrarea, data livrării, cotele TVA, valoarea livrării cu TVA, suma TVA aferentă
livrării, suma fără TVA.
În baza facturii fiscale (Anexa 22), la data de 26.02.18 "Salamer-com" SRL a livrat mărfuri
clientului său “Saltehprim” SRL în valoare de 1 093 432.80 lei inclusiv TVA.
Debit contul 221 “Creanţe comerciale’’, subcontul 221.1 ,, Creanţe comerciale din ţară’’ – 9lei
(Anexa 22)
Credit contul 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 611.2 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’
-911 194 lei ( Anexa 22)
Credit contul 534 “Datorii faţă de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 182 238.80 lei (Anexa 22)
Achitarea la vânzarea mărfurilor se efectuează fie prin transfer în baza „Dispoziţiei de plată” de la
bancă, fie prin achitarea în numerar în casierie.
f) Evidența creanțelor privind decontările cu bugetul
Creanţe ale bugetului reprezintă sumele de bani ce urmează să fie trecute în cont sau primite de la
buget pentru impozitele şi taxele achitate. Aceste creanţe apar în cazul efectuării decontărilor cu bugetul
privind impozitul pe venit, TVA, accizele,etc
Situaţiile de apariţie a creanţelor depind de conţinutul operaţiunilor economice, tipul impozitului şi

cuprind sumele:
1.Impozitului pe venit plăţit în plus, achitat în avans în decursul anului, reţinut la sursa de plată.
2.TVA pentru trecera în cont, TVA de recuperat, TVA calculat de la avansurile primite.
16
3.Alte impozite şi taxe locale şi republicane achitate în avans sau plătite în plus.
4.Accize aferente procurărilor pentru trecerea ulterioară în cont.
Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de impozite şi plăţi, pe termene de recuperare a acestora din
buget. Pentru evidenţa sintetica a creanţelor privind decontările cu bugetul este destinat contul de activ
225 ,,Creanţe ale bugetului”.
Apariţia creanţelor privind decontările cu bugetul se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 225 “Creanţe ale bugetului’’, subcontul 225.4 ,,Alte impozite și taxe’’ – 5 600 lei
(Anexa 23)
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 5 600 lei
(Anexa 23).
g) Evidența creanțelor personalului
Creanţele personalului reprezintă datoriile angajaţilor faţă de întreprindere. Apar în urma: acordării
avansurilor spre decontare (titularilor de avans)
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare angajat, termeni de apariţie şi de achitare a creanţelor. Pentru
evidenţa sintetică este destinat contul de activ 226 „ Creanţe ale personalului”.
Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii, cărora se eliberează numerar pentru acoperirea
cheltuielilor viitoare în scopurile stabilite de întreprindere sau pentru procurarea anumitor active şi
achitarea anumitor plăţi. Lista titularilor de avans se aprobă prin ordinul conducătorului organizatiei.
Pentru eliberarea mijloacelor băneşti se întocmeşte dispoziţie de plată(Anexa 24). Conform Anexei 24 se
poate de întocmit urmatoarea formulă contabilă:
Debit contul 226 ,,Creanţe ale personalului”, subcontul 226.1 ,,Creanţe ale titularilor de avans’’ –
1 500 lei (Anexa 24)
Credit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă naţională” – 1 500 lei (Anexa 24)
În termen de trei zile titularul de avans trebuie să prezinte în contabilitate „Decontul de avans”
(Anexa 25)în care se indică suma primită şi suma efectiv cheltuită. În baza decontului de avans se
întocmeşte formula:
Debit contul 217,,Mărfuri”, subcontul 217.1 ”Bunuri procurate în vederea revînzării” – 1436,22 lei
17
Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară’’ –
1436,22 lei
Se stinge creanța personalui în urma achitării mărfii procurate
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ,,Datorii comerciale în țară’’ –
1436,22 lei Credit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 226.1 ”Creanțe ale titularului de
avans” – 1436,22 lei
3.Diferența efectivă dintre avansul acordat și rest se reflectă astfel :
Debit contul 241 ,,Casa”, subcontul 241,1 ”Casa în monedă națională” -63,78 lei Credit contul
226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 226.1 ” Creanțeale titularilor de avans”- 63,78 lei (Anexa 26)
h) Evidența mijloacelor bănești în casierie
Evidenţa sintetică privind existenţa şi mişcarea disponibilităţilor băneşti ale întreprinderii se

înfăptuieşte cu ajutorul conturilor de activ: 241 „Casa’’, 242 ,,Conturi curente în monedă naţională’’,
243 ,, Conturi curente în monedă străină’’. În Debitul acestor conturi se reflectă intrarea disponibilităţilor
băneşti, iar în Credit –ieşirea lor.
La "Salamer-com" SRL , încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi decontările în numerar se

efectuează prin casierie. Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată
responsabilitatea materială pentru întegritatea disponibilului bănesc. Numerarul din casă se păstrează pe
bancnote în safeul organizaţiei. De funcţia casierului ţine şi numărarea zilnică a banilor şi întocmirea dării
de seamă privind disponibilităţile din casierie.
La intrarea mijloacelor băneşti în casă se întocmeşte dispoziţia de încasare (Anexa 27). La

eliberarea banilor se întocmeşte dispoziţia de plată (Anexa 28). Pentru confirmarea primirii numerarului,
dispoziţia de încasare şi plată se semnează de contabilul – şef şi de casier şi se certifică prin ştampila
casierului, fiind anexată la darea de seamă a casierului.
Încasarea banilor se reflectă prin formula:
Debit contul 241 ,,Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă naţională’’ – 992,39 lei (Anexa 27)
Credit contul 221 “Creanţe comerciale’’, subcontul 221.1 ,, Creanţe comerciale din ţară’’ – 992,39
lei (Anexa 27)
La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţie de plată ( Anexa 28), care este
semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii.
18
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 242,1 „Numerar la conturi
nelegat” – 100 000 lei (Anexa 28)
Credit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă naţională” – 100 000 lei (Anexa 28).
Înainte ca dispoziţiile de plată şi de încasare să se transmită în casierie, trebuie înregistrate în

registrul de evidenţă a lor. La sfîrşitul fiecărei zi casierul este obligat să înregistreze toate dispoziţiile de
plată şi de încasare în registrul de casă (Anexa 29). În registrul dat se determină soldul de mijloace băneşti
în casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul final la sfîrşitul
zilei. Registrul de casă se îndeplineşte în două exemplare dintre care primul rămîne în casierie, iar cel de
al doilea exemplar se detaşează de la registru şi se prezintă în contabilitate, împreună cu documentele
anexate.
Tot la sfârşitul zilei se scoate raportul de închidere zilnică din aparatul de casă sub formă de bon
fiscal, această dare de seamă include suma tuturor cumpărăturilor efectuate în ziua respectivă. Datele din
această dare de seamă sunt reflectate în registrul maşinei de casă şi control. O dată cu raportul de
închidere zilnică, banii se transmit în casierie şi se perfectează dispoziţia de încasare a numerarului.
Pentru evidenţa zilnică a încasărilor şi eliberărilor, cît şi a soldului de numerar restant, casierul
întreprinderii "Salamer-com" SRL întocmeşte darea de seamă privind situaţia casieriei.
i) Evidența mijloacelor bănești în conturile curente în valută națională
Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să pastreze
mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare. Numerarul este păstrat în conturi bancare în
valută naţională prin intermediul acestuia se efectuează decontări cu agenţii economici, cu bugetul, etc.
Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul R. Moldova
sînt ordinul de plată, cererea de plată şi ordinul incaso. Fiind întocmite în limba de stat şi exprimate în
valută naţională.
La depunerea numerarului în contul curent în valută naţională este necesar documentul “ordinul de
încasare a numerarului”, iar la retragerea numerarului este necesar documentul “delegaţie”.
După fiecare tranzacţie întreprinderea primeşte de la bancă extras de cont (Anexa 30) cu anexarea
tuturor documentelor în baza cărora a fost întocmit acest extras. Extrasul de cont permite verificarea
egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar
indicat în ultimul extras de cont. Contul curent în valută naţională poate fi completat cu mijloace încasate
de la clienti prin virament (eliberindu-se copia nota de plată al plătitorului), sau din casierie prin
prezentarea ordinului de încasare.
19
Pentru evidenţa mijloacelor în contul curent în valuta naţională se utilizează contul de active 242
“Cont curent în monedă naţională” .
1. Încasarea numerarului din contul curent în valută naţională în casierie:
Debit contul 241 ,, Casa’’, subcontul 241.1 ,,Casa în monedă naţională’’
Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcont 713.3 “Cheltuieli cu impozite şi taxele, cu
excepţia impozitului pe venit”
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”
3. Achitarea impozitului pe venit
Debit contul 534 ”Datorii faţă de buget”, subcontul 534.3 “Datoriii privind impozitul pe venit
reţinut la sursa de plată ”
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat ”
Informaţia privind mişcarea numerarului la "Salamer-com" SRL din casierie cont curent se
sintetizează în registrul de evidenţă a documentelor de încasare şi plăţi.
j) Evidența mijloacelor bănești în conturile valutare
Pentru evidenţa numerarului în valută se utilizeaza contul 243 ,,Conturi curente în valută străină’’ .
Tranzacţiile din contul dat sunt reflectate în extrasul de cont curent în valută străină (Anexa 31). La
iniţierea tranzacţiilor în valută străină, întreprinderile procură valută prezentînd cererea de cumpărare a
valutei ( Anexa 31). Acest act include informaţia cu privire la data procurării, denumirea valutei,
cantitatea de valută, cursul de schimb oficial şi cel stabilit de banca comercială.
1. Se reflectă suma pentru procurarea de valută straină. În extrasul de cont în valută naţională de la
07.03.18 se observă ca s-a procurat 998,37 echivalentul căruia în lei conform cursului stabilit de banca
comerciala a fost de 20,80/1 EURO , iar de BNM de 20,7018 lei/1 EURO.
Debit contul 243 ,, Conturi curente în valuta străină’’, subcontul 243.1 ,,Numerar la conturi în
ţară’’ – 20 668,06 lei (998,37 x 20,7018 lei/1EURO)
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 20 668,06
lei
După recepţionarea facturii de expediţie a băncii, contabilii de la "Salamer-com" SRL trec diferenţa
de curs valutar la cheltuieli
20
Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”, subcontul 722.1 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
– 98,04 lei
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 98,04 lei
Pentru executarea plății banca comercială percepe un comsion, iar pentru achitarea acestui comision
se formează următoarea formulă contabilă :
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.8 ”Alte cheltuieli administrative”- 25
euro/ 571,5 lei Credit contul 243 ”Conturi curente în valutăă străină”, subcontul 243,1 ”Numerar la
conturi în țară”- 25 euro/571,5 lei
1.5 Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă diferenţa dintre mărimea totală a activelor şi datoriilor întreprinderii şi
reprezintă sursa de formare a mijloacelor proprii ale întreprinderii. La întreprinderea "Salamer-com" SRL
capitalul propriu cuprinde:
311 “Capital social”
331 “Corelaţia ale rezultatelor anilor precedenţi”
332 “Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi”
333 “Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune”
La determinarea mărimii capitalului propriu primele cinci elemente ( capitalul social, suplimentar,
rezervele, profitul nerepartizat) se reflectă cu semnul plus la majorarea capitalului social, iar ultimele patru
(capitalul nevărsat, retras, pierderea neacoperită, profitul utilizat alanului de gestiune) se înregistrează cu
semnul minus, corectând mărimea capitalului.
Capitalul statutar constituie aportul proprietarilor în patrimoniul întreprinderii. Acest aport se

