1

Invatarea Online – O invatare eficienta?

“Aproximativ 38% dintre elevi au tinut legatura cu profesorii sau invatatorii doar pentru unele
materii , iar 8% dintre scolari nu au avut deloc contacte cu cadrele didactice , conform spuselor
parintilor lor , arata un studio IRES recent prezentat in mass-media , realizat in perioada 27-30
aprilie 2020 , pe un esantion de 1.319 respondenti. Multe data publicate in ultima perioada
indica faptul ca sistemul educational din Romania nu este tocmai pregatit pentru o abordare
online.”

Exista cateva pareri in favoarea acestui sistem de invatamant online. Cert este ca , in aceatsa
perioada dificila , predarea de la distanta pare singura modalitate responsabila , iar Romania ar fi
avut nevoie de o investitie mai accelerata in digitalizarea invatamantului.

In mediul privat lucrurile sunt putin mai bune ,pentru ca acolo a existat o investitie in acest sens.
Insa in invatamantul public exista numeroase problem cu care se confrunta elevii , profesorii si
nu in ultimul rand parintii.

Cateva avantaje ale invatamantului care ar fi trebuit sa existe :

- se economisesc bani si timp pentru drumul spre scoala , copii din mediul rural numai au
parte de efort fizic riscant , nu se mai face naveta.

- se evita bullyingul , o problem ce este din ce in ce mai prezenta in scoli si licee.

- se pune mai mult accent pe teorie.

- (teoretic) Copiii din mediul rural au acces la profesori mai buni , care in alta situatie nu ar
fii fost dispusi sa faca naveta . Pot avea acces la resurse mai complexe in mediul online.

- parintii au acces complet la modul in care actioneaza copilul , pot fi la curent cu adevarat
cu situatia scolara a copilului.

- copiii numai pot lipsi de la ore daca sunt supravegheati de un adult.

- se pot utiliza manuale in format digital , astfel numai sunt necesare cele in format fizic ,
care de cele mai multe ori sunt aflate intr-o stare de degradare .

Dezavantajele invatamantului online? Aici din pacate lista este mai lunga , iar cele mai
multe sunt foarte evidente.
 2

- lipsa accesului la tehnologie este printre cele mai mari probleme ,aici putem adauga lipsa
dispozitivelor dar si conexiuni insuficient de bune .

- lipsa posibilitati notarii adecvate, lipsa testarii eficiente.

- multi profesori au abilitati limitate in utilizarea platformelor online de tip Zoom , iar
“invatarea” acestora s-a facut de obicei pe cont propriu.

- presiune pe parinti mai ales in cazul claselor 1-8 , care trebuie sa-si ajute copii la
capitolul tehnologie dar si la capitolul de realizare a temelor.

- profesorul poate interactiona mai greu cu elevul , mai ales daca copilul are dificultati in a
intelege ceva.

- copiii interactioneaza si mai putin intre ei , distantarea sociala le afecteaza aptitudinile lor
de socializare . Copiii dependenti de tehnologie si de tot ce inseamna mediul online era
oricum o problema majora a vremurilor actuale .

Rezultatele cercetariilor arata ca unul din trei parinti nu a putut asigura accesul la un PC
sau laptop functional cu conexiune la internet pentru ca toti copiii dintr-o familie sa poata
desfasura activitati de invatare online in aceasta perioada. Aceasta situatie este
confirmata si de profesori , multi dintre ei semnaland situati in care elevi sunt nevoiti sa
imparta echipamentele necesare cu ceilalti membri ai familiei (55% urban si 70% rural)
sau situati in care elevi nu detin niciun dispozitiv pentru invatarea online (34% urban si
55% rural).

Pentru 11% dintre profesori si conexiunea precara la internet(intrerupere frecventa ,

semnal slab , un router mai putin performant) a reprezentat o provocare in invatarea
online. In cazul profesorilor din mediul rural fenomenul este si mai prezent (aproape unul
din cinci profesori nu au acces la internet de inalta calitate – 18%).

O conditie importanta pentru organizarea unor activitati de invatare online de calitate o

reprezinta utilizarea unei platforme de invatare online. Datele de cercetare au aratat ca
doar unul din doi profesori au lucrat in aceasta perioada cu ajutorul unei platforme de
invatare propriu zisa (Google classroom , Modle , Zoom , Kinderpedia , Edmondo , etc.)

Din diferentele de medii sunt foarte importante : 62% urban si 39 % rural.