depune în contul achitării cotelor de participaţie şi se reflectata în contabilitate în momentul înregistrării de
stat a întreprinderii pentru a asigura activitatea statutară a întreprinderii. Modul de formare a capitalului
statutar este reglementat de acte legislative a Republicei Moldova şi actele de constituire a întreprinderii.
Aporturile în capitalul statutar pot fi: mijloace băneşti, hîrtii de valoare plătite în întregime, alte bunuri.
Conform Statutului întreprinderei al "Salamer-com" SRL şi Raportului financiar (Anexa 100),

capitalul social are mărimea de 1 631 824 lei format din mijloace băneşti din țară. Pentru evidenţa
informaţiei privind situaţia şi mişcarea capitalului statutar este destinat contul de pasiv 311 ,, Capital
social’’. În Credit cont 311 se reflectă formarea şi majorarea capitalului, iar în Debit mişcorarea. Capitalul
21
social este format de aporturile a doi fondatori, exprimat în lei, reflectat prin formula contabilă şi divizat în
părţi sociale după cum urmează:
Debit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”-1 631 824
lei; (Anexa 33.4, Raportul privind fluxul capitalului propriu)
Credit contul 311 „Capital social”- 1 631 824 lei.(Anexa 33.4, Raportul privind fluxul capitalului
propriu)
 Istrati Victor – 1 631 824 lei, 100%;

Profitul nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi se reflectă în contabilitate separat pe
anul curent de gestiune şi precedent. Corecţii ale rezultatelor anilor precedenţi presupune înscrierea
rezultatului obţinut al anilor precedenţi depistat în perioada de gestiune: profitul – cu cifre pozitive,
pierderea – cu semnul minus (între paranteze), evidenţa sintetică a acestuia se ţine la contul 331 „Corecţii
ale rezultatelor anilor precedenţi”. Profitul net (pierderea netă) reprezintă rezultatul financiar al perioadei
de gestiune după impozitare. Evidenţa sintetică a acestora se ţine în conturile de pasiv 332 ,, Profit
nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenţi’’ şi 333 ,, Profit net ( pierdere netă ) al perioadei de
gestiune’’.
Este necesar de menţionat că în componenţa profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune se

include datele contului 351 „ Rezultat financiar total’’
Înregistrarea la suma profitului net anul 2016 este:
Debit contul 351 „Rezultatul financiar total” – 19 669 005 lei
Credit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune” – 19 669 005 lei
Dat fiind faptul că fiecare an de gestiune trebuie să înceapă cu soldul „zero” a contului 333 „Profit
(pierdere) al perioadei de gestiune” la reformarea Bilanţului contabil în anul 2016 al "Salamer-com" SRL ,
soldul contului trecut la categoria pierderilor nerepartizat anilor precedenţi prin formula:
Debit contul 333 ,,Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune’’- la valoarea profitului net al
perioadei de gestiune transmis la categoria profitului nerepartizat al anilor precedenţi de 59 992 234 lei
(Anexa 33.4)
Credit contul 332 ,,Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedentî’’– la valoarea
profitului net recepţionat de 59 992 234 lei (Anexa 33.4)
22
În baza Raportului de profit şi pierderi (Anexa 33.4) al "Salamer-com" SRL la finele anului 2016 s-
a înregistrat profit nerepartizat în valoare de 59 992 234lei.
a ) închiderea la sfîrşitul anului conturile de venituri (Anexa 33 ):
Debit contul 611 „ Venituri din vînzări’’ – 223 204 662 lei
Debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operaţională” – 243 547 lei
Debit contul 621 „Venituri din operaţii cu active imobilizate” –0 lei
Debit contul 622 „ Venituri financiară’’ - 0 lei
Credit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 226 448 209 lei
b) închiderea la sfîrşitul anului a conturilor de cheltuiel (Anexa 33):
Debit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ -17 354 986 lei
Credit contul 711. „ Costul vînzărilor’’ – 169 56 lei
Credit contul 712 „ Cheltuieli de distribuire’’ – 25 277 736 lei
Credit contul 713 „ Cheltuieli administrative’’ – 6 623 812 lei
Credit contul 714 „ Alte cheltuieli din activitatea operaţională’’ – 3 163 576 lei
Credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” - 0lei
Credit contul 722 „ Cheltuieli financiare’’ - 0 lei
c) determinarea soldului creditor al contului 351:
Credit contul 351 – Debit contul 351= 226 448 209 lei -201 631 641 lei
lei –5649678lei = 19 669 005lei
Reflectarea în conturi contabile a formării profitului net (pierdere) al perioadei de gestiune:
Debit contul 351 „ Rezultatul financiar total’’ – 19 669 005 lei
Credit contul 333 „ Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune 351 „ Rezultatul financiar total’’–
19 669 005 lei
23
1.6 Contabilitatea datoriilor
Contabilitatea datoriilor comerciale
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii faţă de furnizorii pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice
şi fizice. În componenţa datoriilor la "Salamer-com" SRL sunt:
Evidenţa datoriilor se ţine cu ajutorul conturilor de pasiv, ca 411 “Credite bancare pe termen lung”
şi 428 “Alte datorii pe termen lung”. În Creditul acestor conturi se reflectă sumele creditelor şi
împrumuturilor primite, iar Debitul – rambursarea lor.
Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale sunt utilizate conturile de pasiv: 521 “Datorii
comerciale curente”. Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, creditor, pe
termene de apariţie şi de stingere a datoriilor. Documentul de baza ce justifica apariţia datoriilor privind
datoriile comerciale serveşte factura fiscală.
Evidenţa datoriilor comerciale la întreprindere se duce la 521.1 ,,Datorie comercială în ţară’’ şi

521.2 ,,Datorie comerciale în străinătate’’. Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order
cu totalul cumulativ pe conturi, evidenţa analitică se ţine pe fiecare grupă de credite bancare, prezentată sub
formă de tabl numit ,,Borderoul de evidenţă a rulajelor” .
1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu Materiale (Anexa 34):
Debit contul 211 „Materiale”, subcontul 211.1 “Materii prime și materiale de bază” – 142 975 lei
(Anexa 34)
adăugată”- 28 595 lei (Anexa 34)
171 570 lei (Anexa 34)
2. Achitarea datoriilor faţă de întreprinderile terțe privind facturile comerciale (Anexa 34) :
Debit contul 521 ,,Datorii comerciale curente’’, subcontul 521.1 ,,Datorie comercială în ţară’’ –
171 570 lei (Anexa 34)
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 171 570 lei
(Anexa 34)
24
b) Contabilitatea datoriilor privind retribuirea muncii
Datoriile faţă de personal reprezintă angajamentele întreprinderii faţă de lucrători pentru munca

prestată, privind recuperarea cheltuielilor şi plăţilor efectuate de salariaţi în favoarea întreprinderii etc.
La ”Salamer-com” SRL există mai multe departamente/secții, astfel numărul de salariați este foarte
mare, iar pentru a duce o eidență cît mai corectă a orelor lucrate de muncitori fiecare șef de secție are
menirea de a calcula orele de lucru a fiecărui salariat timp de o lună, de calculat zilele în care a avut o foie
de boală sau alte motive din care nu a putut să se prezinte la serviciu, astfel se îndeplinește tabelul de
pontaj (Anexa 33). La sfîrșit de lună aceștia prezintă aceste informații contabilului-șef, în baza cărora are
loc calculul salariului (Anexa 34).
La calcularea salariului se întocmesc următoarele formule contabile:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul

administrativ”– 7 275 lei (Anexa 36)
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii
salariale” – 7 275 lei (Anexa 36)
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, subcontul 533.1 „Datorii faţă
de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 1 673,25 (7 275* 23%) (Anexa 36)
de fondurile asigurărilor de asistenţă medicală”–327,38 lei (7275*4.5 %) (Anexa ).
Achitarea salariuli se reflectă prin următoarele formule contabile:
Trecerea salariului calculat la salariul întreptat spre plată (Anexa 35)
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 „Datorii
salariale” – 5 810,82 lei (Anexa 35)
faţă de deponenţi” – 5 810,82 lei (Anexa 35)
În baza borderoului de plată se face ordin de plată (Anexa 36). Plata salariului pentru luna aprilie
2018:
25
Credit contul 244 „Alte conturi bancare”, subcontul 244.3 „Numerar la alte conturi bancare” –
5 810,82 lei (Anexa 36).
În momentul achitării salariului au loc următoarele reţineri:
Reţineri privind Fondul Social şi Fondurile asigurărilor de asistenţă medicală:
salariale” – 763,88 lei (Anexa 36)
de bugetul asigurărilor sociale de stat” – 436,50 lei (7 272* 6%) (Anexa 36)
de fondurile asigurărilor de asistenţă medicală”–327,38 lei (7275*4,5%) (Anexa 36)
Reţineri privind impozitul pe venit
salariale” – 700,30 lei (Anexa 37)
Debit contul 534 “Datorii faţă de buget”, subcontul 534.3 “Datorii privind impozitul pe venit
reţinut la sursa de plată”- 700,30 lei (Anexa 37)
1.7 Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
Veniturile reprezintă afluxurile globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în cursul

perioadei de gestiune sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care conduc la
creşterea capitalului propriu.
Veniturile la “Salamer-com“ se divizează în: venituri din activitatea operaţională şi venituri ale
altor activităţii. Din prima categorie fac parte veniturile din vânzări şi alte venituri operaţionale, iar în a
doua grupă se includ veniturile din operaţiuni cu activele imobilizate, veniturile financiare.
Veniturile din vînzări reprezintă veniturile din vînzarea mărfurilor, evidenţa sintetică a acestuia
este la contul 611 „Venituri din vînzări”
1. În baza facturii fiscale (Anexa 19), la data de 28.02.18 "Salamer-com" SRL a livrat mărfuri
clientului său “Vila Verde” SRL în valoare de 1 905,65 lei inclusiv TVA.
Debit contul 221 “Creanţe comerciale’’, subcontul 221.1 ,, Creanţe comerciale din ţară’’ –
1 905,65lei (Anexa 19)
26
Credit contul 611 ,,Venituri din vînzări’’, subcontul 611.2 ,,Venituri din vînzarea mărfurilor’’ –
1 588,03 lei ( Anexa 19)
Credit contul 534 “Datorii faţă de buget”, subcontul 534.4 “Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată”- 317,62 lei (Anexa 19)
Evidenţa sintetică a alte venituri operaţională este dusă la contul 612 “Alte venituri operaţionale”,
care cuprinde sumele primite din ieşirea activelor circulante, cu excepţia mărfurilor.
1. La apariţia creanţelor privind veniturile obţinute din arendă conform facturii fiscale din 31
ianuarie 2018 se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 231 “Creanţe privind veniturile din utilizarea de către terţi a activelor entităţii”,
subcontul 231.1 “Creanţe privind leasingul”
Credit contul 612 “Alte venituri din activitate operaţională”, subcontul 612.6 “Alte venituri
operaţionale”
Evidenţa sintetică a veniturilor din operaţiunile ce activele imobilizate este dusă la contul 621
“Veniturilor din operaţiunile ce activele imobilizate” (Anexa 10), care suprinde sumele încasate din
vînzarea activelor imobilizate necorporale şi corporale; dividentele calculate, dobânzele; sumele activelor
imobilizate ieşite.
1. Reflectarea venitului din ieşirea activelor corporale

Debit contul 123 “Mijloace fixe”- 1 093 432,80 (Anexa 10)
Credit contul 621 “Veniturilor din operaţiunile ce activele imobilizate”, subcontul 621.2
“Venituri din ieşirea imobilizărilor corporale” – 1 093 432,82 (Anexa 10)
Cheltuielile reprezintă diminuările de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării

activităţii economico-financiare a întreprinderii şi se reflectă în Raportul privind rezultatele
financiare.Conform Planului de conturi contabile ai activitatii economico-financiare, cheltuielile se împart
în:
- cheltuieli ale activităţii operaţionale;
- cheltuieli ale altor activităţii;
- cheltuieli privind impozitul pe venit.
27
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea operaţională a întreprinderii sunt destinate
conturile de active : 711 „Costul vînzărilor”, 712 „Cheltuieli de distribuire”, 713 „Cheltuieli
administrative”, 714 „ Alte cheltuieli din activitatea operaţională’’.
Pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor din activitatea neoperaţională a întreprinderii sunt destinate
urmatoarele conturi sintetice: 721 „ Cheltuieli cu active imobilizante’’, 722 „ Cheltuieli financiare”. Iar
pentru evidenţa sintetică a cheltuielilor privind impozitul pe venit este destinat contul 731 ,,Cheltuieli
privind impozitul pe venit’’.
Pentru evidenţa sintetică a costului de vînzare, în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul

de activ 711 „Costul vînzărilor” (Anexa 19).
1. Se reflectă vânzarea de produse în baza facturii fiscale (Anexa 19) din30.04.18, la valoarea de
1 905,65 lei-cota TVA 0%.
Debit contul 711 ,,Costul vînzărilor’’, subcontul 711.2 ,,Valoarea contabilă a mărfurilor
vîndute’’ – 1 905,65 lei (Anexa 19)
Credit contul 216 “Produse”, subcontul 216.1 “Produse finite” – 1 905,65 lei (Anexa 19).
Pentru generalizarea şi evidenţa informaţiei privind procesul de comercializare a mărfurilor, se

utilizează contul sintetic 712 „Cheltuieli de distribuire”
1. Calculul salariului pentru sectorul comercial se efectuează astfel:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”, subcontul 713.9 „Alte cheltuieli de distribuire”
salariale”
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente deservirii şi gestiunii întreprinderii.

Pentru evidenţa acestor cheltuieli în contabilitatea întreprinderii se utilizează contul sintetic 713
,,Cheltuieli administrative’’.
La calcularea salariului se întocmește următoarea formulă contabilă:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 „Cheltuieli cu personalul

administrativ”– 5 810,82lei (Anexa 38)
28
Alte cheltuieli operaţionale reprezintă cheltuieli aferente activităţii de baza a întreprinderii dar nu
se referă la cheltuieli comerciale administrative. Acestea se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului de
activ 714 ,, Alte cheltuieli operaţionale’’
1. La eşirea acestora din uz se întocmeşte “Act de casare”,în contabilitate fiind reflectate prin
următoarea formulă contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”, subcontul 714.1 „Valoarea
contabilă şi cheltuieli aferente altor active circulante ieşite”
Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.9 „Alte materiale”
Cheltuielile activităţii de investiţii, evidenţa cărora este dusă prin intermediul contului 721
„Cheltuieli cu activele imobilizate” apar la ieşirea activelor imobilizate.
1. Reflectarea valorii contabilă a imobilizării necorporale ieşită în urma casării
cheltuieli aferente imobilizărilor necorporale ieşite”
Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 113.9 „Amortizarea altor
imobilizări necorporale”
2. Reflectăm cheltuiala legată de casarea mijlocului de transport auto
cheltuieli aferente imobilizărilor corporale ieşite”
Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.4 “Mijloace de transpor”
Cheltuieli ale activităţii financiare sunt reflectate prin intermediul contului 722 „Cheltuieliale
activităţii financiare” (Anexa 31). Apariţia şi constatarea lor la "Salamer-com" SRL a fost condiţionată
de apariţia diferenţelor negative de curs valutar la procurarea valutei, în rezultat s-a întocmit formula
contabilă:
Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”, subcontul 722.1 “Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar” 98,04 lei
Credit contul 242 „Cont de decontare”, subcontul 242.1 „Numerar la conturi nelegat”- 98,04 lei
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor aferente impozitului pe
venit luat în consideraţie la calcularea profitului net a perioadei de gestiune. La calculul impozitului pe
29
venit se întocmeşte în baza „Declaraţiei privind impozitul pe venit a persoanei juridice”, se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”, subcontul 731.1 „Cheltuieli privind
impozitul pe venit”
Credit contul 534 „Datorii faţă de bugetul”, subcontul 534.1 “Datorii privind impozitul pe venit
din activitatea de întreprinzător şi profesională”
La finele perioadei de gestiune are loc închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli prin
intermediul contului 351 „Rezultatul financiar” .
1.8 Contabilitatea costurilor
Costul de productie reprezinta expresia monetara a consumului de factori de productie sau,