Multe scoli nu au fost pregatite pentru o invatare online propriu- zisa , situatie reflectata
de faptul ca mai putin de jumatate dintre scoli utilizeaza o platforma unica stabilitala
nivel de scoala (44%).
 3

Ca alternativa , multi profesori au combinat interactiunea online cu sarcini de lucru off-

line pentru elevi , ale caror rezolvari au fost fotografiate si trimise pe aplicatii de genul
WhatsApp sau Messenger. Aproape 60% dintre profesori care au participat la cercetari
indica faptul ca au avut o astfel de strategie.

Familia joaca un rol important in sprijinirea elevilor in participarea active la invatarea

online. Totusi doar unul din trei profesori indica faptul ca elevii lor au beneficiat de acest
sprijin. Exista diferente pe medii de rezidenta , parintii din mediul urban fiind mentionati
in pondere semnificativ mai mare si anume de 38 % ,compoarativ cu cei din rural – 29% ,
ca factori active care s-au implicat In sustinerea invatarii la distanta.

Desi multi pariniti au continuat activitatea profesionala de acasa (telemunca) , este de

remarcat faptul ca doar 4% dintre parintii investigati au declarant faptul ca nu si-au putut
sprijini copiii in activitati online din cauza lipsei timpului. Cu cat nivelu de educatie al
parintilor a fost mai ridicat , cu atat gradul lor de implicare in activitatile scolare ale
copiilor este mai mare.

Cei mai multi dintre elevii investigati (94%) indica faptul ca au participat la activitati
educationale organizate de profesorii din scoala , in perioada pandemiei. Elevii care au
declarat ca nu au luat parte la astfel de activitati sunt mai ales cei din clasele terminale –
a XII-a de la liceu si a XIII-a de la invatamantul professional. Neparticiparea este
influentata, in principal , de accesul limitat la internet sau conexiunea slaba si temporara ,
care a afectat mai ales elevii din mediul rural. O alta cauza ar fii organizarea intarziata
sau chiar lipsa de activitati online , situatie mai des intalnita in cazul nivelului prescolar ,
primar si gimnazial de invatamant.

Dificultati mai mari sunt indicate de catre parintii din mediul rural mic (localitati care nu
sunt resedinte de comuna) , de cei cu satut occupational asociat precaritatii ( someri ,
pensionari sau casnici) si de cei cu nivel scazut de educatie(fara studii absolvite ,
gimnaziu , primar ), dar si de parintii care au mai multi copii inscrisi la scoala/gradinita.

Aproape trei din patru parinti(71%) raporteaza o frecventa zilnica la orele organizate la
distanta , din partea copiilor lor , in tipm ce 1 din 5 parinti au indicat o participare
constanta , in medie de,2 -3 ori pe spatamana. Ramane totusi problematic faptul ca un
numar deloc neglijabil de parinti (5% reprezinta 16726 de parinti ) afirma ca participarea
copiilor lor a fost sporadica, de doar cateva ori pe luna).

Cei mai multi dintre elevi folosesc calculatorul , telefonul , tablet sau televizorul pentru
activitatile scolare intre 3 si 4 ore pe zi. Comparand cu media de 5-6 ore/zi de prezenta
 4

efectiva la ore , din perioada cursurilor fata in fata , plus timpul petrecut cu temele , acasa
, putem estima o reducere in termini obiectivi a timpului dedicate scolii de cate o parte
dintre elevi (in special cei din invatamantul secundar) , in perioada pandemiei.

Trei sferturi dintre profesori au declarat că activitatea desfășurată în perioada

învățării la distanță a condus la dezvoltarea competenţelor digitale. Sub presiunea

nevoii de organizare a activității, profesorii – în pondere mai amplă în urban decât în

rural – au încercat și au învățat cum se utilizează diferite instrumente și aplicaţii digitale,

au identificat și/sau au creat resurse de învățare alternative, utile și în învățarea față

în față (54%).

Un alt aspect pozitiv al invatarii la distanta , mentionat de 37% dintre profesori , a constat
in schimnul de idei , exeriente si resurse intre profesori.

Efecte positive ale perioadei de invatare la distanta au constat , in viziunea profesorilor ,

in aspectele centrate pe elevi : “cresterea autonomiei in invatare a elevilor si valorificarea
de catre acestia a competentelor digitale in scopul invatarii – 36%”.

Invatarea la distanta a oferit pentru o parte dintre profesori , context in care sa ii conoasca
mai bine pe elevi , in alte situatii decat activitatea normal fata in fata .

Principalele dificultati intampinate de elevi pe perioada cursurilor online au fost :

-oboseala resimtita de la timpul petrecut in fata calculatorului .