totalitatea cheltuielilor (platilor) suportate de catre firma cu producerea si desfacerea produselor sale.
Costul de productie ocupa un loc central in optiunile sau deciziile pe care le iau producatorii.
După modul de includere a costul producției, acestea se subdivizează în: costuri directe de
producție ( reprezintă costurile nemijlocit legate de procesul de producție) și costuri indirecte de
producție ( sunt costurile legate de gestionarea și deservirea subdiviziunilor de producție)
În funcție de rolul în procesul tehnologic avem: costuri de bază și costuri auxiliare.
Pentru evidența costurilor materiale directe este utilizat contul 811 ” Activități de bază”
Astfel utilizarea materiei prime, ambalajului tehnologic la costul de intrare a acestora se va

reflecta în acest mod (Anexa 17) :
Debit contul 811 ” Activități de bază”- 3 092,03 lei Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul
211,1 ” Materii prime și materiale de bază” – 3 092,03 lei
Calculul salariilor angajaților încadrați nemijlocit în fabricația produselor referitoarela activitatea

de bază a entității
Debit contul 811 ”Activitatea de bază”- lei Credit contul 531 ” Datorii față de personal
privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ”Datorii salariale” - lei
Reflectarea CAS și PAM aferente salariilor angajaților încadrați nemijlocit în procesul de

producție
30
Debit contul 811 ”Activitatea de bază” - lei Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările
sociale și medicale”, subcontul 531.1 ”Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”- lei Credit
subcontul 533.2 ”Datorii față de fondurile asigurării obligligatorii de asistență medicală”- lei
Costurile indirecte de producție sunt înregistrate la contul 821 ”Costuri indirecte de producție”
Colectarea costurilor indirecte de producție se fac prin următorele înregistrări :
1.Includerea în costurile indirecte de producție a materialelor utilizate în scopuri generale la

producere
Debit contul 821 ”Costuri indirecte de producție” – 96 261 lei Credit contul 211 ”Materiale”,
subcontul 211.9 ”Alte materiale” – 96 261 lei (Anexa 18).
2. Reflectarea valorii de amortizare a imobilizărilor necorporale utilizate în procesul

tehnologic (Anexa 6)
Debit contul 821 ”Costuri indirecte de producție”- 416,60 lei Credit contul 113 ”Amortizarea
imobilizărilor necorporale”, subcontul 113,5 ” Amortizararea programelor informatice”- 416,60 lei
3. Calculul salariului personalului administrativ al secțiilor de producere (Anexa 34)
Debit contul 821 ”Costuri indirecte de produție”- 7 275 lei Credit contul 531 ”Datorii față de
personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1 ”Datorii salariale”- 7 275 lei
4. Determinarea CAS și PAM aferente salariilor personalului administrativ al secțiilor

de producere (Anexa 34)
Debit contul 821 ” Costuri indirecte de producție”- 763,88 lei Credit contul 533.1 ”Datorii față de
buget privind asigurările sociale de stat” Credit subcontul 533.2 ”Datorii față de personal privind
asigurările obligatorii de asistență medicală”
5.Valoarea costurilor indirecte de producție incluse în costul producției de bază
Debit contul 811 ” Activitatea de bază” Credit contul 821 ” Costuri indirecte de producție”
1.9 Structura și modul de întocmie a raportului financiar
31
Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari care
caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele activităţii economice
acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.
Iniţial conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în

contabilitate a tuturor operaţiunilor economice şi corespunderea datelor contabilităţii analitice cu rulajele
şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice. Ulterior la finele perioadei de gestiune soldurile şi rulajele
din Jurnalele-order de la fiecare cont se trec în „Balanţa de verificare” care asigură verificarea exactităţii
înregistrării operaţiunilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ.
O dovadă a reflectării corecte a operaţiunilor economice ce au avut loc pe parcursul perioadei de

gestiune serveşte egalitatea dintre sumele totale a soldurilor şi rulajelor din Cartea Mare comparativ cu
Balanţa de Verificare. "Salamer-com" SRL aplicînd sistemul contabil complet în componenţa Raportului
financiar anual (Anexa 100) trebuie să conţină următoarele:
1.Bilanţul Contabil (formularul nr.1) (Anexa 33.2)
2.Situație de profit si pierdere (formularul 2) (Anexa 33.4)
3.Situația modificării capitalului propriu (formularul 3) (Anexa 33.4)
4.Situația fluxurilor de numerar (formularul 4) (Anexa 33.5)
5.Anexa la Bilanţul Contabil (formularul 5),
6.Anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul 6),
7.Notă explicativă.
Bilanţul Contabil este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniului care reprezintă în unităţi
monetare mărimea valorică a bunurilor economice, în corelaţie cu sursele de finanţare a acestora, precum
şi cu rezultatul obţinut.Bilanţul se întocmeşte la sfârşitul perioadei de gestiune. Pentru întocmirea Bilanţul
Contabil este obligatorie parcurgerea unor lucrări premergătore care sunt desfăşurate într-o ordine logică
şi anume:
1. Verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare efectuate în

cursul anului sau în perioada de gestiune pentru care se întocmeşte Bilanţul Contabil.
2. Întocmirea Balanţei de verificare (a rulajelor şi soldurilor ) înainte de inventariere.
32
3. Inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componentele patrimoniului administrat, precum
şi a resurselor de provenienţă a capitalului, drepturilor de creanţă şi datoriilor.
4. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea constatată la

inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar.
5. Înregistrarea în conturi a diferenţelor constatate şi executarea tuturor regularizărilor, a

amortizărilor, limitării în timp a cheltuielilor şi veniturilor.
6. Determinarea rezultatelor financiare ale exerciţiului.
7. Întocmirea Bilanţului Contabil şi a anexelor la acesta pe formulare tipizate aprobate de

Ministerul Finanţelor al RM.
Conform SNC Bilanţul Contabil cuprinde 3 elemente principale legate nemijlocit de evaluarea
situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii:
1.Active; 2.Capital propriu; 3.Datorii
Principalul obiectiv ce se urmăreşte în Bilanţul anual constă în furnizare de informaţii privind

situaţia financiară, evoluţia acesteia, care reprezintă utilitate pentru toate categoriile deutilizatori în luarea
de decizii pentru strategii curente şi de perspectivă.Anexele la Bilanţul Contabil reflectă detaliat
indicatorii privind activitatea desfăşurată şi situaţia economico-financiară. Totodată ele conţin
specificarea ulterioară a fiecărui post de bilanţ.
Situația de profit si pierdere este una din cele mai importante părţi a rapoartelor financiare care
reprezintă interes deosebit pentru toate categoriile de utilizatori. Raportul dat se întocmeşte trimestrial cu
total cumulativ de la începutul anului, generalizînd operaţiile economice efectuate într-un interval de timp
concret. Indicatorii prezentaţi în raportul în cauză pot fi divizaţi în trei grupe:
1.Venituri;
2.Cheltuieli;
3.Rezultatele financiare (profit sau pierdere) care reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Situația de profit si pierdere pe anul 2016 se întocmeşte conform metodei cu mai multe trepte,
ceea ce presupune o serie de calcule intermediare ale profitului (pierderilor):
-Profitul brut (rd.030, forma 2 , rap.fin) – 169 566 517 lei
-Rezultatul din activitatea operaţională – 18 816 568 lei (rd. 080)

33
-Rezultatul din alte activități– 852 437 lei (rd.090)
-Profit (pierdere) pînă la impozitare– 19 669 005 lei (rd.100)
-Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune– 17 354 986 lei (rd.120)
Forma tipizată a Raportului pe profit si pierdere se întocmeşte în baza rulajelor aferente conturilor
de venituri şi cheltuieli din clasele a 6 şi a 7 din planul de conturi.
Situația modificărilor fluxul capitalului propriu - caracterizează acea parte a activelor care
constituie proprietatea întreprinderii. Raportul dat constă din patru capitole care cuprind date privind
soldurile şi modificările părţilor componente ale capitalului propriu:
1.Capital statutar şi suplimentar
2.Rezervele
3. Pofit nerepartizat (pierdere neacoperită)
4.Capital secundar
34
Raportul dat este constituit astfel încît modificarea fiecărui element component al capitalului se
reflectă astfel:
Soldul la finele perioadei de gestiune curente = Soldul la finele anului de gestiune precedente +
Încasat – Consumat.
Acest raport conţine nu numai informaţii privind mărimea elementelor componente ale capitalului
propriu la o anumită dată, ci şi informaţii referitoare la fluxul acestuia în cursul unui interval determinat
de timp.
Raportul privind fluxul capitalului propriu se completează în baza soldurilor şi rulajelor din
conturile clasei a treia a planului de conturi.
Situația fluxurilor de numerar, - reprezintă informaţii suplimentare despre modificările

intervenite în resursele financiare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării şi plăţii mijloacelor
băneşti. În raportul dat se reflectă fluxul mijloacelor băneşti din diferite tipuri de activităţi, precum şi în
legătură cu decontările aferente dobînzilor dividendelor şi impozitelor, date ce nu le furnizează nici
bilanţul contabil, nici Raportul pe profit şi pierdere.
Încasările sau plata mijloacelor aferente operaţiunilor valutare trebuie să fie recalculate la cursul în
vigoare la data încasării sau plăţii. Totodată pentru întocmirea raportului dat se utilizează metoda de casă.
La "Salamer-com" SRL fluxul net total de mijloace băneşti pentru anul 2016 a constituit 8 016 095 lei, în
timp ce soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei este mai mare, înregistrînd valoarea de 9 041 837
lei. Suma dată se reflectă în rîndul 440 a bilanţului contabil (rap.fin. forma1).
35
Capitolul II
2.1 Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică
Anul Anul de gestiune Abaterea absolută (+,-)

Categorii de personal
precedent
programat efectiv
A 1 2 3 4=2-1 5=3-1 6=3-2
Numărul
1. mediu scriptic
al salariaților
Administrație 24 30 35 6 11 5
Muncitori 228 285 322 57 94 37
Concluzie: În urma analizei efectuate la ”Salamer-com” SRL observăm că numărul muncitorilor cît
și a administrației a crescut față de anul precedent cu 94 și respective 11 persoane, fapt generat de
extinderea entității. La fel s-a înregistrat o majorare în anul de gestiune față de datele programate, în acest
mod administrația a crescut cu 5 persoane, pe când muncitorii cu 37 persoane.
Baza informațională privind analiza utilizării forței de muncă
Semne Anul de gestiune

Indicatori Abaterea absolută
convenționale programat efectiv
A B 1 2 3
Volumul
1. producției
2 000 000 1 994 772 -5228
fabricate, lei
Numărul
2. mediu
scriptic al salariaților, pers 320 357 37
Numărul
3. mediu
scriptic al muncitorilor, 285 𝑉𝑃𝐹
322 37
Ponderea
4.
muncitorilor în numărul 89% 90% 1%
total al salariaților, %
(𝑁_𝑠 ) ̅
Timpul
5. efectiv
79 680 88 893 9213
utilizat în total, om-zile
Timpul
6. efectiv
utilizat în total, om-ore 637 440 711 144 73704
Numărul
7. de zile (𝑁_𝑚 ) ̅
lucrate de un muncitor pe 279,578947 276,065217 -3,51373
an, zile (rd.5/rd.3)
36
𝑃_𝑚
𝑇_𝑧
Durata
8. medie a zilei
de lucru, ore 8000 8000 0
[(rd.6/rd.5)*1000]
Productivitatea
9. medie
𝑇_ℎ
anuală a unui salariat, lei 6250000 5587596,64 -662403,36
[(rd.1/rd.2)*1000]
10.
Productivitatea medie
anuală a unui muncitor,
lei [(rd.1/rd.3)*1000] 7017543,86 6194944,1 -822599,76
𝑍 ̅
11.
Productivitatea medie
pe oră a unui muncitor, lei
[(rd.1/rd.6)] 3,1375502 2,80501839 -0,3325318
Concluzie: În urma analizei efectuate putem observa că productivitatea medie anuală a unui salariat,
precum și a unui muncitor în anul de gestiune s-a diminuat față de datele programate cu 662403,26 lei și
respectiv cu 822599,76 lei. Productivitatea medie pe oră a unui muncitor la fel s-a diminuat cu 0,3325318
lei.
Calculul influenței factorilor generali de muncă apupra devierii VPF prin metoda substituției
în lanț
Rezultatul
Indicatorul denumirea
Nr. deNr. de Indicatori influenței factorilor,
ℎ ̅
rezultativ, VPF, lei
lei
factorului
calc subst
1 0 285 279,5789 8000 3,137550201 2000000000

2 1 322 279,5789 8000 3,137550201 2259649123 259649122,8 Mod N
𝑍 ̅ ℎ ̅
3 2 322 276,0652
(𝑁_𝑚 ) ̅8000 3,137550201 2231250000 -28399122,81 (𝑊_ℎ
Mod) ̅Z
4 3 322 276,0652 8000 3,137550201
(𝑊_𝑠 ) ̅
2231250000 0 Mod h
5 4 322 276,0652 8000 2,805018393 1994772000 -236478000 Mod W
BIF=259649122,8+(-28399122,81)+(- -236478000)=522 800 lei
Concluzie: În urma analizei efectuate observăm că VPF în comparație cu programat s-a diminuat cu
522 800 lei, această diminuare este datorată de influența negativă a doi factori: diminuarea orele lucrate
(𝑊_𝑚 ) ̅ muncitorilor cu 2364778000 lei
de muncitori cu 28399122,81 ore, precum și diminuarea productivității
Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale societății pe acțiuni pe categorii în dinamică
La finele anului precedent La finele anului curent Abaterea (+,-)

Tipul de MF pe categorii
suma, lei ponderea, % suma, lei ponderea, % suma, lei ponderea, %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1. Clădiri 24 941 641 26,18% 38 972 204 34,13% 14 030 563 7,95%
2. Construcții speciale 385 763 0,40% 1(𝑊_ℎ ) ̅ 0,89%
020 071 634 308 0,49%
3. Mașini, utilaje 59 806 120 62,77% 67 387 189 59,01% 7 581 069 -3,76%
37
4. Mijloace de transport 4 946 732 5,19% 6 704 747 5,87% 1 758 015 0,68%
5. Instrumente de inventar 0,00% 0,00% 0 0,00%
6. Alte mijloace fixe 5 202 473 5,46% 110 209 0,10% -5 092 264 -5,36%
TOTAL 95 282 729 100,00% 114 194 420 100,00% 18 911 691
Concluzie: În urma analizei efectuate observăm că în anul curent s-a înregistrat o majorare a
mijloacelor fixe cu 24 114 161 lei, fapt ce se datorează creșterii tuturor mijloacelor fixe în afară de
mașini,utilaje și alte mijloace fixe care s-au diminuat 3,76 puncte procentuale și respective 5,36 puncte
procentuale. În linii generale observăm schimbări majore în structura mijloacelor fixe.
2.2 Analiza profitului (pierderii) pînă și rentabilității
Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare
Anul precedent Anul curent Abaterea în

Indicatori
suma, mii leiponderea, %suma, mii leiponderea, %suma, mii leiponderea, %
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
1.
Rezultatul din activitatea
26 423 088 100,64% 18 816 568 95,67% -7 606 520 -4,98%
operațională: profit (pierdere)
2.
Rezultatul din
activitateade investiții: profit      
(pierdere)
3.
Rezultatul din activitatea
0,00% 0,00% 0 0,00%
financiară: profit (pierdere)
4.
Rezultatul excepțional:
     
profit (pierdere)
5.
Profitul (pierderea) până
la impozitare: 26 254 529 100,64% 19 669 005 95,67% -7 606 520 -4,98%
(rd.1±rd.2±rd.3±rd.4)
Concluzie: În urma analizei efectuate la entitatea observăm că entitatea a înregistrat un rezultat