-probleme cu claculatorul si conexiunea la interet

-timpul execesiv petrecut pana la conectarea tuturor elevilor

-deranj provocat de ceilalti colegi

-lipsa acesului la materialele oferite de profesori

-teme neclare de la profesori

Elevii din invatamantul profesional au raportat mai frecvent problem in a accesa

materialele trimise de p;rofesori :in medie 14% dintre ei au declarant ca au intampinat
foarte des problem in perioada cursurilor online
 5

Fetele , comparative cu baietii , raporteaza mai frecvent ca se simt obosite din cauza
statului , excesiv in fata calculatorului. O posibila explicatie este un grad mai crescut de
implicare a acestora , comparative cu a baietilor.

Elevi care traiesc in mediul rural s-au confruntat mai des cu situatia de a nu putea accesa
materialele trimise de profesori. De asemenea , acestia au intampinat mai frecvent
problem cu calculatorul sau conexiunea la internet , fata de elevii ce locuiesc in mediul
urban.

In lipsa intalnirilor face to face cu profesorii si colegii , copiii devin introvertiti.La copii ,
adolescenti si tineri lipsa socializarii poate duce la tulburari de comportament , de
alimentatie sau chiar la depresie.

“De la începutul perioadei de suspendare a cursurilor școlare față în față, directorii s-au

regăsit în situația de a gestiona și a sprijini activitatea de învățare, în condiții

nemaiîntâlnite

pentru toți actorii școlari, dar și cu resurse la care aceștia aveau mai mult sau mai puțin

acces. Reorganizarea învățării prin accesarea mijloacelor de comunicare și cooperare în

spațiul virtual a fost soluția identificată de mulți dintre managerii de școli, însă pentru ca
activitatea de învățare să se realizeze în condiții de calitate, a fost nevoie de identificarea
și

implicarea personalului care avea competențe digitale pentru organizarea, crearea,

gestionarea spațiilor de lucru virtuale, pentru sprijinirea profesorilor și a elevilor în a le

accesa. În egală măsură, a fost nevoie de facilitarea accesului la echipamente pentru cei
care

nu aveau dotările necesare și de identificarea unor mijloace alternative lucrului în spațiul

virtual, pentru situațiile în care elevii nu aveau acces la mijloace de învățare electronice.

Vulnerabilitățile cu care se confruntă elevii sunt variate, iar suspendarea activităților față
în

față a limitat și mai mult accesul la învățare, pentru o parte consistentă a acestora.

Organizații precum OECD, UNICEF sau World Vision au lansat un semnal de alarmă

global în ceea ce privește riscul adâncirii diferențelor la nivelul rezultatelor învățării și al

 6

inechității în perioada de criză cauzată de noul coronavirus.” Cercetare August 2020

O concluzie cu privire la activitatea didactica a profesorilor in perioada suspendarii

cursurilor fata in fata , ar fii ca : profesorii (88%) respondenti au desfasurat activitati
educationala cu elevii in perioada suspendarii cursurilor fata in fata , in mediul urban si
cei cu vechime de mai multi ani in invatamant au fost ( in unele cazuri) mai active in
organizarea activitatilor de invatarea online.

In aceasta perioada interactiunea umana a ajuns la zero , pentru ca numai esti atent ,
profesorul nu poate sta sa si prezinte sa se si uite la toti elevi. Interactiunea aproape nu
exista.

Aceasta lipsa a socializarii se resimte mai ales la cei mici(gradinita , ciclu primar) , si din
punctul meu de vedere ei sunt poate cei mai afectati de acest invatamant la distanta.

De ce consider ca sunt mai afactati cei din ciclu primar fata de cei din gimnaziu ?

Pentru ca de la varsta de 5 ani incepi sa te formezi , inveti sa scrii , sa citesti . Daca in

acei primi ani nu este prezent un cadru didactic , viitorul copilului poate fi afectat.

Si eu la randul meu am experimentat cursurile online si ca student dar si ca profesor.

Am terminat un liceu de performanta , sectia coregrafie iar acum sunt profesoara de balet
si consider ca cei mai afectati elevi au fost cei din scolile vocationale.

Importanta profesorului este nemarginita. Toti profesori au un rol in dezvoltarea noastra ,

in modelarea noastra .

Cum poti deveni un artist , un dansator fara un profesor care sa te modeleze, sa te

pozitioneze ?

Cum poti invata sa scrii fara un profesor care sa scrie cu mana ta ?

Nu pot spune ca sunt foarte implinita cu invatamantul online , sau cu organizarea acestuia
, consider ca se putea mai mult in anumite cazuri.

Inteleg dificultatea din ambele parti , dar in acelasi timp consider ca unde se doreste , se
gasesc posibilitati.
 7

Bibliografie : Invatarea la distanta –Raport de cercetare 2020 (http://www.ise.ro/wp-

content/uploads/2020/08/Invatarea-la-distanta_Raport-de-cercetare_august-2020.pdf)

Scoala online (https://darulsunetului.ro/docs/memoriu%20scoala%20online.pdf)