financiar pozitiv atât al anului de gestiune cât și în cel precedent. În anul de gestiune profitul până la
impozitare a constituit 19 669 005 lei, ceea ce reprezintă o diminuare cu 7 606 520 lei față de mărimea
periadei precedente. Micșorarea profitului până la impozitare a fost determinată de diminuarea mărimii
profitului câștigat din activitatea operațională.
Este de menționat că ponderea cea mai mare în suma totală a profitului contabil deține profitul
obținut din activitatea operațională, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflectă desfășurarea normală
a activității de bază a entității.
Analiza factorială a profitului (pierederii) din activitea operațională
38
Rezultatul
Indicatori Anul precedentAnul de gestiuneAbaterea absolută
influenței
1 2 3 4=3-2 5
Profitul
1. brut 43 487 756 53 638 145 10 150 389 10 150 389
Alte
2. venituri operaționale 73 068 243 547 170 479 170 479
Cheltuieli
3. comerciale 12 352 313 25 277 736 12 925 423 1 408 759
4.
Cheltuieli generale și
3 743 530 6 623 812 2 880 282 -1 031 360
administrative
5.
1 041 893 3 163 576 2 121 683 716 692
Alte cheltuieli operaționale
Profitul
6. (pierderea) din
activitatea operațională
(rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-rd.5) 26 423 088 18 816 568 -7 606 520 X
Concluzie: În baza datelor prezentate în tabel putem afirma că profitul obținut de entitate din
activitatea operațională în anul de gestiune s-a redus cu 7 606 520 lei față de anul precedent. Această
diminuare a fost condiționată de micșorarea altor venituri operaționale.
Aprecierea dinamicii rentabiiltății veniturilor din vânzări
Indicatori Anul precedent Anul de gestiuneAbaterea absolută
1 2 3 4=3-2
Venituri
1 din vânzări, mii lei 151 390 468 223 204 662 71 814 194
Profitul
2 brut, mii lei 43 487 756 53 638 145 10 150 389
Profitul din activitatea
26 423 088 18 816 568 -7 606 520
operațională,
3 mii lei
26 254 529 19 669 005 -6 585 524
Profitul
4 până la impozitare, mii lei
22 678 799 17 354 986 -5 323 813

Profitul
5 net (pierdere netă), mii lei
Rentabilitatea veniturilor din
vânzări
6 %, calculată în baza:
6.1
profului brut rd.2/rd.1*100 28,73% 24,03% -4,69%
profitul din activitatea operațională 17,45% 8,43% -9,02%
(rd.3/rd.1*100)
6.2
profitului până la impozitare
17,34% 8,81% -8,53%
(rd.4/rd.1*100)
6.3
6.4
profitului net (rd.5/rd.1*100) 14,98% 7,78% -7,20%
Concluzie: În baza datelor din tabel observăm că nivelul rentabilității veniturilor din vînzări s-a
diminuat față de anul precedent. Acest fapt este determinat de influența negativă a rentabilității profitului
brut, profitului din activitaea operațională, profitului pînă la impozitare și profitului net care s-au
diminuat față de anul precedent cu 4,69 puncte procentuale, 8,02 puncte procentuale. 8,53 puncte
39
procentuale șă respectiv 7,20 puncte procentuale.
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

1 2 3 4=3-2
Profitul
1. (pierderea) până la
26 254 529 19 669 005 -6 585 524
impozitare, mii lei
2.
Valoarea activelor la începtul
85 189 952 108 656 354 23 466 402
anului, mii lei
3.
Valoarea activelor la sfârșitul
108 656 354 132 095 644 23 439 290
anului, mii lei
4.
Valoarea medie a activelor, mii 96 923 153 120 375 999 23 452 846
lei (rd.2+rd.3)/2
5.
Rentabilitatea activelor, % 27,09% 16,34% -10,75%
(rd.1/rd.4*100)
Concluzie: Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor la entitate are o tendință de
reducere față de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de
27,09%, în anul de gestiune, aceeasta s-a redus până la 16,34% sau cu 10,75 puncte procentuale.E de
menționat că nivelul rentabilității activelor în anul de gestiune a scăzut de 1,66 ori, ceea ce înseamnă că la
fiecare leu de active entitatea, în medie obține 16,34 bani, adica cu 10,75 bani mai puțin. Deci, putem
menționa că entitatea utilizează neeficient activele sale.
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor
Inclusiv din modificarea

Anul de Abaterea rentabilității
Indicatori Anul precedent
gestiune absolută veniturilor din numarului de
rotații a activelor
vânzari
1 2 3 4=3-2 5 6
1
Venituri din vânzări,
mii lei 151 390 468 223 204 662 71 814 194
2
Profit până la
impozitare, mii lei 26 254 529 19 669 005 -6 585 524
3
Valoarea medie a
activelor, mii lei 96 923 153 120 375 999 23 452 846
4
Rentabilitatea
veniturilor din vănzări, %
(rd.2/rd.1) 17,34% 8,81% -8,53%
5
Numărul de rotații a
activelor (rd.1/rd.3) 1,56 1,85 0,29
6
Rentabilitatea activelor,
% (rd.2/rd.3) 27,09% 16,34% -10,75% -13,32% 2,58%
40
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul dat rezultă că nivelul rentabilității activelor în anul de
gestiune, față de cel precedent, s-a diminuat cu 10,75 puncte procentuale ceea ce înseamnă că pentru
fiecare leu de active în mediu obținem numai 16,34 bani adică cu 10,75 bani mai puțin față de anul
precedent.. Această reducere a fost determinată de influența negativă a rentabilității veniturilor din
vînzări.
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor cu destinația de producție
Anul de Abaterea
gestiune absolută
1 2 3 4=3-2
1.
Venituri din vânzări, mii lei 151 390 468 223 204 662 71 814 194
2.
Profitul până la impozitare,
26 254 529 19 669 005 -6 585 524
mii lei
3.
Valoarea medie a
18 831 351,5 89 054 439 70 223 088
mijloacelor fixe, mii lei
4.
Valoarea medie a stocurilor 1 683 868,5 13 047 578 11 363 709
de mărfuri și materiale, mii lei
5.
Înzestrarea veniturilor din
vânzări cu mijloace fixe, mii lei 0,1244 0,3990 0,27459
(rd.3/rd.1)
6.
Înzestrarea veniturilor din 0,0111 0,0585 0,04733
vânzarea mărfurilor și
materialelor, mii lei (rd.4/rd.1)
7.
Rentabilitatea veniturilor din
17,34% 8,81% -8,53%
vânzări, % (rd.2/rd.1)
8.
Rentabilitatea activelor cu
destinație de producție, % 127,98% 19,26% -108,71%
[rd.2/(rd.3+rd.4)]
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor cu destinație de

producție
Factorii corelați
Nr. Substituției
Nr. Calculului
Rentabilitatea
activelor cu Rezultatul Denumirea
ÎnzestrareaÎnzestrarea cu destinație
Rentabilitatea de influenței, % factorilor
cu MF, lei SMM, lei vânzărilor, % producție, %
(MF/VV) (SMM/VV) (PPI/VV)
1 0 0,1243893 0,01112269 17,34% 127,98%

2 1 0,3989811 0,01112269 17,34% 42,29% -85,69% mod Îzmf
3 2 0,3989811 0,05845567 17,34% 37,91% -4,38% mod Îzsmm
41
4 3 0,3989811 0,05845567 8,81% 19,26% -18,65% mod Rv
Concluzie: Din datele tabelului rezultă că nivelul rentabilității activelor cu destinație de producție, în
anul de gestiune față de cel precedent, a scăzut cu 108,71 puncte procentuale. Aeastă diminuare a fost
determinată de influența negativă a 2 factori. Astfel, în perioada analizată a crescut înzestrarea veniturilor
din vânzări cu mijloace fixe de la 0,111 lei la 0,585 lei. Aceasta înseamnă că, în anul raportat, pentru
obținerea unui leu de venituri din vânzări au fost necesare mai multe mijloace fixe. În anul de gestiune,
pentru realizarea producției în valoare de un leu, au fost folosie stocuri de marfuri și materiale cu 0,04733
lei mai puțin decât în anul precedent, ceea ce a determinat majorarea rentabilității activelor cu destinație
de producție cu 4,38 puncte procentuale. Reducerea nivelului rentabilității vânzărilor cu 8,53 puncte
procentuale a determinat micșorarea nivelului rentabilității activelor cu destinație de producție cu 18,65
puncte procentuale. În calitate de rezerve interne privind majorarea nivelului rentabilității activelor cu
destinație de producție pe viitor poate servi utilizarea mai eficientă a mijloacelor fixe, a stocurilor de
mărfuri și materiale și ridicarea nivelului profitabilității vânzărilor.
Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu
Anul de Abaterea
gestiune absolută
1 2 3 4=3-2
Profitul
1. pînă la impozitare, mii lei 26 254 529 19 669 005 -6 585 524
Profitul
2. net, mii lei 22 678 799 17 354 986 -5 323 813
3.
Valoarea capitalului propriu la începutul anului,
26 049 859 67 124 058 41 074 199
mii lei
4.
Valoarea capitalului propriu la sfârșitul anului,
67 124 058 79 479 044 12 354 986
mii lei
5.
Valoarea medie a capitalului propriu
46 586 959 73 301 551 26 714 593
[(rd.3+rd.4)/2], mii lei
6.
Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în
56,36% 26,83% -29,52%
baza profitului până la impozitare (rd.1/rd.5*100),%
7.
Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în 48,68% 23,68% -25,00%
baza profitului net (rd.2/rd.5*100),%
Concluzie: Din calculele efectuate în tabel rezultă că la entitate rentabilitatea capitalului propriu a
înregistrat o reducere față de anul precedent. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitul
până la impozitare în anul precedent, a constituit 56,36%, adică, la fiecare leu de mijloace proprii
entitatea a câștigat 56,36 bani profit până la impozitare, dar în anul de gestiune 26,83 bani, astfel
înregistrând o reducere de 29,52 puncte procentuale. De asemenea, la entitate rentabilitatea capitalului
propriu calculată în baza profitului net s-a micșorat cu 25 puncte procentuale. Dacă, în anul precedent, la
fiecare leu capital propriu entitatea obținea cîte 56,36 bani profit net, atunci în anul de gestiune au fost
obținute doar 26,83 bani profit net. Deci, observăm că entitatea nu utilizează eficient mijloacele proprii,
ceea ce cere o analiză mai detaliată a fatorilor de influență asupra rentabilității capit
Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu
42
Anul Anul de Abaterea inclusiv din modificarea
Indicatori
precedent gestiune absolută rentabilității pârghiei
activelor financiare
PPI,
1. mii lei 26 254 529 19 669 005 -6 585 524
2.
Valoarea medie a
activelor, mii lei 96923153 120375999 23 452 846
3.
Valoarea medie a
capitalului propriu, mii lei 56285807 73301551 17 015 744
Rentabilitatea
4. activelor,
27,09% 16,34% -10,75%
Pârghia
5. financiară 1,722 1,642 -0,080
6.
Rentabilitatea
capitalului propriu, % 46,65% 26,83% -19,81% -18,51% -1,30%
Concluzie: În urma analizei efectuate la entitate observăm că Rentabilitatea capitalului propriu a

înregistrat o diminuare față de anul precedent cu 19,81%. Asupra indicatorului analizat au influențat
negativ 2 factori. Astfel diminuarea Rentabilității activelor cu 10,75% a dus la diminuarea Rentabilității
capitalului propriu cu 18,51% . Rata pârghiei financiare arată că, în perioada de gestiune, primele 100%
au fost finanțate din sursele proprii, iar restul 82,5%- din surse atrase. Descreșterea în dinamică a ratei
părghiei financiare cu 8,00% semnifică scăderea ponderii surselor atrase în totalul surselor de finanțare.
În urma micșorării îndatorării întreprinderii, a avut loc reducerea Rentabilității capitalului propriu cu
1,30%. Micșorarea rentabilității capitalului propriu, la entitate este o consecință a reducerii rentabilității
activelor și a modificării modalității de finanțare a acestora.
Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu folosind metoda

substituțiilor în lanț
Substituției
Factorii corelați
Calculului
Nr.
Rentabilitatea Rezultatul Denumirea

Nr.
capitalului propriu,influenței,
% % factorilor
Ra,% Pf, coef. Rc, %
1 0 31,13% 1,810336 0,863805 48,68%

2 1 16,34% 1,810336 0,863805 25,55% -23,13% mod Ra
3 2 16,34% 1,642203 0,863805 23,18% -2,37% mod Pf
4 3 16,34% 1,642203 0,882352 23,68% 0,50% mod Rc
BIF= -23,13+(-2,37)= -25%
Concluzie: Din calculele efectuate în tabel rezultă că, la entitate rentabilitatea capitalului propriu,
calculată în baza profitului net, s-a micșorat cu 25 puncte procentuale în comparație cu anul precedent.
Această micșorare ca și în exemplul precedent a fost influențată de micșorarea rentabilității activelor, care
a diminuat indicatorul analizat cu 23,13 puncte procentuale și micșorarea pârghiei financiare care, la
rândul său, a redus rentabilitatea capitalului propriu cu 2,37 puncte procentuale.
Analiza dinamicii rentabilității capitalului permanent

43
Indicatori Anul precedent Anul curent Abaterea absolută
1 2 3 4
Profitul
1. net 22 678 799 17 354 986 -5 323 813
Valoarea
2. capitalului permanent la
67124058 79 479 044 12 354 986
începutul anului, lei
Valoarea
3. capitalului permanent la
255 515 902 264 493 385 8 977 483
sfârșitul anului, lei
Valoarea
4. medie a Capitalului
161319980 171986214,5 10 666 235
permanent [(rd2+rd3)/2]
5.
Rentabilitatea capitalului permanent,
14,06% 10,09% -3,97%
% (rd1/rd4)
Concluzie: Din calculele efectuate în tabel rezultă că la entitate rentabilitatea capitalului permanent,
în anul curent, a înregistrat o reducere față de anul precedent cu 3,97 puncte procentuale. În anul
precedent entitatea, la fiecare leu de mijloace financiare pe termen lung, a câștigat câte 14,06 bani profit
net, dar în anul de gestiune obține câte 10,09 bani. Utilizarea neeficientă a mijloacelor de finanțare pe
termen lung trezește îngrijorare proprietarilor întreprinderii și interes în analiză mai detatiată a factorilor
de influență asupra rentabilității capitalului permanent.
2.3 Analiza situației patrimoniale și financiare
Analiza mărimii și evoluției activelor întreprinderii
Ritmul creșterii,
Indicatori Anul precedent Anul curent
%
1 2 3 4
1. Total active, lei 108 656 354 132 095 644 121,57%
2. Venituri din vânzări, lei 151 390 468 223 204 662 147,44%
Venituri din toate tipurile de activități,
151 463 536 223 448 209 147,53%
3.
Concluzie: În baza datelor din tabel observăm că în dinamică se observă o tendință pozitivă de
creștere a patrimoniului. La începutul anului activele controlate de entitate au constituit 108 656 354 lei,
iar la sfârșit au crescut cu 21,57 puncte procentuale și au alcatuit 132 095 644 lei.
Analiza structurii patrimoniului întreprinderii
La începutul perioadei La sfârșitul perioadei Abaterea

Indicatori
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5 6 7
Active
1. pe termen lung 84 675 270 43,83% 93 443 608 41,52% 8 768 338 -2,31%
2.
Active materiale în curs
8 549 998 4,43% 12 180 921 5,41% 3 630 923 0,99%
de execuție
Terenuri
3. 0 0,00% 0 0,00% 0 0,00%
44
Mijloace
4. fixe 84 675 270 43,83% 93 443 608 41,52% 8 768 338 -2,31%
Investiții
5. pe termen lung 2 000 0,00% 2 000 0,00% 0 0,00%
6.
Stocuri de mărfuri și
12 301 606 6,37% 13 793 549 6,13% 1 491 943 -0,24%
materiale
Creanțe
7. pe termen scurt 1 796 920 0,93% 2 987 092 1,33% 1 190 172 0,40%
Mijloace
8. bănești 1 038 816 0,54% 9 041 837 4,02% 8 003 021 3,48%
Alte
9. active curente 156 087 0,08% 157 148 0,07% 1 061 -0,01%
Total active 193 195 967 100,00% 225 049 763 100,00% 31 853 796 X
Concluzie: În baza datelor din tabel observăm că în structura activelor la sfîrșitul perioadei de
gestiune prevalează mijloacele fixe cu ponderea de 41,52 puncte procentuale, iar la începutul perioadei de
gestiune 43,83 puncte procentuale, care s-au diminuat cu 2,31 puncte procentuale până la sfărșit. Deci se
observă o majorare relativă mijloacelor bănești cu 3,48 puncte procentuale a și a activelor materiale în
curs de execuție cu 0,99 puncte procentuale la sfârșitul perioadei de gestiune. Restul modificărilor nu au
fost atît de însemnate.
Analiza coeficienților structurii activelor
La începutul
Indicatori La sfârșitul anului Abaterea
anului absolută
1 3 4 5
Rata
1. imobilizării
0,86006 0,80333 -0,05673
Rata
2. patrimoniului cu destinație
de producție 0,89251 0,81174 -0,08077
Rata
3. compoziției tehnice
5,56877 3,59642 -1,97235
Rata
4. activelor perfect lichide
0,00010 0,00055 0,00045
Concluzie: În urma analizei efectuate observăm că structura patrimoniului se caracterizează prin rata
scăzută de imobiliare a activelor care la sfîrșitul anului de gestiune a alcătuit -56 puncte procentuale. În
dinamică se observă o reducere a nivelului de imobilizare ce este jstificat în condițiile unui grad scăzut de
utilizare a capacitții de producție existente.
Calculul și analiza factorială a patrimoniului net
La începutul La sfârșitul Abaterea Rezultatul

Indicatori
perioadei perioadei absolută influenței
1 2 3 4 5
1. Total active 108 656 354 132 095 644 23 439 290 +23439290
2. Datorii pe termen lung 15 623 831 12 025 450 -3 598 381 +-3598381
3. Datorii pe termen scurt 25 908 465 40 591 150 14 682 685 -14682685
4. Patrimoniu net (rd.1-rd.2-rd.3) 67 124 058 79 479 044 12 354 986 X
45
Concluzie: Din calculele efectuate la întreprindere rezultă că la sfârșitul perioadei de gestiune
întreprinderea a înregistrat o diminuare a patrimoniului net în sumă totală de 28443766 lei. Totodată, în
dinamică se observă o tendință pozitivă de majorare a activelor nete, care s-au majorat în decursul anului
cu 12 354 986 lei.Această abatere a fost influențată pozitiv de majorarea activelor cu 23 439 290 lei, de
micșorarea datoriilor pe termen lung cu3 598 381 lei și de majorarea datoriilor pe termen scurt cu 14 682
685 lei.
Active Datorii Active nete
Suma, lei Suma, lei La începutul perioadei La sfârșitul perioadei

Compo-nente Conponente
la început la sfârșit la început la sfârșit Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5 6 7=2-5 8 9=3-6 10
Active pe Datorii pe
93 450 981 106 116 018 15 623 83112 025 450 77 827 150 115,95% 94 090 568 118,38%
termen lung termen lung
Active 15 205 373 25 979 626Datorii pe 25 908 46540 591 150-10 703 092 -15,95% -14 611 524 -18,38%
curente termen scurt
Total active108 656 354132 095 644

Total datorii 41 532 29652 616 60067 124 058 100,00% 79 479 044 100,00%
Analiza structurii patrimoniului net
Concluzie: În baza datelor din tabel observăm că entitatea urmează principiul echilibrului financiar
privind formarea activelor pe termen lung pe seama surselor de finanțare permanente. Această concluzie
se deduce din faptul că atît la începutul perioadei de gestiune cât și la sfârșitul perioadei de gestiune, atât
activele pe termen lung nete,cât și activele curente nete la această întreprindere au valori pozitive.
Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de rulment net
La începutul La sfârșitul Abaterea Rezultatul

Indicatori
perioadei perioadei absolută influenței
1 2 3 4 5
Modifiarea
1. capitalului propriu 67 124 058 79 479 044 12 354 986 12 354 986
2.
Modificarea datoriilor pe
termen lung 15 623 831 12 025 450 -3 598 381 -3 598 381
3.
Modificarea datoriilor pe
termen scurt 25 908 465 40 591 150 14 682 685 -14682685
Fondul
4. de rulment net 25 591 762 26 862 444 1 270 682 1 270 682
46
Concluzie: În baza datelor din tabel observăm că micșorarea fondului de rulment net a avut loc din
cauza reducerii datoriilor pe termen lung cât și a celor pe termen scurt. Din această cauză fondul de
rulment net s-a micșorat cu 3 598 381 lei și respectiv 14 682 685 lei.
Capitolul III: Conchiderea raportului de practică
În prezentul raport efectuat în cadrul practicii ce precede probele de absolvire la „Salamer-com”

SRL, au fost examinate toate compartimentele posibile conform programei.
În urma studierii detaliate a întreprinderii, a genurilor de activitate, a modului de organizare a

contabilității pot să menționez că întreprinderea nu are numai scopul de obținere a venitului ci și
satisfacerea necesității consumatorului, în ceea ce privește salamurile și produsele din carne.
Întreprinderea necesită un volum foarte mare de lucru, fiindca are un volum înalt al
informațiilor contabile.
La „Salamer-com” SRL organizarea contabilității se face conform cerințelor „Legii contabilității”;

standardelor naționale de contabilitate și nu in ultimul rînd prin planul de conturi contabile.
La „Salamer-com”SRL responsabilitatea pentru organizarea și ținerea contabilității o poarta

conducătorul societății, el are responsabilitatea de a crea condiții optime pentru a se ține corect
contabilitatea.
De asemenea o latura importanta în organizarea activității unității economice este problema asigurării
și evidentei operative a personalului. Este necesar să se asigure necesarul de personal atît din punct de
vedere cantitativ, cît și din punct de vedere a gradului de calificare a personalului angajat, pentru a putea
asigura desfășurarea eficientă a activității întreprinderii.
În cadrul „Salamer-com” SRL evidența contabila se duce semiautomatizat , care funcționeaza sub

formă de programă, operațiile omogene se înscriu unele în formă computerizată în registre cumulative
numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru
prelucrarea informației contabile ceea ce mult ajută la simplificarea lucrului contabilului.
În urma studierii modului de ținere a contabilității în cadrul „Salamer-com” SRL, nu am

observat încalcari grave de la actele normative și legislative care reglementează activitatea contabilă, cu
unele mici excepții documentele primare nu sunt înregistrate la timp,ceea ce încalca disciplina contabilă.
Studiul evidenței contabile la întreprinderea data a determinat consultarea mai multor manuale
de specialitate.În lucrare au fost utilizate S.N.C., Planul de conturi contabile, materiale practice
propuse de „Salamer-com” SRL pe parcursul perioadei de gestiune.
În general, rezultatele evidenȚei contabile la întreprinderea dată, reflectă o situație

favorabilă în ceea ce privește activitatea și dezvoltarea întreprinderii.
47

Raport Practica Colegiu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Practica Colegiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Colegiul Național de Comerț al ASEM

Practicii ce precede probele de absolvire

La unitatea economic ”Salamer-com” SRL

Elevul: Osipov Diana

Grupa: Con 141

Capitolul I: Contabilitatea financiară

1.1. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprindereii și a contabilității…3

Capitolul II: Analiza activității economico-financiare

2.1 Analiza factorilor de producție și eficienței utilizării acestora………………………...36

2.2 Analiza profitului (pierderii) și rentabilității……………………………………………38

2.3 Analiza situației patrimoniale și financiare……………………………………………..45

3.1 Conchidere Raportului privind rezultale practicii………………………….48

Bazele companiei “Salamer-com” SRL datează cu începutul anului 1999,inițial ca o afacere de

Obiectul de activitate al entității SRL Salamer-com îl reprezintă specializarea în producerea și

Scopul activității entității îl constituie în primul rînd satisfacerea cerințelor consumatorilor. La

Genurile principale de activitate sunt (Anexa 4):

1.Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominant de produse alimentare,

1.2 Contabilitatea Imobilizărilor necorporale

În componenţa Imobilizărilor necorporale la întreprinderea "SRL Salamer-com", se includ

„Programe informatice” – reprezintă un set de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi

1."SRL Salamer- com"dispune de o certitudine fermă că în urma utilizării acestor imobilizări va

Conform Politicii de Contabilitate amortizarea activelor imobilizărilor necorporale se calculează

Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order cu totalul cumulativ pe conturi,

Apoi se reflectă valoarea de intrare a programei prin următoarea formulă:

Credit contul 111 ”Imobilizări necorporale în curs de execuţie”- 3569.40lei (Anexa 5)

La "Salamer-com"SRL amortizarea imobilizărilor necorporale se ţine la contul 113„Amortizarea

Amortizarea anuală = valoarea de intrare / durata de funcţionare utilă

Amortizarea anuală a activului nematerial = 3569.40/ 3 =1189.8 lei

Amortizarea lunară = 1189.8 / 12 = 99.15 lei

Norma de amortizare = 100 % / 3 ani = 33,33 %

Formula contabilă este:

Credit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 113.5 „Amortizarea

Borderoul de calcul al amortizării activelor imobilizate se întocmeşte pe fiecare activ imobilizat

În Registrul contabil (Anexa 6) se reflectă suma amortizării calculate, se întocmeşte

1.3Contabilitatea imobilizărilor corporale

La "Salamer-com" SRL imobilizările corporale sunt grupate astfel:

121 Imobilizări corporale în curs de exercuție

Evidenţa sintetică se ţine în formă automatizată în Jurnal-order cu totalul cumulativ pe conturi,

Mijlocul fix respective a fost înregistrat la intrări prin formula:

La momentul dării în exploatare se întocmeşte procesul verbal de primire-predare a mijlocului fix

Pentru calcularea amortizării formula contabilă este:

Pentru lichidarea MF în urma casării se întocmesc următoarele formule contabile:

1) Reflectarea casării depline a amortizării

2) Reflectăm cheltuiala legată de casarea mijlocului de transport auto

Credit contul 123 “Mijloace fixe”, subcontul 123.4 “Mijloace de transport”

1.4.Contabilitatea Activelor circulante

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categorii de bunuri economice aflate la dispoziţia

213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

215 “Produse în curs de execuție“

Intrările de materiale se contabilizează în baza documentelor primare care însoţesc materialele

Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne ale întreprinderii se efectuează în

Inventarierea stocurilor de materiale se efectuează conform Regulamentului cu privire la

Debit contul 211 „Materiale”

Credit contul 612.7 „Alte venituri din activitatea operaţională”

-Lipsuri de materiale în limita normelor de perisabilitate

Debit contul 714.7 „Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 211 „Materiale”.

b) Contabilitatea obiectelor de mică valoare și scurtă durată

Întreprinderea "Salamer-com" SRL la data de 11.02.2018 a procurat OMVSD în valoare de 1415

1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu OMVSD (Anexa 14):

2. Refelectăm darea în exploatare a OMVSD:

3. Reflectăm uzura OMVSD date în exploatare :

La ieşirea OMVSD din întreprinderea "Salamer-com" SRL se perfectează actul de casare a